Plumb Dormeau adnc sicriele de plumb, Si flori de plumb si funerar vestmint -Stam singur n cavou... si era vint...

Si scirtiiau coroanele de plumb. Dormea ntors amorul meu de plumb Pe flori de plumb, si-am inceput s-l strig -Stam singur lng mort... si era frig... Si-i atirnau aripile de plumb.
PLUMB DE GEORGE BACOVIA - REFERAT - COMENTARIU LITERAR

Prezentare generala Poezia PLU ! a aparut n desc"iderea volumului Plumb publicat n #$#% care a trecut aproape neobservat n epoc, mai nti pentru c &omnia se pregtea s intre n primul rzboi mondial, apoi deoarece ma'oritatea poeziilor din acest volum fuseser publicate n revistele vremii. (ste considerata o capodopera a creatiei bacoviene si o culme a simbolismului romnesc. Poezia se nscrie n universul liric specific bacovian, al )atmosferei de cople*itoare dezolare, +..., o atmosfer de plumb, n care plute*te obsesia mor-ii *i a neantului *i o descompunere a fiin-ei organice +(ugen Lovinescu,. Tema p ez!e! o constituie condi-ia poetului ntr-o societate mesc"in, care nu-# n-elege, o societate
superficil, neputincioas s aprecieze valoarea artei adevrate.

I"eea e.prim starea de melancolie, triste-e, izolare a poetului care se simte nctu*at, sufocat spiritual n aceast
lume care-l apas.

Poezia poate fi considerat, a*adar, o art poetic pentru lirica lui /eorge !acovia. #emn!$!%a&!a t!tlulu!' 0itlul poeziei este simbolul )plumb), cuvnt care are drept corespondent n natur
metalul, ale crui trsturi specifice sugereaz stri suflete*ti, nlirtudini poetice1

-greutatea metalului sugereaz apsarea sufleteasca2 culoarea cenu*ie sugereaz monotonia, angoasa2 - maleabilitalea metalului sugereaz labilitate psi"ic, dezorientarea2 - sonoritatea surd a cuvntului +patru consoane *i o singur vocal, sugereaz nc"iderea definitiv a spa-iului e.isten-ial, fr solu-ii de ie*ire. #tru%tura p ez!e! . Poezia este alctuit din dou catrene, fiind prezente dou planuri ale e.isten-ei1 unul
e.terior sugerat de cimitir, cavou, ve*mintele funerare *i unul interior sugerat de sentimentul de iubire care-i provoac poetului disperare, nevroz, deprimare, dezolare.

#tr $a (nt)! e.prim simbolic spa-iul nc"is, sufocant, apstor n care trie*te poetul, care poale fi societatea,
mediul, propriul suflet, propria via-, destinul sau odaia, oricare +dintre acestea fiind sugerate de simbolurile )sicriele de plumb),)cavou), trimi-nd - ca stare - ctre iminen-a mor-ii +)funerar verstmnt), )coroanele de plumb),. Starea poetului de solitudine este sugerat de sintagma )stm singur), care alturi de celelalte simboluri creeaz pustietate sufleteasc +)era vnt),, nevroz, spleen +)scr-iau),. &epetarea simetric a simbolului )plumb), plasat ca rim la primul *i ultimul vers al strofei nti sugereaz apsarea sufleteasc, neputin-a poetului de a evada din aceast lume

apstoare, obositoare, slresant, sufocant.

#tr $a a " ua a poeziei ilustreaz mai alese spa-iul poetic interior, prin sentimentul de iubire care )dormea
ntors), sugernd disperarea poetului +)strig), ntr-o solitudine morbid +)stm singur lng mort),, dragostea nefiind nl-toare, ci dimpotriv este rece +)frig), *i fr nici un fel de perspective de mplinire +)atrnau aripile de plumb),.

Poezia )Plumb) este o confesiune

liric, !acovia e.primndu-*i strile prin folosirea persoanei 3 singular n sintagma )stm singur), care se regse*te simetric la nceputul versului al treilea din fiecare strof.

3maginile surprinztoare *i inedite dau o profund semnifica-ie strilor suflete*ti e.primate, poetul alturnd simbolului )plumb) alte cuvinte, formnd sintagme e.trem de sugestiv e1 )flori de plumb) +via--moarte,, )amor de plumb) + oboseala psi"ic, sentimente
apstoare,, )aripile de plumb) +imposibilitatea mplinirii idealului,.

4lte simboluri sunt verbele auditive a cror sonoritate strident, enervant sugereaz triste-e *i disperare +)s strig), sau stare de nevroz +)scr-iau),, precum *i intemperii ale naturii ce simbolizeaz un suflet pustiit +)era vnt), sau ncremenire *i rceal interioar +)era frig),. 3mperfectul verbelor sugereaz lipsa oricror stri optimiste, strile interioare ale poetului fiind proiectate n ve*nicie, eternitate +)dormeau), )stm), )era), atrnau),, ac-iunea lor neavnd finalitate. 5 trstura specific liricii bacoviene este simetria poeziei, att ca simbolistica precum *i emo-ional. 4stfel, imperfectul verbului )dormea+u,), aliat la nceputul primului vers al fiecrei strofe, sintagmele )6lori de plumb) la nceputul versului al doilea *i )stam singur) la nceputul versului al treilea din fiecare strof sugereaz o stare de monotonie fr de sfr*it, o oboseal psi"ic ve*nic. 7romatica este numai sugerat n poezia )Plumb), prin prezen-a elementelor funerare1 ve*minte. 6lori, coroane *i plumb, iar olfactivul prin simbolul )mort). L!mba*ul art!+t!%' 0onul elegiac al poeziei este dat de ritmul iambic ce domina aproape ntreaga poezie, alternnd cu peonul *i amfibra"ul. uzicalitatea este ilustrat de rima n cuvinte cu sonoritate surd, terminate n consoane +plumb8vestmnt8vnl8plumb,, de verbele la imperfect +dormea, stm, *i de cele cu sonoritate strident, onomatopeic +scr-iau, vnt, strig,. Poezia lui !acovia este, nendoielnic, nscris n simbolismul european prin atmosfera, procedee, cromatic, muzicalitate, defnindu-l pe poet ca fiind )pictor n cuvinte *i compozitor n vorbe) + .Petroveanu,.
/eorge !acovia Plumb 4 aparut n fruntea volumului Plumb n #$#%. (ste considerata o capodopera a creatiei bacoviene si o culme a simbolusmului romnesc. Discursul poetic este conceput sub forma unui monolog tragic n care poetul e.prima o stare sufleteasca disperata, lipsita de orice speranta. Poezia este alcatuita din 9 catrene, care corespund celor 9 planuri ale realitatii1 realitatea e.terioara, alcatuita din cimitir, cavoul, simboluri ale unei univers rece, ostil, care l mpinge pe poet la izolare si disperare si realitatea interioara, sufleteasca, deprimanta pentru care nici iubirea invocata cu disperare nu este o sansa de salvare. :n poezie e.ista un motiv esential1 moartea, redat prin sicriu, mort, somn, dormeau adnc, cavou, coroane,

era frig, era vnt. 7elelalte motive - amorul, tristetea, singuratatea - sunt secundare, dar a'uta la reliefarea ideii esentiale de alunecare inevitabila spre moarte, neant. 7uvntul-c"eie al poeziei este plumb, care are valoare de simbol, repetitie si epitet. :n e.primarea sicriele de plumb sugereaza nemiscare, ncremenire2 amorul de plumb sugereaza o senzatie de rece, de insensibil2 si-i atrnau aripele de plumb sugereaza caderea, imposibilitatea zborului si a salvarii. Prima strofa defineste un univers rece, strain, n care poetul traieste sentimentul singuratatii tragice1 Dormeau adnc sicriile de plumb, Si flori de plumb si funerar vestmnt Stam singur n cavou; si era vnt; Si scrtiau coroanele de plumb. Strofa a doua defineste realitatea interioara. Poetul invoca amorul, dar acesta doarme ntors cu fata spre moarte. 4ripile de plumb sugereaza caderea surda si grea, din care poetul nu se mai poate nalta2 caderea n moarte este inevitabila, si nici macar iubirea invocata cu disperare nu reprezinta o sansa de salvare1 Dormea ntors amorul meu de plumb Pe flori de plumb, si-am nceput sa-l strig Stam singur lnga mort; si era frig; Si-i atrnau aripile de plumb. La toate nivelurile +le.ical, fonetic, morfosintactic,, poetul e.teriorizeaza ideea de alunecare spre neant. <erbele la imperfect +dormeau, dormea, stam, sugereaza persistenta atmosferei deprimate. &epetitia con'unctiei si amplifica atmosfera macambra1 Si flori de plumb si funerar vestmnt - 8 ;si era vnt; 8 Si scrtiau coroanele; si-am nceput sa-l strig; si era frig; si-i atrnau aripile de plumb;. (pitetele adnc, ntors, funerar, singur contribuie la realizarea unei nelinisti metafizice. 6recventa consoanelor m, b, v, l, a diftongului au si a triftongului eau sugereaza foarte bine plnsetul, vaietzul, ca ecou al atmosferei insuportabile. La nivelul prozodic se constata folosirea iambului alternnd ci peronul si antibracul. Sentimentul dominant este de oboseala, de trecere inevitabila spre moarte. Se remarca ma.ima concentrare a discursului poetic. Poezia e.prim= n numai cele dou= catrene ale ei, o stare sufleteasc= de o cople>itoare singur=tate. 4tmosfera este de o dezolare total= n tremur=toarea ap=sare material= fiind sugerat= de greutatea metalului ntunecat. Poezia este structurat= pe dou= planuri. Pe de o parte realitatea e.terioar=, prezent= prin cimitir, prin cavou o lume ce-l determin= la izolare, iar pe de alt= parte realitatea interioar= care are n vedere sentimentul iubirii a c=rui invocare se face cu desperare fiind i el condi?ionat de natura mediului. (ste de fapt ncercarea poetului de a evada din lumea nc"is= izolat= n care se zbate. Poetul ns= nu izbute>te s= dep=>easc= momentul, cuvntul @ntorsA realizeaz= de fapt misterul ntregii poezii. 7uvntul c"eie al ntregii poezii este @plumbA care devine metafor= - - simbol i care este repetat de trei ori, num=r fatidic n fiecare catren. &epeti?ia acestui cuvnt sugereaz= o atmosfer= macabr= de cavou. :n acest mediu, sentimentul iubirii nseamn= @ntoarcere spre apusA cum spune poetul Lucian !laga, adic= moartea. @Dormea ntors amorul meu de plumb, ; pe flori de plumb.A :n aceste condi?ii poetul nu se poate redresa, nu se poate n=l?a i ultimul vers, aduce consolarea i resemnarea @i-i atrnau aripele de plumbA sugernd zborul n 'os, care c=dere este surd= i grea. :ntre aceste coordonate ale realit=?ii e.terioare i interioare se desf=oar= monologul tragic al poetului ntr-o atmosfer= tulbur=toare prin moarte +la nivel semantic, iar pe de alt= parte prin repeti?ia cuvntului plumb folosit obsesiv ca determinant. 4pare de trei ori, n fiecare strof= n rima versurilor # i B la cezura versului 9. 7uvntul c"eie repetat astfel nu sugereaz= descompunerea materiei - element definitoriu pentru poezia bacovian= - ci mpietrirea2 presiunea fiind prea mare, poetul se pietrific= necondi?ionat. Poezia Plumb este o poezie simbolist=, nu numai prin coresponden?e din lumea mineral= ci i prin muzicalitatea versurilor realizate cu a'utorul cezurei. <ersul este iambic n e.clusivitate, iar tonul este elegiac. Prin repeti?ia obsedant= a cuvntului c"eie, poezia devine o elegie asem=n=toare cu bocetele populare.

Structura poeziei este armonioas=, prima strof= se repet= n afar= de versul al doilea, astfel nct versul # este n rela?ie cu versul C, D cu E, i B cu F. i'loacele artistice de realizare pe lng= simbol ntlnim metafore i personific=ri @Dormeau adnc sicriile de plumbA. &emarc=m folosirea verbelor la imperfect1 @dormeauA, @stauA care sugereaz= acea atmosfer= de dezolare, o ac?iune trecut= dar neterminat=, n continu= desf=urare nc=. PLUMB "e GEORGE BACOVIA Poezia @PlumbA desc"ide volumul de poezii publicat in #$#% si ea defineste personalitatea poetului. 0itlul poeziei Plumb este un simbol al izolarii, iar anotimpul cand se petrece actiunea in stransa concordanta cu titlul poeziei este cel al toamnei, moment al descompunerii elementelor naturii. Poezia e.prima in numai cele doua catrene ale ei, o stare sufleteasca de o coplesitoare singuratate. 4tmosfera este de o dezolare totala in tremuratoarea apasare materiala fiind sugerata de greutatea metalului intunecat. Poezia este structurata pe doua planuri. Pe de o parte realitatea e.terioara, prezenta prin cimitir, prin cavou o lume ce-l determina la izolare, iar pe de alta parte realitatea interioara care are in vedere sentimentul iubirii a carui invocare se face cu desperare fiind si el conditionat de natura mediului. (ste de fapt incercarea poetului de a evada din lumea inc"isa izolata in care se zbate. Poetul insa nu izbuteste sa depaseasca momentul, cuvantul @intorsA realizeaza de fapt misterul intregii poezii. 7uvantul c"eie al intregii poezii este @plumbA care devine metafora- -simbol si care este repetat de trei ori, numar fatidic in fiecare catren. &epetitia acestui cuvant sugereaza o atmosfera macabra de cavou. 3n acest mediu, sentimentul iubirii inseamna @intoarcere spre apusA cum spune poetul Lucian !laga, adica moartea. @Dormea intors amorul meu de plumb, ; pe flori de plumb.A 3n aceste conditii poetul nu se poate redresa, nu se poate inalta si ultimul vers, aduce consolarea si resemnarea @si-i atarnau aripele de plumbA sugerand zborul in 'os, care cadere este surda si grea. 3ntre aceste coordonate ale realitatii e.terioare si interioare se desfasoara monologul tragic al poetului intro atmosfera tulburatoare prin moarte +la nivel semantic, iar pe de alta parte prin repetitia cuvantului plumb folosit obsesiv ca determinant. 4pare de trei ori, in fiecare strofa in rima versurilor # si B la cezura versului 9. 7uvantul c"eie repetat astfel nu sugereaza descompunerea materiei - element definitoriu pentru poezia bacoviana - ci impietrirea2 presiunea fiind prea mare, poetul se pietrifica neconditionat. Poezia Plumb este o poezie simbolista, nu numai prin corespondente din lumea minerala ci si prin muzicalitatea versurilor realizate cu a'utorul cezurei. <ersul este iambic in e.clusivitate, iar tonul este elegiac. Prin repetitia obsedanta a cuvantului c"eie, poezia devine o elegie asemanatoare cu bocetele populare. Structura poeziei este armonioasa, prima strofa se repeta in afara de versul al doilea, astfel incat versul # este in relatie cu versul C, D cu E, si B cu F. i'loacele artistice de realizare pe langa simbol intalnim metafore si personificari @Dormeau adanc sicriile de plumbA. &emarcam folosirea verbelor la imperfect1 @dormeauA, @stauA care sugereaza acea atmosfera de dezolare, o actiune trecuta dar neterminata, in continua desfasurare inca.

Cara%ter!+t!%!le l!mba*ulu! ,Part!%ular!tat! p ez!e +!mb l!+ta, Imag!narul +!mb l!+t

Var!antele -./ 0-/ 00/ 10/ .2/ .-3 Cara%ter!+t!%!le l!mba*ulu! (ntr- p ez!e +!mb l!+t4,Part!%ular!t4&!le une! p ez!! +!mb l!+te, Imag!narul p et!% +!mb l!+t

Plumb 5G' Ba% 6!a7

3ntroducere1 7urent literar aprut n 6ran-a, simbolismul promoveaz necesitatea unei nnoiri a poeziei fa- de retorica romantic *i fa- de impersonalitatea poeziei parnasiene. (ste e.primat astfel, dorin-a de a impune n poezie sensibilitatea *i visul, muzicalitatea ce se eviden-iaz nu numai prin repeti-iile cuvintelor, ci *i prin accentuarea unor sunete. Poezia simbolist este dominat de ambiguitate, de nostalgie, de melancolie, ncearc s e.prime inefabilul, a*a cum propunea poetul francez 4. &imbaud. Se urmre*te stabilirea unor coresponden-e intime ntre eul liric *i lumea e.terioar, precum *i posibilitatea de a da versurilor mai multe interpretri. Simboli*tii consider c nimic nu trebuie e.plicat n poezie, ci doar sugerat. De asemenea, ei pledeaz pentru introducerea culorilor n poezie, dar sub forma nuan-elor pentru a pstra idea de impresie. (lementul c"eie al acestei poezii devine simbolul, cu rolul de a sugera, iar el trebuie s fie autentic *i spontan, o asociere spontan ntre senza-ie, emo-ie *i imagine sensibil. Poetul simbolist gnde*te n simboluri *i traduce n imagini, n mod direct, o anumit stare liric, fr a implica ra-iunea. Se pune accentul pe imagina-ie, pe idealism *i pe orientarea asupra lumii interioare, care devine mult mai interesant dect e.teriorul. Sunt preferate anumite teme *i motive, precum iubirea, reveria, natura, moartea, singurtatea, melancolia, culoarea, muzica. :n literatura romn, simbolismul cunoa*te patru momente importante. Prima etap este cea a e.perin-elor, cnd 4le.andru acedonsGi teoretizeaz n revista @LiteratorulA principiile acestui curent literar1 @Poezia viitorului va fi numai muzic *i imagineA. 7el de-al doilea moment i are n prim-plan pe poe-ii 3uliu 7ezar Svescu, Dimitrie 4ng"el, Htefan Petic, care nclin ctre latura plastic a culorilor *i scriu un tip de poezie melancolico-muzical. 5 alt etap este reprezenta de 3on inulescu, cu poeziile sale e.otice, pline de vitalitate *i de melancolie, ce propun sentimente vagi, iar pentru ultimul moment al simbolismului romnesc este reprezentativ poetul /eorge !acovia. <olumele sale de versuri +@PlumbA, @Scntei galbeneA, @7u voiA, ilustreaz propria concep-ie despre poezie, preferin-a acestuia pentru simbolurile culorilor, pentru motivele muzicale, pentru singurtate, melancolie, spleen. otivarea apartenen-ei la simbolism a poeziei alese1 Dintre poeziile primului volum, @PlumbA ilustreaz caracteristicile simbolismului, prin utilizarea simbolurilor, prin te"nica repeti-iilor, prin simbolismul culorilor *i dramatismul tririlor eului liric.

Tema te.tului este condi-ia poetului care nu se poate adapta unei societ-i mesc"ine, artificiale, limitate,
lipsite de aspira-ii. De fapt, el *i proiecteaz asupra universului e.terior tririle, folose*te cadrul ca prete.t pentru comunicarea angoaselor. Din aceast perspectiv, t!tlul este sugestiv1 IPlumbA trimite la spa-iul nc"is, apstor, la e.isten-a mo"ort, lipsit de posibilitatea nl-rii, a idealului,. :n ceea ce prive*te +tru%tura, poezia este alctuit din dou catrene, care se remarc prin simetrie, prin posibilitatea delimitrii unor secven-e poetice. 4stfel, te.tul este construit pe baza termenului @plumbA, repetat n *ase din cele opt versuri, iar cele dou strofe pot fi n-elese ca dou secven-e poetice,

corespunztoare celor dou planuri ale realit-ii1 prima strof reprezint realitatea e.terioar, cu toate elementele ei +cimitirul, cavoul,, iar strofa a doua are n vedere realitatea interioar, prin trimiterea la motivul iubirii. esa'ul poeziei se organizeaz n 'urul unor +!mb lur!1 @cavoul @ *i @amorulA , ce surprind a*adar cadrul spa-ial apstor, n care eul poetic se simte claustrat, izolat. (lementul temporal nu apare, dar descrierile transmit sugestia nocturnului1 @Dormeau adnc sicriele de plumbA.

Elementele "e% rulu! din @PlumbA +sicriele, florile, coroanele, sunt toate accesorii funerare ieftine,
tipice pentru societatea mediocr a*a cum sugereaz *i metaforele @flori de plumbA, @coroane de plumbA. De asemenea, sentimentul de angoas este accentuat *i de imaginile vizuale structurate n 'urul %ul r!! gri, care transmite sugestia unui univers cenu*iu. Se *tie c poetul are o percep-ie deosebit a culorilor n poezie1 @6iecrui sentiment i corespunde o culoareA. Simbolul culorilor devine a*adar un mi'loc sugestiv pentru realizarea % re+p n"en&el r dintre tririle suflete*ti *i decorul e.terior. 7ulorile nu mai alctuiesc n poeziile bacoviene un mira' optic, ci func-ioneaz ca ni*te semnale psi"ologice ale sufletului eului liric, traumatizat de o realitate brutal. Dintre m t!6ele tipic simboliste, n poezie apar + mnul 8! +!ngur4tatea. Somnul, prin ruperea de lumea real, diurn atrage din nou sugestia mor-ii1 @Dormea ntors amorul meu de plumbA. (ste o moarte simbolic, afectiv, iar epitetul @ntorsA e.prim misterul, facnd n acela*i timp referin- la o credin- popular auto"ton conform creia mor-ii se intorc cu fa-a ctre apus.

E9pre+!6!tatea l!mba*ulu! p et!%3

De aesemenea, eul liric se dedubleaz, *i prive*te tririle ca un spectator, dar solitudinea transmite senza-ia de golire interioar1 @Stam singur;A +@PlumbA,. :n singurtate, sufletul poetului devine trist, nelini*tit, stare agravat *i de realit-ile deprimante ale e.isten-ei +noaptea, ploaia, melancolia,, ceea ce genereaz acea stare ciudata, numit de simbolisti +pleen' Poetul apeleaz la +!ne+tez!e, deci la transferul ntre sim-uri1 el *i vede amorul @dormind ntorsA. 5 posibila salvare a sufletului este sugerat prin metafora @aripi de plumbA, care transmite ideea unei posibile nl-ri, a unui zbor, dar sugestia plumbului face ca acest zbor s e*ueze. 6recven-a verbelor la imperfect are rolul de a accentua idea unei prelungiri la infinit a strii de angoas, iar perfectul compus @am nceputA *i con'unctivul @s-l strigA sugereaz ncercarea zadarnic a eului liric de a se sustrage monotoniei. 4partenen-a te.telor la simbolism se relev *i la nivel $ net!% prin frecven-a vocalelor inc"ise @oA *i @uA, ce sugereaz depresia, nc"iderea *i c"iar la nivelul pun%tua&!e! prin folosirea simetric a punctelor de suspensie. :n ceea ce prive*te prozodia, rima mbra-i*at, msura de #J silabe *i ritmul iambic, alternnd cu cel amfibra"ic, sporesc muzicalitatea e.terioar a versurilor. C n%luz!e3 Poezia poate fi considerat, a*adar, reprezentativ pentru curentul simbolist, nu numai prin eviden-ierea unor teme *i motive, ci *i prin folosirea unor te"nici specifice.