LISE MEITNER

adevaratul parinte al bombei atomice

Nscut n Viena i derulndu-i experimentele n Berlin i Suedia, cea mai mare realizare a lui Lise Meitner a reprezentat-o descoperirea i explicarea teoretic a fisiunii nucleare. Ea a contribuit la nelegerea structurii nucleului i calcularea energiei eliberate n cadrul procesului de descompunere radioactiv. Acestea au pus bazele dezvoltrii tehnologiei fisiunii nucleare, care a condus, dup civa ani, la crearea bombei atomice i la utilizarea n scopuri panice a energiei atomice. Lise fiind o pacifist, a refuzat s lucreze la construirea unei arme nucleare.

Obtinerea doctoratului si colaborarea cu Max Planck

Incurajata de parintii sai, Lise Mietner devine, in anul 1905, a doua femeie ce obtine o diploma de doctorat in fizica la Universitatea din Viena. Avand planuri marete, ea refuza sa se angajeze la o fabrica de gaz lampant si merge, in anul 1906, in Berlin, pentru a asista la prelegirile lui Max Planck. La doar un an dupa ce participa la prelegerile lui Planck, Lise Meitner este numita asistenta a acestuia, dupa ce, in primul an, lucreaza impreuna cu savantul Otto Hahn, alaturi de care realizeaza numeroase descoperiri cu privire la radiatii si atomi. Cu toate ca a fost acceptata ca asistenta, nu i se ofera aceleasi drepturi de care se bucura barbatii, incat este nevoita sa isi desfasoare cercetarile intr-un minibirou de la subsolul universitatii si nu poate nici macar sa stea in laborator cu barbatii.

Cele doua Razboaie Mondiale - recunoasterea profesionala

Dupa construirea unei noi aripi a Institutului Kaiser Wilhelm, destinate cercetarile ce priveau radioactivitatea, Lise Meitner are posiblitatea sa lucreze aici, insa nu in calitate de angajata, ci de invitat onorific, fara sa fie platita. In prima parte a Primului Razboi Mondial este asistenta si ajuta la utlizarea echipamentului razelor X, iar apoi se intoarce la Berlin, pentru a-si continua cercetarile. In anul 1917 descopera elementul chimic proctactinium, insa nu se bucura de nicio recunoastere, colegul sau, Otto Hahn, fiind cel care primeste medalia Asociatiei Chimistilor Germani, ea primind doar o copie in bronz a acestei medalii. Dupa incheierea Primului Razboi Mondial, Liza Meitner incepe sa se bucure de recunoasterea cuvenita, iar in anul 1926 devine prima femeie numita profesor titular la Universitatea din Berlin, reusind astfel sa primeasca un salariu, desi foarte mic si devenind prima femeie profesor din Germania. Isi continua cercetarile stiintifice, iar in anul 1933 devine directoare a Institutului de Chimie de la Berlin. Descopera, pana in anul 1937, alauri de colegul ei Hahn, cel putin noua elemente radioactive diferite, iar dupa ce se alatura si savantul Fritz Strassman, se concentreaza pe cercetarea nucleului atomic, pentru a vedea ce se intampla cand acesta se divide. Din nefericire, nu isi poate continua cercetarile in Germania,. Cu toate ca fusese crescuta in cultul protestant, Lise Meitner este concediata, alaturi de alti oameni de stiinta, care au preferat sa plece in alte tari ca urmare a masacrarii evreilor, precum a procedat savantul Albert Einstein. Sub pretextul ca face o calatorie in strainatate, paraseste Germania in anul 1938, dupa 31 de ani de activitate in domeniul cercetarilor stiintifice. Se stabileste in Suedia, unde va lucra pentru 22 de ani.

Descompunerea radioactiva - proiectul Manhattan

In Suedia, Meitner a descoperit ca atunci cnd un nucleu se divizeaza, masa celor doua nuclee rezultate este mai mica dect a nucleului initial, fiindca o parte din ea se elibereaza, sub forma de energie. Ea a prezis ca o asemenea eliberare de energie ar putea declansa o reactie in lant, degajnd o cantitate imensa de energie intro perioada de timp foarte scurta. Daca milioane de atomi ar fi putut fi divizati simultan, puterea rezultata ar fi fost inimaginabila, credea Lisa.Spre exemplu , diviznd nucleul atomului de uraniu, se putea elibera o cantitate de energie de 20 milioane mai mare dect cea provenita de la explozia unei cantitati similare de TNT. Fericita, savanta i-a comunicat stirea lui Hahn, care a efectuat mai multe experimente, ajungnd la concluzia ca descoperirea Lisei este viabila. In acel moment, intuind pericolul ca Germania sa realizeze prima bomba atomica, Albert Einstein, refugiat in America, i-a scris presedintelui Roosevelt, pe un tot alarmant. Liderul american a convocat cele mai stralucite minti ale lumii, dndu-le sarcina sa descopere secretul transformarii energiei atomice intr-o arma de temut. Astfel a luat nastere proiectul Manhattan, la care a fost invitata sa participe si Meitner. Ingrozita de gandul ca descoperirea ei ar putea fi utilizata pentru uciderea de oameni, Meitner a refuzat categoric sa se mai implice in cercetarile privind producerea bombei atomice. Lui Hahn i s-a decernat premiul Nobel in 1944, in vreme ce Lise Meitner, care avusese o contributie fundamentala la aceasta inventie, nici nu a fost amintita la festivitatea de premiere. Meitner si-a continuat cercetarile de laborator pna in 1975 si a contribuit la realizarea primului reactor nuclear suedez. In ciuda expunerii aproape continue la cantitati masive de radiatii, Lise Meitner a trait pna la 90 de ani, murind in 1968, cu trei luni inainte de prietenul de o viata, Otto Hahn. In 1992, fizicienii au numit elementul chimic nou descoperit (cel cu numarul 109 in tabelul periodic), in onoarea ei, Meitnerium.

Bibliografie : http://www.revistamagazin.ro/content/view/5763/8/ http://destepti.ro/femei-celebre-lise-meitner http://www.chemgeneration.com/ro/women/lise-meitner-(1878-1968).html

Stnciulescu Raluca cls a XII-a B