Avem apoi jocul simbolic sau jocul de ficiune necunoscut la nivelul sensori-motor.

Aceeai feti a inventat primul su joc simbolic, prefcandu-se c doarme, dei aezat i surazand cu toat gura, dar inchizandu-i ochii, aplecandu-i capul, bgandu-i degetul in gur i apucand un col de cearceaf care imit colul pernei sale, dup ritualul obinuit pe care-l observ atunci cand adoarme, ceva mai tarziu, ea ii adoarme ursuleul, face s alunece o scoic pe o cutie spunand miau tocmai vzuse o pisic pe un zid! etc. "n toate aceste cazuri, reprezentarea este net i semnificantul difereniat este i in acest caz un gest imitator, dar insoit de obiecte care devin simbolice. c! #esenul sau imaginea grafic este, la inceput, intermediar intre joc i imeginea mintal, cu toate c el nu apare inainte de doi ani sau doi ani i jumatate. d! $ine apoi, mai devreme sau mai tarziu, imeginea mintal de care nu avem nici o urm la nivelul sensori-motor in caz contrar, descoperirea obiectului permanent ar fi mult eurat! i care apare ca o imitaie interiorizat e! "n sfarit, limbajul in curs de formare permite evocarea verbal a unor evenimente care nu au loc in prezent. %and fetia despre care am vorbit spune miau, dei in acel moment nu vede pisica, avem pe lang imitaie, o reprezentare verbal. %and, ceva mai tarziu ea spune &ataia dus ' bunicul a plecat! artand drumul povarnit pe care el l-a urmat cand a plecat, reprezentarea se sprijin e(clusiv sau fiind insoit de o imagine mintal! pe semnificantul difereniat constituit din semnele limbii pe care o inva. "". )ocul simbolic )ocul simbolic inseamn, fr indoial, apogeul jocului infantil. *l corespunde funciei eseniale pe care o indeplinete jocul in viaa copilului mai mult chiar decat celelalte dou sau trei forme de joc, despre care de asemenea vom vorbi. +bligat s se adapteze neincetat lumii sociale a celor mari, ale crei interese i reguli ii rman e(terioare, i unei lumi fizice pe care deocamdat o inelege prost, copilul nu reuete, spre deosebire de adult, s satisfac trebuinele afective i chiar intelectuale ale eului su in cursul acelor adaptri care, pentru aduli sunt mai mult sau mai puin complete, dar care pentru el rman cu atat mai nedesvarite, cu cat el este mai mic. *ste deci necesar, pentru echilibrul su afectiv i intelectual, ca el s poat dispune de un sector de activitate a crui motivaie s nu fie adaptarea la real, ci dimpotriv, asimilarea realului la eul su, fr constrangeri sau sanciuni. Acesta este jocul, care transform realul printr-o asimilare mai mult sau mai puin pur la trebuinele eului, in timp ce imitaia atunci cand ea constituie un scop in sine! este o acomodare mai mult sau mai puin pur la modelele e(terioare, iar inteligena este un echilibru intre asimilare i acomodare,. "n afar de aceasta, instrumentul esenial al adaptrii sociale este limbajul care nu este inventat de copil ci ii este transmis in forme gata fcute, obligatorii i de natur colectiv, adic i ele improprii pentru a e(prima trebuinele sau e(perienele trite de eul copilului. *ste deci necesar pentru copil s poat, in acelai timp, i dispune de un mijloc de e(presie propriu, adic de un sistem de semnificani construii de el i care s se conformeze voinei lui

-n asemenea mijloc este sistemul de simboluri proprii jocului simbolic, imprumutate cu titlu de instrumente de la imitaie, dar de la o imitaie nu urmrit pentru ea insi, ci folosit pur i simplu ca mijloc evocator in serviciul asimilrii ludice. )ocul simbolic este acela care reprezint nu numai asimilarea realului la eu, ca jocul in general, ci asimilarea asigurat ceea ce o intrete! printrun limbaj simbolic construit de eu i modificabil potrivit trebuinelor.. /uncia de asimilare la eu pe care o indeplinete jocul simbolic se manifest sub formele particulare cele mai diverse, in majoritatea cazurilor mai ales afective, dar care se afl uneori in slujba unor interese cognitive. + feti, care pusese tot felul de intrebri referitoare la mecanismul clopotelor de la o veche clopotni din sat, sta nemicat i dreapt lang masa tatlui su, fcand un zgomot asurzitor. 0 cam deranjezi, nu vezi c lucrez, - spune tatl. 1u-mi vorbi, rspunse fetia. 2unt o biseric. %u alt ocazie dup ce fusese impresionat de privelitea unei rae jumulit de fulgi pe masa din buctrie, copilul este gsit seara intins pe o canapea, incat prinii o cred in cele din urm bolnav, ii pun o serie de intrebri care la inceput rman fr rspuns. Apoi, ea spune cu voce stins3 2unt o ra moart. 2e vede din aceste e(emple c simbolismul ludic poat s ajung s indeplinesc funcia a ceea ce va fi pentru adult limbajul interior, dar in loc s regandeasc pur i simplu, un eveniment interesant sau impresionant, copilul are nevoie de un simbolism mai direct, care s-i permit s retriasc acest eveniment, in loc s recurg la o evocare mintal, . Aceste multiple funcii ale jocului simbolic, au dat natere la diverse teorii care pretind s e(plice jocul in general i care au devenit astzi destul de desuete nu mai vorbim de ipoteza recapitulrii ereditare a lui 2tanle4-5all, care introducea in domeniul jocului concepiile cele mai aventuroase ale lui )ung referitoare la simbolurile incontiente!. 6rintre teoriile vechi, cea mai important ii aparine lui 7arl 8ross, care a avut marele merit de a fi descoperit cel dintai c jocul copiilor i al animalelor! prezint o semnificaie funcional esenial i nu este un simplu amuzament. *l vedea ins in joc un pre-e(erciiu al activitilor viitoare ale individului, afirmaie adevrat, evident dac ne limitam s spunem c jocul ca orice funcie general este util dezvoltrii , care ins ii pierde orice semnificaie cand intrm in amnunte . +are copilul care in joac se preface a fi biseric se pregtete s fie dascl, sau cel care se preface c este o ra moart va deveni ornitolog9 + teorie mult mai profund este aceea a lui ). ). :u4rendij; care e(plic jocul prin legile dinamicii infantile. 1umai c aceast dinamic nu este ludic in sine, i pentru a e(plica specificul jocului, pare necesar, aa cum am propus mai sus, s facem appel la un pol de asimilare la eu, distinct de polul acomodator al imitaiei i echiliobrul dintre aceti poli inteligen!.< in jocul simbolic, aceast asimilare sistematic se traduce, deci, printr-o utilizare particular a funciei semiotice, care const in a construi simbolul dup dorin, pentru a e(ista tot ceea ce in e(periena trit nu poate fi formulat i asimilat numai prin mijloacele limbajului. +r, acest simbolism centrat pe eu, , nu const numai in a formula i a alimenta diversele interese contiente ale subiectului. )ocul simbolic se refer adesea i la conflicte incontiente3 interese se(uale, aprarea impotriva angoasei, fobiile, agresivitate sau indentificare cu agresorii, retragere din frica de risc sau de competiie etc. 2imbolismul jocului se aseamn in aceste cazuri cu simbolismul visului in asemenea msur incat metodele specifice ale psihanalizei infantile folosesc materiale ale jocurilor 0elanie 7lein, Anna /reud etc.!. 1umai c freudismul a interpretat mult timp simbolismul visului fr s mai vorbim de e(agerrile, poate inevitabile, pe care le comport interpretarea unor simboluri atunci cand nu dispunem de mijloace eficiente de constrol!, ca un fel de deghizare datorat mecanismelor de refulare i de cenzur. =imitele atat de imprecise dintre contiin i incontient pe care le atest jocul simbolic al

copilului, ne fac mai curand s ne gandim c simbolismul visului este analog cu acela al jocului, deoarece persoana care doarme pierde, in acelai timp, capacitatea de a utiliza limba intr-un mod judicios sensului realului i instrumentele deductive sau logice ale inteligenei sale. *l se gsete astfel, fr voie, in situaia de asimilare simbolic pe care copilul o caut pentru ea insi3 %. 8. )ung vzuse bine c acest simbolism oniric const intr-un fel de limbaj primitiv, ceea ce coespunde deci constatrilor noastre cu privire la jocul simbolic, i el a avut meritul de a studia i de a arta marea generalitate a anumitor simboluri. #ar, fr nici o dovad neglijarea unui control este i mai caracteristic pentru coala lui )ung decat pentru colile freudiene! din generalitate a dedus concluzia caracterului innscut al acestor simboluri i teoria arhetipurilor ereditare. +r, este neindoielnic c in legile simbolismului ludic al copilului am putea gsi o generalitate tot atat de mare. >i cum copilul este anterior omului, chiar preistoric am menionat aceasta in "ntroducere!,poate c soluia problemei va fi gsit in studiul ontogenetic al mecanismelor care formeaz funcie semiotic. 6roiect. "n ma(im ? pagini analizati rolul jocului in dezvoltarea socio-emotionala si cognitiva a copiilor cu varste cuprinse intre . si @ ani. ,. +feriti cate un e(emplu pentru fiecare dintre tipurile de joc ale copiilor din aceasta perioada de dezvoltare.6ornind de la e(emple, identificati pt fiecare tip de joc influenta pe care o poate avea asupra unei arii de dezvoltare pe care o considerati relevanta ,,A pc o pagina! .. %um contribuie jocul simbolic la dezvoltarea emotionala , sociala si cognitica a copiilor si cum o reflecta 9 ,,A puncte, . pagini!