TESTAREA INTELECTULUI

Teste de inteligen ce este inteligena ?

Ceea e msoar testele de inteligen, Edward Boring, 1921, Journal of Educational Psychlogy Plurivalena conceptului i natura variat a conduitelor intelectuale sunt unanim recunoscute in psihologie Perspective teoretice i psihometrice: Inteligena ca dezvoltare Aceast perspectiv a permis: determinarea faptului c rezultatele copiilor la aceeai sarcin sunt mai bune pe msura inaintrii in varst selecionarea unor sarcini intelectuale care au valoare discriminativ mai mare intre diferite varste instrumente de tipul scalelor metrice de dezvoltare instrumente tip screening Perspective teoretice i psihometrice: Inteligena ca dezvoltare se bazeaz pe definirea inteligenei ca mod de a se adapta la situaii noi (variaii) implic aptitudinea de a rezolva problemele 46 se refer la tipuri de inteligen care se pot msura prin teste specifice Aceste moduri de definire prezint dou inconveniente: dificultatea ap licrii in practic i variaia naturii inteligenei in funcie de coninutul confruntrilor cu mediul in care evolueaz individul. ...inteligena ca aptitudine de a rezolva problemele Aceste probleme pot avea o natur diferit in funcie de care se pot aborda diferite tipuri de inteligen: caracterul concret al sarcinilor, conduce spre rezultate care sunt semnificative pentru inteligena concret; caracterul abstract, inteligena abstract; caracterul verbal, inteligena verbal; caracterul nonverb al, inteligena nonverbal etc. Elementul comun tuturor acestor forme este aptitudinea de a forma concepte, conceptualizarea. Acest criteriu corespunde optim criteriilor de dezvoltare intelectual i este suficient de sensibil i la dereglrile i atinger ile patologice Exemple de probe: Testul analitic de inteligen, T.A.I. construit de Meili (inteligen concret, abstract, analitic, inventiv).

Testele de inteligen pe nivele de formare intelectual: testele Bontil, I 1 - I 4 (abiliti de raionament, fluen verbal, abiliti numerice etc.). Testele Bonnardel, BV9, B 53 etc. Ca teste de atenie i memorie: - teste de atenie (concentrat, distributiv), testele Bordon, B.C. 10, Praga - teste de memorie (verbal, vizual, numeric etc.), lista de cuvinte, cuvinte perechi, memoria figurilor, memoria topografic - teste de creativitate (testul Torrance, testele de gandire divergent Guiflord) - teste de abiliti perceptive i rezolutive, testul McQuarrie Perspective teoretice i psihometrice: Inteligena i structura ei factorial Factorii sunt constructe ipotetice - obinui prin procedee statistice i denumii prin analiza coninutului psihologic subiacent acestor variabile latente. Pentru a obine factorii, unui grup de persoane li se d un set larg de teste. Dac aplicm tehnica analizei factoriale pentru a realiza reducerea i folosim teste care msoar diferite forme ale inteligenei putem obine, de exemplu, ca testele care tind s coreleze inalt s se grupeze impreun intr -un singur factor; testele care coreleaz slab, sau deloc, vor tinde s se grupeze in factori distinci. 47 Astfel, de exemplu, dac folosim 4 teste: inelegere a vocabularului, inelegere a citirii, rezolvare de probleme aritmetice i raionament logi, analiza factorial va indica gruparea in doi factori, unul de abilitate verbal i cellalt de abilitate matematic. contribuii semnificative: Al. Binet Ii propune s msoare abilitatea mental general Afirm c testele ofer eantioane de comportament, nu se mne Consider c testele trebuie s utilizeze probe pentru a clasifica, nu pentru a msura Test specific: Bateria Binet-Simon inteligena ca nivel mental de dezvoltare; derivare: Bateria Stanford-Binet contribuii semnificative: Wescheler Consider c inteligena este compus din abiliti i elemente care se suprapun, care variaz calitativ de la persoan la persoan Afirm c factori de personalitate precum pulsiunile, motivaia, persistena, contiina social afecteaz eforturile de a msura inteligena Teste specifice: WAIS, WISC, WPPSI; Msoar inteligena ca aptitudine pe trei nivele de varst; folosete quotient intelectual, Q.I. contribuii semnificative: J. Piaget Consider inteligena ca o adaptare biologic evolutiv la lumea exterioar Inteligena este rezultatul icrii i dezvoltrii cognitive Contribuii semnificative: testele operaionale bazate experimentele genetic -epistemologice ale lui Piaget care vizeaz identificarea caracteristicilor operaionale ale inteligenei contribuii semnificative: Spearman, 1927 Utilizeaz ca metod analiza factorial i descoper: factorul g, inteligena general i factori de tip s , care definesc inteligena specific Propune dou lucruri privind natura lui g:

diferenele intelectuale trebuie inelese in funcie de diferenele in cantitatea de energie mental pe care individul o poate implica in performana intelectual in test; diferenele individuale in g pot fi inelese in funcie de capacitatea subiectului de a folosi 3 procese calitative ale cogniiei, Spearman, 1923, respectiv inelegerea experienei, deducerea relaiilor, deducerea corelaiilor. De exemplu dac avem de rezolvat analogia "avocat - client, doctor - ...", primul se va referi la capacitatea de incodare perceptiv i de inelegere, al doilea la inferarea relaiei dintre primii doi termeni ai banalogiei/,kmnhjzb, avocat i client, iar al treilea se refer la procesul de aplicare a regulii deduse anterior pentru un nou domeniu pentru a putea produce completarea, doctor - pacient. Teste specifice: Matrici progresive, Domino, Cattell 48 contribuii semnificative: Thurstone, 1938, Primary Mental Abilities Determin existena a 7 abiliti mentale primare: factor de inelegere verbal , care se msoar tipic prin teste de vocabular (sinonime, antonime) i prin teste de deprinderi de inelegere a citirii; factor de fluen verbal , care se msoar tipic prin teste care cer o rapid producere de cuvinte. De exemplu, se poate cere subiectului s genereze cat de repede posibi l, intr-un timp limitat, cat mai multe cuvinte care incep cu o anumit liter; factor numeric, care se msoar tipic prin probleme aritmetice care cer evaluare i efectuare de calcule i mai puin pe cunotine anterioare; factor de vizualizare spaial , care se msoar tipic prin teste care cer manipulare mental a simbolurilor sau desenelor geometrice De ex., subiectului i se arat o imagine geometric la un anume unghi de rotaie, urmat de un set de imagini orientate diferite alte poziii i se poate c ere descoperirea celor identice, sau descoperirea desenului in care figura geometric are poziia imediat urmtoare; factor de memorie , msurat prin teste de reamintire de cuvinte, propoziii, imagini etc.; factor de raionament , msurat tipic prin teste de analogii sau serii de completat; factor de vitez (celeritate) perceptiv , msurat tipic prin teste care cer o rapid recunoatere de simboluri. Consider c inteligena poate fi msurat prin numrul de neuroni ai creierului persoanei Teste specifice: Baterioa factorial Bonnardel; Testele de vocabular verbale Binoit- Pichot contribuii semnificative : Guilford , 1967, Guilford i Hepfner, 1971 propun modelul cuboid al intelectului, in care departajeaz experimental iniial 120 de abiliti intelectuale. Mai recent, 1982, Guilford crete numrul acestora la 150. Fiecare sarcin mental va conine trei tipuri de ingrediente: unul dintre cele trei tipuri de operaii mentale posibile (cogniie, memorie, gandire divergent, gandire convergent i evaluare), unul dintre cele 5 tipuri de coninuturi ( (vizual, auditiv, simbolic, semantic, comportamental) i unul dintre cele 6 tipuri de produse ( (uniti, clase, relaii, sisteme, transformri, implicaii).

Contribuii semnificative: Vernon, 1971, propune un model ierarhic al inteligenei, sugerand faptul c exist doi factori largi, de grup: abilitatea socio-educaional i abilitatea practic -mecanic-spaial. Factorii largi de grup pot fi i ei descompui in factori mai inguti. 49 Primul factor se subfactorizeaz in: fluen verbal (vocabular, raionament verbal, completare propoziii) i abilitate numeric (aritmetic: concepte, raionament i operaii simple). Factorul al doilea se subfactorizeaz in: comprehensiune mecanic (ineleger ea sarcinilor mecanice, utilizarea uneltelor i echipamentului, raionare mecanic); relaii spaiale (vizualizare bispaial, vizualizare tri-spaial, discriminarea mrimii) i abiliti psihomotorii (coordonare vizualmanual, dexteritate manual, vitez i precizie manual) Sternberg , 1981 Caut componentele informaionale i de procesare ale inteligenei. Identific astfel trei tipuri de componente care sunt importante: meta-componente, componente de performan i componente de achiziionare de cunotine ...Sternberg, 1985 Primele, meta-componentele sunt procese de control de nivel superior utilizate pentru a interveni in planificare, monitorizare i evaluarea performanei. Identific zece meta -componente ca fiind cele mai importante in funcionarea inteligenei: recunoaterea existenei unei probleme; recunoaterea naturii problemei; selectarea unui set de componente de nivel inferior, non-executabile; selectarea unei strategii care s combine aceste componente de ordin inferior; selectare a uneia sau mai multor reprezentri mentale ale informaiei; decizii privind modul de alocare al resurselor adiionale; monitorizarea locului in performarea sarcinii (ce s-a i ce trebuie fcut); monitorizarea modului de a inelege feedback -ul intern i extern privind calitatea performanei; a tii cum s acionezi in legtur cu acest feedback; implementarea aciunii ca rezultat la acest feedback identific de asemenea procesele de ordin inferior care sunt utilizate in executarea strategiilor necesare pentru a realiza o sarcin: encodarea naturii stimulului, inferarea relaiilor dintre 2 stimuli similari in unele privine dar diferii in altele; aplicarea unei relaii inferate anterior la o situaie nou. 6 surse primare in diferenele individuale in procesarea informaiei componentele (o persoan poate utiliza mai multe sau mai puin componente, sau chiar altele decat o alt persoan); regula de combinare pentru componente (diferite persoane pot utiliza reguli diferite); moduri de procesare a componentelor (persoanele prefer s proceseze componentele particulare in moduri diferite); ordinea de procesare;

50 timpul i acurateea procesrii; reprezentarea mental (diferite persoane pot s utilizeze diferite reprezentri ale informaiei. Teste specifice: Sternberg Triarchic Ability Test, care poate fi administrat de la grdini la varsta adult i include 12 tipuri de itemi: componenal - verbali (abilitatea de a inva din context); componenial cantitativi (abilitatea de gandire induct iv in domeniul numeric precum extrapolarea unei secvene numerice); confruntarea cu noul- verbal ( abilitatea de a gandi in moduri noi, cere gandirea ipotetic, sau analogii verbale); Utilitatea testelor de inteligen domenii variate care in de stabilirea gradului de normalitate mental, testarea educaional i de orientare vocaional, de consiliere i selecie profesional, etc. Adaptare colar, analfabetism, dificulti in invare, repetenie, intarzieri intelectuale, orientare i selecie profesional, predicia performanelor colare, testarea validitii curriculare prin analiza saturaiilor factoriale i a corelaiilor dintre progresul factorilor cognitivi ai populaiilor colare i coninuturile invrii (discipline, planuri, tematici , programe etc.). interpretarea testelor de inteligen Interpretarea datelor trebuie integrat in ansamblul personalitii subiectului. Tipuri de indici: indicele de performan, respectiv numrul de itemi corect rezolvai in unitatea standard de timp, indicele numrului de erori, indicele de exactitate, respectiv numrul de itemi rezolvai corect imprit la numrul de sarcini parcurse. o situaie deosebit intervine cand testul este dat in timp liber, subiectul urmand s rezolve in timpul particular lui, toate sarcinile testului Interpretri: calitate inalt in timp scurt, - semnificativ pentru capacitatea de aprofundare i mobilitatea inteligenei; calitate inalt, timp lung, - poate semnifica un ritm de lucru lent datorat unui deficit de dinamic sau mobilitate mental ( dar care nu afecteaz desfurarea raionamentelor); situaia poate fi determinat i de hipermotivare, oboseal, aspecte atitudinale precum perfecionismul, hipercorectitudinea etc. Din aceast perspectiv se cere verificat natura decalajului calitate - cantitate: este o situaie particular a examenului respectiv sau ine de caracteristici durabile ale persoanei? ...interpretare 51 calitate sczut, timp scurt, - situaia nu permite in sine un diagnostic cert in msura in care lipsa de aplicare in sarcin se poate datora unui game relativ largi i variate de cauze precum: lipsa de

interes pentru examen, superficialitatea, lipsa de capacitate de efort in timp, elemente caracterial atitudinale, predominarea proceselor d e excitaie, posibilitatea limitat de a controla sau inhiba aceast energie i lipsa de rezisten in activitatea de analiza meticuloas. Toate pot conduce la cutarea unei soluii pentru situaia problematic doar pentru a pune capt strii conflictuale pe care o triete persoana in cauz ...interpretare calitate sczut, timp lung, - care, in general semnific o capacitate intelectual limitat (dac nu pot fi decelai ali factori de influen). cazul rezultatelor slabe cere aprofundarea situaiei pr in aplicarea unor teste cu structuri paralele sau difereniale. Astfel, ne punem intrebarea in ce msur difer rezultatele la testele verbale de cele nonverbale, la testele de dezvoltare comparativ cu cele de randament sau situaionale? Acest gen de aprof undri permit un diagnostic nuanat referitor la caracteristicile calitative ale factorilor intelectuali