Nasterea, evolutia si moartea stelelor

Conform astronomilor , tot ce ne nconjoar i toate elementele din care suntem formai, exceptnd hidrogenul, heliul, plus urme de litiu i beriliu, a fost produs cndva de stele iar aparitia vietii pe Terra a fost posibila datorita elementelor ajunse aici in urma mortii stelelor. Prima generaie de stele s-a stins demult. Densitatea materiei era mai mare, norii de gaz mai ntini, iar hidrogenul din belug. Astfel, se presupune ca atrii formai au fost mai mari, au ars repede i au mprtiat n jur elemente mai grele, crend condiiile apariiei urmtoarei generaii de stele, mai puin dramatice. Toate stelele ncep s prind via n mod similar. Diferena apare n evoluia lor ulterioar i mai ales n modul n care sfresc.

nceputul : nebuloasa, protosteaua si nasterea unei stele

La inceput, apare nor molecular gigant (nebuloasa). Cei obinuii au n jur de 100 a.l. (ani-lumin) n circumferin i nglobeaz cam 6 milioane de mase solare . Norii moleculari cu densitate foarte mica sunt continuu modelai i influenai de legturile gravitaionale dintre ei. Datorita fortei gravitationele care forteaza norul sa colapseze, uriaa mas de gaz se va fragmenta n timp n nori cu mase stelare, ce vor continua cond ensarea pn la formarea de protostele. Ca urmare a friciunii dintre moleculele de gaz, temperature incepe sa creasca. Materia se aglomereaz, iar fotonii nu mai pot scpa uor. Nucleul se va nclzi tot mai mult, iar cnd temperatura va atinge 10 milioane de grade Kelvin, hidrogenul ncepe s fuzioneze. n acest moment avem o stea . Ca toate procesele ce in de evoluia stelelor, rata de natere a unei stele depinde de mas. Cu ct avem o mas mai mare, cu att steaua se formeaz mai rapid. Soarelui i-a luat n jur de 10 milioane ani s se nasc, n schimb pentru mase de zece ori mai mari nu este nevoie dect de 100.000 ani. Dac protosteaua va avea o mas mai mic de 0,08 mase solare, temperatura intern nu va crete niciodat ndeajuns ca fuziunea hidrogenului s aib loc. Acestea sunt stele ratate, denumite pitice brune. Ele se situeaz undeva ntre stele i planetele gazoase (cum este Jupiter). Emit energie, ns nu datorit fuziunii din nucleu, ci contraciei gravitaionale.

Stadiul de stea a secvenei principale

Acesta este al doilea stadiu in evolutia unei stele. o stea cea mai mare parte a vietii sale in acest stadiu. In secventa principal, steaua radiaza energia furnizata de reactiile termonucleare (sursa principala de energie este arderea hidrogenului). Aici steaua este intr-o faza de echilibru, in care masa, raza si luminozitatea sunt aproape constante. Stelele cu masa mare raman un timp relativ scurt in secventa principala (milioane de ani). Cele cu masa mica sunt denumite pitice roii deoarece, fiind mai reci, emit lumin n partea roie a a spectrului . Acestea raman un timp indelungat (zeci de miliarde de ani) in stadiul de secventa principala, reactiile avand loc mai incet. Cand hidrogenul din nucleu este in intregime transformat in heliu, se incheie al doilea stadiu de evolutie a stelei. Studiile arata ca, in aceasta faza, nucleul stelei se contracta, densitatea si temperatura din centru cresc repede. In acelasi timp invelisul stelei se dilata, iar dimensiunile si luminozitatea cresc. Steaua iase din secventa principala si devine rapid o stea giganta.

Stadiul de stea giganta

In acest stadiu temperatura nucleului creste, declansand reactii nucleare de transformare a heliului in carbon in stratul ce inconjoara nucleul. Energia produsa in afara centrului stelei face ca diferitele straturi ale acesteia sa se extinda si sa se raceasca. Steaua incepe sa se dilate si devine rosiatica. O asemenea stea se numeste giganta rosie. O stea giganta rosie tipica este cam de o suta de ori mai mare decat Soarele nostru. Cand acesta va deveni o giganta rosie, peste aproape 5 miliarde de ani, va creste destul de mult pentru a arde planetele cele mai apropiate: Mercur, Venus si, probabil, Pamantul. Stelele masive pot evolua in acest stadiu spre formarea n centru a unui nucleu de fier. n acest moment ele se consider moarte din punct de vedere nuclear, colapsul gravitaional al nucleului i explozia de supernova fiind inevitabile.

Stadii tarzii in evolutia stelelor

STEA PITICA ALBA : Pentru gigantele cu masa mai mare, pierderea de masa are loc printr-o explozie de nova sau printr-o serie de explozii (nove recurente). Daca masa finala, dupa explozie, este 1,2 mase solare, steaua se transforma intr-o pitica alba. Pentru gigantele cu masa mai mare de 1,2 mase solare trecerea la stadiul de pitica alba se poate face printr-o explozie de supernova. In urma pierderii de masa, invelisul de hidrogen fiind expulzat in spatiu, din stea ramane nucleul foarte dens. Astfel, piticele albe sunt stele foarte dense, formate din materie degenerata (gaz electronic degenerat). In ele nu mai au loc reactii termonucleare, radiind pe seama rezervei de energie termica acumulata in trecut. Piticele albe se racesc treptat transformandu-se in pitice negre (care nu se observa).Stadiul de pitica alba e un stadiu final in evolutia unei stele, pitica alba fiind o stea care moare prin racire. STEA NEUTRONICA : Daca dupa explozia de supernova a unei stele massive (ntre 10 i 20 de mase solare), masa ramasa a stelei este extrem de mica (ntre 1,35 i 2,1 mase solare), atunci acest nucleu stelar se contracta puternic transformandu-se in stea neutronica.
STADIUL DE GAURA NEAGRA :

La stelele cu masa ntre 20 i 40 de mase solare, masa care ramane dupa explozie poate depasi 2,5-3 mase solare. Un asemenea nucleu stelar dens este instabil intrand in colaps gravitational, care (teoretic) se contracta idefinit, formand o gaura neagra. O stea care are peste 50 de mase solare se va transforma direct ntr-o gaur neagr fr a mai exploda ca o supernova.

SUPERNOVELE
Supernove de tip I a: Apare intr-un sistem binar format dintr-o stea pitica alba si o alta stea. ntr-un sistem binar
pitica alb-gigant roie, steaua mai mic (pitica alb) atrage gaz din atmosfera celeilalte stele. Pitica alb este distrus, materia fiind expulzat cu viteze foarte mari (de pn la 3% din viteza luminii). Explozia este de 5 miliarde de ori mai strlucitoare dect Soarele i poate fi vzut i din alte galaxii.

Supernove de tip I b: Supernova de tip Ib reprezint o categorie de explozii stelare cauzate de colapsul interior al
stelelor masive. Aceste stele au pierdut (sau le-a fost luat) nveliul exterior de hidrogen, i, n comparaie cu supernovele de tip Ia, nu au silicon prezent n liniile de absorbie

Supernove de tip I c: difer de supernovele de tip I b prin faptul ca au pierdut mai mult dect nveliul iniial,
pierznd majoritatea heliului detinut.

Supernove de tip II : caracterizeaza stelele de minim nou ori mai masive dect Soarele. Prezena hidrogenului n
spectrul su este cea care distinge o supernov de tip II de alte clase de supernove. n centrul stelei, hidrogenul se transform prin fuziune n heliu i energia termic eliberat creeaz o presiune ndreptat spre exterior, ceea ce menine miezul n echilibru i previne colapsul. Steaua fuzioneaza cu elemente cu mas atomic mai mare dect hidrogenul i heliul pn cnd, n cele din urm, se formeaz un miez de fier a carei instabilitate va duce la prabusire, explodare. Cnd steaua initiala are dimensiunea mai mic de 20 mase solare, rmia degenerat a prbuirii miezului este o stea neutronic. Peste aceast mas, rmia se prbuete formnd o gaur neagr.

- ramasitele unei supernove (nori gazosi si de praf) din galaxia Marele Nor al lui Magellan (160,000 a.l), imagine captata de telescopul spatial Hubble avand in vedere marimea considerabila stelelor din jurul norului de praf, se presupune ca steaua initiala avea cam de 50 de ori masa Soarelui

Supernova 1987A, - ramasitele unei supernove ce a avut loc acum mai bine de 400 de ani la 168,000 de ani lumina fata de noi -

Stele pitici albe din galaxia noastra

Supernova 1604 (Supernova lui Kepler) este cea mai recenta supernova descoperita ; acasta a avut loc in galaxia noastra, in constelatia Ofiucus, la 20.000 de a.l fata de Pamant

Bibliografie:
http://planete.ablog.ro/2008-01-05/g-urile-negre.html#axzz2WNBkRFfn http://www.scientia.ro/univers/47-astronomie/2010-nasterea-si-evolutia-stelelor-1.html http://www.astro-urseanu.ro/stele_supernove.html http://ro.wikipedia.org/wiki/Pitic%C4%83_neagr%C4%83 http://hubblesite.org/gallery/album/

Stnciulescu Raluca, cls a XI-a B