1 STOICESCU LUMINITA ELENA CLS.

A III A - AMG

CERCETARE
BOLILE SFARSITULUI DE MILENIU

Introducere

Actualmente se estimeaza ca mai mult de 1 milioane de !ersonae sunt in"ectate cu #irusul din care mai mult de $umatate %& milioane' in A"rica( Numarul de cazuri de SIDA declarata) din intrea*a lume) este e#aluat la a!roa!e 1)+ milioane( ,ro!ortia dintre acesti -olna#i) a su-iectilor cu risc. considerati de multa #reme ca "iind sin*urii e/!usi in"ectiei %0omose/ualii masculini) to/icomanii utilizatori de serin*i) trans"uzii') tinde sa scada) in tim! ce !ro!ortia 0eterose/ualilor a"ectati creste(. %Larouse 1 Dictionar de Medicina. ' Romania a interzis im!orturile de -o#ine din Slo#acia( A*entia Nationala Sanitar2 3eterinara %ANS3' a interzis) ince!ind de $oi) octom-rie 4551) im!ortul de -o#ine #ii) !roduse si su-!roduse din carne de #ita din Slo#acia.) a declarat directorul in cadrul ANS3) 3iorel Andronie( Decizia a "ost luata du!a dia*nosticarea ence"alo!atiei s!on*i"orme -o#ine %-oala #acii ne-une' in aceasta tara(. %E#enimentul 6ilei) #ineri 7 octom-rie 4551'

8uriozitatea nati#a) s!eci"ica omului) a "ost starnita la ince!utul deceniului noua) al secolului nostru de desco!erirea unei -oli noi) cu caracter e!idemic si e#olutie *ra#a) mortala( Atitudinea teri-ila cu care a "ost !ri#ita initial aceasta noua maladie a$unsa la moda. si socotita a "i doar o cale de *asire si s!re incercarea atot!uterniciei *eniului uman a "ost ra!id inlocuita de o ade#arata !si0oza de !anica) data "iind e#olutia im!laca-ila "atala a !acientilor a"ectati( In urma acumularii si sintetizarii rezultatelor unui e"ort de cercetare e/traordinar de intens cu an*renarea unor resurse im!ortante de inteli*enta umana si dotare materiala) !anica a lasat locul) cel !utin in lumea medicala) unui o!timism rational( In cadrul acestuia) s2a cristalizat conce!tul unei -oli in"ectioase noi) cu e#olutia de lun*a durata) !rodusa de #irusurile imunode"icientei umane 9I3) numita -oala 9I3.( Boala 9I3 este !rin e/celenta o maladie cu transmitere se/uala) cu e#olutia cronica) cu numeroase mani"estari la ni#elul !ielii si mucoaselor *urii) anusului si or*anelor *enitale

2 dar si cu lezari ale or*anelor interne %mani"estari sistematice' 1 aceste trasaturi "ac din -oala 9I3 o maladie #enerolo*ica a carei dia*nosticare an*reneaza in mare masura cola-orare stransa dintre acestea si cea de -oli in"ectioase) dar si cu celelalte s!ecialitati medicale : cum ar "i medicina interna si neurolo*ia( 8aracterizarea -olii 9I3 si a a*entilor sai a !ermis de"inirea cadrului nostal*ic al unei noi !atolo*ii umane) adica a su"erintelor *enerate la om de o cate*orie cu totul s!eciala de #irusuri) asa numitele retro#irusuri ARN cu s!eci"icicitate !entru anumite celule din cor!ul omenesc( Asadar SIDA) ca eta!a e#oluti#a "inala a -olii cronice 9I3) !oate "i de"inita ca o su"erinta !ro#ocata de #irusuri ca!a-ile de a distru*e sistemul de a!arare imunitara a or*anismului( Inainte de a atin*e stadiul de SIDA) !acientii stra-at o !erioada !remer*atoare) de intindere #ala-ila in tim!( E#olutia "atala a tuturor !acientilor atinsi de SIDA) cu a"ectarea inclusi# a co!iilor au constituit "actorii de alarma si de *enerare a !si0ozei de teama "ata de aceasta) asa zisa ciuma a secolului ;; ( O data !enetrata in constiinta !u-licului lar*) -oala 9I3 a ca!tat interesul si a *enerat reactii cu totul !articulare( E!idemia de SIDA a de#enit o !ro-lema mondiala) de mare in!ortanta !entru momentul discutiei) dar si !entru #iitor( SIDA a"ecteaza !o!ulatia acti#a se/ual) deci tinerii si adultii in !lina !utere creatoare si dotati cu ma/im de !otential -iolo*ic( Boala 9I3) cu stadiul sau e#oluti# "inal) SIDA este o -oala in"ectioasa) in care contaminarea se realizeaza !redominant !e cale se/uala( In descrierea mani"estarilor c0imice asociate la in"ectia cu 9I3) este normal si "iresc sa a-ordam sc0ema de !rezentare) recunoscuta !entru -oli in"ectiose) indi"erent de natura a*entului cauzator( A*entii cauzali ai SIDA sunt #irusuri s!eci"ice dotate cu !ro!rietatea de a distru*e selecti# anumite com!onente ale sistemului de a!arare imuniolo*ica "ata de a*resiunea -iolo*ica din mediul incon$urator( Rezultatul "inal al actiunii acestor #irusuri este a!aritia sindromului de imunode"icienta%SIDA') "a!t care le2a atras numele de #irusuri ale imunode"icientei omului < 9I3( Sunt alcatuite din molecule de ARN%acid ri-onucleic'( 8aracteristica esentiala a #irusurilor consta in aceea ca in"ormatia lor *enetica se !ro!a*a in sens in#ers sensului considerat a "i normal in lumea -iolo*ica( Ast"el) in toate celulele in"ormatia *enetica este stocata in lanturi de acizi nucleici de ti! ADN( Daca in"ormatia cu!rinsa intr2o *ena de ADN tre-uie sa "ie actualizata atunci se*mentul de ADN care constituie *ena este reco!iat su- "orma de ARN mesa*er( Analiza ri*uroasa a cailor de transmitere a in"ectiei cu 9I3) care au constatat ca cele mai "rec#ente cai de contaminare sunt : !e cale se/uala) inoculare de san*e si transmiterea de la mama la "at( Transmiterea !e cale se/uala este sursa cea mai "rec#enta de contaminare cu -oala 9I3( Indi"erent daca contactele se/uale au loc intre -ar-ati%0omose/uali' sau intre -ar-ati si "emei%0eterose/uali') dintre care unul dintre cei doi !arteneri este !urtator de 9I3) riscul de contaminare al celui de2al doilea !artener la actul se/ual este "oarte mare( Transmiterea !e cale san*#ina este ras!unzatoare de un numar relati# mic de cazuri de -oala 9I3( Ramane de discutat riscul inocularilor accidentale la cei care se ranesc cu instrumente murdare de san*e sau !roduse -iolo*ice !ro#enite de la !acientii cu -oala 9I3( Transmiterea de la mama la "at se !oate !roduce inainte de nastere) in cursul nasterii !rin contaminare de la san*ele matern si du!a nastere !rin contaminare de la la!tele mamei !rin care 9I3 se elimina din or*anism( 8auzele acestui esec sunt multi!le si !rintre ele se numara si aceea a trans"ormarii -olii 9I3 intr2un "enomen social cu im!licatii !articulare !ri#ind li-ertatea com!ortamentala a indi#idului( In acest conte/t s2a considerat ca sunt su"iciente inter#entia -unului simt

3 indi#idual si s!eranta ca e"orturile materiale uriase de!use in cercetarea -iolo*ica !entru desco!erirea unor tratamente si #accinuri e"icace #a "i incununata de succes( ,entru a "i e"icace) un #accin im!otri#a 9I3 tre-uie sa induca doua ti!uri de ras!unsuri imunitare( Actualmente) incercarile de #accinare sunt !racticate !e #oluntari sanatosi serone*ati#i si cu un risc redus de contaminare( ,entru ca nu este #or-a de a !une in e#identa o oarecare !rotectie im!otri#a #irusului) ci de a #eri"ica toleranta clinica) to/icitatea si imuno*enicitatea( O !ro"ila/ie e"icace nu se !oate realiza decat in conditiile in care toti cei interesati) cor!ul medical) !ersonalul au/iliar de in*ri$ire) !acientii si !otentialii !acienti) sunt -ine in"ormati cu datele ade#arate ale !ro-lematicii -olii cronice 9I3 si ale stadiului sau "atal SIDA(

8ea mai cunoscuta maladie dintre ence"alo!atiile res!ecti#e este -oala #acii ne-une) al carei a*ent !ato*en este !ericulos in anumite conditii si !entru om( ,rimul caz de BSE %ence"alo!atie s!on*i"orma -o#ina' a "ost desco!erit la o #aca a!artinand unei "erme din =ent) in 1&>7) "iind urmat a!oi de mai multe cazuri asemanatoare( Fiind o -oala "oarte rara) a "ost *reu de dia*nosticat de catre medicii #eterinari) ast"el ca initial s2a crezut ca este de natura to/ica) intre cauzele !osi-ile "iind mentionata si e/!unerea la unele !esticide( 8u toate acestea) !rin 1&>?) a!aruse de$a o e!idemie in randul #acilor) iar studiile de caz au condus la *asirea unei le*aturi intre aceasta e!idemie si su!limentele alimentare cu care animalele "usesera 0ranite) "ura$e o-tinute !rin !relucrarea carnii si oaselor #acilor si oilor decedate din di#erse cauze( 8a urmare) in iulie 1&>>) acest ti! de "ura$ a "ost interzis in Marea Britanie) dar de$a carnea de #ita de !ro#enienta -ritanica nu mai !utea "i e/!ortata a!roa!e nicaieri in lume( In "e-ruarie 1&&5) au a!arut !rimele rezultate ale unor studii care demonstrau transmisi-ilitatea -olii de la o #aca la alta !rin in$ectii intra#enoase sau intracere-rale %direct in creier' cu e/tracte de creier recoltat de la animale -olna#e( 8am in aceeasi !erioada au a!arut si #reo 5 de cazuri de !isici de casa in"ectate cu o -oala similara) numita FSE %ence"alo!atia s!on*i"orma "elina' si care s2ar "i datorat 0ranirii cu !roduse o-tinute din #aci in"ectate( Numarul de cazuri de BSE a continuat sa creasca) ast"el ca) in iulie 1&&@) se inre*istrau in An*lia un numar de 155 555 de #aci -olna#e( 8and a atins ni#elul ma/im) BSE a"ectase a!ro/imati# 5)@A din totalul #acilor din An*lia( Ulterior) cand numarul cazurilor ince!use sa scada) in 1&&7 a a!arut un caz "oarte ciudat de 8BD %-oala 8reutz"eldt2Baco-) ec0i#alentul -olii BSE la oameni'( 8BD nu era o noutate) -oala "iind intalnita s!ontan) dar cu o "rec#enta "oarte scazuta) la !ersoane in #arsta( Insa in acest caz) noua "orma a 8BD a#ea multe caracteristici si sim!tome di"erite si) in !lus) a!aruse la o !ersoana mult mai tanara( Du!a aceea) inca doi adolescenti au decedat) ca urmare a acestei noi -oli) numita Cnoua #arianta de 8BDC sau #8BD( Se !resu!une ca intre cazurile de BSE la #aci si #8BD la oameni ar e/ista o le*atura( Acest "a!t a am!li"icat teama in ceea ce !ri#este !ericolul consumului carnii de #aca -olna#a( ,ro"esorul 8ollin*e) autor la doua dintre articole) !ro"etea ca am !utea "i in "ata Cunui dezastru de dimensiuni -i-liceC) in care o intrea*a *eneratie #a "i a"ectata( Se intre#edeau

4 !ericole din !artea tuturor !roduselor -azate !e deri#ate de #aca) inclusi# *elatina din -om-oane sau medicamente( Mani"estarile -olii BSE ,rimele sim!tome ale dez#oltarii "ost descrise de Dells in 1&>?( Ast"el) #acile) care anterior erau sanatoase) de#eneau a*itate si isi !ierdeau ca!acitatea de coordonare a miscarilor( Din !unct de #edere tem!eramental) de#eneau "ie a*resi#e) lo#ind necontrolat cu !icioarele) "ie dim!otri#a erau "oarte s!eriate) ast"el ca la z*omote !uternice sareau sau cadeau !e s!ate( In ultimele "aze) li!sa de coordonare de#enea atat de e#identa) incat #aca se im!iedica tot tim!ul) de !arca ar "i "ost -eata( In cele din urma) com!ortarea animalului de#enea im!re#izi-ila) cu atacuri tem!orare de "urie) !ana cand sur#enea im!osi-ilitatea miscarii sau li!sa dorintei de a se misca( Intrucat e/ista si alte -oli cu mani"estari similare) !entru a !une dia*nosticul de BSE este necesara e/aminarea 0isto!atolo*ica a creierului( Studiile microsco!ice ale tesutului cere-ral au !us in e#identa !rezenta unor *auri sau #acuole s!on*ioase) caracteristice -olilor !rionice) "a!t care a determinat si denumirea de BSE %ence"alo!atia s!on*i"orma -o#ina'( ,osi-ile cauze ale -olilor !rionice %de ti! BSE' : 1( Teoria !rionilor in"ectiosi( BSE este una din -olile din *ru!ul -olilor !rionice sau TSE %Transmissi-le S!on*i"orm Ence!0alo!at0ies'( Aceasta teorie a !roteinei !rionice in"ectante a "ost !ostulata) in 1&>4) de catre StanleE ,rusiner) care ulterior a !rimit ,remiul No-el !entru acest lucru) c0iar daca multi oameni de stiinta nu au "ost si nu sunt de acord cu ea( ,rusiner a su*erat ca aceste -oli nu sunt cauzate nici de -acterii si nici de #irusuri) ci de un a*ent in"ectios care actioneaza com!let di"erit( In teoria C!rionilor in"ectiosiC un "ra*ment de !roteina !rionica normala isi modi"ica structura%tertiara' s!atiala( Aceasta modi"icare a "ormei conduce la modi"icarea !ro!rietatilor normale ale !roteinei( Mai mult) o data ce structura s2a modi"icat) este im!osi-il sa re#ina la "orma initiala( ,roteina !rionica de#ine rezistenta la actiunea !roteazelor) enzime care in mod normal scindeaza moleculele !roteice) si de#ine si mult mai !utin solu-ila( Aceste e"ecte sunt res!onsa-ile) cel !utin in !arte) de a!aritia de!ozitelor de !roteine !rionice su- "orma de !laci sau "ascicule) care sunt adesea caracteristica de"initorie a acestor -oli ale creierului uman sau animal( Se crede ca) in animalul in"ectat) !roteina !rionica induce modi"icari similare de structuraF"orma la ni#elul tuturor celorlalte molecule de !roteine !rionice normale( In acest "el) un !rion cu structura modi"icata ince!e sa Cin"ectezeC toate celelalte !roteine similare din or*anism %mai ales in creier) unde ele sunt !re!onderente') iar creierul de#ine s!on*ios) ca urmare a *aurilor care a!ar in el 2 de unde si numele de ence"alo!atie s!on*i"orma( Tre!tat) toate !roteinele !rionice din creier si madu#a s!inarii ca!ata structura anormala) iar creierul de*enereaza intr2atat incat animalul nu mai !oate "unctiona normal( Animalul de#ine dezorientat) !ierde ca!acitatea de miscare normala a mem-relor) cu tot mai dese atacuri de dementa) !ana cand sur#ine moartea( Acelasi com!ortament se o-ser#a atat in cazul scra!iei la oi) cat si la #acile cu BSE sau la oamenii a"ectati de 8BD( Acest ti! de Cin"ectieC a!are in a-senta oricarui mesa$ codi"icat in ADN) deoarece moleculele !rionice nu contin ADN( 8on"orm cunostintelor anterioare) o -oala transmisi-ila im!lica !rezenta materialului *enetic) com!us din acid nucleic %ADN sau ARN'( 80iar si #irusurile) cele mai sim!le microor*anisme) au acizi nucleici care coordoneaza sinteza !roteinelor necesare su!ra#ietuirii si multi!licarii( De aceea) teoria lui ,rusiner nu !area) la ince!ut) deloc credi-ila( El a su*erat si) ulterior) a demonstrat ca e/ista niste C!articule !roteice in"ectioaseC) !rescurtat denumite C!rioniC) care !ot !roduce atat ence"alo!atii mostenite) cat si transmisi-ili( 4( Teoria nutreturilor in"ectioase( 8and a a!arut -oala BSE s2a !us)

5 in mod lo*ic) intre-area de unde au CluatC #acile aceasta -oala rara( Asa a a!arut teoria nutreturilor in"ectioase si a!oi o multitudine de alte #ariante ale acestei teorii( Teoria nutreturilor in"ectioase s2a ras!andit "oarte re!ede ca !osi-ila e/!licatie a BSE( Ea !leaca de la !remisa ca un animal consuma nutreturi contaminate cu !rioni) ca urmare a incor!orarii in su!limentele alimentare a materiei or*anice !ro#enite de la animale !urtatoare ale -olii) care au "ost reciclate si trans"ormate in 0rana !entru animale( ,roteina !rionica in*erata a$un*e inclusi#e in creierul animalului) unde Cin"ecteazaC toate celelalte !rotein normale) "inalul "iind moartea animalului res!ecti#( Daca si acest animal este ulterior reciclat) sunt *enerate si mai multe !rotein !rionice) care #or in"ecta alte animale( In con"ormitate cu aceasta teorie) BSE ar "i a!arut in momentul in care Marea Britanie a 0otarat) !rin anii G?5) sa modi"ice metoda de introducere in nutreturi a !roteinelor de ori*ine animala( Inainte) c0iar daca se !ractica de multa #reme trans"ormarea #acilor si oilor moarte in !roteina !entru alimentatia altor animale) tem!eratura "olosita era mult mai ridicata( De asemenea) alte !rocese) !recum e/tractia cu sol#enti a *rasimilor a#eau si ele un rol in eliminarea !otentialilor a*enti in"ectiosi( ,rin reducerea tem!eraturii de e/tractie si diminuarea e/tractiei *rasimilor) !roteinele !rionice nu au mai "ost inacti#ate) ast"el ca) "ie oile in"ectate cu scra!ie) "ie #acile !urtatoare nesim!tomatice de BSE au "ost trans"ormate in nutreturi si au condus la iz-ucnirea e!idemiei( Aceasta teorie a !rodus !anica in randul !o!ulatiei) deoarece nu numai ca !rionii erau a!roa!e indestructi-ili) dar insemna ca o cantitate in"ima) de ordinul *ramelor) din su!limentul alimentar in"ectat) este de a$uns !entru a !roduce -oala la animale( In !lus) !erioada de incu-are "iind lun*a %@2 ani la #aci') aceasta insemna ca de "a!t in"ectia se !roduce cu mult inainte ca sim!tomele sa de#ina o-ser#a-ile( @( Teoria or*ano"os"atilor( ,rima !ersoana care a su*erat ca e/ista o le*atura intre BSE si !esticidele or*ano"os"orice %O,' a "ost "ermierul MarH ,urdeE( Folosirea acestora) cu !recadere a ,0osmet2ului) a "ost im!usa c0iar de *u#ern) intre anii 1&?5 si 1&>5) !entru !rote$area #acilor contra unei insecte care a"ecta !ielea animalelor !rin de!unerea lar#elor in !liurile acesteia( Or*ano"os"atii sunt com!usi cu structura moleculara similara celei a unor *aze to/ice de lu!ta care a"ecteaza sistemul ner#os) care au si "ost "olosite de alt"el in unele con"licte armate( Aceste su-stante !roduc o *ama de sim!tome asemanatoare cu cele ale -olilor !rioniceI inclusi# la ni#elul tesuturilor cere-rale s2au o-ser#at #acuole similare cu cele din ence"alo!atiile s!on*i"orme( 8u toate acestea) cercetarile in acest domeniu au "ost "oarte restranse si nu se !oate a"irma cu si*uranta ca e/ista o cauza de natura to/icolo*ica a -olilor !rionice( ( Teoria ras!unsului autoimun( Bolile !rionice se mani"esta du!a mai multi ani de la a!aritia cauzei *eneratoare( De aceea) s2a !resu!us ca ele s2ar !utea datora si sistemului imunitar dere*lat) care nu mai ataca doar !roteinele straine %din -acteriile !ato*ene) de e/em!lu') ci si !ro!riile tesuturi) asa cum se intam!la in cazul ence"alomielitelor aler*ice( Desi intre aceste -oli e/ista unele di"erente) se o-ser#a si multe asemanari: necoordonarea miscarilor) sla-iciune) !aralizie) tremor si coma( In !lus) !roteina !rionica nu este sin*ura care a!roa!e nu !oate "i distrusa !rin tratamente o-isnuite de sterilizare %tem!eraturi inalte) dezin"ectanti'I acesta este si cazul !roteinei MB, %MEelin Basic ,rotein') cea care cauzeaza ras!unsul *resit al sistemului imunitar in ence"alo!atiile autoimune( 7( Alte teorii( Teoria medicamentelor) in s!ecial a celor !e -aza de e/tracte cere-rale -o#ine) !leaca de la !remisa ca in acestea a !utut e/ista o contaminare) "ie cu !rioni de la animale -olna#e) "ie cu tesuturi cere-rale normale) care au determinat un ras!uns autoimun( Este) de asemenea) !osi-il ca un lot din multele #accinuri !e care #acile tre-uie sa le "aca !e !arcursul #ietii sa "i "ost contaminat cu tesut cere-ral) inducand ast"el !roducerea a unei -oli umane(

6 Totusi) din cauza di"eritelor sim!tome in di#ersele -oli !rionice) este !osi-il ca acestea de "a!t sa nu ai-a o cauza comuna) asa cum se incearca sa se demonstreze( Este !osi-il ca ence"alo!atiile di"eritelor animale si inclusi# cele umane sa ai-a etiolo*ii di"erite( De aceea este mai corect ca "iecare caz sa "ie studiat in !arte) mai ales mani"estarile -olilor !rionice care a"ecteaza omul(