Plan de afaceri Producerea i comercializarea vestimentaiei textile pentru femei

CUPRINS 1.Afacerea
1.1 Definirea afacerii 1.2 Alegerea formei organizatorico-juridice.. 1.3 Alegerea structurii organizaionale 1.4 Prezentarea firmei

!. Piaa

..

2.1 Definirea pieei.. 2.2 Analiza S !" a industriei confeciilor de #m$r%c%minte 2.3 &oncurenii............................................................................................................ 2.4 &erine impuse fa% de segmentarea pieei........................................................... 2.' (tapele segment%rii pieei.................................................................................... 2.) (la$orarea programei de producie ......................................................................

". Planul de mar#etin$

3.1 Definirea mediului de mar*eting. 3.2 Strategii de mar*eting. 3.3 Politici de mar*eting 3.4 +arca intreprinderii

%. &ana$ementul i personalul
4.1 Planificarea necesarului de personal. 4.2 ,ecrutarea.. 4.3 Selectia. 4.4 Angajareasi integrarea profesionala.. 4.' ,ecompensa personalului. 4.) +oti-area personalului 4.. Programa de lucru 4./ Alegerea structurii organizationale

'. (r$anizarea produciei

'.1 !rganuzarea procesului de producie '1.1 Asigurarea sistemului de control a calit%ii '.1.2 !rganizarea acti-it%ii de control al calit%ii
4

'.2 Argumentarea alegerii formei de organizare a procesului de fa$ricaie '.3 "e0nologia procesului de fa$ricaie '.4 &alculul liniei te0nologice.. '.' &alculul indicilor te0nico 1 economici '.) (la$orarea planului flu2ului. .

). Riscuri
).1 "ipuri de riscuri #n atreprenoriatul de producie. ).2 +etode de reducere a riscurilor

*. Planul financiar
..1 Analiza economic% a proiectului........................................................................... ..2 &alculul preului produsului................................................................................. ..3 3ndicatorii economici ai proiectului...................................................................... ..4 Planul aciunilor planificate p4n% la #nceperea acti-it%ii.................................... ..' Sursele financiare necesare pentru realizarea proiectului 5i modul de utilizare a lor ................................................................................................................................ ..) Situaia flu2ului de numerar.................................................................................. ... Prognozarea raportului pri-ind rezultatele financiare.......................................... ../ 6ilanul conta$il.................................................................................................... ..7 3ndicatorii eficienei economice.................................................................................. ..18 Sol-a$ilitatea firmei................................................................................................

+. Protecia muncii i a mediului am,iant

/.1 Analiza condiiilor de munc%.. /.2 +%suri pri-ind sanitaria industrial%... /.3 +%suri pri-ind "e0nica securit%ii. /.4 +%suri pri-ind protecia #mpotri-a incendiilor /.' Protecia mediului am$iant /.) &alculul ingineresc pri-ind protecia incendiar%...

'

1.Afacerea
1.1 -efinirea afacerii Planul de afaceri #ntocmit ser-este pentru estimarea posi$ilitatii de desfacere a unei afaceri pe suprafeele suplimentare ale #ntreprinderii S.A.../alanta..0 ce se dore5te a se realiza 5i pentru e-aluarea rezultatelor #ntr-o perioad% de timp determinat%. Afacerea preconizat% are ca tem% organizarea unei secii de confecii -estimentare 5i a unei ec0ipe de manageri care s% gestioneze #ntreaga acti-itate. Activitatea de ,az12 producerea 5i comercializarea -estimentaiei te2tile pentru femei. Acti-itatea se -a petrece #n ora5ul !r0ei9 #n incinta #ntreprinderii SA:;alanta:. Aceasta decizie este #nsoit% de unele a-antaje economice precum sunt< pl%tile de arend% mici9 spaiu asigurat9 condiii pentru a acti-a =energie electrica9 termica9 utilaj>. 3a,elul 1 4 Sursele financiare necesare pentru realizarea proiectului i modul de utilizare a lor 3ip de ivestiii Suma0 lei 5 +ijloace proprii &reditul $ancar @mprumut persoane fizice "otal 21)871 '8888 188888 3))871 '7? 139)'? 2.93'? 188?

Aecesarul de personal pentru afacere9 -a fi angajat din localitate 5i mediul rural ce constituie satele #n-ecinate ora5ului !r0ei.

Necesarul de personal planificat Nr. crt. 1. 2. 3. 4. '. ). &onta$il &ontrolor 1 1

)

6uncia +anager general +anager producereB te0nolog +anager comercial +anager ,.C.

Nr. Per4 soane 1 1 1 1

.. /. 7. 18. 11. Total

+ecanic Damal Personal de deser-ire &us%tor &roitor

1 1 1 27 2 40

+ateria prima -a fi importat% #n special din< ,om4nia9 Ccraina9 prin intermediul contractelor9 transportarea se -a petrece prin intermediul firmelor de transport. &ontactul cu furnizorii de materii prime -a fi asigurat prin telefon9 aceasta reduc4nd unele c0eltuieli de deplasare a managerului comercial9 pl%ile pentru marf% se -or efectua prin intermediul $ancii EAgro3nd6anc: unde firma se -a desc0ide cont #n -alut% 5i lei. &irca 48? din produse -or fi e2portate #n ,om4nia9 #n special #n zona de nord9 cu scopul de a fi comercializate9 prin intermediul centrelor comerciale 5i magazinelor situate #n ora5ele mari precum sunt< &luj-Aapoca9 6aia-+are9 Satu-+are. Aceasta decizie a fost luat% #n urma analizei pieei9 concurenei e2istente9 analizei produselor e2istente pe pia%9 puterei de -4nzare9 cererii e2istente la anumite produse. )8? din producie le --om realiza pe piaa auto0ton%9 pentru reducerea riscurilor pro-ocate de unii factori ce pot influiena acti-itatea #ntreprinderii #ntr-un mod sau altul acestea pot fi< factorii politici9 ce se manifest% prin impunerea unor reglimentari pri-ind e2portul9 ta2e -amale9 majorarea impozitelor 5.a. &isiunea afacerii este de a produce 5i comercializa produse profita$ile pe piaa intern% 5i e2tern%9 #n scopul permanentei #m$unatairi a pecepiei pe care clientii9 angajatii 5i asociatii o -or acumula despre calitatea acti-itaii noastre. @n acest scop fiecare compartiment al firmei tre$uie s% o$ina rezultate superioare #n comparaie cu principalii concureni. Ae --om dez-olta #n principal prin ino-area 5i perfecionarea de noi produse9 ser-icii lucr4nd pe $az% de contracte9 succesul depinde #n cea mai mare m4sur% de felul #n care --om satisface cerintele pieei. Acesta presupune o cola$orare deplin% cu clienii no5tri care depa5ind #ntelegerea 5i satisfacerea necesit%ilor lor9 -or #ncearca s% le anticipeze.

Aoi suntem deplin constieni c% succesul este direct proporional cu calitatea salariailor no5tri 5i cu grija pe care o manifest%m fa% de ace5tia. Pentru a-i depa5i pe concurenii no5tri9 este a$solut necesar s% luptam permanent pentru pefecionare. "re$uie s% ne asum4m riscul de a descoperi soluii originale 5i #ndraznete pentru rezol-area c4t mai multor pro$leme comple2e9 introducand pe pieile pe care concur4m produse mai a-antajoase comparati- cu cele ale concurenilor. (,iective2 -optimizarea permanenta com$inarii factorilor de producie utilizai #n -ederea o$inerii celor mai $une rezultate economice cu costuri c4t mai reduse 5i a-4nd #n permanen% #n -edere situaia pieelor de apro-izionare 5i desfacereF Pozitia pe pia: - S& GART-INVEST-GROUPS,H -a deine 1'? din piaa national% a produselor -estimentare pentru femei pana #n anul 28879 iar la ni-elul zonei de nord a ,omaniei -a deine 3'? din piaa pana #n anul 2818. Inovarea: firma -a introduce anual9 sezonier 4 noi tipuri de produse9 $azate pe tendina modei 5i cerinele consumatorilor. Pro !"tivitatea: firma -a reduce c0eltuielile producti-e cu '? anual. Pro#ita$ilitatea: cresterea profitului cu .? pe an #ntre 288/-2887. %ezvoltarea per#or&anelor &ana'eriale: se -or mari numarul de ore afectate antrenamentului managerilor9 specialistilor cu 18? #n urmatorul an. Atit! inea (i per#or&ana )n &!n": se doreste de a se realiza o diminuare a a$sentismului cu '8? #n urmatorii 3 ani. Re*pon*a$ilitatea p!$li":Iirma -a aloca 1? din cifra de afaceri pentru susinerea programului local de #ngrijire a $olna-ilor pensionari. Pro$le&ele prin"ipale la "are *!nt raportate o$ie"tivele: Inte'rarea+ Ae-oile indi-iduale 5i scopurile organizaiei tre$uie s% formeze un sistem #n care accentuarea a$ordarii umaniste9 ce -izeaza satisfacerea indi-idului9 sa fie corelata cu cresterea eficienei #n utilizarea muncii acestuia. In#l!ienta *o"iala+ Puterea 5i autoritatea tre$uie distri$uite #n mai muli poli de putere #n interiorul organizaiei< proprietari9 manageri. A aptarea+ !rganizaia tre$uie s% raspund% la modific%rile mediului #nconjurator. 3ndependenta factorilor de influienta 5i modul lor rapid de e-oluie impune monitorizarea mediului. I entitatea+ !rganizaia tre$uie s% acioneze cu claritate 5i conseg-en%9 #n conformitate cu misiunea sa declarat%.

,ola$orarea+ !rganizaia tre$uie s% contoleze 5i s% rezol-e conflictele pe care le genereaz% #n mod o$iecti-. Di-iziunea muncii 5i tendina crescut% spre specializarea indi-idului sunt permisele apariiei conflictelor. Revitalizarea+ !rganizaia tre$uie s% raspund% pro$lemelor ce apar odat% cu modificarea m%rimii sale9 ca urmare a e2pansiunii sau restr4ngerii acti-it%ii. 1.! Ale$erea formei or$anizatorico 4 7uridice @n urma studierii tipurilor de unit%i comerciale ce pot acti-a pe teritoriul ,epu$licii +oldo-a am ajuns la concluzia c% pentru afacerea dat% cea mai optima alegere -a fi fondarea unei Societ%i cu ,%spundere Himitat%. So"ietate "! r*p!n ere li&itat-SR.) este considerat% societatea comercial% al c%rui capital este di-izat #n p%rti sociale conform actului de constituire 5i ale c%rui o$ligaii sunt garantate cu patrimoniul societaii. +%rimea minim% a capitalului social al S,H este de cel puin 388 de salarii minime lunare sta$ilite de legislatie la momentul #nregistr%rii societatii. S,H este persoan% juridic% 5i poate fi fondat% de o singur% persoan% fizic% sau juridic%9 iar num%rul ma2imal de asociati nu depa5e5te '8 persoane. Asociaii societ%ii poart% r%spundere pentru datoriile acesteia doar #n limita cotelor ce le aparin. Ha momentul #nregistr%rii societ%ii tre$uie desc0is un cont $ancar pro-izoriu9 la care s% fie depus cel puin 48 la suta din fondul statutar9 fapt ce se confirm% prin documente $ancare respecti-e9 celelalte )8? fiind trecute pe contul societ%ii nu mai t4rziu de un an de la #nregistrarea ei. Iondatorii tre$uie s% #nc0ee un contract de constituire9 care pre-ede drepturile 5i o$ligaiile fiec%ruia9 m%rimea fondului statutar9 m%rimea profiturilor 5i pierdelor. Drept document ce confirm% drepturile asociailor asupra cotelor su$scrise este ade-erina cotei de participare. &otele de participare pot fi at4t #n e2presie $aneasc%9 c4t 5i ne$aneasc%. +%rimea cotelor de participare #n e2presie $%neasc% este sta$ilit% de c%tre asociai 5i fi2at% #n contractul de constituire. Drept cote de participare ne$%ne5ti sunt considerate toate $unurile materiale transmise societaii #n proprietate sau #n folosin%9 precum 5i dreptul patrimonial9 inclusi- dreptul la proprietatea intelectuala 5i resursele naturale. !rganul suprem de conducere al S,H este adunarea general%. S,H are un comitet de conducere care alege pre5edintele sau directorul general9 ce reprezint% societatea. S,H #5i creaz% un capital de rezer-% ce se formeaz% prin aloc%rile anuale din profitul net =cel putin '? din profitul net> 5i constituie 18? din capitalul social9 capitalul de rezer-% al S,H poate fi folosit doar la acoperirea pierderilor sau la majorarea capitalului social.
7

(lementele care au moti-at alegerea anume acestei forme de organizare juridica sunt< - permite #nsumarea resurselor financiare ale persoanelor partenere9 sporind astfel 5ansele de majorare a capitalului disponi$ilF - necesitatea scazuta de pu$licare a darilor de seama pri-ind acti-itatea financiara9 astfel concurenii nu cap%t% informaii despre acti-itatea #ntreprinderiiF - #ntreaga acti-itate este $azat% pe cuno5tinele9 a$ilit%ile9 angajailor9 aceasta fac4nd major% pro$lema select%rii corecte a condidailor pentru posturile managerialeF - u5urint% #n manipularea afacerilor nea-4nd #n mare m%sur% ne-oie de acordul acionarilor #n luarea unor decizii care necesit% a fi solutionate rapid 5i de importanta minor% care nu ar afecta #n mod direct afacereaF - procedura de constituire9 #nregistrare e simpla 5i comparati- ieftin% 5i rapid%. 1." Ale$erea structurii or$anizaionale Adoptarea unei anumite structuri organizaionale9 reprezint% un proces de Gpotri-ire: a unei structuri la strategia aleas%. Cn studiu clasic =6urns si Stal*er917)2> consider% c% e2ist% dou% mari categorii de structuri organizaionale9 etic0etate sistem mecanistic 5i respecti- sistem organic. Sistemul mecanistic este caracterizat printr-o ierar0ie clara 5i $ine dez-oltat%9 cu delimitari rigide #ntre posturi9 cu autoritate 5i responsa$ilitate precis%. Sistemul or$anic are o structur% cu o formalizare mai redus%9 care permite un grad sporit de participare a mem$rilor s%i 5i o fle2i$ilitate accentuat%. !rganizaiile de succes tind s% adopte primul sistem dac% opereaz% #ntr-o industrie matura 5i sta$il% 5i pe cel de-al doilea dac% opereaz% #n industrii dinamice sau #n formare. Sugerarea unei structuri se face nu numai pentru o anumit% strategie9 ci 5i pentru un conte2t specific al factori interni sau e2terni9 pentru un anumit stadiu de dez-oltare a firmei sau pentru o a$ordare antreprenoriala la ni-elul organizatiei. ! prima corelatie ar fi urmatoarea =;al$rait0 si Jazanijan9 17/)><

!rganizaiile $azate pe o singura afacere dominanta =produs9 consumator etc.> #ntr!rganizatiile cu o di-ersificare concentrica ar tre$ui structurate pe $aze !rganizatiile cu o di-ersificare conglomerata ar tre$ui structurate su$ forma unui

o singura industrie ar tre$ui structurate pe $aze funcionale.

di-izionale.

0olding.

18

&ana$er $eneral

Producie

&ar#etin$

6inane

Personal

Structura or$anizatorica a S+,//ART-INVEST-GROUP// S+R+.. fi$1 Structura organizatorica aleas pentru afacerea preconizata este structura de tip funional. Aceasta se caracterizeaz: compartimentarea se face pe $aza omogenitatii acti-it%ilor =sarcinilor> ce sunt #ndeplinite #n cadrul unei categorii de posturi cu utilizarea unor te0nologii sau calific%ri #nrudite. Acti-it%tile sunt grupate #n funcii9 cum sunt producia9 mar*etingul9 finane9 personal9 care apoi sunt su$di-izate pe acelas principiu. Spre e2emplu9 compartimentul mar*eting poate fi su$di-izat pentru -anz%ri9 pu$licitate 5i cercet%ri de mar*eting. Structura este caracteristic% organizaiilor mici 5i mijlocii9 dar este preferat% 5i de organizaiile mari care opereaz% #ntr-un mediu sta$il sau care sunt concentrate asupra unui num%r redus de produse sau segmente strategice9 #n care a-antajul competioinal se $azeaz% pe specializarea funcional%. Avanta0e )n !tilizarea !nei a*t#el e *tr!"t!ri:

contact direct cu toate compartimentele mecanisme de control simple responsa$ilitai clare eficien% prin specializarea decizie strategica centralizat% minimizarea suprapunerilor funcionale concuren% a o$iecti-elor.

1.% Prezentarea firmei S+,+ART-INVEST-GROUPS,H este o societate cu capital e2clusi- pri-at. Societatea are sediul #n or.!r0ei9 str.K.Hupu9nr 1.9 fiind #nregistrata la ,egistrul &omerului cu nr.184'/)7'23).

11

Acti-itatea de $aza pre-azut% de statut< confecionarea 5i comercializarea articolelor -estimentare. 3a,elul11 - Date pri-ind organizaia Denumirea #ntreprinderii Aum%rul de #nregistrare !rganul de #nregistrare telefon fa2 Societatea &omercial% 1ART-INVEST-GROUP: S.,.H. 184'/)7'23) &amera de @nregistr%ri de Stat LB3.3 23'B2-3.-4/ LB3.3 23'B 2-3'-81

12

!. Piaa
!.1 -efinirea pieei @n mecanizmul de funcionare a unei economii moderne piaa ocup% un loc esenial determin#nd #ntr-o proporie #nsemnat% deciziile 5i comportamentele agenilor economici. &ategorie a economiei de sc0im$9 #n accepiunea cea mai frec-ent%9 piaa desemneaz% un ansam$lu coerent9 un sistem sau o reea de relaii de -#nzare cump%rare #ntre p%ri contractante care s#nt pe de o parte9 unite prin leg%turi de interdependen% 5i9 pe de alt% parte se afl% #n rapoturi de opoziie. Participanii la aceste relaii s#nt producatorii de $unuri 5i ser-icii9 ofertanii de factori de producie 5i consumatorii9 care reprezint% a5a cum aprecia M.J.;al$rait0 5i .Salinger9 NN&entri distinci de decizie9 care se opun unul altuia prin urm%rirea propriului interes9 dar s#nt legai #n acela5i timp printr-o solidaritate funcional%NN. @n acela5i timp9 piaa este pri-it% de muli economi5ti drept un mecanizm comple2 care cuprinde9 #n principal9 cererea 5i oferta9 concurena9 preurile9 5i altele9 care reglementeaz% economic%9 care acioneaz% asupra di-iziunii muncii 5i la sc0im$ul de acti-it%i9 dup% cum arat% I.-on DaOe* NNpiaa apare pentru agenii participani la sc0im$ ca o NNameninareNN9 ca o NNfor% ar$itrar%NN care le determin% preul 5i implic% -enitul 5i pe care ei caut% s% o influeneze sau s% o controlezeNN. Situaia lor economic% 5i nu numai aceasta depinde de pia% 5i #n primul r#nd de ceea ce se petrece pe pia%. @n tara industria usoar% este o ramur% ce se dez-olt% 5i funcioneaz% #n ritm satisf%c%tor. Cnul din sectoarele principale ale industriei u5oare este fa$ricarea articolelor de -estimentaie =articole tricotate9 confecii>. Piaa #ntreprinderilor industriale este #n cre5tere9 aceasta ne do-edeste faptul c% volumul produciei industriale 8n tara a crescut comparativ ianuarie !99) fa1 de ianuarie !99' cu 1!5. Analiz4nt situatia e2istenta la momentul actual #n ceea ce pri-este #ntreprinderile care acti-eaz% #n ,ep. +oldo-a am ajuns la concluzia ca 7'? produc pentru e2port9 5i anume acti-eaza prin sistemul lo0n. Aceasta se datoreaz% #n mare m%sur% a-antajelor de care $ineficiaz% acti-4nd prin acest sistem9 aceste a-antaje sunt< - asigurarea #n realizarea m%rfiiF - lipsa pro$lemelor ce apar la procurarea materiei primeF - ac0itarea pl%ilor pentru marfa #n termenii precizaiF ceea ce constituie un element principal 5i d% posi$ilitatea de ac0itare 5i firmei cu personalul 5i alte c0eltuieli ce sunt calculate lunar9 cu alte cu-inte lipsesc pro$lemele ce in de #ntre$arile< Cnde se -a realiza marfaP Pentru cine producemP &are sunt cerinele consumatorilorP
13

@ns% acti-%nd astfel9 aceste #ntreprinderi sunt supuse unor riscuri. Dupa cum 5tim orce organizatie este afectat%9 #ntr-o masura mai mare sau mai mic%9 de modific%rile a ceea ce denumim mediul #nconjurator sau e2tern 9 anumii factori ai acestui mediu pot influiena 5i acti-itatea acestor #ntreprinderi9 acesti factori fiind politico-legali9economici9 socio-culturali. Iactorii politico-legali pot influienta acti-itatea oricarei intreprinderi ce acti-eaza #n sistemul lo0n prin impunerea unor reglimentari ce pot fi legate de import-e2port a unor m%rfuri9 mai ales ca majoritatea acestor #ntreprinderi au contracte inc0eeate numai cu una din firmele straine9 sau %ri9 factorii economici influienteaza economia unei %ri care poate influiena 5i puterea de cumparare. Acti-%nd #n acest sistem partenerii internationali ce au inc0eeate contracte cu #ntreprinderile din +oldo-a de asemenea au un a-antaj considera$il9 aici este ieftin% fora de munca9 calitatea de producere foarte $un%9 fapt ce #i determin% s% cola$oreze anume cu #ntreprinderile din ,ep. +oldo-a. @n ceea ce pri-este piaa de desfacere a articolelor -estimentare menionam urmatoarele< @n ,ep. +oldo-a se o$ser-% o ofert% deose$it de mare de marfuri industriale 5i anume -estimentare aceasta se datoreaz% #n mare masur% patrunderii pe pia% a m%rfurilor unor9 %ri precum sunt "urcia9 &0ina. Anume aceste m%rfuri penetreaza piaa de azi a ,ep. +oldo-a. Iac%nd o caracteristic% a acestor m%rfuri putem spune c% sunt de o calitate inferioara celor auto0tone9 #nsa ca pre sunt mai a-antajoase ceea ce determina consumatorul s% le procure. Produc%torii auto0toni nu pot face fa% concurenei mari ce persist% pe pia%9 datorit% preului mai mic a produselor importate9 unui sortiment foarte mare a produselor oferite de catre importatori9 5i se orienteaz% spre e2port. &irca /8? din populatia ,epu$licii +oldo-a nu pun accent pe calitate procurand un produs9 acestia analizeaz% aspectul e2terior a produsului9 pun4nd un mare accent pe pre9 dar cre5te 5i num%rul celor consumatori9 care au cerinte e2igente fa% de produsul pe care dore5te s%-l procure9 care pun un mare accent pe calitate9 marca9 imaginea firmei produc%toare9 aceasta datorandu-se cre5terii puterei de cumparare9 care la randul ei se datoreaz% aducerii #n tara de -aluta de catre cei care lucreaza peste 0otare. Anume la acest grup de consumatori se -a orienta produsele noastre9 acestea reprezinta #n general adolescentele 5i doamnele #n -%rst% de 48-'' ani. &u scopul de a ne promo-a produsele 5i pe piaa internaional%9 analiz%m 5i piaa internaional% 5i anume a ,omaniei9 unde persist% o situatie similar%9 a-4nd #n -edere c% sa #nregistrat o crestere semnificati-% pri-ind e2portul #n ultimii ani9 #n prezent /4? din producie se e2port%9 iar 1)? din productie este destinat% consumului intern ceea ce este foarte puin a-4nd #n -edere num%rul mare de populatie 5i puterea mare de cumparare.
14

Iig 1. (-olutia destinatiei produselor @ntreprinderea are ca scop penetrarea pieei de articole -estimentare a %rii #n-ecinate9 crearea imaginii firmei pe piaa internaional% aceasta fiind un element important #ntr-o afacere. Aici deasemenea ne --om concentra pe acelas grup de consumatori adolescente 5i doamne #n -arst% de 48-'' ani. Piaa int% #n ,omania o -a constitui zona de nord 5i anume ne --om a2a pe ora5ele &lujAapoca9 Satu 1+are9 6aia-+are9 acestea fiind ora5e cu un num%r mare de populaie9 o zona unde sunt amplasate numeroase institutii de in-atamant9 pu$lice 5i o mare zona comerciala. &onsum4torii poteniali #i constituie studentii care -in #n ora5 din toate judeele9 pentru a5i continua studiile. Cn argument pentru alegerea anume acestei zone este puterea mare de cumparare ce se datoreaza -enitului pe care #l au majoritatea muncind peste 0otare. !.! Analiza S:(3 a industriei confeciilor de 8m,r1c1minte Puncte tari2 Q realizeaz% produse competiti-e #n raport preBcalitate9 pentru piaa e2tern% destinate necesit%ilor -itale 5i de mod% ale populaieiF Q are tradiie #ndelungat% #n producia 5i comerul cu astfel de produse pe piaa intern% 5i e2tern%F Q deine o for% de munc% sta$il% 5i $ine instruit% care se poate specializa #ntr-o perioad% scurt% 5i cu costuri reduseF Q are perspecti-e reale de a cre5te e2portul de confecii te2tile 5i pe alte noi pieeF Q dispune de utilaje 5i instalaii relati- performante #n majoritatea Su$-sectoarelor confecii 5i tricotajeF Q necesit% costuri relati- mici fa% de alte ramuri industriale pentru moderniz%ri9 rete0nologiz%ri 5i #nfiin%ri de #ntreprinderi mici 5i mijlociiF
1'

Q costul redus pentru crearea unui loc de munc% #n confecii Q capacitate mare de adaptare la cerinele pieeiF Q are capacitatea de a-5i susine importurile9 cre4nd un e2cedent -alutar pentru alte necesit%i ale economiei. Puncte sla,e2 Q r%m4nerea #n urm% din punct de -edere te0nic 5i te0nologic a sectoarelor primare de produse te2tile =pondere #nc% mare de utilaje 5i te0nologii neperformante> Q orientare #nt4rziat% a noilor 3.+.+- uri c%tre produse mai comple2e 5i pentru segmentul superior al pieeiF Q nume de marc% interne f%r% for% sau #n curs de formareF Q informaii limitate ale 3.+.+- urilor despre pieele e2terne 5i despre produsele destinate segmentului superior de pia%F Q accesul dificil la sursele de finanareF Q insuficiena fondurilor de in-estiii 5i a fondurilor necesare ac0iziion%rii resurselor materialeF Q comunicarea greoaie a agenilor economici ca urmare a accesului dificil la infrastructura de comunicaii =costuri ridicate>F Q lipsa reelelor proprii de desfacere 5i a cooper%rii interne pe orizontal%F Q ne#ncadrarea #n totalitate #n standardele internaionale pri-ind protecia mediului9 #n special #n su$-sectoarele finisaje te2tile 5i arg%sitorii care au un impact negati- asupra mediului. (portunit1i2 Q de-localizarea produciei te2tile-confecii din %rile dez-oltate #n %rile #n curs de dez-oltareF Q e2istena unui mediu concurenial real datorit% num%rului mare de ageni economici de profil. Iirmele rom4ne5ti de confecii care au produse 5i ser-icii e2porta$ile au noi oportunit%i de a deser-i pieele europene9 dar -or tre$ui s% in-esteasc% #n a #n-%a cum s% profite de aceste oportunit%i. Iirmele care au produse 5i ser-icii ce nu pot fi -alorificate la e2port pot doar s% in-estig0eze tendinele din %rile -ecine care au o e2perien% mai mare #n pri-atizare9 li$eralizare 5i glo$alizare 5i s% testeze selecti- introducerea ino-aiilor #n +oldo-a. Iirmele care nu sunt competiti-e -or tre$ui s%-5i adune resursele umane9 de capital 5i organizaionale 5i s% migreze spre alte segmente de pia% sau c0iar industrii. Q dez-oltarea asociaiilor de afaceri9 care lucr4nd #mpreun% cu ;u-ernul ,epu$licii +oldo-a9 s% poat% dez-olta comerul internaional 5i leg%turile in-estiionale pentru a c%p%ta acces la piee 5i te0nologii. Aceast% aciune necesit% #ns% o mai $un% comunicare 5i cooperare #ntre sectorul pri-at 5i sectorul pu$lic. Aciunile a5teptate de c%tre unit%ile economice de la ;u-ern sunt este crearea unui &onsiliu a tuturor antreprenorilor din aceast% sfer% a industriei care faciliteze<

1)

Q sprijin pentru instituionalizarea dialogului dintre sectoarele pri-at 5i pu$lic identific4nd preocup%rile prioritareF Q analize anuale ale 3.+.+- urilor 5i #nl%turarea sistematic% a constr4ngerilor $irocratice la constituirea companiilor 5i a acti-it%ilor antreprenorialeF Q cooperare cu ;u-ernul la negocierea accesului pe pieele e2terne #n condiii a-antajoase. &onsiliul ar funciona prin asociaiile de afaceri e2istente 5i institutele de cercetare dar nu ar #ncerca s% le du$leze. Ar tre$ui mai cur4nd s% continue cercetarea f%cut% deja #n pri-ina competiti-it%ii moldo-ene5ti9 politicii de reform% 5i grup%rilor de ramur% dec4t s% reia cercetarea de la cap%t. Accentul ar tre$ui pus pe aciune mai mult dec4t pe studiu9 precum 5i pe crearea unui ciclu automat de cooperare a sectoarelor pri-at 5i pu$lic pentru implementarea sc0im$%rii /eneralit1i; Q o concuren% puternic% din partea importurilor ilegale de produse te2tile 5i #m$r%c%minteF Q sistemul $ancar din +oldo-a este #nc% sla$9 cu un ni-el sc%zut de intermediere9 costuri mari de capital9 o lips% acut% de disciplin% financiar% 5i o sla$% alocare de fonduri pentru credite9 de5i sectorul $ancar a trecut printr-o reform%F Q corupia 5i procedurile lipsite de transparen% diminueaz% competiti-itatea ,epu$licii precum 5i atracti-itatea ei ca destinaie in-estiional%F Q lipsa diferenierii produselorF Q costuri relati- ridicate ale transportului datorit% insuficientei infrastructuri a +oldo-eiF Q lipsa unor companii indi-iduale puternice desc0iz%toare de drum 5i lideri ai sc0im$%rilor te0nologice 5i ai moderniz%rii proceselor #n industrieF Q din procesul de ela$orare a politicii ;u-ernului lipse5te consultarea sectorului pri-at9 iar politicile nu reu5esc s% reflecte preocup%rile sectorului pri-at 5i asta #i diminueaz% competiti-itateaF Q lipsa comunic%rii #ntre gu-ern 5i di-er5i mem$ri ai societ%ii ci-ile ceea ce face ca organizaiile negu-ernamentale s% ai$% doar un impact marginal #n influenarea politicii sociale 5i economiceF Q lipsa coordon%riiBcola$or%rii #n cadrul industriei de confecii pe linia implement%rii strategiilor de dez-oltare a acestei ramuriF Q lipsa informaiilor -iz4nd specificul pieelor e2terne cu implicaii asupra 3++-urilor. Q lipsa coordon%riiBcola$or%rii #n cadrul industriei de confecii pe linia implement%rii strategiilor de dez-oltare a acestei ramuriF Q lipsa informaiilor -iz4nd specificul pieelor e2terne cu implicaii asupra 3++-urilor.

1.

!." Concurenii Prin"ipalele 'r!p!ri e "on"!reni *!nt: &a$azinele de elit1 orientate pe anumite stiluri ca < elegante9 sport9 pentru tineret. @n aceste unit%i comerciale se practic% un regim de preuri destul de ridicate fa% co5ul mediu de consum pe repu$lic%. @n aceste unit%i comerciale se practic% o politic% de produse calitati-e de la di-er5i produc%tori de renume mondial.=EPuma:9 EAdidas:9 ECnited colors of 6enetton:etc.> Aceste articole se $ucur% de succes #n general de persoanele cu un ni-el #nalt de -enituri 5i #n r4ndurile oaspeilor %rii. Centrele comerciale unde sunt e2puse confeciile diferitor produc%tori cu un renume mai mic. &entrele de comercializare sunt < E;emenii:9 ECA3&:9 ESun-SitO:9 E(HA":9 E+(",!:. Produsele comercializate #n aceste unit%i sunt de o -arietate foarte mare9 cu o tendin% spre calitate9 #ns% adesea se pot #nt4lni c0iar 5i produse contraf%cute de o calitate ce las% de dorit9 preurile etalate la produsele #n -4nzare a-4nd #n -edere c0eltuielile de realizare 5i promo-are sunt foarte #nalte ceea ce face ca consumatorul s% nu #5i permit% un consum mare de articole adesea accept4nd s% mearg% #n pia%. Pieele0 grupul de concureni care au 5i cea mai mare cot% de -4nz%ri. Aici de acum se o$ser-% o dez-oltare #n general cantitati-% de produse #n marea lor majoritate sunt contraf%cute su$ numele a unor $randuri internaionale mari9 adesea aceste confecii nici m%car nu corespund normelor calitati-e igienice. Produsele oferite de catre S+,+22ART-INVEST-GROUPS+R+.+ sunt #ntr-un sortiment mare9 confectionate #n corespundere cu moda 5i in4nd seama de cerintele consumatorului. &omparaticu cele e2istente pe pia% aceste produse sunt superioare ca calitate9 aspect e2terior fiind la un pre mai redus ca cele a concurenilor ceea ce -a determina consumatorul s% procure anume aceste produse. Aecesit%ile consum4torilor difer%. Kolumul 5i structura necesit%ilor depind de mai multe circumstane< ni-elul de dez-oltare economic% a %rii9 tradiiile naionale9 cultura consumului9 condiiile climaterice 5i geografice etc. "oi cump%r%torii pot fi grupai conform unor caracteristici comune din punct de -edere al structurii consumului. @mp%rirea cump%r%torilor dup% un anumit criteriu #n grupuri aparte care reacioneaz% #ntr-un mod specific la acti-itatea de mar*eting 5i se nume5te segmentarea pieii Segmentarea9 ca unul din elementele strategiei de mar*eting9 #mparte o anumit% pia% sau o colecti-itate de cump%r%tori #n segmente aparte sau #n grupuri dup% anumite criterii sta$ilite.

1/

!.% Cerine impuse fa1 de se$mentarea pieei 1. Segmentul de pia% tre$uie s% fie m%sura$il9 adic% el poate fi identificat #n $aza informaiei accesi$ile 5i a metodelor de analit% accesi$ile. 2. Segmentul tre$uie s% se caracterizeze printr-o anumit% sta$ilitate a indicatorilor. 3. Segmentul de pia% tre$uie s% ia #n consideraie dependena dintre unele caracteristici ale tradiiilor naionale ale cump%r%torilor9 ale pieelor naionale 5i comportamentul clienilor9 particularit%ile cererii 5i a preferinelor. 4. Segmentul de pia% care -a fi selectat -a tre$ui s% ai$% o capacitate destul de mare 5i sta$il. '. Segmentul de pia% tre$uie s% contri$uie la cre5terea -olumului9 la sporirea profitului9 s% stimuleze dez-oltarea ulterioar% a fa$ric%rii produselor. ,eu5ita segment%rii pieii -a depinde de o serie de cauze< de gradul de deose$ire de consumatoriF de asem%narea necesit%ilor consumatorilor grupai #n unul 5i acela5i segmentF de posi$ilit%ile firmei de a identifica caracteristicile 5i e2igenile consumatorilor la ela$orarea politicii de produsF de dimensiunea segmentului care -a permite s% fie garantat% comercializarea produselor 5i acoperirea c0eltuielilorF de organizarea canalelor de leg%turi reciproce cu grupurile concrete de consumatoriF Segmentarea pieii -a da posi$ilitate de a modifica caracteristicile calitati-e ale produselor conform e2igenilor diferitelor grupuri de consumatori9 de a argumenta pu$licitatea 5i comercializarea produselor de nomenclatur% corespunz%toare. !.' <tapele se$ment1rii pieei Segmentarea pieii se -a desf%5ura #n urm%toarele etape< - Se -a e-alua situaia demografic% 5i se -a ela$ora pronosticul tendinelor demograficeF - Se -a studia grupuri de consumatoriF - Se -a localiza segmentul9 preciza alegerea lui. @n procesul de segmentare se ine cont de trei grupuri de factori< geografici9 demografici9 psi0ografici 5i #n $aza lor se rele-% modific%rile imediate ale necesit%ilor consumatorilor. Iactorul geografic 1 se iau #n consideraie condiiile climaterice9 nord9 sud9 ora59 localitatea s%teasc%9 tradiii locale.

17

Iactorul demografic 1 legat de structura de -#rst%9 se29 situaia familiar%9 de m%rimea -eniturilor9 de instruire9 de statutul profesional 5.a. Iactorul psi0ografic 1 condiioneaz% comportamentul specific al cump%r%torilor9 moti-aia lor la alegerea unui oarecare produs. Ha ei se refer% stilul de -ia%9 caracteristicile personale ale consum%torului9 scopul urm%rit de cump%r%tor9 frec-ena folosirii produselor9 gradul de informare 5i de disponi$ilitate de a cump%ra produsul9 deose$irile #n reacia cump%r%torului la elementele comple2ului 5i programului de mar*eting =calitatea 5i preul produsului9 ser-iciile9 pu$licitatea9 locul 5i modalitatea de comercializare>. Potenialii consumatori a produselor preconizate spre realizare -a fi populaia ,epu$licii +oldo-a. ,ee5ind din datele Departamentului Statistic% 5i Sociologie al ,epu$licii +oldo-a =Aota informati-% Ar. 8)-81B8)9 paj.4 Ane2a 1> cu pri-ire la num%rul de locuitori ai ,epu$licii +oldo-a. Ae --om $aza pe aceste informaii la ela$orarea caracteristicilor segmentelor de pia%. "a$elul 2.3 1- Segmentarea pieei

3ndicii 1 ;eografic

Segmentarea tipic% 2 ,epu$lica =f%r% "ransnistria 5i mun. 6ender> Cr$an ,ural +asculin Iiminin 6%r$ai 1'-)8 Iemei 1'-)8 6%r$ai sc%zut mediu #nalt Iemei sc%zut mediu #nalt

Alegerea segmentului 3

Aum%rul de purt%tori poteniali =mii persoane> 4 271)9. 123)9. 1)/891 13.4 1'429. 18819) 12439. 38894/ 4889) 38894

L L L L L

Demografic Se2 K#rsta Ai-elul -enitului

L L L

3.3911 )219/' 24/9.4

28

Segm entarea pieii dup criteriul geografic

Se$mentarea pieii dup1 criteriul demo$rafic =sex>

Urban Rural 6%r$ai Iemei

Se$mentarea pieii conform nivelului venitului =femei>

sczut mediu nalt

!.) <la,orarea pro$ramei de producie Programa de producie al #ntreprinderii reprezint% planul de fa$ricaie 5i comercializare a produciei #n e2presie natural% 5i -aloric% pentru o perioad% dat%. Programul de producie include -olumele produciei planificate prin fa$ricare9 care sunt detreminate de mai muli factori9 #n primul r#nd de capacitatea de producie a firmei 5i de cerinele pieei #n diferite tipuri de producie. Deaceea la ela$orarea programei de fa$ricaie tre$uie cunoscut% capacitatea de a$sor$ie a pieei. Aceasta -a #nsemna calcularea cantit%ii de produse te2tile #n $uc%i9 sau #n -aloare9 care -a putea fi asimilat% de o pia% concret%9 de o$icei pe perioada unui an. - Aum%rul de populaie9 care sunt purt%torii poteniali ai produselor proiectateF - Aormele raionale de purtare pentru o persoan% =capacitatea de cump%rare a populaiei>. Aecesitatea de produse se calculeaz% conform formulei< ARApS A1 pers. Cnde< A 1 necesitatea programat% #n produse9 $uc.F Ap 1 num%rul de purt%tori poteniali ai produselor proiectateF A1 pers. 1 norme raionale de purtare pentru o persoan%. Ha determinarea -olumului de -#nz%ri se -a ine cont de acea cantitate de produse te2tile analoge9 care la momentul actual e2ist% pe pia%.

21

Ttiind num%rul de purt%tori poteniali pentru produsele proiectate pentru fa$ricaie 5i necesitatea #n confecii de tipul dat9 se determin% necesitatea total% #n produse de tipul dat9 5i cota parte a firmei pe pia% lu4nd #n consideraie concurenii9 care -a constitui 28?. "a$elul 3 1 &alculul necesit%ii #n produse de #m$r%c%minte. Nr. crt. Num1rul de Necesitatea 8n Necesitatea populaie produse pentru o total1 8n care poart1 persoan10 ,uc. produse tipul dat de pentru tipul produs0 dat0 mii ,uc. mii?pers. " % ' 78/ 89. )3'9) 1'797 78/ 1'797 78/ 1'797 78/ 1'797 78/ 1'797 78/ 78/ 1'797 89. 192 191 19' 29/ 89) 89) 2 293 893 2 3 111973 18/79) 1.'9/7 13)2 44.9.2 '449/ 7'974 1/1) 3).9.. 2.294 1/1) 4.79. @olumul de v8nz1ri lu8nd 8n consideraie concurenii0 ,uc. ) 12.912 2293/) 21.72 3'91./ 2.294 /79'44 18/97) 1791// 3)3.2 .39''4 '94/ 3)392 7'974

3ipul produsului

1 1 2 3 4 ' ) . / 7 18 11 12 13

! &ostum pentru femei &ostum pentru adolescente Pantalon pentru femei Pantalon pentru adolescente Iust% pentru femei Iust% pentru adolescente Mac0et% pentru femei Mac0et% pentru adolescente 6luz% pentru femei 6luz% pentru adolescente Pardesiu pentru femei ,oc0ie pentru femei ,oc0ie pentru adolescente

22

"a$elul 4 1 Programa de fa$ricaie Anul 288. Ar. crt. Sortiment

Num1rul de executori 8n linia teAnolo$ic10 N CAeltuieli de timp la confec. 8n sec. de cusut 3ore Productivita te produs. Proiectate 8n ,uc?om P& Capacitate a 8n zi0 &zi Num1rul de zile 8n care se produce produsul0 -i Capacitatea anual10 ,uc1i &an

&ostum pentru femei 2 &ostum pentru adolescente 3 Pantalon pentru femei 4 Pantalon pentru adolescente ' Iust% pentru femei ) Iust% pentru adolescente . Mac0et% pentru femei / Mac0et% pentru adolescente 7 6luz% pentru femei 18 6luz% pentru adolescente 11 Pardesiu pentru femei 12 ,oc0ie pentru femei 13 ,oc0ie pentru adolescente Anul 288/ 1 &ostum pentru femei 2 &ostum pentru adolescente 3 Pantalon pentru femei 4 Pantalon pentru adolescente ' Iust% pentru femei ) Iust% pentru adolescente . Mac0et% pentru femei / Mac0et% pentru adolescente

27 27 27 27 27 27 27 27 27 27 27 27 27 27 27 27 27 27 27 27 27

2931 2931 198 198 8948 8948 1987 1987 8943 8943 2928 198 198 19/1 19/1 89'' 89'' 893' 893' 1983 1983

394 394 / / 28 28 .93 .93 1/9) 1/9) 39) / / 39) 39) /9. /9. 289. 289. / /

7)97 7)97 232 232 '/8 '/8 2119. 2119. '3794 '3794 18494 232 232 184 184 2'2 2'2 )88 )88 232 232

28 28 38 38 38 1' 28 12 2' 1' 1' 12 18 28 28 38 38 38 1' 28 12

173/ 173/ )7)8 )7)8 1.488 /.88 4234 4234 134/' /871 1')) 2./4 2328 28/8 28/8 .')8 .')8 1/888 7888 4)48 2./4

23

6luz% pentru femei 18 6luz% pentru adolescente 11 Pardesiu pentru femei 12 ,oc0ie pentru femei 13 ,oc0ie pentru adolescente Anul 2887 Ar. crt. Sortiment

27 27 27 27 27

8948 8948 291' 89'' 89''

17 17 4 /9. /9.

''1 ''1 11) 2'2 2'2

2' 1' 1' 12 18

13..' /2)' 2)188 3824 2'2

Aum%rul de e2ecutori #n linia te0nologic%9 A

&0eltuieli de timp la confec. #n sec. de cusut 3ore

Producti-itate produs. Proiectate #n $ucBom P&

&apacitatea #n zi9 &zi

Aum%rul de zile #n care se produce produsul9 -i

&apacitatea anual%9 $uc%i &an

1 2 3 4 ' ) . / 7 18 11 12 13

&ostum pentru femei &ostum pentru adolescente Pantalon pentru femei Pantalon pentru adolescente Iust% pentru femei Iust% pentru adolescente Mac0et% pentru femei Mac0et% pentru adolescente 6luz% pentru femei 6luz% pentru adolescente Pardesiu pentru femei ,oc0ie pentru femei ,oc0ie pentru adolescente

32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32 32

19/1 19/1 89'' 89'' 893' 893' 1983 1983 8948 8948 291' 89'' 89''

39) 39) /9. /9. 289. 289. / / 17 17 4 /9. /9.

11' 11' 2./ 2./ ))2 ))2 2') 2') )8/ )8/ 12/ 2./ 22.

28 28 38 38 38 1' 28 12 2' 1' 1' 12 18

2388 2388 /348 /348 17/)8 77)8 '128 38.2 1'288 7128 1728 333) 2./8

24

". Planul de mar#etin$

".1 -efinirea mediului de mar#etin$ @ntreprinderea -a acti-a #n cadrul 5i su$ influiena mediului din care face parte. Deoarece el apare ca o sum% de 99opurtunit%i 5i o$stacole:9 rezult% c% performanele firmei -or depinde9 pe de o parte9 de m%sura cunoa5terii fizionomiei 5i mecanismului s%u de funcionare9 iar pe de alt% parte9 de capacitatea 5i perceperea sa de a fructifica opurtunit%ile 5i de a se adapta continuu funcion%rii sale. &aracteristica esenial% a mediului de mar*eting al #ntreprinderii const% #n caracterul s%u deose$it de dinamic9 de aceea9 e-aluarea c#t mai corect% a e-oluiei lui determin% #ntreaga acti-itate de mar*eting 5i performanele firmei. 3i"ro&e i!l #ntreprinderii este ansam$lul relaiilor dez-oltate de agenii economici cu care firma #ntr% #n leg%tur% direct%. Iorele care acti-eaz% #n micromediul #ntreprinderii sunt< furnizorii0 concurena0 intermediarii0 clientela0 or$anismele pu,lice. Furnizorii sunt produc%torii9 #ntreprinderile 5i persoanele fizice care asigur% firma cu resurse materiale necesare pentru producerea m%rfurilor concrete. @n cazul nostru principalii furnizori cu care #ntreprinderea -a fi mereu #n contact sunt cei de materii prime 5i accesorii. @n marea lor majoritate ei -or fi de peste 0otarele ,epu$licii ce #ntr-o oarecare m%sur% -a #ngreuna procesul de furnizare cu materii prime din cauza factorilor -aria$ili ce sunt tipici pentru economia de la acest moment ei sunt preul 5i calitatea. @ntreprinderile cu care -om cola$ora #n pri-ina prest%rii de materii prime -or fi contractate respecti- a-4nd o $aza juridic% prin care #n caz de nerespectare a termenelor de li-rare a produselor se pot necesita desp%gu$iri $%ne5ti a contra-alorii pierderilor. Pe c4t -a fi de posi$il9 #ntreprinderea -a #ncerca s% se asigure de aceste riscuri9 astfel ca apro-izionarea cu materii prime s% se programeze cu ce-a timp #nainte unele di-ergene ce pot ap%rea9 5i se -a respecta graficul de furnizare a produciei. Preul oferit de furnizori la r4ndul lui este un element care poate o$liga ridicarea preurilor la produsele finite astfel una din sarcinile managerului comercial -a fi negocierea 5i g%sirea furnizorilor cu preurile cele mai reduse de pe piaa produselor necesare #ntreprinderii respecti- cu un ni-el de calitate ridicat. Intermediarii sunt agenii economici care ajut% firma #n promo-area 5i realizarea 5i distri$uirea m%rfii c%tre clieni. @n cazul nostru principalii intermediari sunt firmele care se -or ocupa de realizarea articolelor confecionate9 acestea --or fi persoane fizice care acti-iz% #n punctele comerciale mari 5i direcia acestor centre cu care #ntreprinderea -a a-ea relaii legate de promo-area m%rfurilor prin amplasarea de placate9 informarea asupra reducerilor9 organizarea de defileuri 5i alte m%suri legate de acti-itatea de promo-are a #ntreprinderii9 cu care --om cola$ora
2'

de a

pune #n flu2 modelul confecionat din materialul respecti-. Astfel se -or reduce considera$il

prin intermediul contractelor. 3ntermediarii #n general nu reprezint% un factor de risc deoarece acti-itatea lor este -ital dependent% de Societatea cu care cola$oreaz%. Preurile sunt influenate #n general de factorii e2terni precum inflaia sau majorarea unor ser-icii9 respecti- #n cazul apariiei unui astfel de factor produsul #5i -a majora preul din am$ele p%ri. @n cazul intermediarilor cu care -a cola$ora #ntreprinderea S+,+ ART-INVEST-GROUPS+R+.+ se -or efectua contracte #n care se -a mentiona c% firmele ce -a comercializa produsele de -estimentaie produse de firma data -a primi un procent fi2 din -%nz%ri care -a fi sta$ilit la #nc0eerea contractului. Astfel Societatea &omercial% -a putea manipula #ns%5i preurile asta f%c4nd parte din politica de pre. Concurenii reprezint% firme ce produc $unuri materiale similare. &ompetitorii se deose$esc #ntre ei dup% rolul pe care #l joac% cu consumatorii. &oncurenii la r4ndul lor pri-ind din alt punct de -edere nu joac% mereu un rol negati- #n acti-itatea comercial% a #ntreprinderii. Cnul din a-antajele pe care ne este oferit de c%tre concurenii de pe pia% este capacitatea consumatorului de percepere de a face diferene #ntre produsele ce i se ofera pe pia%9 respecti- acesta este un stimul destul de important9 a-4nd #n -edere c% #n ,epu$lica +oldo-a marea majoritate a confeciilor sunt importate acestea fiind de o calitate foarte proasta9 astfel produc4nd produse calitati-e putem de-eni lider pe pia%. @n mod normal concurena joac% un rol foarte important #n acti-itatea de zi cu zi a #ntreprinderii 5i este necesar de a fi mereu informai de noile m%rci ap%rute pe pia%9 de strategiile comerciale implementate de ei9 de promoiile 5i reducerile organizate. &oncurenii actuali a-4nd #n -edere #ntreprinderile auto0tone nu prezint% nici un o$stacol pentru #ntreprindere9 deoarece #n marea lor parte acestea produc pentru e2port9 din punct de -edere a concurenei marfurilor ce sunt comercializate9 oferite pe piaa intern% e2ist% concuren% aceasta o --om #ndep%rta utiliz4nd mi2ul de mar*eting. &onceptul de mar*eting 1 mi2 desemneaz% orientarea acti-it%ii de mar*eting #n funcie de resursele de care dispune aceast% 5i de condiiile ce se manifest% pe pia% prin com$inarea #ntr-un tot unitar9 coerent9 su$ forma unor programe9 a patru componente9 cei patru :P: 1 produs9 pre9 promo-are9 plasament. Structura mi2ului de mar*eting este urm%toarea< produsul #nglo$eaz% calitatea9 modelul9 am$alajul9 marca9 designulF preul include sta$ilirea ni-elurilor de preuri #n diferite etape ale -ieei produsului9 structura preuluiF plasament pre-ede canalele de distri$uie9 logistica9 ni-elurile stocurilorF promo area se realizeaz% prin pu$licitate9 merc0andising9 relaii pu$lice9 prezent%ri de colecii noi. &alitatea mi2ului modern de mar*eting depinde de capacitatea de a adapta #ntreprinderile le elementele e2terne din mediul am$iant9 de capacitatea de a anticipa direcia 5i itensitatea sc0im$%rilor9 de
2)

a folosi cu o finalitate ma2im% resursele interne de care dispun9 pentru a face fa% at%t mutaiilor sur-enite #n structura cererii consumatorilor c%t 5i a comportamentului actual 5i pre-izi$il al concurenei. Consumatorii ocup% un rol central #n tematica studiilor de mar*eting 5i reprezint% cel mai important segment al micromediului firmei. &omsumatorii sau utilizatorii finali al produselor se pot #mp%ri #n dou% categorii< consumatori care #n condiiile date cumpar% 5i utilizeaz% produsele 5i consumatori poteniali sau nonconsumatori relati-i9 care au ne-oie de produsul care li se adreseaz% lor9 dar datorita unor conditii su$iecti-e ori o$iecti-e9 nu-l cump%r% 5i nu-l consum%. Pentru cercetarea comportamentului 5i reaciilor consumatorului ne -om conduce de un plan ela$orat #n acest scop< --om analiza lunar9 trimestrial comenzile pentru a o$ser-a care sunt tendinele at4t din punct de -edere al cantit%ilor c4t 5i -alorilor aferente lor. prin contactul direct cu consumatorii acesta sta$ilindu-se #ntre personalul -4nz%tor 5i cump%r%torii9 --om afla dac% produsele noastre satisfac cerineleBne-oile consumatorilor #n sensul calit%ii9 preului9 caracteristicilor. Din acest punct de -edere personalul care -inde9 acesta -a constitui personalul firmelor prin intermediul carora --om comercializa confeciile9 -a fi instruit special pri-ind modul #n care tre$uie prezentate produsele clienilor= a-antajele pe cere le ofer%9 materia prim% folosit% 5.a.>. Astfel --om fi informai de situaia e2istent% ceea ce ne d% posi$ilit%i de a perfeciona situaia. !rganismele pu"lice reprezint% orice grup din lumea =financiar%>9 din mediul de pres%9 radio9 "K9 din consumatori care influeneaz% asupra capacit%ii organizaiei de a-5i atinge scopurile propuse. ,especti-ele organisme pu$lice au o importan% du$l% #n acti-itatea #ntreprinderilor deoarece nu sunt mereu $enefice. !rganismele pu$lice media sunt unul din cei mai importani intermediari #ntre produc%tor 5i pu$lic a-4nd ca scop final relaia Societ%ii &omerciale cu pu$licul inform4nd sau amintind unele ino-aii sau reduceri implementate9 #ns% #n acela5i timp prin intermediul surselor media pot fi date pu$licului 5i informaii discriminante #n defa-oarea #ntreprinderii care pot influena negati- asupra acti-it%ii firmei9 astfel de informaii adesea sunt plasate intenionat de c%tre unele persoane care au ca scop final eliminarea m%rcii date de pe pia% #n fa-oarea alteia. A-4nd un contract de prestare a ser-iciilor de pu$licitate cu o surs% media oarecare radio9 "K9 pres% ne putem asigura c% cel puin la acel post sau ziar riscul de antireclam% este mai mic. !rganismele pu$lice sunt mereu interesante s% cola$oreze cu agenii economici pe perioade mai lungi astfel oferind reduceri considera$ile 5i asigurarea de c%tre ei a unui profit pe termen lung. ! alt% grup% a organismelor pu$lice sunt ,1ncile de fapt organismul care joac% un rol foarte important pentru orice unitate de comer sau producie. @ncep4nd cu proiectarea #ntreprinderii 5i ajung4nd la punctul cel mai #nalt al acti-it%ii sale antreprenorul mereu solicit% ajutorul $%ncii
2.

pentru reutilare9 stocuri9 ac0itare de datorii c%tre ali creditori9 s. a. Cneori de decizia $%ncii de a oferi un credit sau nu depinde #ns%5i succesul firmei9 adesea duc4nd c0iar la faliment. ,espectiac0itarea #n termenii sta$ilii a creditelor9 5i loialitatea fa% de o $anc% -a face ca instituia respecti-% s% e2prime fa% de #ntreprinderea condus% #ncredere 5i s% ne acorde e-entualele credite. Precum 5i #n cazul organismelor media 5i $%ncile pot fi influenate din e2terior asupra unei credit%ri ce este de importan% major% asupra acti-it%ii9 dar dup% cum am specificat mai sus loialitatea 5i respectarea normelor de creditare face ca instituia respecti-% financiar% s% se manifeste reciproc. Iirma se -a desc0ide cont #n -alut% 5i lei9 pentru efectuarea pl%ilor c%tre furnizorii de materii prime9 firmelor ce --or cola$ora pri-ind prest%ri ser-icii =transport> 5i pentru #ncasarea sumelor din urma comercializ%rii m%rfii. 3a"ro&e i!l #ntreprinderii reprezint% ansam$lul factorilor necontrola$ili de c%tre #ntreprindere 5i constituie o leg%tur% de regul% indirect%9 dar care acioneaz% asupra ei 5i a agenilor economici cu care aceasta se afl% #n contact direct. Iactorii principali de funcionare a macromediului firmei sunt grupai #n felul urm%tor 2 mediul demografic# mediul economic# mediul te$nologic# mediul cultural. %ediul demografic este reprezentat de populaie 5i de structurile sale pe diferite criterii. Cn criteriu prin care acest mediu poate afecta acti-itatea economica a #ntreprinderii este deteriorarea situaiei populaiei9 #n urma major%rii preurilor la ser-iciile comunale9 energie electric%9 termic%9 etc. acest fenomen influeneaz% negati- capacitatea de cump%rare a populaiei. Acest mediu este unul din cele mai importante 5i are o influen% direct% asupra economiei 5i realiz%rii produciei. @n ultimul timp s-a simit o sta$ilitate #n inflaia monedei naionale 5i meninerea relaticonstant% a preurilor pentru #ntreinere9 facilit4nd astfel puterea de cump%rare a populaiei. %ediul economic reprezint% suportul capacit%ii de cump%rare a pieei. Ai-elul general al capacit%ii de cump%rare a populaiei depinde de ni-elul -eniturilor $%ne5ti9 de preuri9 economii 5i de accesi$ilitatea creditelor. A-4nd #n -edere ca flu2ul de -enituri din repu$lic% este foarte mare #n paralel cu -enitul pe locuitor al ,epu$licii ne d%m $ine seama c% #n sfera noastr% de acti-itate precum 5i #n majoritatea industriilor9 resursele principale $%ne5ti pro-in de la persoanele emigrate. Persoanele din ,epu$lic% care sunt plecate muncind la negru sau prin contracte de munc% transfer% fonduri destul de mari la patrie a-4nd #n -edere c% peste sunt plecate circa /88 mii persoane care au #n mediu au salarii lunare de 788 U lunar respecti- aduc un aport considera$il la dez-oltarea economiei naionale.

2/

Accesi$ilitatea creditelor este un factor de asemenea foarte important pentru orice agent economic9 #ns% #n prezent mediul de creditare este #nc% la #nceput 5i antreprenorul nu se poate $ucura de a-antaje considera$ile din cauza lipsei formei de creditare precum este lizingul care faciliteaz% cu mult iniierea 5i dez-oltarea afacerilor9 #nc% un minus #n acest mediu este procentul ridicat al do$4nzii care este #n mediu de 1.?. %ediul te$nico-&tiinific. Descoperirile te0nico-5tiinifice de o$icei sunt admirate sau condamnate de om9 #n dependen% de influena lor asupra mediului. Cnii factori ce aparin de acest mediu sunt apariia pe piaa materiilor prime a unor tipuri de materii noi9 a unor te0nologii de coasere sau de proiectare a 0ainelor mai performante cu un ni-el de corespundere mai #nalt9 ino-aiile din domeniul te0nologic al utilajului de producie care are o importan% -ital% asupra acti-it%ii de producie 5i asupra capacit%ii de concurare 5i ni-elul calitati- respecti- este foarte important de ac0iziiona un utilaj mai performant de la #nceputul acti-it%ii pentru a putea e-ita pe perioada -iitorilor ani ne-oia de a reutila secia de producie. %ediul cultural pre-ede de-otamentul 5i conser-area -alorilor tradiionale< respectarea o$iceiurilor9 tradiiilor9 credinei 5i normelor de consum. Piaa )ntreprin erii se refer% la spaiul unde ea este prezent% cu produsele sale9 cu prestigiul 5i influiena sa. (a se define5te prin gradul de p%trundere a produselor care intr% #n profilul de acti-itate #n consum al firmei 5i se m%soar% prin cifra de afaceri efecti-a sau potenial%. Iiecare #ntreprindere are un rol special #n formarea pieei glo$ale9 at4t #n calitate de -4nz%tor al unor produse c4t 5i #n calitate de cump%r%tor. @n $aza acti-it%ii sale9 #ntreprinderea selecteaz% modalit%ile de sporire a eficacit%ii sale9 5i de realizare a produciei prin determinarea locului pe care #l -a ocupa #n cadrul pieei naionale 5i internaionale. @ntreaga acti-itate de mar*eting este str4ns legat% de economia de pia% 5i de mecanismul funcion%rii pieei. Acti-itatea de mar*eting pe pia% #ncepe cu studierea coninutului acesteia9 -erific4ndu-se oportunitatea 5i eficiena tuturor acti-it%ilor legate de o$iectul tranzaciei -4nzare 1 cump%rare. St! i!l e piaa cuprinde totalitatea acti-it%ilor sistematice concepute 5i desfa5urate pentru culegerea9 #nregistrsrea9 prelucrarea9 analiza 5i interpretarea informaiilor referitoare la fenomenele 5i procesele pieei #n scopul formularii concluziilor necesare procesului managerial. Aceasta sugereaz% ni-elul cererii 5i a ofertei care in ,ep.+oldo-a pe piaa de comer actual% este la un -i-el ridicat9 ni-elul preurilor la fel este foarte mare. Piaa reprezint% o structur% intern% deose$it de comple2%. (a este format% dintr-o mare di-ersitate de consumatori9 cu o$iceiuri9 gusturi9 ne-oi. Deaceia apare necesitatea de segmentare a pieei9 cu scopul de a ne adapta mai $ine politica de mar*eting.

27

Se'&entarea pieei 1 procesul de di-izare a pieei #n anumite p%ri =segmente9 su$grupe>9 cu ne-oi 5i preferine sociale9 care difer% prin caracteristica cererii la marf%9 precum 5i prin reacia la comple2ul de aciuni de mar*eting. Ha $aza segment%rii se afl% necesitatea e-idenei depline a cerinelor di-er5ilor consumatori. &riteriile de segmentare a pieei de care ne --om conduce sunt< criteriul demografic 5i criteriul de comportament . Criteriul demografic. Acest criteriu pre-ede #mp%rirea pieei #n grupuri de $az%9 conforma -aria$ilelor demografice9 ca fiind populari factori de deose$ire #ntre grupurile de consumatori. Segmentul de $az% c%ruia i se -a orienta acti-itatea de producie -a fi femei 5i adolescente cu -4rsta #ntre 1)-'' ani. Segmentul la care m% refer este unul cu o putere de cump%rare foarte mare9 5i este un consumator foarte acti- de articole de -estimentaie datorit% tendinelor de mod% a tinerilor 5i a zonei climaterice temperate care presupune o gardero$% mare de articole pentru fiecare sezon. Criteriul de comportament pre-ede #mp%rirea cump%r%torilor pri-ind freg-ena cump%r%rii9 calitatea cerut%. Irec-ena de cump%rare a acestui segment de consum%tori este #n general regulat%9 sezonier9 actele de cump%rare fiind efectuate #n general #n dependen% de apariia de colecii noi 5i de campaniile de reduceri9 calitatea cerut% este optima un mare accent pun#nd pe aspectul e2terior. ".! Strate$ii de mar#etin$ Pentru atingerea unui ni-el competiti- --om ela$ora strategii care ne --or spori -4nz%rile9 acestea --or fi < strategia penetr%rii pieei9 implimentat% prin m%rirea eforturilor de -4nzare 5i reclam%9 strategia dez-olt%rii pieei9 o -om o$ine prin introducerea produselor e2istente pe noi piee9 strategia dez-olt%rii produsului9 determinat% prin suplimentarea produselor de pe pieele e2istente9 aceste produse --or constitui modific%ri e2istente sau ino-aii9 #n dependen% de e-oluia preferinelor clienilor. @n acela5 scop --om implimenta 5i strategia ni5ei acesta se caracterizeaz% prin concentrarea eforturilor asupra unui num%r limitat de piee9 #n cazul nostru -a fi o metod% optim% de cucerire a pieei a-4nd #n -edere capacitatea mica de producere. "otodat% strategia ni5ei reprezint% 5i unele riscuri determinate de pericolul ca ni5a de pia% s% nu fie suficient de mare pentru a fi profita$il% sau s% se satureze. @n scopul ma2imiz%rii impactului produselor asupra consumatorului -om ela$ora 5i implimenta strategii de produs acestea --or fi determinate de<
38

caracteristica produsului oferit9 aspectul e2terior9 calitate9 design9 am$alarea 5i etic0eta9 care -a fi $ine g#ndit% a-4nd ca scop atragerea cump%r%torilor9 gama -ariat% de produse9 pun4nd un mare accent pe ino-aie.

"." Politici de mar#etin$ 4+4+5 Politi"a e pre Sta$ilirea preului depinde de < factorii interni care sunt 1 costul9 marja de profit sta$ilit% 5i factorii e2terni - cererea9 concurena9 preul pe care clienii sunt dispu5i s%-l pl%teasc%. Preul se -a sta$ili prin negocierea dintre produc%tor 5i clieni acestea fiind persoane juridice. 3ndiferent de gradul de unicitate al produsului9 preul s%u tre$uie s% fie accepta$il pentru clienii poteniali ai firmei. Scopul esenial #n sta$ilirea preurilor #l constituie descoperirea acelei com$inaii de costuri pri-ind preul de -4nzare 5i -olumul -4nz%rilor care -a acoperi costurile -aria$ile ale realiz%rii unui produs 5i -a contri$ui la acoperirea costurilor fi2e 5i la o$inerea unui profit. "e0nica de determinare a preurilor -a fi cea de determinare a preului de -4nzare prin ad%ugarea unei cote marginale fi2e la costuri =adaos>. Iolosind aceast% metod%9 #ntreprinderea -a sta$ili un pre format din costul materialelor directe9 a muncii directe9 c0eltuielile de fa$ricaie9 costurile administrati-e 5i de -4nzare9 plus o marj% de profit dorit%9 in4nd cont 5i de preurile e2istente pe pia%. Politicile de pre duse de c%tre #ntreprindere --or fi< preului orientat c%tre concureni 5i preului orientat dup% cerere. Strategia preului orientat ctre cerere se caracterizeaz% prin dependena preului de elasticitatea cererii9 de comportamentul cump%r%torilor la -ariaia preului9 de relaiile pre-calitate 5i pre-ciclu de -ia% al produselor9 precum 5i de alte aspecte ale cererii. Strategia preului orientat ctre concureni- se caracterizeaz% prin sta$ilirea preurilor #n dependen% de a concurenilor e2isteni9 dar totodat% in4nd seama 5i de costuri9 astfel -om tinde s% face c4t mai dificil% compararea preurilor prin diferenierea unit%ilor de m%sur% folosite9 di-ersificarea produselor cu ajutorul unor ino-aii minore. @n cel de-al doilea r4nd --om recurge la pu$licitate9 care reprezint% o form% mai puin -izi$il% 5i mai greu de emitat. Kom interpreta preul astfel #nc4t s% ne asigure meninerea cotei de pia% pe m%sur% ce cre5te concurena. Dac% un produsele --or a-ea succes9 concurenii -or p%trunde pe pia%9 iar #ntreprinderea -a tre$ui s% fac% eforturi pentru e2tinderea sau cel puin meninerea p%rii sale de pia%. Prin ree-aluarea
31

continu% a preului produsului9 coro$orat% cu folosirea unei reclame speciale 5i a unor te0nici de promo-are adec-ate9 partea de pia% -a putea fi nu numai meninut%9 ci 5i m%rit%. (-ident9 #n sta$ilirea preului pentru produs tre$uie s% acoperim costurile totale9 dar deoarece #ntreprinderea -a confeciona o -arietate mare de produse9 preul la unele produse ce --or a-ea o cerere mic% --or fireduse9 iar la cele cu o cerere mare pe pia% --or fi m%rite9 astfel din contul lor se --or acoperi pierderile pro-ocate de reducerea costurilor. 4+4+6 Politi"a e pro !* @n cadrul mi2ului de mar*eting produsul ocupa locul central9 deoarece el este cel ce satisfece direct cerinele de consum 5i prin -%nzarea lui se realizeaz% leg%tura cu piaa 5i eficiena economic% a firmelor. S"op!l esenial al politicii de produs #l constituie crearea de $unuri care s% corespund% cerinelor9 preferinelor consumatorilor 5i s% asigure un profit pe toat% duratade -ia% a lor. ,ealizarea acestui o$iecti- presupune a$ordarea produsului din perspecti-a de mar*eting. &omponentele principale ce definesc un produs #n -iziunea mar*etingului sunt< componentele corporale# #acorporale# comunicaiile pri ind produsul# imaginea produsului. deaceea produc4nd confecii te2tile --om pune un mare accent anume pe componentele acorporale9 care sunt determinate deV culoarea 5i m%rimea solicitat%9 designul 5i stilul9 calitatea 5i aspectul suprafeei materialului9 etic0eta9 marca.

&omponentele acorporale de-in tot freg-ent elemente 0ot%r#toare ale deciziei de cump%rare a produsului9

4+4+4 Politi"a pro&oional !$iecti-ele sta$ilite de firm% pri-ind politica de promo-are< sta$ilirea unei imagini a firmei9 cre5terea -4nz%rilor9 informarea clienilor asupra produselor 5i #m$un%t%irilor aduse lor. Politica promoional% are scopul de a urm%ri nu numai -4nzarea m%rfurilor9 dar s%-l con-ing% 5i s%-l #ndrumeze pe consumator spre satisfacerea ne-oilor sale raionale. Aceast% politic% tre$uie s% stimuleze9 s% dez-olte 5i s% orienteze ne-oile consumatorilor. Structura acti-it%ii promoionale este< a> Pu$licitatea $> Promo-area -4nz%rilor c> ,elaiile cu pu$licul d> Ctilizarea m%rcilor
32

e> +anifest%ri promoionale Pu,licitatea este un mijloc de comunicare #n mas%9 cu caracter e2clusi- comercial9 care #m$in% procesul de informare cu cel de con-ingere. Partea de $az% a pu$licit%ii este reclama ce este un mijloc de stimulare #n politica promoional%. Reclama este o te0nic% de comunicare9 utilizat% #n politica promoional%. (a include ansam$lul aciunilor ce au drept scop prezentarea unui mesaj contra plat% de c%tre un agent economic. Au e2ist% reguli speciale de ela$orare a mesajului unei reclame9 #ns% se poate realiza un impact mai mare asupra clienilor dac% se respect% urm%toarele principii< - ,eclama tre$uie s% fie u5or de recunoscut. #ntreprinz%torul tre$uie s% proiecteze un mesaj cu un stil unic9 care s% reflecte imaginea firmei9 #ntreprinz%torul tre$uie s% fac% reclam% produselor 5i ser-iciilor considerate de clieni -aloroase. - ,eclama tre$uie s% transforme atri$utele produselor 5i ser-iciilor #n a-antaje specifice consumatorului - economisirea $anilor9 realizarea unei sarcini dificile etc. - Hocalizarea reclamei tre$uie s% fie simpl%. Designul nu tre$uie s% distrag% atenia de la mesajul reclamei. - +esajul tre$uie s% fie u5or de #neles9 scurt9 direct 5i ela$orat #n jurul unei singure idei. - +anagerul tre$uie s% ia #n serios mesajul. #n general9 tre$uie e-itate glumele inserate #n mesaj9 pentru ca acesta s% fie $ine #neles. - +anagerul tre$uie s% proiecteze reclama #n jurul unei tematici centrale. Au tre$uie comunicate prea multe idei #ntr-o siflgur% reclam%9 iar fiecare reclam% tre$uie s% contri$uie la tema general% a reclamei firmei. - ,eclama tre$uie s% foloseasc% ilustraiile care completeaz% produsele sau ser-iciile. Iotografiile sau desenele produselor sau ser-iciilor atrag adesea mai mult atenia dec4t o simpl% descriere. - ,eclama tre$uie s% identifice cu claritate magazinul. Adresa magazinului9 num%rul de telefon 5i regimul de lucru sunt elemente importante de reclam%. - ,eclama tre$uie s% cuprind% preul produsului =ser-iciilor>. +icului #ntre prinz%tor nu tre$uie s%-i fie fric% s% menioneze preul #n reclam%9 deoarece acesta este cel mai important considerent pentru muli clieni. - ,eclama tre$uie s% fie sincer%9 credi$il% 5i de $un gust. 3ipul de reclam1 folosit va fi difuzarea pu,licit1ii la radio ce se $ucur% de o destul de mare audien%. Cn a-antaj al acestui mijloc de comunicare cu pu$licul este frec-ena mai mare de reclamare 5i posi$ilitatea de a efectua o serii de concursuri prin care se -or pune #n joc diferite articole confecionate de c%tre #ntreprindere astfel aduc4nd un important aport in relaia m%rcii cu
33

pu$licul. Astfel de concursuri au ca scop reducerea surplusului de c0eltuieli 5i o mai mare informare a populaiei. &0eltuielile pentru concursurile respecti-e sunt #n mediu c4te / articole -estimentare lunar puse #n joc cu o -aloare medie de 288 lei R 1)88 lei lunar9 5i ac0itarea ser-iciilor c%tre postul radio ce constitui de 1888 lei lunar9 durata de difuzare fiind de o lun%9 total c$eltuieli cu reclama radio - '())lei. Cel mai folosit mi7loc de informare actual este cel BPrintC =media printat%9 tip%rit%>. Punctul forte a fost pus asupra acestui segment deoarece este unul mult mai ieftin 5i foarte eficient #n cazul nostru9 deoarece printre consumatorii poteniali ai produselor confecionate de #ntreprindere sunt 5i adolescentele9 persoane acti-e ce se informeaz% #n mare din re-iste9 care #n prezent sunt foarte multe 5i au un pre acccepta$il. Dnterprinderea va utiliza 8n vederea promov1rii produselor panouri pe care se --or amplasa mesaje pu$licitare< - panourile --or fi amplasate #n centrele comerciale prin intermediul carora se --a realiza marfa9 #n deose$i la -itrine9 la intrarea #n magazine. Aceste panouri --or reprezenta marca intreprinderii 5i --or oferi informatii despre firma #n general9 produsele oferite9 reducerile organizate. Aceasta este o metoda a-antajoasa pentru firma9 deoarece c0eltuielile pri-ind acest mod de pu$licitate sunt suportate de magazin9 aceasta sporind -4nz%rile magazinului. <xpoziiile2 (2poziiile -a oferi #ntreprinderii un prilej unic de a face reclam% destinat% unui pu$lic a-izat. Alegerea e2poziiei potri-ite poate a-ea rezultate eficiente pentru #ntreprindere. A-antajele prezent%rii la e2poziii sunt urm%toarele< - *iaa natural. (2poziiile aduc #mpreun% cump%r%torii 5i -4nz%torii #ntr-un loc unde produsele pot fi e2plicate9 demonstrate 5i m4nuite9 scurt4ndu-se procesul de cump%rare. - *u"lic preselectat. (2poziiile atrag oamenii interesai de anumite $unuri 5i er-icii 5i este foarte pro$a$il ca ei s% 5i cumpere. - *iaa nou a clienilor. (2poziiile ofer% un prim prilej de a contacta noi clieni9 care nu ar fi accesi$ili prin alte mijloace. - Costuri a anta+oase. Participarea la e2poziii este a-antajoas% din punctul de -edere al costurilor9 dac% se raporteaz% la rezultatele o$inute prin contracte personale 5i prezentare. Dintre deza-antajele e2poziiilor amintim< - Costuri cresc,nde. &ostul particip%rii la o e2poziie este din ce #n ce mai mare. "a2ele de participare9 costurile de transport 5i amenajare9 salariile personalului etc. pot fi o $arier% de netrecut pentru unii #ntreprinz%tori. - -fort ridicat. ! e2poziie prost organizat% poate9 #n ultim% instan%9 s%-1 coste pe

34

#ntreprinz%tor mai mult dec4t $eneficiul pe care l-ar putea o$ine. Produsele firmei reprezent%nd articole -estimentare 5i anume 5i pentru adolescente9 acestea --or fi e2puse #n cadrul concertelor de muzic%9 ce #n prezent se petrec s%pt%m4nal9 #n di-erse ora5e9 se are #n -edere segmentul cu piaa int%9 cea e2tern%9 planific4nd demonstraii de modele. De modul #n care -a fi organizat% e2poziia depinde succesul pe -iitor al afacerii9 astfel clienii #5i -or crea o imagine despre firm%. &ostul acestor e2poziii este destul de ridicat dar merit% a5tept%rile. &0eltuieli e2poziii 1 1.88 lei. "otal c0eltuieli pri-ind promo-area produselor 1 reclama radio R 2)88 lei &0eltuieli e2poziii 1 1.88 lei. 3otal cAeltuieli E %"99 lei ".% &arca 8ntreprinderii +arca este o componenta strategica a patrimoniului unui produc%tor de confecii prin care se difereniaz% produsele fa$ricilor de confecii9 un element de -estimentaie al unei case de moda de un altul al unei alte case de moda. @n esen% marca este un semn suscepti$il de reprezentare grafica ser-ind la deose$irea produselor sau a ser-iciilor unei persoane fizice sau juridice de cele aparin4nd altor persoane care const% #n cu-inte9 desene9 litere9 cifre9 com$inaii de culori 5i orice com$inaii ale acestor semne. Prin intermediul m%rcii se asigur% nu numai diferenierea unui produs de un altul9 dar 5i garantarea pro-enienei si calitatea confeciilor9 atragerea clientelei9 protejarea consumatorului9 reclama. +arca este un semn e2terior al -alorii si calit%ii produselor9 care permite o selecie rapida a produselor cu o $una reputaie. Potri-it speciali5tilor9 m%rcilor tre$uie s% li se confere multiple atri$ute care s% le sporeasc% fora promoional% < percepti$ilitate ridicat%9 omogenitate9 distincie9 putere de e-ocare9 personalitate9 capacitate de memorizare9 notorietate 5i asociati-itate. (2ist% diferite tipuri de indicare a m%rcii< - Semnul de marc =em$lema> este o parte a m%rcii care poate fi recunoscut%9 dar nu poate fi pronunat%9 de e2emplul sim$olul9imaginea culoarea distincti-% sau prezentarea ce are caracter specific.

3'

- Semnul comercial este marca sau o parte a ei 9 asigurat% din punct de -edere legislati-. Semnul comercial ap%r% drepturile e2cepionale ale -4nz%torului pentru folosirea denumirii de marc% sau a semnului de marc% =a em$lemei>. - .umele de firm este un cu-4nt9 o liter% sau un grup de cu-inte sau litere9 ce pot fi pronunate. Aumele de firm% care a fost ales este EART-INVEST-GROUP Pro$lema utiliz%rii m%rcilor este deose$it de important% nu numai prin prisma acti-it%ii promoionale9 ci 5i pe un plan mai larg9 respecti- pri-ind #ns%5i aspectele fundamentale ale e2istenei unei m%rci sau companii pe o anumit% pia%. @n acest conte2t se urm%re5te conturarea 5i cunoa5terea9 #n termeni operaionali9 a alorii capitalizate /n marc9 speciali5tii folosind cinci categorii principale pentru a-i defini componentele< . fidelitatea fa% de marc% . con5tientizarea numelui m%rcii . calitatea perceput% . asocieri ale m%rcii =altele dec4t percepia calit%ii> . alte drepturi de proprietate asupra unor acti-e legate de marc%. Pe plan strategic9 #n -iziunea mar*etingului9 companiile sau organizaiile moderne tre$uie s% decid%9 #n pri-ina utiliz%rii m%rcii sau m%rcilor9 dac% se recurge la promo-area imaginii corporaiei #n sine sau a unor m%rci distincte9 independent de numele companiei.

3)

%. &ana$ementul i personalul
Pentru a acti-a9 organizaia are ne-oie de resurse9 aceste resurse sunt< materiale9 financiare9 5i resurse umane. ,esursele umane sunt eseniale pentru organizaie9 5i numai -alorificarea lor corecta poate duce la succesul #ntregii organizaii. @n cadrul S+,+ART-INVEST-GROUPS+R+.+ -a fi creat un compartiment ce se -a ocupa de personal9 #ncep4nd cu planificarea acestuia p4na la integrarea #n munc%. +angementul ,esurselor Cmane presupune un comple2 de m%suri concepute interdisciplinar9 cu pri-ire la recrutarea personalului9 selecia9 #ncadrarea9 utilizarea prin organizarea ergonomic% a muncii9 stimularea material% 5i moral% p4n% #n momentul #ncet%rii contractului de munca. +anagementul ,esurselor Cmane e definit ca ansam$lul acti-it%ilor de ordin strategic 5i operaional9 precum 5i crearea unui climat organizaional corespunz%tor9 care permite asigurarea cu ,esurse Cmane necesare #ndeplinirii o$iecti-elor organizaionale. Asigurarea cu personal a organizaiei cuprinde mai multe acti-it%i de $az% 5i anume< planificarea resurselor umane9 recrutarea 5i selecia personalului. Procesul de asigurare cu personal din e2teriorul organizaiei cuprinde recrutarea9 selectarea 5i integrarea personalului9 #n timp ce asigurarea cu personal din interiorul organizaiei presupune unele transferuri9 promo-%ri9 -erific%ri9 dez-olt%ri9 precum 5i e-entuale pension%ri9 decese9 demisii.

3.

%.1 Planificarea resurselor umane Aceasta etapa #ncepe cu analiza tuturor acti-it%ilor din cadrul organizaiei9 precum 5i direciilor #n care aceasta se #ndreapt%. Ha aceasta etapa --om e-alua 5i identifica pro$lemele specifice din domeniul resurselor umane9 --om sta$ili cererea -iitoare de angajai at4t calitati- c4t 5i cantitati-9 pe $aza o$iecti-elor organizaiei. Aecesarul de personal se planific% #n dependen% de sarcinele ce tre$uie #ndeplinite9 precum 5i -olumul de lucru ce tre$uie acoperit calitati- 5i la timp. Planificarea personalului se face r%spunz4nd la #ntre$%rile eseniale< cine ce 4 tre$uie s% fac5 pentru transpunerea #n practic% a o$iecti-elor. cum ,%spunsurile -or indica persoanele sau entitaile structurale ale organizaiei care tre$uie s% e2ecute anumite acti-it%i 5i s% #ndeplineasca anumite sarcini. Definirea sarcinilor de munc% specifice9 respecti-< ce9 cum 5i #n ce com$inaie -or fi realizate la un loc de munc%9 impune o analiz% atent%9 calificat%9 prin utilizarea unor te0nici 5i a unui instrumentar specializat. De aceste lucruri se ocup% analiza postului. !$iecti-ul esenial al analizei postului este s% determine sarcinile posturilor de munc% dintr-o organizaie9 precum 5i oamenii necesari #n termenii de2teritatilor =indemanarilor>9 cunostinelor9 a$ilitailor 5i e2perienei9 pentru a realiza cu succes sarcinile. Analiza postului ofer% date pentru ela$orarea Descrierii postului 5i Specificaiilor postului =Iisa postului>. De asemenea9 este $az% pentru< definirea postului9 reproiectarea postului9 recrutare9 selectie9 orientare9 preg%tire9 consiliere carier%9 e-aluare a performanelor 5i compensare=salarizare>. ! Iis% a postului este o formulare succint% a informaiilor colectate #n procesul de analiz% a postului. Se prezint% ca un document scris care identific%9 define5te 5i descrie postul #n termenii sarcinilor9 responsa$ilitailor9 condiiilor de munca 5i specificaiilor. A-4nd ca acti-itate de $aza producerea de $unuri9 aceasta ne semnific% e2istenta #n organizaie a dou% categorii de personal 5i a dou% categorii de relaii< personalul direct implicat in realizarea produsului de $az%9 personal care contri$uie indirect la realizarea produsului de $az%9 prin e2ecutarea proiectarii9 controlul calitatii9 #ncadrarea cu personal. @ntreprinderea -a fi condus% de +anagerul ;eneral fiind compartimentat% #n patru compartimente care sunt< producere9 mar*eting9 finane 5i personal9 pentru fiecare post se -a angaja c4te un candidat.

3/

,! *"op!l e a eter&ina *ar"inile po*t!rilor (i #!n"iilor e7i*tente/ pre"!& (i oa&enii ne"e*ari )n ter&enii e7teritatilor-in e&anarilor8/ "!no*tinelor/ a$ilitilor (i e7perienei pentr! a realiza "! *!""e* *ar"inile #a"e&/ analiza po*t!l!i pentr! #ie"are #!nie. 3itlul postului< +anager Producere. Compartimentul2 Producere. Relaiile postului< contact direct cu celelalte compartimente. Sarcini i responsa,ilit1i< planificarea9 supra-eg0erea 5i controlul flu2ului te0nologicF administrarea controlului calita5iiF administrarea personalului in producereF totalitatea acti-itatilor care asigura desfasurarea procesului de productie. Standardele de performant12 lunar sau la necesitate sapt%m4nal sa se prezinte darea de seama cu pri-ire la #ndeplinirea acti-itaii de producere. Autoritatea2 decizie strategica centralizata. Condiii de munc12 fa-ora$ile. Specificaiile2 candidaii tre$uie s% dispun% de studii superioare #n domeniu 3ndustriei Csoare9 5i anume te0nologia confeciilorF e2perien% 5i -ec0ime de munc% #n domeniuF-arsta nu este limitata. 3itlul postului< +anager comercial. Compartimentul< +ar*eting. Relaiile postului<contact direct cu celelalte compartimente. Sarcini i responsa,ilit1i< dez-oltarea relaiilor #ntre firm% 5i e2teriorF cercet%ri de mar*etingF pu$licitateF apro-izionarea cu materii prime 5i diferite materialeF realizarea produselor fa$ricate9 #nc0eerea a noilor contracte.

Standarde de performant12 lunar de prezentat darea de seama a #ndeplinirii o$iecti-elor e2puse. Autoritate< decizie centralizat%. Condiii de munca2 este pre-azut un $irou cu dotatiile necesare pentru desfasurarea normal% a muncii9 telefon9 calculator9 mo$ila 5i rec0izite pentru $irou. Specificaiile2 1 persoana prezenta$ilaF studii superioare #n domeniul micului $uisnessF e de dorit e2perien% #n domeniuF
37

-arsta #n limitele 2'-'' ani9 comunica$il9 posedarea permisului de conducere -a prezenta un a-antajF lim$i straine cerute< rusa.

3itlul postului2 &onta$il. Compartimentul2 Iinane. Relaiile postului2 contact direct cu celelalte compartimente. Sarcini i responsa,ilit1i< e-idena 5i utilizarea eficient% a resurselor financiare necesare pentru desfasurarea acti-itaii #n ansam$lu a firmeiF #nregistrarea tuturor c0eltuielilor legate de procurarea 5i transportarea factorilor de producieF determinarea costurilor de producie 5i -eniturile firmeiF contri$uirea la utilizarea eficient% a tuturor resurselor9 astfel orient4nd acti-itatea firmei spre sporirea rezultatelor finite. Standardele de performan12 s% prezinte conform legii darea de seama9 lunar% trimestrial%9 anual%9 impozitul pe -enit s% fie inregistrat 5i pl%tit anual9 pana la data impusa de catre +inisterul Iinantelor. Autoritate2 puterea de decizie strategica centralizat%. Condiii de munc12 fa-ora$ile9 dotaii< computator. Specificaii24 studii superioare9 conta$ilF e2perien% #n domeniu nu este o$ligatorieF -arsta 2'-''aniF cunoasterea computatorului9 #n deose$i programelor conta$ile.

3itlul postului< +anager ,esurse Cmane. Compartiment< Personal. Relaiile postului< relaii cu mediul e2tern9 contacte #ntre compartimente. Sarcini si responsa,ilit1i< asigurarea firmei cu fort% de munca calificat%9 necesar% pentru realizarea acti-it%tilor #n ansam$luF sta$ilirea relaiilor fa-ora$ile #ntre salariaiF selectarea pregatirea9 perfecionarea9 promo-area 5i salarizarea personalului.

Autoritate< decizie totala in domeniu de acti-itate. Condiii de munca< fa-ora$ile. Specificaii < studii superioare9 -arsta 2'-)8 ani9 comunica$il#9 este de dorit e2perient% de munca #n domeniu.
48

Necesarul de personal planificat 3a,elul 1- +anagement 5i speciali5ti Nr. crt. 1. 2. +anager producereB te0nolog 1 2/88 6uncia +anager general Nr. Per4 Salarii soane lunare0 lei 1 3288 Responsa,ilit1i - gestionarea acti-it%ii firmei.
- planificarea9 supra-eg0erea 5i controlul flu2ului te0nologicF - administrarea controlului calita5iiF - administrarea personalului in producereF totalitatea acti-itatilor care asigura desfasurarea procesului de productie.

3.

+anager comercial

2288

4.

+anager ,.C.

1288

- dez-oltarea relaiilor #ntre firm% 5i e2teriorF - cercet%ri de mar*etingF - pu$licitateF - apro-izionarea cu materii prime 5i diferite materialeF realizarea produselor fa$ricate9 #nc0eerea a noilor contracte - asigurarea firmei cu fort% de munca calificat%9 necesar% pentru realizarea acti-it%tilor #n ansam$luF - sta$ilirea relaiilor fa-ora$ile #ntre salariaiF - selectarea pregatirea9 perfecionarea9 promo-area 5i salarizarea personalului.

'. &onta$il 1 1288

- e-idena 5i utilizarea eficient% a resurselor financiare necesare pentru desfasurarea acti-itaii #n ansam$lu a firme - #nregistrarea tuturor c0eltuielilor legate de procurarea 5i transportarea factorilor de producieF - determinarea costurilor de producie 5i -eniturile firmeiF - contri$uirea la utilizarea eficient% a tuturor resurselor9 astfel orient4nd acti-itatea firmei spre sporirea rezultatelor finite.

). Total

&ontrolor

1 9

2288 56:00 5;4900

- asigurarea sistemului de calitate.

Total *alarii an!ale

@ntreprinderea -a angaja personal din sursele interne ale #ntreprinderii #n incinta careia -a acti-a9 #ntreprinderea S.A.W;alanta W.
41

%ecanic 1deoarece utilajul -a fi deasemenea arendat de la #ntreprinderea dat%9 acesta dispune o e2perien% mare #n domeniu9 anume acti-4nd la aceast% #ntreprindere. %anager resurse umane 1 deasemenea reprezint% o persoan% cu mare e2perien% ceea ce reprizint% un a-antaj. Se -a #nc0eia contract de munc% unde se -a specifica orele de lucru9 -a lucra 4 ore zilnic9 astfel plata -a fi dup% orele lucrate. Conta"il 1 deoarece firma S+,+ART-INVEST-GROUPS+R+.+se afl% doar la #nceputul acti-it%ii sale 5i constituie doar o secie de confecii de capacitate mic%9 e suficient s% angajeze conta$il ce -a lucra doar c4te-a ore zilnic9 acesta deasemenea -a fi salariat dup% orele lucrate.

3a,elul ! 1 +uncitori Nr. crt. 1. 2. 3. 4. '. Personal ? funcia Nr. de Salarii persoane lunare0 lei +ecanic 1 1344 Damal Personal de deser-ire &us%tor &roitor 1 1 27 2 44 7)8 7)8 11'/ 1)88 9066 494946 Responsa,ilit1i
- asigurarea funcion%rii utilajului - com$aterea dificult%ilor pri-ind energia electric%

- #ndeplinirea operaiilor te0nologice9 de confecionare a produselor. - preg%tirea materiei prime9 croirea reperilor.

Total Total *alarii an!ale

%.! Recrutarea personalului

!$iecti-ul acti-it%ii de recrutare const% #n identificarea unui num%r suficient de mare de candidai9 astfel #nc4t cei care #ndeplinesc condiiile9 s% poat% fi selectai. ,ecrutarea ,esurselor Cmane are #n -edere 5i analiza posturilor 5i proiectarea muncii. Persoana ce se -a ocupa de recrutare -a fi un reprezentant al compartimentului ,esurse Cmane9 aceasta -a deine informaii necesare referitoare la caracteristicile postului la calit%ile -iitorului dein%tor al acestuia. 3n procesul de recrutare --om soluiona #n mod corespunz%tor urm%toarele pro$leme< -identificarea aptitudinilor 5i alegerea sau selecia candidailor ce corespund mai $ine cerinelor posturilor noi sau -acante9

42

-identificarea 5i atragerea candidailor competiti-i folosind cele mai adec-ate metode9 resurse sau medii de recrutare. Soluionarea cu succes a acestor pro$leme #nseamn% succesul #ntregului proces de asigurare cu personal9 proces deose$it de important datorit% faptului c% pot ap%rea erori de angajare. Astfel9 respingerea unui candidat competiti- sau angajarea unuia sla$ preg%tit9 constituie un principiu pentru organizaie. &onform opiniei lui Da-id M. &0errington9 procesul de recrutare a ,esurselor Cmane este legat indisponi$il de multe alte acti-it%i de personal ca de e2emplu< e-aluarea performanelor9 recompensele angajailor9 relaiile cu angajaii9 preg%tirea sau dez-oltarea personalului. Astfel9 candidaii cu preg%tire corespunz%toare9 au #n general performane mai $une9 iar e2istena #n cadrul organizaiei a unor preocup%ri permanente pe linia performanelor implic% identificarea 5i atragerea unor candidai c4t mai competiti-i. !ferta de ,esurse Cmane -a influena ni-elul salariilor9 iar candidaii cu o #nalt% preg%tire -or solicita recompense pe m%sur%9 recompense care9 la r4ndul lor9 dac% au un ni-el ridicat 9 stimuleaz% 5i faciliteaz% #n acela5i timp procesul de atragere a unui num%r mai mare de candidai cu o preg%tire profesional% c4t mai $un%.

43

Din alt% perspecti-%9 procesul de asigurare cu personal9 poate fi pri-it 5i ca o serie de filtre sau un proces de triere #n cadrul c%ruia solicitanii sunt filtrai #n urma unor acti-it%i specifice domeniului ,esurselor Cmane9 aceasta putem urm%ri #n figura de mai jos.

,ecrutarea personalului fiind o acti-itate comple2%9 este afectat% de o serie de constr4ngeri9 de factori e2terni 5i interni< &ondiiile 5i sc0im$%rile de pe piaa muncii9 pentru c% modific%rile #n timp ale acesteia influeneaz% procesul de recrutare al personalului. Politicile de recrutare 5i deciziile pe care le aplic% organizaia sunt afectate de unele sc0im$%ri #n situaia pieei cum ar fi< tendinele demografice9 intrarea pe piaa de muncii a forei de munc% feminine sau de -4rst% #naintat%. Atracia zonei sau a localit%ii9 precum 5i facilit%ile locale = e2emplu 1 locuina9 transportul9 magazine9 etc.> &adrul legislati- sau juridic=legi9 decrete> adec-at domeniului ,esurselor Cmane ce reglementeaz% diferi aspecte ale procesului de asigurare de personal. Sindicatele au un rol acti- #n procesul de asigurare cu personal9 dar care9 prin pre-ederile contractelor colecti-e de pot influena negati- procesul de recrutareF ,eputaia organizaiei care este destul de comple2%9 put4nd fi poziti-% sau negati-%9 care poate atrage sau respinge potenialii candidai
44

Preferinele potenialilor candidai9 pentru anumite domenii de acti-itate 9 pentru anumite posturi9 pentru un anumit regim de munc% 5i odi0n%9 preferine care la r4ndul lor pot fi influenate de o serie de factori ca< atitudinile si aptitudinile dez-oltate9 e2periena profesional%9 influenele familiei9 prietenilor9 etc.

!$iecti-ele organizaionale reflectate #n o$iecti-ele din domeniul ,esurselor Cmane 5i #n practicile manageriale din domeniul respecti- care afecteaz% at4t procesul de recrutare c4t 5i potenialii candidaiF

Situaia economico 1 financiara a organizaiei9 pentru ca recrutarea personalului antreneaz% unele resurse 5i presupune anumite c0eltuieli aferente procesului.

Ali factori ce pot s fac ca /n acti itatea de recrutare s apar unele dificulti pot fi: Aecesitatea de a identifica 5i de a atrage o parte din potenialii candidai #n mod confidenial 5i f%r% pu$licitateF (2istena unor posturi mai speciale sau foarte comple2e pentru care potenialii candidai sunt greu de g%sit sau localizat9 identificat 5i atras. De o$icei9 pentru asemenea posturi9 timpul necesar ocup%rii este mai mare. @n situaiile #n care organizaiile anticipeaz% prezena unor dificult%i #n procesul de recrutare al personalului este necesar realizarea unei analize comple2e 5i complete a tuturor factorilor care9 -or atrage sau9 dup% caz9 -or respinge potenialii candidai competiti-i. Str!"t!ra plan!l!i e re"r!tare ! politic% de recrutare tre$uie s% fie coerent%9 ec0ita$il% 5i fle2i$il%9 f%r% impro-izaii 5i f%r% adaptarea unor decizii de circumstan% luate de la o zi la alta. Procesul de recrutare se -a desf%5ura dup% urm%toarele componente< Culegerea informaiilor 1 #n cadrul c%reia se -a ela$ora un plan de recrutare su$ forma unui studiu pri-ind o$iecti-ele generale ale organizaiei. Aceast% culegere de informaii se -a -erifica prin intermedierea managerului general9 pentru a se cunoa5te dac% respecti-ele posturi -acante se -or ocupa prin promo-area intern% sau recrutare. !rganizarea posturilor &i a oamenilor 1 tre$uie cunoscut% at4t organizarea aplicat% ca punct de plecare c4t 5i cea de perspecti-%. Din compararea celor dou%9 se poate sta$ili concret necesarul de recrutat. *lecrile 1-a fi e2aminat% e-idena plec%rilor $az% pe care se pot demara demersurile de recrutare pentru posturile -acante datorit% demisiilor9 pensionarilor9 deceselor9 etc. Studiul posturilor 1 se -a efectua pe $aza analizei9 descrierii 5i specificaiei postului9 e-ideniindu-se informaiile pri-ind denumirea postului9 o$iecti-ele9 sarcinile9 responsa$ilit%ile9 mijloacele folosite.

4'

Calculul ne oilor directe 1 de recrutare se -a efectua prin simpla comparare a efecti-ului teoretic cu cel real9 prin luarea #n considerare a -itezei cu care se re#nnoie5te personalul. ;re5elile ce pot ap%rea #n cadrul procesului de recrutare influeneaz% negati- acti-itatea organizaiei deaceea fiecare etap% tre$uie ela$orat% cu strictee. *rincipalele cauze care pot duce la e&ecul recrutrii sunt urmtoarele< - incompetena sau lipsa de interes a celor ce efectueaz% recrutarea9 - su$iecti-ismul #n conceperea anunului pentru ocuparea postului 5i #n sta$ilirea surselor de recrutare9 - enunarea prea detaliat% a cerinelor postului9 care face mult mai dificil% g%sirea candidailor9 - recrutarea nu este conceput% ca o acti-itate de mar*eting. &a surse de recrutare a personalului --om folosi intern% 5i e2tern% deoarece #ntreprinderea #n incinta c%rei --om acti-a dispune de personal calificat 5i anume speciali5ti. Re"r!tarea intern @n acest conte2t9 angajaii --or fi #n5tiinai despre funciile -acante prin afi5are9 scrisori9 pu$licaii9 radio sau tele-iziune9 in-it4nd angajaii s% solicite funciile respecti-e. Aceast% metod% -a fi folosit% #naintea recrut%rii e2terne9 pentru ca proprii angajai s% fie preg%tii pentru a solicita un anumit post. ! surs% de recrutare a personalului -a fi angajaii e2isteni care pot realiza o $un% proiectare prin intermediul familiilor9 sau cuno5tinelor lor. Astfel aceast% modalitate -a fi una din cele mai eficiente9 put4ndu-se recruta personal calificat cu costuri reduse. Angajaii pot a-ea cuno5tine care au aceea5i preg%tire ca 5i ei pe care i-a cunoscut la conferine sau la di-erse cursuri de specializare. Dar9 selecia nu -a fi neglijat%. Promo-area sau transferul pe anumite funcii a unor persoane dintre angajaii organizaiei este o alt% cale de ocupare a posturilor -acante. Dar apare un incon-enient conform c%reia9 performanele $une ale indi-idului la un loc de munc% s-ar putea do-edii inferioare altei poziii din firm%9 noul loc de munc% cer4nd alte capacit%i 5i aptitudini. ! alt% surs% intern% o reprezint% angajaii #n formare. Cnii angajai pensionai din cadrul organizaiei --or fi reangajai pentru a lucra sau dac% pot --or fi rugati sa recomande persoane dispuse s% se re#ncadreze #n organizaie. Se -a ine seama 5i de persoane care anterior au p%r%sit organizaia pentru a-5i continua cursurile pentru formarea familiei9 satisfacerea stagiului militar. Acest tip de recrutare are at4t a-antaje c4t si deza-antaje. &a 5i a-antaje se pot meniona< Iirma9 organizaia are posi$ilitatea de a cunoa5te mult mai $ine punctele sla$e si cele tari ale angajailor. Atragerea candidailor este mult mai u5oar% pentru c%9 fiind $ine cunoscui ca performane9 le pot fi oferite acti-it%i superioare fa% de postul deinut
4)

Selecia conform criteriilor organizaionale este mult mai eficient% Pro$a$ilitatea de a lua decizii eronate este mai mica9 tocmai datorit% -olumului mare de informaii deinut despre ace5tia "impul necesar orient%rii 5i #ndrum%rii pe post a noilor angajai este mult redus &aracterul secret al unor te0nologii 5i a E*noX 1 0oX: - lui necesar utiliz%rii acestora impune folosirea recrut%rii interne. &re5te moti-aia angajailor iar oportunit%ile de promo-are sunt stimulati-e ,ecrutarea este mult mai rapid% 5i mai puin costisitoare Se solidific% sentimentul afiliere 5i se amplific% loialitatea fa% de organizaie. Dar de asemenea e2ist% 5i anumite aspecte negati-e su$ forma unor deza-antaje care pri-esc recrutarea e2clusi-% din interior<

- Se #mpiedic% infuzia de Esuflu t4n%r: 5i nu fa-orizeaz% promo-area de idei noi9 a-angardiste9 neput4ndu-se e-ita ineria manifestat% uneori #n faa sc0im$%rii sau #n faa ideilor noiF - Promo-area doar pe criteriul -ec0imii 5i a e2perienei neglij%m competena put4nd d%una organizaiei prin promo-area unor persoane incompetenteF - Dac% sperana de promo-are nu se materializeaz% oamenii de-in apatici9 ceea ce duce la demoralizare 5i #n final la sc%derea performanelorF - 3mplic% dez-oltarea unor programe adec-ate de Etraining: care s% permit% preg%tirea propriilor angajai pentru a-5i asuma noile responsa$ilit%i. Re"r!tarea e7tern ,ecrutarea din e2terior se -a face prin metoda informal% 5i formal%. %etoda informal - aici se -a9 recurge la angajaii care e2ist% #n organizaie9 cer4ndu-se acestora s% apeleze la persoane interesate de angajare9 dintre rude9 prieteni9 cunoscui. Aceste relaii personale se -or do-edi eficiente dac% aceste in-estigaii se fac #n mod discret9 tocmai pentru a nu fi interesate de #ntreprinderea la care candidatul are deja un loc de munc%9 e2pun4ndu-l la riscul pierderii lui. +etoda informal%9 este necostisitoare9 se aplic% rapid9 5i se -a folosi pentru angajarea personalului din seciile de producie. "otu5i e2ist% riscul9 ca9 din cauza unei oarecare doze de su$iecti-ism s% se fa-orizeze recrutarea unor cadre mai puin corespunz%toare. De aceea9 e necesar9 metoda informal% -a fi conectat% cu metoda formal%9 metod% ce presupune o audien% mai larg%. %etoda formal. Aceast% metod% se caracterizeaz% prin c%utare de persoane ce doresc s% se angajeze9 aflate #n c%utare de lucru pe piaa muncii sau doritoare s% sc0im$e locul de munc% pe care-l dein. @n acest scop --om apela la diferite forme de pu$licitate9 radio= or. !r0ei dispune de radio local>9 anunuri
4.

scrise 5i afi5ate #n locuri pu$lice9 comunicarea la !ficiul Iorelor de +unc%9 micropu$licitate9 contactarea direct% a #ntreprinderii9 re-iste de specialitate. ,ecrutarea din e2terior prezint% urm%toarele a-antaje< - fa-orizeaz% aportul de idei noi9 promo-4nd progresul #ntreprinderii9 - se fac economii #n costurile de preg%tire pentru #ntreprindere = -in persoane preg%tite>9 - oamenii care -in din afar%9 pot fi mai o$iecti-i9 deoarece nu au nici un fel de o$ligaii fa% de cei din interiorul organizaiei. Dar e2ist% 5i o serie de deza-antaje< - e-alu%rile celor recrutai din e2terior sunt $azate pe surse mai puin sigure ca referinele9 inter-iurile9 #nt4lnirile relati- sumare9 - costul mai ridicat determinat de c%utarea pe piaa muncii care este mai -ast% dec4t #ntreprinderea9 mai puin cunoscut% 5i mai di-ersificat%9 - descurajeaz% angajaii actuali ai #ntreprinderii9 reduc4ndu-le 5ansele de promo-are9 etc. %. " Selecia personalului Procesul de selecie al personalului tre$uie pri-it ca o acti-itate de armonizare9 de adec-are #ntre cerinele unei funcii 5i capacit%ile fizice 5i psi0o 1 intelectuale ale candidatului secionat. Angajaii incapa$ili de a realiza cantitatea 5i calitatea muncii a5teptate pot costa organizaia muli $ani9 timp 5i imagine. Adec-area dintre cerinele postului 5i capacitatea angajatului este important% 5i pentru persoane care solicit% funcia respecti-%. Astfel9 plasarea #ntr-o funcie nepotri-it% poate conduce la eforturi 5i timp suplimentar pentru angajat9 care ar putea folosi 5i e2periena sa mai $ine #n alt% funcie sau #n alta poziie. &u alte cu-inte9 selecia personalului este acea acti-itate a +angementului ,esurselor Cmane care const% #n alegerea9 potri-it% anumitor criterii9 a celui mai competiti- sau potri-it candidat pentru ocuparea unui anumit post. Astfel9 prin selecie se pun #n e-iden% calit%ile sau prezenaBa$sena unor contradicii profesionale9 5i #n $aza rezultatelor o$inute9 cel #n cauz% este orientat spre locul de munc% #n care se preconizeaz% c% -a da un randament ma2im 5i -a fi pe deplin mulumit9 satisf%cut de ceea ce face. Pro"e*!l e *ele"i Primul pas al procesului de selectie --a fi inter-iul initial de alegere9 acesta --a fi realizat9 in unele cazuri9 #nainte ca solicitantul s% completeze formularele de cerere ale unui post9 cu scopul de a -edea dac% acesta are 5anse de a fi ales pentru postul disponi$il.

4/

@n situaia inter-iului se --or pune #ntre$%ri asupra unor c0estiuni pe $aza c%rora s% se determine #n ce m%sur% candidatul #ndepline5te unele cerine 5i candidaii pentru a realiza sarcinile funciei oferite. 3nter-iul -a a-ea urmatoarele aspecte pri-ind conte2tulV 3nteresul solicitantului pentru funcie. Hocul de munc% oferit. Plata a5teptat%. Disponi$ilitatea pentru munc%. &alificarea minim% necesar%. (-entualele aspecte specifice.

Pe $aza r%spunsurilor primite9 solicitanii --or fi e-aluai pentru a determina dac% sunt accepta$ili pentru a participa #n continuare la procesul de selecie. <or&!lar!l e "erere pentr! an'a0are &ompletarea acestui formular se --a face de c%tre solicitanii acceptai dup% inter-iul iniial. Aceasta ser-e5te unor scopuri -ariate< @nregistrarea solicitanilor ce doresc s% ocupe o anumit% funcie. 6aza de pornire 5i realizare a inter-iului. Ser-e5te cercet%rii eficienei procesului de selecie 5i a altor pro$leme de personal. &u alte cu-inte9 formularul de angajare este c0iar &.K.-ul un standard al angajatorului. Ka a-ea structura unui &.K. clasic. @n general formularele de cerere de angajare --or cuprinde aspecte ce pri-esc datele personale 9 starea ci-il%9 adresa9 informaii asupra soului9 soiei9 preg%tirea9 5coli a$sol-ite9 referine pentru angajare9 etc. ,an i ailor "e pretin la !n po*t &ana'erial - este indicat ca un &.K. s% fie #nsoit de o scrisoare de intenie9 care nu repet% informaiile coninute de acesta. Scrisoarea tre$uie s% fie scurt%9 concis%9 5i s% ai$% un stil direct. @n structura sa9 sunt incluse< scopul9 o$iecti-ele9 punctele forte 5i sla$e ale candidatului. +ai pot fi menionate aspecte cum ar fi salariul actual9 moti-aia pentru noul ser-iciu etc. Aceast% scrisoare tre$uie adresat% 5efului compartimentului de personal sau directorului de general. Scrisoarea tre$uie s% stimuleze interesul cititorului. Stilul e2prim% personalitatea candidatului fiind necesar sa e2prime #ncrederea #n sine. "re$uie s% fac% do-ada interesului fa% de firm%9 organizaie9 ar%t4nd c% deine informaii despre organizaie. &u c4t se -a cunoa5te mai mult despre organizaie9 cu

47

at4t este mai u5or s% se do-edeasc% modul #n care a$ilit%ile candidatului pot fi -aloroase pentru organizaie. Per*onal!l va #i an'a0at )n !r&a intervi!l!i e *ele"ie Scopul inter-iului este de a o$ine informaii despre candidat. Aceste informaii -or face posi$il% pre-ederea performanelor -iitoare ale candidatului la locul de munc%9 5i compararea candidailor #ntre ei. &u ajutorul lui se -a procesa 5i e-alua informaiile o$inute despre candidat9 #n leg%tur% cu particularit%ile postului. 0a planificarea inter iului -om tine cont de urmatoarele aspecte< &andidatul tre$uie anunat unde 5i c4nd are loc inter-iul 5i cu cine tre$uie s% ia leg%tura. &andidatul tre$uie s% ai$% o camer% lini5tit% unde s% a5tepte. 3nter-ie-atorul tre$uie s% fie pus la curent cu programul de inter-ie-are9 care tre$uie conceput astfel #nc4t s% fie suficient timp pentru candidat. 3nter-ie-atorul tre$uie s% -ad% &.K.-ul9 scrisoarea de intenie si formularul de #nscriere #naintea inter-iului9 pentru a 5tii ce #ntre$%ri s% pun%. &ontrolul inter-iului este foarte important9 acesta presupune cunoa5terea informaiilor ce tre$uie o$inute9 culegerea sistematic% a acestora 5i oprirea c4nd au fost o$inute. 3nter-ie-atorul tre$uie s% 5tie s% conduc% inter-iul9 s% nu -or$easc% mai mult de 2'? din timpul inter-iului de fond. A$ordarea realist% a funciei presupune ca cel care conduce inter-iul tre$uie s% ofere informaii corecte despre postul pentru care se desf%5oar% selecia9 despre organizaie9 astfel #nc4t9 candidatul s% poat% e-alua9 propriile a5tept%ri la funcie9 reduc4ndu-se riscul insatisfaciei angajatului. &andidatul tre$uie informat la sf4r5itul inter-iului care -a fi pasul urm%tor. Crm%rirea integr%rii candidailor ce au fost selectai.

Inter iul de selectie se a desfasura su" urmatoarea forma< 3nter-iul -a fi dus de catre un oficial al Departamentului ,esurse Cmane. &andidatul -a fi primit #ntrun cadru adec-at9 lini5tit9 agrea$il. &ulegerea de informaii este etapa #n care tre$uie s% se o$in% ma2imum de informaie pri-ind acti-it%ile desf%5urare anterior de c%tre candidat9 moti-aii9 aspecte $iografice9 etc. 3nformaii $iografice aici se -a indica< preg%tire 5colar%9 diplome deinute situaie familial%9 trecut9 prezent
'8

situaie economic%9 prezent (2perien% profesional% Posturile ocupate 5i inter-alele de timp aferente Iunciile 5i responsa$ilit%ile a-ute

3nformaii despre acti-itatea profesional%<

(lemente psi0ologice pri-ind atitudini 5i tr%s%turi de caracter o$ser-ate. Dup% inter-iu9 specialistul -a completa o fi5% de e-aluare #n cadrul c%reia se -or acumula aprecierile cu pri-ire la r%spunsurile date< 3. Statutul familial 5i preg%tirea profesional% a candidatului< !$ser-aii Apreciere glo$al%9 fa-ora$il%9 nefa-ora$il%9 incert% !$ser-aii Apreciere glo$al%9 fa-ora$il%9 nefa-ora$il%9 incert% !$ser-aii Apreciere glo$al%9 fa-ora$il%9 nefa-ora$il%9 incert% !$ser-aii Apreciere glo$al%9 fa-ora$il%9 nefa-ora$il%9 incert%

33. Statutul economic<

333. (2perien% profesional%<

3K. Atitudini 5i tr%s%turi de caracter ce apar #n timpul inter-iului<

Persoana din #ntreprindere ce -a conduce discuia -a a-ea o du$l% competen%< 1.Cna de specialitate = s% cunoasc% $ine specificul postului9 pro$lematica organizaiei > 2.Cna psi0ologic% = s% 5tie s% asculte9 s% fie o$iecti-9 s% sesizeze posi$ilele contradicii din afirmaiile candidatului9 s% rein% esenialul. %!p "e *a l!at e"izia e an'a0are "an i at!l *e v-a *!p!ne e7a&en!l!i &e i"al+ (2amenul medical sau fizic9 e necesar at4t pentru a -erifica starea general% de s%n%tate9 c4t 5i pentruanumite capacit%i 5i aptitudini psi0ice 5i fizice specifice fiec%rui candidat la ocuparea unui post. Acest e2amen are ca scop o$inerea de informaii despre starea de s%n%tate a solicitanilor. (2amin%rile se --or efectua de c%tre instituii 5i personal medical a$ilitat #n acest sens = dinspensare medical% de #ntreprindere9 policlinici9 clinici 5i spitale >. Standardele medicale pentru fiecare funcie tre$uie s% fie realiste 5i adec-ate cerinelor specifice fiec%rei funcii. @n anumite conte2te9 e2amenul medical poate include e2amene specifice9 de e2emplu < teatare pentru droguri9 testare genetic%9etc.

'1

%.% An$a7area i inte$rarea profesional1 Angajarea fiec%rei persoane se -a face #n acord cu legislaie #n -igoare #n acest domeniu. @ntre organizaie 5i angajat se -a #nc0eia un contract de munc% ce ine seama 5i de elementele sta$ilite #n timpul inter-iului. !rice modificare a condiiilor 5i clauzelor contractuale --or fi aduse la cuno5tin% angajatului #n termen de o lun%. Angajatul -a primi o #n5tiinare #n care sa precizeze salariul $rut9 cel net9 sporuri9 impozite etc. organizaia are o$ligaia de a asigura condiii de lucru corespunz%toare legislaiei #n -igoare pri-ind ni-elul no2elor9 -entilaiei9 iluminat9 ec0ipament de protecie. 3ntegrarea socio-profesionala reprezint% procesul de asimilare a unei persoane #n mediul profesional9 de adoptare a acesteia la cerinele de munca 5i comportament ale colecti-ului #n cadrul c%ruia lucreaz%9 de adec-are a personalit%ii sale la cea a grupului. Pentru o integrare rapida 5i eficace9 noul angajat -a primi at4t informaii cu pri-ire la o$iectul de acti-itate9 modul de organizare9 locul ocupat in conte2tul socio-economic9 facilit%ile oferite personalului c4t 5i informaii referitoare la postul ocupat 5i su$di-iziunea din care aceasta face parte 9sarcinile9 componenele9 responsa$ilit%ile9 condiia de lucru9 criteriile de e-aluare rezultatelor9 comportamentul a5teptat9 persoana cu care -a cola$ora9 etc. #n acest sens9 se -a comanda utilizarea unei mape de #nt4mpinare care s% recunoasc% toate informaiile utile9 precum 5i de asemenea unui mentor care s%-l ajute pe noul angajat at4t #n munca sa c4t 5i #n cadrul relaional cu colegii 5i superiorii rapid izolat de colecti-itate9 atr%g4ndu-5i ad-ersitatea celorlali. &ontactul cu noul 5ef se -a realiza9 #n funcie de importana postului9 fie la locul de munc%9 noul angajat fiind #nsoit 5i prezentat de reprezentatul personal sau la conducerea firmei. Teful direct9 ca organizator al acti-it%i profesionale9 are datoria s% fac% instruirea general%9 dup% ce l-a prezentat celorlali mem$ri ai ec0ipei. Preg%tirile pentru primire se fac #nainte ca noul mem$ru s% soseasc%. Hocul de munc% tre$uie s% conin% tot ceea ce e necesar. Astfel se creeaz% un microclimat familiar9 pentru noul -enit9 nefiind tratat ca un str%in. Teful direct tre$uie s%-5i rezer-e un anumit timp din acti-itatea sa pentru a fi #mpreun% cu noul angajat #n prima sa zi de munc%. (l -a adopta o atitudine prietenoas%9 optim%9 rela2ant% 5i se -a o$ine de la remarci defa-ora$ile despre noii colegi ai angajatului. Iorarea ritmului de integrare profesional% poate duce la cre5terea fluctuaiei personalului9 cu efecte negati-e asupra rezol-%rii firmei.

3a,elul ".4 ,esponsa$ilit%ile integr%rii profesionale

'2

6actorii de r1spundere &ompartiment de ,esurselor Cmane

Responsa,ilit1i - #nscrierea angajailor pe statul de plat% - planificarea acti-it%ilor de integrare - e-oluarea acti-it%ilor de integrare - e2plicarea structurii organizaiei

- prezentarea detaliat% 5i precis% a drepturilor 5i Supra-eg0etorul =reprezentant compartimentului #ndatoririlor ,esurse umane> - dialogul direct periodic cu noi angajai - controlul integr%rii +anager producere - informaii despre atri$uiile locului de munc% - sensi$ilitatea ec0ipei de lucru pentru primirea noului angajat - e2plicarea o$i5nuitelor 5i tradiiilor organizaiei sau ale grupului de munc% - adoptarea friciunilor 5i a succesiunilor pe care le pot pro-oca iniiati-ele noului angajat

&unoa5terea noilor angajai cere timp9 integrarea lor -a depinde de o serie de factori care -izeaz% moti-aia9 comportamentul9 relaiile interpersonale9 performana #n munc%. Se poate spune c% integrarea noului angajat -a lua sf4r5it9 atunci c4nd acesta e capa$il s%-5i #ndeplineasc% corect sarcinile postului pe care #l ocup%. Dar integrarea profesional% nu #nseamn% numai ajutor angajatului ci 5i o$ser-area acestuia pe o perioada mai #ndelungat% dup% angajare9 identific4ndu-se atitudinea9 interesele9 aspiraiile sale9 ritmul de progresare9 reaciile la diferii stimuli 5i participarea la realizarea o$iecti-elor firmei. Preg%tirea noilor angajai se -a realiza astfel #nc4t ace5tia s% simt% c% aparin organizaiei 5i sunt utili realiz%rii o$iecti-elor. Acest lucru se -a realiza #ncredin%nd sarcini concrete c%rora li se atri$uie o$iecte precise. +anagerii 5i mem$rii grupurilor de munc% --or fi preg%tii s% primeasc% noii angajai. 3nformaiile necesare noilor angajai se grupeaz% #n trei categorii< - informaii generale asupra acti-it%ilor curente ale organizaiei 5i ale muncii pe care angajatul urmeaz% s% o desf%5oare. - informaii despre istoricul organizaiei9 o$iecti-ele9 misiunea9 strategia politic% a firmei9 etc. - informaii generate9 de preferin% scrise9 regulamentele de ordine interioar%9 facilit%i de orice fel de care se $ucur% #n cadrul organizaiei. Scopul integrrii profesionale este: - s% prezinte toate informaiile strict necesareF - s% prezinte identificarea principalelor lacune9 pe linie profesional% ale noilor angajai 5i s% asigure mijloacele pentru rapida lor #nl%turare
'3

- s% acorde prioritate calit%ii munci 5i responsa$ilit%ilor - s% insiste #nsu5irea principiilor care permit menionarea unui climat fa-ora$il de lucru. !$iecti-ul final al integr%rii #l constituie crearea sentimentului de apartenen% la firm% 5i apoi9 de identificare cu firma 5i misiunea ei. %.' Recompensele personalului ,ecompensa angajatului reprezint% totalitatea -eniturilor materiale 5i $%nesti9 a #nlesnirilor 5i a-antajelor prezente sau -iitoare9 determinate direct sau indirect de acti-itatea desfasurat% de angajat9 fiind concretizate #n salarii. Ha sta$ilirea salariului --om ine cont de principiile pre-ederii Hegislati-e cu pr-ire la salarii a ,epu$licii +oldo-a care suntV - !$ligati-itatea sta$ilirii unui salariu minim pe economie su$ ni-elul c%rora nu pot fi pl%tite nici un salariatF - Au se admite discriminarea pe moti-e de -#rst%9 se29 apartenen% de ras% 5i naional%9 con-ingeri politice9 confesiune 5i stare material%F - Salarizarea angajailor este #n raport cu cererea 5i oferta de munc% pe piaa muncii9 cantitatea 5i calitatea muncii9 rezultatele 5i condiiile de funcionare a #nterprinderiiF - Sta$ilirea concret% a fiec%rui salariu se -a realiza prin negocieri colecti-e sau indi-iduale9 #n funcie de posi$ilit%ile financiare. Iorma de salarizare aleas% este< salarizarea #n acord sau cu $ucata - pentru cusutorese9 5i #n regie pentru celelalte categorii de angajati. Iorma de salarizare cu $ucata pentru cusutorese a fost aleas%F argumentez: rezultatele muncii pot fi masurate9 ceea ce -a ser-i ca un stimul 5i totodata -a reduce a$senteismul fat% de munc%. 1ns aplicarea unei astfel de metode de salarizare cere s fie respectate unele reguli: salarizarea #n acord s% nu conduca la diminuarea calitaii produselor sau la nerespectarea regimurilor te0nologice 5i a m%surilor de protecie 5i securitatae amucii< prin salarizarea #n acord s% nu se ajung% la depa5irea consumurilor specifice normate de materii prime. Pentru celelalte categorii de salariai a fost aleas% metoda de salarizare #n regieF argumentez: producti-itatea muncii nu poate fi masurat% cu precizie< munca nu poate fi normat% pentru a sta$ili e2act timpul normat de e2ecuie a sarcinilorF

acestor categorii salariile li se --or acorda sta$ilit pe luna9 #n funcie de timpul efecti- lucrat 5i realizarea integral% a sarcinilor de ser-iciu sta$ilite.
'4

%.) &otivarea personalului +oti-aia este o stare interioara ce energizeaz%9 acti-eaz% sau pune #n mi5care un indi-id9 orient4nd comportamentul s%u #n direcia unui o$iecti-. Cn moti- a fost descris de psi0ologi ca o neliniste9 o lipsa9 o dorin% puternic%9 o for%. !dat% aflat su$ st%p#nirea unui moti-9 un organism face ce-a9 ce-a care sa reduc% nelinistea9 s% #nlature lipsa9 s% aline dorina9 s% atenuieze fora. +oti-aia9 a-4nd deci semnificatia -oinei de a realiza9 este una dintre cele mai importante sarcini cu care se confrunt% un manager. Pentru a-i imo$iliza pe oameni nu e2ist% mijloace formaleF este necesar% #ncredere9 $una-oint% 5i #ntelegere fa% de cerinele 5i dezideratele lor. &ei care pot 5i doresc s% lucreze mai $ine tre$uie ajutai9 miz4nd pe pornirea lor launtric% de a-5i satisface ne-oile prin munca lor9 adic% tre$uie moti-ai. !rganizaia #5i -a moti-a angajaii prin oferirea diferitor premii9 #n mod difereniat9 pentru realizari deose$ite. @n dependen% de realizarea productiei se --or oferi comisioane. Pentru meninerea disciplinei deasemenea se --or implimenta strategii legate de moti-aie< se pre-%d mic5or%ri ale salariilor celor ce pro-oac% indisciplina sau conflicte #n interiorul organizaiei. %.* Pro$rama de lucru Yilele de lucru --or constitui< de luni p4n% s4m$%ta9 duminica zi de odi0n%. !rele de lucru< de la / la 1.9 #ntrerupere pentru mas% de la orele 12 la 13. &oncediile de odi0n% se --or acorda o dat% pe an9 acestea --or fi cu plat%.

''

'. (r$anizarea produciei

'.1 (r$anizarea procesului de producie !rganizarea produciei reprezint% ansam$lu de m%suri cu caracter economic 5i te0nicoorganizatoric referioare la sta$ilirea9 asigurarea 5i coordonarea mijloacelor de producie 5i a forei de munc% #n a5a fel9 #nc4t fa$ricarea produselor s% se efectuieze #n cele mai $une condiii. Ai-elul ma2im de eficien% se o$ine printr-o fundamentare 5tiinific% adec-at% a deciziilor luate. !rganizarea 5tiinific% a procesului de producie tre$uie s% asigure prin metode 5i te0nici de organizare folosite respectarea unor principii de organizare de $az%V proporionalitatea9 ritmicitatea9 paralelismul9 linia dreapt%9 continuitatea.

"ipul de producie confecionat de secia planificat% se caracterizat prin nomeclatorul produciei fa$ricate9 -olumul produciei9 gradul de specializare a #ntreprinderii. 3a,elul '.1- Sortimentul de produse confecionate de c%tre S+,+=ART-INVEST- GROUP=S+R+.+ Nr. crt. 1 ! " % ' ) * + F 19 11 1! 1" -enumirea produsului &ostum pentru femei &ostum pentru adolescente Pantalon pentru femei Pantalon pentru adolescente Iust% pentru femei Iust% pentru adolescente Mac0et% pentru femei Mac0et% pentru adolescente 6luz% pentru femei 6luz% pentru adolescente Pardesiu pentru femei ,oc0ie pentru femei ,oc0ie pentru adolescente

')

"ipul de producie influieneaz% 5i determin% metodele de organizare a produciei 5i a muncii9 structura de producie a seciilor9 gradul de #nzestrare te0nic%. ,ee5ind din sortimentul de produse ce planific% s% realizeze firma9 acesta fiind destul de -ariat9 sistemul de de organizare tre$uie s% fie foarte fle2i$il9 astfel9 tipul de producie realizat este #n serie9 iar organizarea produciei #n flu2. Din practic% se 5tie c%9 folosind metode de organizare a produciei #n flu29 se o$in rezultate remarca$ile #n procesul de producie. +etoda de organizare a produciei #n flu2 necesit% di-izarea procesului pe operaii 5i repartizarea lor pe locuri de munc% concrete amplasate #n conformitate cu procesul te0nologic al fiec%rui model aparte. @n acest caz se asigur% continuitatea procesului de producie care permite a reduce timpul de confecionare a articolelor ca rezultat al mi5c%rii permanente a detaliilor9 ansam$lurilor9 articolelor prelucrate cu ajutorul di-erselor mijloace de transportF amplasarea funcional% a utilajului9 ceea ce contri$uie la utilizarea eficient% a capacit%ilor de producie. Activitatea de producie se -a realiza prin intermediul procesului de producie. Procesul de producie reprezint% unitatea organic% a dou% proceseV procesul te0nologic 5i procesul de munc%. Procesele de producie se --or desf%5ura #n seciile de $az% ale #ntreprinderii acestea fiindV secia de preg%tire9 secia de croi9 secia de producere9 care #ndeplinesc anumite sarcini 5i funcii9 astfel asigur4nd funcionarea ne#ntrerupt% a procesului de producie. Secia de pre$1tire 1 aici es%tura9 #n $aza facturii 1 ordin este transportat% de la depozitul de materiale. Procesul te0nologic #n secia de preg%tire este determinat de urm%toarele etape interdependente< recepia materialelor9 la recepia es%turilor se -erific% cantitatea materialelor intrate #n conformitate cu documentele de #nsoire9 precum 5i calitatea acestora< se precizeaz% metrajul es%turii9 se determin% sortul9 e2istena defectelor. Acest lucru este necesar pentru e-iden% la croit 5i completarea pa5aportului cu indicarea parametrilor fiec%rei es%turi. #ntocmirea fi5ei croirii9 fi5a croirii se completeaz% #n ser-iciul de calcul al seciei de preg%tire9 #n conformitate cu specificaia pentru un anumit model9 in4nd cont de informaia coninut% #n pa5aportul es%turii pentru utilizarea econom% a acesteia 5i tipul es%turii9 desenul 5i culoarea es%turii #n scopul determin%rii normei de consum materiale 5i consumurilor pri-ind retri$uirea muncii9 #n cazul e2ecut%rii comenzii de producie. Alegerea culorilor este necesar% pentru utilizarea eficient% a timpului de lucru #n secia de cusut. es%turilor alese9 cantitatea articolelor o$inute din metrajul total 5i pe fiecare $ucat% #n parte9 in4nd cont de indicatorii m%rimii 5i taliei 5i normele pentru un articol 5i toat% cantitatea de articole9 m%rimea de5eurilor de producie etc. @n conformitate cu calculul efectuat pentru
'.

materiale9 datele se trec #n 0arta croirii #n ansam$lu pe metraj9 f%r% detalierea pe $uc%ile es%turii alese. Ii5a croirii constituie $aza pentru li-rarea de la depozit a materialelor #mpreun% cu pa5apoartele pentru fiecare $ucat% de es%tur% 5i tiparele pentru modelul lansat #n producie. (ste de remarcat c% fi5a croirii se utilizeaz% deoarece producia se -a croi pe partide9 ceea ce -a asigura controlul materialului consumat pe fiecare partid%F - preg%tirea materialelor pentru croit9 in4nd cont de fi5a croirii se #ntocme5te sarcina pentru secia de croit9 se aleg $uc%ile de es%turi9 precum 5i materialele pentru c%ptu5eal%9 #nt%rituri9 garnituri 5i furnitura pentru es%turi 5i se trimit #n secia de croit. @n cadrul seciei de preg%tire -a e2ist% sectorul experimental unde se -a forma informaia primar% pri-ind fa$ricarea articolelor9 dup% care se -a ela$ora modelele etalon sau #n dependen% de c%mand% de fiecare model 5i m%rime c4te un articol9 #n $aza c%rora se --or determina norma de consum9 dac% estenecesar perfecionarea succesiunii te0nologice9 cu scopul reducerii timpului de prelucrare. Dup% e2aminarea de c%tre te0nolog 5i managerul de producere a articolelor etalon9 materialele preg%tite se transmit #n secia de croit. Secia de croit 4 se petrece procesul de croire a modelelor conform fi5ei de #nsoire9 dup% care se formeaz% pac0ete cu repere9 pentru care se #ntocmesc fi5ele de #nsoire i sunt transportate #n secia de producere. Secia de producere - e2ecut% cusutul articolelor 5i operaiile finale de finisare 5i asigur% amplasarea 5i unirea detaliilor #n conformitate cu condiiile te0nice9 efectu4ndu-se consumuri de munc% 5i materiale minime. @n secia de producie se utilizeaz% metoda de organizare a produciei #n flu2 #n care prelucrarea produselor se di-izeaz% #n operaii e2ecutate continuu 5i consecuti- de c%tre muncitori pe sectoare separate. @n acest scop la fi5a de #nsoire se ane2eaz% $onuri pentru e-idena consumurilor de munc% #n care se indic% num%rul operaiei9 tarifele 5i timpul efectu%rii acesteia. Procesul te0nologic al seciei de producie include sectoareleV - sectorul de cusut9 pe acest sector croiala calitati-% -erificat% se lanseaz% #n flu29 trec4nd printr-o serie de operaii continue 5i consecuti-e. Pentru forma de organizare a produciei #n flu2 este necesar% coordonarea muncii tuturor sectoarelor producie9 de aceea pe toate sectoarele te0nologice se completeaz% $onuri9 o numerotare a detaliilor croielii. Pentru a o$ine produsul finit #n cursul efectu%rii unor operaii te0nologice #n secia de producie se utilizeaz% materiale au2iliare care sunt< aa de cusut9 du$lura9 rejansa9 fermoarele9 nasturii9 5i alte furnituri 5i astfel de materiale cum sunt etic0etele.. (li$erarea de la depozit a furniturilor 5i altor materiale au2iliare se efectueaz% #n $aza facturii ane2at% la fi5a croirii.

'/

- sectorul de finisare Ai$ro4termic19 pe acest sector se e2ecut% operaiile de c%lcarea$urire9 at%t #ntre fazele te0nologice c4t 5i finale9 #nainte de transportarea articolelor la depozitul de produse finite. - sectorul de control9 const% din urm%toarele operaii< cur%irea produsului finit9 marcarea produsului9 -erificarea calit%ii de c%tre controlorul seciei de control te0nic9 sortarea articolelor pe modele9 completarea fi5elor de #nsoire 5i alegerea articolelor pe fi5e de #nsoire. Producia finit% este transportat% la depozitul produse finite.

'.1.1 Asi$urarea calit1ii &alitatea nu poate fi considerata o categorie economica care planeaz% #n afara factorilor economici9 ie5it% de su$ aciunea acestora9 ci tre$uie #neleas% ca fiind #ntr-o continu% modificare 5i #n str4ns% interaciune cu acest factori economico-sociali. &alitatea poate fi situata pe poziia de factor de influent% asupra altor categorii economice 5i #n special asupra rezultatelor economicofinanciare ale firmei. 6actorii ce influineaz1 calitatea produselorV Factori te$nico-creati i Iactorii de natur% te0nic% se refer% la structura 5i starea utilajelor din dotare9 de al c%ror randament depinde $una si eficienta desf%5urare a procesului te0nologic. Iactorii de natura creati-a au o deose$ita importanta #n modificarea calit%ii 5i realizarea unor produse cu un #nalt grad de competiti-itate =design9 moda9 cerinele clientului>. Factori materiali ! importanta deose$ita o are at4t calitatea materiilor prime 5i au2iliarele utilizate9 c4t 5i calitatea operaiilor te0nologice e2ecutate de-a lungul flu2ului te0nologic.
'7

!rganizarea controlului calitii produciei &i produselor De modul #n care este organizat controlul calit%ii produciei 5i a produselor o$inute depinde #n mod direct 5i nemijlocit cre5terea renta$ilit%ii 5i -alorificarea superioar% a materiilor prime. @n urma controlului se ierar0izeaz% factorii de influen% asupra calit%ii9 se e-alueaz% cauzele care au determinat produse de calitate inferioara astfel #nc4t9 #n urma unor analize critice s% rezulte o c4t mai o$iecti-% grupare a sortimentelor 5i grupelor de produse #n -ederea orient%rii produciei c%tre acele sortimente care s% asigure o eficienta sporita a acti-it%ii agentului economic. (ste necesar% introducerea #n procesul de producie numai a acelor materii prime care au caracteristicile de calitate pre-%zute #n standardele sau normele in-ocate de $eneficiari #n momentul specific%rii acestor materii prime la lansarea comenzii. (2ecutarea unui control riguros pe flu2ul de fa$ricaie care s% nu permit% promo-area de produse ne-conforme cu documentaia 5i te0nologia omologata9 presupune o acti-itate susinut% a controlorilor de calitate. Calificarea personalului &alitatea produselor #nseamn% nu numai materii prime 5i materiale de calitate9 utilaje 5i metode ci 5i profesionalismul celor ce le realizeaz%. Profesionist e o persoana care c45tiga satisfacie9 #mpliniri nu doar salariu9 dar 5i din munca prestat%. '.1.! (r$anizarea activit1ii de control a calit1ii
Cna din cerinele de $az% ale cre5terii ni-elului calitati- al produciei 5i produselor o constituie 5i organizarea corespunz%toare a acti-it%ii de control a calit%ii. Asigurarea unui ni-el calitati- al

)8

produselor9 #n corelaie permanent% cu ni-elul ma2im al cerinelor $eneficiarilor 5i satisfacerea acestora #ntr-un grad c4t mai ridicat face necesar% organizarea strict% a acti-it%ii de control.

*olitici ela"orate /n acest scop sunt:

- ,aspunderea pentru calitatea operaiilor -a re-eni controlorului pentru toate locurile de munca. Asigurarea desf%5ur%rii la un ni-el #nalt calitati- al tuturor operaiilor cerute #n procesul de producie reprezint% una din sarcinile de $aza al te0nologului. - (fectuarea unui control prin sondaj asupra operaiunilor. - (2tinderea autocontrolului din partea muncitorilor. Aceasta forma de control a calit%ii prezint%9 pe l4ng% aspectul economic9 5i alte aspecte de o deose$it% importan% social% legata de psi0ologia muncii 5i anume9 sporirea r%spunderii muncitorilor pentru lucr%rile e2ecutate. &ontrolul final se -a e2ecuta -erific4nd fiecare articol =$ucat% cu $ucat%>. Procesul calitate se poate transforma utiliz4nd resursa cea mai preioasa<oamenii. !amenii care lucreaz% pentru #ntreprindere au adeseori cele mai $une idei pentru im$un%tairea calit%ii 5i producti-it%ii. "otul este ca ace5ti oameni s% se simt% #n siguran%< sa nu se teama s%-i e2prime ideileF s% nu se teama s% pun% #ntre$%ri. Se recomanda ca #n cadrul unit%ii sa se organizeze cursuri de perfecionare profesional% 5i instruire #n domeniul asigur%rii calit%ii pentru #ntreg personalul9 indiferent de poziia pe care o ocup%.

'. ! Ar$umentarea ale$erii formei de or$anizare a procesului de fa,ricaie

Analiz4nd datele iniiale 1 num%rul de e2ecutori A R 27 oameni s-a sta$ilit c% pentru fa$ricaia costumelor pentru femei9 aceast% linie te0nologic% este de capacitate mic%. Petru capacit%i mici9 #n dependen% de num%rul de e2ecutori9 se recomand% structura secionat% a liniei te0nologice. Dup% gradul de asigurare te0nic%9 linia te0nologic% se refer% la generaia a 2-a9 utilajul instalat este progresi- 5i permite de a o$ine o calitate #nalt% a produselor fa$ricate. @n aceast% linie te0nologic% pot fi lansate mai multe modele. @n acest caz cel mai $ine se potri-e5te ritmul li$er de lucru9 iar lansarea detaliilor produsului 1 cu pac0etul9 ceea ce --a contri$ui la cre5terea producti-it%ii muncii 5i folosirea raional% a utilajului. &aracteristica liniei te0nologice proiectate se prezint% #n =ta$.'.1>. 3a,elul '.! E Caracteristica liniei teAnolo$ice proiectate 2enumirea produsului 3 costum pentru femei Sectorul Num1rul 6orma de Num1rul 3ipul &etoda de

)1

de a$re$ate or$anizare

de modele

lans1rii modelelor

transportare a semifa,ricatelor

Preg%tirea reperilor Asam$larea Iinisarea 3a,elul '.!.1 E Caracteristica mi7loacelor de transport -enumirea mi7locului de transport &%rucior 1 container "" - Z[1 1 Agregat grup% 3 &onsecuti&%rucior cu deplasare la sol9 intermas%

Caracteristica teAnic1 Pentru transportarea 5i p%strarea detaliilor mari 5i mici

/a,arite0 mm 788\488

&%rucior 1 5tender ]Z 1 2^ .1/

Pentru transportarea produselor finite

11/3\'88

'." 3eAnolo$ia procesului de fa,ricaie Caracteristica modelelor cofecionate 8n linia teAnolo$ic1

3a,elul '.".1 E -escrierea aspectului exterior al 7acAetei i fustei pentru femei -enumirea elementului &odelul A de produs GacAet1 1. Siluieta modelului Semiajustat% 2. Sistemul de #nc0idere Simetrie cu fermuar 3. ;ulerul "ip c%ma5% 4. Iaa produsului &u cus%tur% de relief 5i $uzunare prelucrate #n cus%tur% '. Spatele &us%tura de relief ). Hungimea produsului +ai jos de linia taliei .. +4neca Simplu aplicat% /. Iinisarea &us%turi decorati-e pe reperul feei 6usta 1. Siluieta Dreapt%9 puin e-azat% la ti2. Iaa Pense de talie
)2

3. Spatele 4. Sistem de #nc0idere '. 6enti% #n talie

Pense de talie Iermuar #n cus%tura lateral% +ontat% pe tot perimetrul fustei

)3

'.".! Caracteristica utila7ului teAnilo$ic instalat 8n linia teAnolo$ic1 Alegerea utilajului impune o te0nologie de prelucrare mai mult sau mai puin performant%. Se propune folosirea utilajului e2istent la #ntreprindere pentru confecionarea costumului constituit din jac0et% 5i fust%. 3a,elul '.".!.- Caracteristica mainilor neautomate i semiautomate instalate 8n flux Destinaia te0nologic% a ma5inii de cusut 2 +a5ina de cusut simplu "ipul cus%tu -rii "uraiile Pasul ar$orecus%tului rii9 mm principal 4 4'88 ' 49' ;rosime a ma2. a material "ipul transportului de elor material9 dispoziti-e asam$la au2iliare -ate9 mm ) . "ransportor9 ac cremailer%9 oprire ' automat%cu acu #n poiie fi2%9 t%ierea firelor9 idicarea-c$or4rea picioru5ului ' "ransportor diferniat iferior
)4

&lasa utilajului 1 /332B2.8' G"e2tima:

3 381

/'1'B)78B21 .

+a5ina de surfilat lan cu trei fire

481\'

.'88

392

E"e2tima:
-estinaia utila7ului &ar#a0 tipul utila7ului0 firma produc1toare Presiunea maximal1 a aerului 8n sistemul pneumatic0 &Pa

84
=lun$imea xl1imea>mm/a,aritele utila7ului Presiunea maximal1 8ntre formele de c1lcat0 HPa &odalitatea de 8nc1lzire a formelor de c1lcat a presei=fierului de calcat> -urata maximal1 a ciclului de finisare Ai$ro4termic10s 3emperatura de 8nc1lzire a formei superioare0IC

&s.7:Pannonia : 228-+ EPodolisc5-eima5N

+a5ina de cusut ascuns lan cu un fir

183

3288

"rasportor special superior9 dou% picioru5e infrioare9 #ndoitor Special9 dimensiunile c0eielor .-1)mm9 3-.mm9 l%imea 2-3mm.t%iera automat% a fireor.

+a5ina semiautomatde cusut c0eie

384

1288

+a5ina )2.)1-P3 semiautomat EPannonia: de e2ecutat $utoniere Pres% de Aplicarea c%lcat &sdrepte du$lurii la 89) 3.1 reperele de J+-1$az% 12L3)A +a5ina :Pannonia: /2. semiautomat +as% de &%lcarea de EPodoliscde cusut c%lcat &sfinisare a 5-eima5N nasturi 89) 374 J5liului9 1L37'B11 desc%lcarea :Pannonia: cus%turilor9 c%lcarea canturilor

384

2/883288

897-3

29'

2/

1'8-1)8

(lectric%

384 .'

1'88 138-148

' a$ur

'

Special9 lugimea $utonierei de 7-32mm. H%imea margini $utonierei 19.'-2./mm. Au%rul pa5ilor #n fiecar 448821.88 c0ei% .. Hungmea c0eiei )8 '.) mm. Special9 diametrul nasturilor 1'3'mm.Aum%rul de #mpuns%turi #n fiecare 14'82'88 )8 perec0e de orificii 18. "%ierea automat% a firelor 5i ridicare de nasturi.

3a,elul '."." E Caracteristica utila7ului pentru finisare Ai$ro4termic1

'.".% Succesiunea teAnolo$ic1 de prelucrare a costumului _in4nd cont de metodele de prelucrare9 utilajul 5i dispoziti-ele alese 1 se ela$oreaz% succesiunea te0nologic% de prelucrare a produselor -estimentare. 3a,elul '.".%. 4 Succesiunea teAnolo$ic1 de prelucrare a costumului pentru femei Nr. ord. Num1rul i denumirea fazei teAnolo$ice Specia Cate$ litatea oria CAeltuieli de timp pe modele0 s Utila7 i dispozitive folosite

)'

1 1 ! " % ' ) * + F 19 11 1! 1" 1% 1' 1) 1* 1+ 1F !9 !1 !! !" !% !' !) !* !+ !F

2 Jansarea croitului ,ecepia croitului. Di-izarea #n pac0ete Kerificarea componenei setului de repere Potri-itregistrului de e-iden% &ompletarea pac0etelor 5i lansarea #n flu2 Aplicarea du$lurii la $izee Aplicartea du$lurii la fee pe sectorul $uzunarelor laterale Aplicarea du$lurii la fee pe tiAplicarea du$lurii #n ti-ul m#nicii Aplicarea du$lurii pe faa de guler Aplicarea du$lurii #n ti-ul spatelui Aplicarea du$luriila fee #n sectorul r%scroielii m#necii Aplicarea du$lurii pe $enti% #n talia fustei Total Prelucrarea feelor Surfilarea feelor pe liniile de relief Aplicarea pungii la faa - centru Aplicarea contrareliefului la clinul - fa% @nc0iderea pungii $uzunarului Asam$larea clinilor la fa% - centru Desc%lcarea cus%turii de relief a feei Aplatizarea cus%turii de aplicare a clinului la fa% 1 centru &%lcarea $uzunarelor plasate #n cus%turi Total Prelucrarea spatelui Surfilarea spatelui pe liniile laterale 5i tiSurfilarea spatelui pe liniile de relief Asam$larea spatelui pe liniile de relief Desc%lcarea cus%turii de relief a spatelui Total Prelucrarea mKnicilor Surfilarea m4necilor pe liniile inferioare Surfilarea m4necelor pe liniile superioare Surfilarea m4necilor pe linia ti-ului Asam$larea m4necei pe linia inferioar% Dasc%lcarea cus%turii pe linia inferioar% a m4nicei Asam$larea m4necilor pe linia superioar%

3 m m m P P P P P P P P +S + + + + I + I +S + + I +S +S +S + I +

4 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 4 3 3 4 3 4 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3 3

' )8 38 4' )8 38 .8 4/ '1 .8 .8 )8 ;>4 /. 43 43 '/ .1 .4 .1 4' 4>6 /. /1 .1 )7 40: /7 18' 2' .3 '8 .8

) &s-3.1:Pannonia: &s-3.1:Pannonia: &s-3.1:Pannonia: &s-3.1:Pannonia: &s-3.1:Pannonia: &s-3.1:Pannonia: &s-3.1:Pannonia: &s-3.1:Pannonia:

/'1'B)78B21. G"e2ima: /332B2.8'E"e2ima /332B2.8'E"e2ima /332B2.8'E"e2ima /332B2.8':"e2ima &s-374:Pannonia: /'1'B)78B21. G"e2ima: &s-374:Pannonia:

/'1'B)78B21. G"e2ima: /'1'B)78B21. G"e2ima: /332B2.8':"e2ima &s-374:Pannonia

/'1'B)78B21. G"e2ima: /'1'B)78B21. G"e2ima: /'1'B)78B21. G"e2ima: /332B2.8':"e2ima &s-374 J1L37'B11Pannonia /332B2.8':"e2ima ))

"9 "1 "! ""

Desc%lcarea cus%turilor superioare a m4necilor Definiti-area liniei ti-ului m4necelor &alcarea ti-ului 5i 5liului m4necii Ii2area rezer-elor 5liului m4necii prin c0eie Total Prelucrarea $ulerului0 aplacului Desenarea liniei de #nn%dire a gulerului9 precizarea crest%turilor @nn%direa feei 5i dosului de guler &restarea colurilor gulerului Desc%lcarea cus%turilor de #nn%dire @ntoarcerea gulerului pe fa% (2ecutarea cus%turii decorati-e pe linia pelerinei gulerului &%lcarea gulerului cu formarea cantului9 -erificarea calit%ii prelucr%rii gulerului Total Total pre'tire Asam,lare 4 finisare @nn%direa $izeelor la fee #nser4nd fermuarul 5i $entia pentru susinerea canturilor Desc%lcarea cus%turii de #nn%dire a canturilor @ntoarcerea pe fa% 5i #ndreptarea colurilor canturilor 5i rezer-elor &%lcarea canturilor rezer-elor 5i ie5iturilor rezer-elor Kerificarea simetriei canturilor 5i a ie5iturilor rezer-elor (2ecutarea cus%turilor laterale Despicarea 5i desc%lcarea cus%turilor laterale &%lcarea ti-ului dup% crest%turi Asam$larea jac0etei pe liniile umerale Desc%lcarea cus%turilor umerale a jac0etei Aplicarea dosului de guler #n r%scroial% &%lcarea cus%turii de aplicare a dosului de guler interior Aplicarea gulerului #n r%scroial% &%lcarea cus%turii de aplicare a dosului de guler #n r%scroial% (2ecutarea cus%turii decorati-e pe cant Aplicarea m4necilor #n r%scroiala jac0etei

I I I SA

3 3 3 3

'8 '4 '. 4'

&s-374 J1L37'B11Pannonia &s-374 J1L37'B11Pannonia &s-374 J1L37'B11Pannonia 228+:Podolisc5-eima 5:

96: m + m I + + I 3 4 2 4 2 4 4 '' 184 38 .1 33 /4 .. 4;4 6:4> + I m I m + I I + I + I + I + +S 4 3 2 4 3 3 3 4 3 3 4 3 4 4 4 4 11' 138 33 188 28 /8 181 '2 28 38 12) 181 1)7 44 1'8 278
/332B2.8':"e2ima

"% "' ") "* "+ "F %9

/332B2.8':"e2ima &s-374 J1L37'B11Pannonia 2.2148842B(:Durcopp &s-374 J1L37'B11Pannonia

%1 %! %" %% %' %) %* %+ %F '9 '1 '! '" '% '' ')

&s- 374:Panonnia:

&s- 374:Panonnia:

/332B2.8':"e2ima &s- 374:Panonnia: &s- 374:Panonnia: /332B2.8':"e2ima &s- 374:Panonnia: /332B2.8':"e2ima &s- 374:Panonnia: /332B2.8':"e2ima &s- 374:Panonnia: /332B2.8':"e2ima /'1'B)78B21. ).

'* '+ 'F )9 )1 )! )" )% )' )) )* )+ )F *9 *1 *! *" *% *' *) **

Surfilarea cus%turii de aplicare a m4necelor #n r%scroial% &alcarea de susinere a m4necelor Aplicarea perniei #n capu5 m4necei Ii2area unui petic din c#ptu5eal% de perni% @ntoarcerea su$ansam$lului fa% 1 spate pe fa5% @ntoarcerea m4necelor pe fa% "%ierea $enzii termofuzi$ile de lungimi diferite Ii2area rezer-elor ti-ului m4necii pe cus%turile cotului i anterioar% @ntoarcerea m4necelor pe fa% "ig0elirea cus%turilor anterioare ale m4necilor &#lcarea ti-ului jac0etei "#ierea capetelor firelor @nl%turarea liniilor de cret% &%lcarea jac0etei #n regiunea pieptului &%lcarea jac0etei #n regiunea $uzunarelor &%lcarea ti-ului m4necelor pe fa% &%lcarea produsului9 elimin4nd toate neregularit#ile pe linia canturilor &#lcarea r%scroielii m4necilor &#lcarea canturilor Ag%area etic0etei de marf% de prima $utonier% Kerificarea final% a calit%ii produsului Total pentr! a*a&$larea ? #ini*area 0a"@etei Prelucrarea fustei Surfilarea feei pe linia ti-ului Surfilarea spatelui pe linia ti-ului Asam$larea penselor de talie a feei fustei Asam$larea colului inferior al 5liului feei Asam$larea colului inferior al 5liului spatelui Total pe prel!"rarea #eei (i *patel!i #!*tei

+S I + + m m m + m + I m m I I I I I I m m

3 4 3 3 1 1 1 3 1 2 4 1 2 4 4 4 4 4 4 1 1

78 121 128 .4 4' 28 13 '2 48 '1 .) 2/ '8 )) 44 ). 1/8 '2 1. 3. 18 6:99

G"e2ima: /'1'B)78B21. G"e2ima: &s- 374:Panonnia: /332B2.8'E"e2ima /332B2.8'E"e2ima

/332B2.8'E"e2ima &s- 374:Panonnia:

&s-374 J1L37'B11Pannonia &s-374 J1L37'B11Pannonia &s-374 J1L37'B11Pannonia &s-374 J1L37'B11Pannonia &s-374 J1L37'B11Pannonia &s-374 J1L37'B11Pannonia

*+ *F +9 +1 +!

+S +S + + +

3 3 3 3 3

48 48 4/ 28 28 59:

/'1'B)78B21. G"e2ima: /'1'B)78B21. G"e2ima: /332B2.8':"e2ima /332B2.8':"e2ima /332B2.8':"e2ima

)/

+" +% +'

Prelucrarea ,entiei 8n talie Surfilarea marginii inferioare a $entielor feei 5i spatelui pe lungime Asam$larea $entielor feei 5i spatelui pe linia lateral% Desc%lcarea cus%turilor laterale a $entielor Total pe prel!"rarea $entiei )n talia #!*tei Total pe prel!"rarea #!*tei Asam,larea E finisarea fustei Aplicarea fermuarului #n cus%tura de simetrie-spate Desc%lcarea cus%turilor Asam$larea colului superior al sistemului de #nc0idere #n cus%tura de simetrie "ig0elirea unei p%ri a 5liului cu fermuar #n cus%tura de simetrie-spate "ig0elirea terminaiei fustei Kerificarea calit%ii fustei "%ierea firelor9 #nl%turarea gunoiului A5ezarea fustei pe umera5e Iormarea partidei Total pe a*a&$lare-#ini*area #!*tei Total pe #!*t Total pe prel!"rarea "o*t!&!l!i Total pe a*a&$larea-#ini*area "o*t!&!l!i Total pe "o*t!&

+S + I

3 3 3

48 28 48 500 69;

/'1'B)78B21. G"e2ima: /332B2.8':"e2ima &s-374 J1L37'B11Pannonia

+) +* ++ +F F9 F1 F! F" F%

+ I + + + m m m m

4 3 3 4 3 1 1 1 1

./ 78 32 24 188 18 17 18 28 4>4 :64 6:4> 44>; 94A4

/332B2.8':"e2ima &s-374 J1L37'B11Pannonia /332B2.8':"e2ima /332B2.8':"e2ima

/332B2.8':"e2ima

Ttender mo$il Ttender mo$il

'.% Calculul liniei teAnolo$ice '.%.1 Calculul preliminar al paramerilor liniei teAnolo$ice Datele iniiale pentru calculul liniilor te0nologice< din programa de fa$ricaie 5i analiza c0eltuielilor de timp pentru confecionarea modelelor #n linia te0nologic%. 3a,elul '.%.1 E Calculul parametrilor liniei teAnolo$ice 2enumirea produsului 3 costum pentru femei .umrul de e4ecutori .5 '6 -enumirea indecelui 1.&0eltuielile de timp pentru confecionarea unui produs9 s Sim,oli4 zarea " 6ormula de calcul Calculul indecelui din succesiunea te0nologic% @aloarea indecelui )3.4

)7

2. "actul liniei te0nologice9 s 3.&apacitatea #ntr-un sc0im$9 $uc - durata sc0im$ului. s 4.Aum%rul de locuri de munc%#n linia te0nologic% - num%rul mediu de locuri de munc%

` + , Al.m.
Al.m.med

7 . 8

)3.4B27 2//88B21 79.7 27Q192

2179.7 131 2//88 3' 192

4 .9. l. m.med

Din cocumentaia normati-%

Pentru dirijarea eficient% a lucrului e2ecutorilor #n linia te0nologic%9 pot fi formate grupe de prelucrare paralel% a reperilor produsului te2til. Ha formarea grupelor se respect% urm%toarele cerineV ,eperile #ntr-o grup% se selecteaz% astfel #nc4t s% fie asemn%toare metodele de prelucrare 5i operaiile te0nologice s% poat% fi realizate la acela5 tip de utilajF grupele tre$uie s% fie apro2imati- egale dup% -olumul de lucru 5i num%rul de e2ecutori. Se recomand% num%rul optimal de e2ecutori #ntr-o grup% 18-1' oameni.

3a,elul '.%.! E -eterminarea cAeltuielilor de timp i num1rul de executori pe etape de prelucrare : ; '<6#=6 <tapa i elementele de produs CAeltuieli Num1rul de de timp la executori prelucrare0s '74 472 1)/ 38/ 188 )2/ 4'4 !+"F 3882 373 ""F' )"*% !0* !0!% 89.) 1.4 8.4' 29/) 298) 12971 139)) 19.7 1'9)4 2/9'' I 1" Num1rul Num1rul Suprafaa $rupei de pcupat1 executori de $rup10 m2

Jansarea croielii Prelucrarea reperilor; - reperul fa% jac0et% - reperul fa%9 spate fust% - reperul spate jac0et% - $entia fust% - m4neca - guler9 aplac 3otal pre$1tirea reperelor Asam$larea finisarea jac0etei Asam$larea finisarea fustei 3otal asam,lare 3otal costum

3 33 3933

13 1) 23

//94 18/9/ 17.92

'.%." Calculul condiiilor de coordonare a operaiilor teAnolo$ice

.8

Pentru flu2urile cu ritm li$er de lucru cum este linia te0nologic% agregat 1 grup% HA;9 coordonarea timpului operaiei te0nologice cu tactul este #n limitele a 189 iar pentru unele operaii p4n% la L1'? V

top.t0n b =8978...1918> Q ` Q *
undeV top.t0n 1 tipul operaiei te0nologice9 sF ` 1tactul flu2ului9 s *- num%rul de muncitori pentru e2ecutarea operaiei te0nologice. 3a,elul '.%." E Calculul condiiilor de coordonare ale operaiilor teAnolo$ice 3ipul liniei 3actul teAnolo$ice fluxului0 s -ivizi4 ,ilitatea 4 195 17.9/1 37'9)2 '73943 Condiia de coordonare de ,az1 1 2179.7 2 3 9 2179.7 4379'/ )'793. L195 2419./ 4/39'4 .2'934 auxiliar1 L1'5 2'29.) '8'9'2 .'/92/

Agregatgrup%

'.%.' Cuplarea i analiza cupl1rii operaiilor teAnolo$ice @n liniile te0nologice agregat-grup% completarea fazelor #n operaii te0nologice se efectuiaz% respect4nd urm%toarele cerineV se permite a$aterea timpului operaiei de la tact cu 18-1'?F se permite #ntoarcerea elementelor de produs #n interiorul agregatului la locurile de munc% megie5e dup% principiul su-eiciiF se urm%re5te specializarea strict% a locurilor de munc%F unirea fazelor de aceea5i categorie sau megie5e.

Analiza cupl%rii fazelor #n operaii include calculul coeficientului de coordonare9 ela$orarea 5i analiza diagramei #nc%rc%rii forei de munc% 5i a grafului de montare. !peraiile #n flu2 sunt cuplate corect dac% -aloarea coeficientului de coordonare Jc se afl% #n limitele 897/ c Jc d 1982.
7ef )3.4 b b 1988 . 2179.7 27
.1

Jc b

Cnde< "ef 1 timpul efecti- o$inut #n rezultatul cupl%rii fazelor #n operaii te0nologice9 sF ` - tactul liniei te0nilogiceF A 1 num%rul real de muncitori. Pentru liniate0nologic% analizat% operaiile sunt completate uniform 5i nu sunt supra#nc%rcate.

'.%.) ScAema teAnolo$ic1 a liniei teAnolo$ice Sc0ema te0nologic% este documentul principal care se utilizeaz% pentru repartizarea lucr%ilor9 amplasarea locurilor de munc%9 #n $aza ei se calculeaz% salariul de $az%. Pentru operaia te0nologic% se calculeaz% norma de fa$ricaie9 preul prelucr%rii pentru fiecare faz%9 num%rul de e2ecutori calculat 5i se sta$ile5te num%rul de e2ecuori real pentru fiecare operaie. 3a,elul '.%.) E ScAema teAnolo$ic1 a liniei teAnolo$ice cu lansare consecutiv1 2enumirea produsului 3 costum pentru femei C$eltuieli de timp la prelucrare 3 (>(= s .umrul de e4ecutori 3 '6 7actul liniei te$nologice 3 '<6#=6 s Nr.op.tAn. CAelt. de timp0 s Norm. Preul -e prelucr1rii0 fa,ric. ,ani ,uc? Cate$oria Num1rul de executori

Coninutul operaiei teAnolo$ice

.2

91

Jansarea0 prelucrarea reperilor 7acAetei i fustei 1,ecepia croitului. Di-izarea #n pac0ete !Kerificarea componenei setului de repere potri-it registrului de e-iden% " &ompletarea pac0etelor 5i lansarea #n flu2 % aplicarea du$lurii la $izee ' Aplicarea du$lurii la fee pe sectorul $uzunarelor laterale * Aplicarea du$lurii #n ti-ul m4necii + Aplicarea du$lurii pe faa de guler F Aplicarea du$lurii #n ti-ul spatelui ) Aplicarea du$lurii la fee pe ti19 Aplicarea du$lurii la fee #n sectorul r#scroielii m4necii 11Aplicarea du$lurii pe $enti% #n talia fustei 1! Surfilarea feelor pe liniile de relief !9 Surfilarea spatelui pe liniile lateralr !1 Surfilareaspatelui pe liniile de relief *+ Surfilarea feei pe linia ti-ului *F Surfilarea spatelui pe linia ti-ului +" Surfilarea marginii interioare a $entielor feei 5i spatelui pe lungime

Specialitatea

+ ore

calcu 4lat

re al

Utila7 ul

&as1 m m 3 3 )8 38 )9//2 39441 Cs4 "*1 Panno 4nia

m P P P P P P P P &S &S &S &S &S &S

3 4 4 4 4 4 4 4 4 3 3 3 3 3 3

4' )8 1F' "9 4/ '1 .8 1FF .8 .8 )8 !99 /. /. /1 48 48 48 1%% 1%' 1%+

'91'1) .9/4/ !"0""!' "0F!% )92./4 )9).8/ 791') !)09!F! 791') 791') .9/4/ !)01)99 797./7 193.)4 79278. 49'// 49'// 49'// 90F1 1 +'1' 3exti ma 90F1 1 Cs4 "*1 Panno 4nia 90+F 1 Cs4 "*1 Panno 4nia

9!

9"

9%

.3

9'

1"Aplicarea pungii la faa - centru 1%Aplicarea contrareliefului la clinul fa% 1'@nc0iderea pungii $uzunarului 1)Asam$larea clinilor la fa% - centru 1+Aplatizarea cus%turii de aplicare a clinului la fa%-centru !!Asam$larea spatelui pe liniile de relief +9Asam$larea penselor de talie a feei fustei +1Asam$larea colului inferior al 5liului feei +!Asam$larea colului inferior al 5liului spatelui +% Asam$larea $entielor feei 5i spatelui pe linia lateral% 1*Desc%lcarea cus%turii de relief afieei 1F&%lcarea $uzunarelor plasate #n cus%turi !"Desc%lcarea cus%turii de relief al spatelui +'Desc%lcarea cus%turilor laterale a $entielor

& & & & & & & & & &

4 3 3 4 4 3 3 3 3 3

%%9 43 43 '/ .1 .1 .1 4/ 28 28 28 %)' .4 4' )7 48 !!+

)'

"%0%19 '9)344 497321 )9)'2) 792/)/ 792/)/ /9143. '9'8') 29274 29274 29274

!099

+""! 3exti ma

)!

9)

6 6 6 6

3 3 3 3

')0"1% /94/./ '91)1' .97143 49'//

!011

! Cs4 "F% Panno nia

1!)

!)01'1) 18928/3 129843' 29/).'

109%

9*

!%Surfilarea m4necilor pe liniile inferioare !'Surfilarea m4necelor pe liniile superioare !)Surlilarea m4necilope linia ti-ului 2*Amplasarea m4necilor pe linia inferioar% !FAsam$larea m4necilor pe linia

&S &S &S

3 3 3

/7 18' 2' !1F .3 .8 1"1

+'1' 3exti ma 90FF 1 +""! 3exti

& &

3 3

!'011F" /93.31 /9827

9+

.4

"F (2ecutarea cus%turii decorati-e pe linia pelerinei gulerului !+Desc%lcarea cus%turii inferioare "9 Desc%lcarea cus%turilor superioare a m4necilor "1Definiti-area liniei ti-ului m4necelor "!&alcarea ti-ului 5i 5liului m4necii ""Ii2area rezer-elor 5liului m4necii "%Desenarea liniei de #nn%dire a gulerului9 precizarea crest%turilor "'@nn%direa feei 5i dosului de guler

&

/4

1897/.2 ma

6 6

3 3

!!* '8 '8

1!*

!*0"+F" '9.3' '9.3'

109"

9F

6 6

3 3

'4 '. !11 4' '' 1")

)9173/ )9'3.3 !%0!1F* '91)1' )938/' 90F) 1

Cs4 "F% Panno nia

SA m

3 3

19

!!9 Podoli s#vei ma +""! 3exti ma 1011 1

&

184

139)832

") &restarea colurilor gulerului 11

2 4 2 4

!%% 38 .1 33 ..

11+

!'09*"! 29.33 792/)/ 3988)3 1898.1)

"*Desc%lcarea cus%turilor 6 de #nn%dire "+@ntoarcerea gulerului m pe fa% %9&%lcarea gulerului cu formarea cantului9 -arificarea calit%ii prelucr%rii gulerului 3otal pre$1tire 6

Cs4 "F% Panno nia

!11 !+"F

!'09F** "1F0!F)

90F) 1!0F!

1 1"

.'

.)

..

Continuare 3a,elul '.%.% Nr.op.tAl Specialitatea Cate$oria CAelt. de timp0s Norma de fa,ric. ,uc?+ore Preul prelu4 cr1rii0 ,ani Num1rul de executatori cal 4 culat Utila7ul real

Coninutul operaiei teAnolo$ice Asam,larea4 finisarea costumului %1@nn%direa $izeelor la fee #nser4nd fermuarul 5i $entia pentru susinerea canturilor %' Kerificarea simetriei canturilor 5i a ie5iturilor rezer-elor %) (2ecutarea cus%turilor laterale +) Aplicarea fermuarului #n cus%tura de simetriespate ++ Asam$larea colului superior al sistemului de #nc0idere #n cus%tura de simetrie +F "ig0elirea unei p%ri a 5liului cu fermuar #n cus%tura de simetrie-spate F9"ig0elirea terminaiei fustei %! Desc%lcarea cus%turii de #nn%dire a canturilor %" @ntoarcerea pe fa% 5i #ndreptarea colurilor canturilor 5i rezer-elor %% &%lcarea canturilor rezer-elor 5i ie5iturilor rezer-elor %* Despicarea 5i desc%lcarea cus%turilor laterale %+ &%lcarea ti-ului dup% crest%turi '9 Desc%lcarea cus%turilor umerale a jac0etei '! &%lcarea cus%turii de aplicare a dosului de guler interior

&

11'

1'9842

+""! 3extima Cs4*F9 Pannonia

1!

28

29274

& &

3 4

/8 ./

791.) 1892824

&

32

39).84

&

24

391372

&S

3 3 2

188 %FF 138 33 )%

1194. '%0FF% 149771 3988)3 !09% !

Cs4"F% Pannonia

6 m

1"

188

1398/

6 6 6 6

3 4 3 3

181 '2 %1) 38 181 )F

119'/4. 189323 !'0"%+* 29274 1)94/8/ 10+F !

Cs4"F% Pannonia ./

1%

&alculul indicilor te0nico-economici pentru fiecare operaie te0nologic% s-a redus la calculul< normei de fa$ricaie<
.f = 8 t op.t$l 9

unde< ,- durata sc0im$ului primit% la #ntreprindere9 ,R/ore R 2//88sF top.t0l. 1 timpul sumar al operaiei te0nologice9 s. preul prelucr%rii pentru fiecare faz% te0nologic%< P R Starif Q t fazei9 unde< Starif 1 salariul tarifar primit la #ntreprindere9 $ani. Se ia #n dependen% de categoria operaiei9 5i are -alorile< categoria 3 1 898.22$aniF categoria 33 1 898711F categoria 333 1 89114.F categoria 3K 1 8.138/. tfazei 1 timpul pentru fiecare faz% te0nologic% care compune operaia te0nologic%9 s. num%rul calculat de e2ecutatori<
. = t op.t$l .

unde< top.t0l. 1 timpul sumar al operaiei te0nologice9 sF ` 1 tactul flu2ului9 s.

.7

'.' Calculul indicilor teAnico economici 3ndicii te0nico economici a flu2ului se calculeaz% pentru analiza eficacit%ii organiz%rii lucr%rilor #n flu29 de a determina dotare te0nic% a flu2ului9 calificarea e2ecutatorilor. 3ndicii te0nico economidci 3"( a flu2ului includ urm%toarele documente<$uletinul $uletinul forei de munc% $uletinul utilajului9 indicii te0nico economici

3a,elul '.'.1 E Muletinul forei de munc1 2enumirea produsului 3 costum pentru femei 7actul liniei te$nologice# s 3 '<6#=6 .umrul de e4ecutatori .5'6
CAeltuieli de timp pe tipuri de lucr1ri0 s C Cate$oria & &S SA P 6 m 3otal pe cate$orii Num1 rul de execu4 tori 29/' 129.2 13947 27988 /reu tatea speci4 fic10 5 79/4 439/. 4)9'2

3otal timp pe cate$orii0 s

Suma cate$o4 riilor tari4 fare '9. 3/91) '39.2 7.9'/

Coefi cieni tari4 fari

Suma coefi4 ciien4 ilor tarifari 39'71 289224/ 24938/3 4/91241

1 ! " % N3 /reutate a specific10 5

'1 /81 1'2 ' 23. . 3.9 27

/47 /47 139 32

4' 4'

4'7 4'7

/71 7). 1/'/

'.) 218 ./) 129 33

)2. 2.7) 27'1 )3.4

1988 192) 19'7 19/1

89.

.92

27914

188

Analiz#nd $uletinul forei de munc%9 se pot constata urm%toarele< ponderea ma2imal% re-ine e2ecutoerilor de categoria 3339 3K = 13 oameni>9fapt ce -a condiiona fa$ricarea produselor de calitateF dup% specialit%i9 majoritatea lucr%rilor sunt realizate la ma5ini uni-ersale =3.?> urmate de lucr%rile realizate cu ferul de c%lcat =27?>

/8

3a,elul '.'.! E Muletinul utila7ului 2enumirea produsului 3 costum pentru femei -enumirea utila7ului 1 Cni-ersal 2 3 4 ' ) . / 7 18
/'1' "e2tima &s-.78Pannonia 3 2 3 2 12882)88 12882)88

3ipul sau clasa utila7ului

/332 "e2tima

de ,az1
11

Num1rul0 ,uc1i Rezerv ScAim 1 ,

1 -

3otal
12

/a,arite0mm.
12882)88

Special

Semiautomate Perse +ese de c%lcat +ese +as% pentru lansar

3otal

228Podlis*5-eima5 )2.)1 Pannonia /2.P+Y &s 1 3.1 Pannonia &s 1 374 Pannonia

1 3 18 3 1 34

1 1 2

1 1 1 3 18 3 1 3.

12882)88 12882)88 12882)88 14882.88 14882.88 12882.88 388821'88

3a,elul '.'." E Indicii teAnico E economici a fluxului Indicele0 unit1ii de m1sur1 1 1.&0eltuieli de timp la confecionarea9 s 2.&apacitatea #n sc0im$9 $uc 3.Aum%rul de e2ecutatori calculat 4.Aum%rul de e2ecutori real '.Producti-itatea muncii9 $ucBom sc0im$ ).&ategorie tarifar% medie ..&oeficientul tarifar mediu Sim,o4 lizarea
! " + Ac Ar P+ rmed emed

6ormule de calcul
" Din $uletinul forei de munc% Din calculu parametrilor Din $uletinul forei de munc% Din detele iniiale

Calculul indicelui
%
-

@alo area
' )3.4 131 27988 27 49'2 393) 19))

categ .tarif .c coef .tarif emed R .c

rmed R PR

% 8 *% = *% = .c 7

131 2//88 9 < 27 )3.4 7.9'/ 27 4/91241 27

898.22 2//88 19)) 49'2

Szilcateg ?med *%
PR

/.Preul prelucr%ri9 lei

Szilcateg coef .tarif %

8.8.22 2//88 4/91241 131

.9)4

/1

7.&oeficientul mecaniz%rii 18.&oieficientul folosirii utulajului 11.&oieficientul folosirii timpului de munc% 12.Producia de pe 1m2 de suprafa%

Jmec

Jmec R

tfazmec 7
Jf.uQ R

3.38 )3.4 3.38 484/ 27988 27

131 2119.

89'/

Jf.uQ

tfazmec t.op.t$l .mec.

.c .r % Pm2 R Sl.t$l
Jt.m R

8972

Jt.m Pm2

1988 89)2

Analiza indicilor teAnico4economici Pentru o -aloare mic% a capacit%ii + R 131 $uc B sc0 5i pentru c0eltuielile de timp la prelucrarea " R )3.4 s9 care inidc% faptul c% produsul are o comple2itate medie la prelucrare9 se poate afirma c% indicii o$inui sunt raionali 5i poate c0iar optimali pentru prelucrarea costumului pentru femei propus de a fi pe suprafeele 3ndicile producti-itatea muncii P+ R 49'2 $ucBom sc09 reflect% c% ni-elul te0nologiei alese este destul de a-ansat9 procesul de fa$ricaie este organizat raional. ;radul de folosire a utilajului reflect% indicile Jf.u R 8972 1 deci9 locurile de munc% sunt specializate la ma2imum. &u toate c% -aloarea coeficientului mecaniz%rii este nu prea mare Jfmec R 89'/ 1 aceast% -aloare sa o$inut din moti- c% o pondere esenial% re-ine lucr%rilor realizate cu ferul de c%lcat =27?> care se consider% o lucrare manual%. @nlocuirea ferului prin prese nu este raional%9 reie5ind din condiiile de lucru la #ntreprindere =-entilare proasp%t% 5i ca urmare temperatura #n scie atingea -aloarea foarte mare>. '.) <la,orarea planului fluxului _in%nd cont de cerinele care se #nainteaz%9 la ela$orarea planului flu2ului s-au respectat urm%toarele cerine<4 folosirea raional% a suprafeelor efecti-eF liniile de mi5care ale o$iectelor muncii 5i forei de munc% nu se intersecteaz%F comoditatea deser-iri 5i e2ploat%rii utilajului te0nologicF asigurarea leg%turii cu alte secii.

/2

/3

). Riscurile ).1 3ipuri de riscuri 8n antreprenoriatul de producie @nainte de a #ncepe o acti-itate legat% de domeniul producti-9 este important de a sta$ili clar scopurile 5i tipul de producie care tre$uie fa$ricat9 e-ideniindu-se #n continuare tipurile de lucr%ri ce -or asigura eficiena producerii m%rfurilor alese. 8iscurile de producie sunt acele riscuri care apar #n procesul cercet%rilor 5tiinifice 5i de proiectare9 de producere9 apro-izionare 5i de deser-ire post-4nzare.
/4

I. Riscurile cercet1rilor tiinifice i de proiectare sunt cauzate de faptul c% e2ist% permanent pro$a$ilitatea ca rezultatele acestor lucr%ri s% nu corespund% celor scontate =planificate din timp>9 ceea ce genereaz% pierderi. +ajoritatea speciali5tilor consider% c% acest tip de risc poate fi condiionat de doi factori< a> Iactori o$iecti-i9 la care se refer% urm%torii factori din interiorul #ntreprinderii< - pro$leme #n finanarea cercet%rilor de la$oratorF - dep%5irea de-izului de c0eltuieli #n procesul cercet%rilor 5tiinificeF - lipsa unui utilaj adec-at cercet%rilor preconizate etc. $>Iactori su$iecti-i9 care apar #n afara #ntreprinderii 5i nu depind de ea. &auzele apariiei factorilor su$iecti-i pot fi urm%toarele< - o$inerea9 #n urma efectu%rii lucr%rilor de cercetare 5tiinific% care au fost finanate de firma interesat%9 a unor rezultate ce nu corespund celor planificate. Apariia unei astfel de situaii poate conduce la refuzul #ntreprinderii de a se ocupa de acti-itatea antreprenorial% planificat%. #n acest caz9 sunt necesare modific%ri serioase #n strategia #ntreprinderii9 iar uneori #ntreprinderea c0iar refuz% genul dat de acti-itateF neatingerea parametrilor te0nici planificai anterior #n procesul efectu%rii lucr%rilor de construcie 5i te0nologice ale ino-aiilor. Aceast% cauz% prezint% un risc enorm pentru #ntreprindere9 #ns% ni-elul pierderilor #ntreprinderii #n astfel de situaie -a fi mai mic dec4t #n cazul o$inerii unor rezultate negati-e. #n acest caz apar numai pierderi relati-e9 care sunt egale cu diferena dintre pierderile ce apar la un rezultat negati- 5i cel o$inutF o$inerea unor rezultate care dep%5esc posi$ilit%ile te0nice 5i te0nologice ale producerii =inclusi- ni-elul de calificare a cadrelor> necesare pentru asimilarea lor9 adic% ni-elul rezultatelor este mai #nalt dec4t ni-elul actual al produceriiF o$inerea unor rezultate care dep%5esc posi$ilit%ile te0nice 5i te0nologice ale potenialilor depistarea unor efecte nefa-ora$ile la utilizarea noilor te0nologii sau produse9 ce se utilizatori ai noilor produseF manifest% sau #n procesul utiliz%rii9 sau dup% ce produsul a fost utilizat9 dar care pot fi #nl%turate datorit% ni-elului #nalt al dez-olt%rii progresului te0nico-5tiinific. II. Ri*"!rile ne*oli"itrii pro !"iei #a$ri"ate - apar ca rezultat al refuzului consumatorului de a utiliza producia fa$ricat% de #ntreprinderea antreprenorial%. Acest risc se caracterizeaz% prin m%rimea daunei morale 5i economice posi$ile aduse #ntreprinderii. &auzele apariiei acestor riscuri pot fi #mp%rite #n interne 5i e2terne #n funcie de condiiile apariiei. Cauzele interne de apariie a acestor riscuri depind de acti-itatea nemijlocit% a #ntreprinderii9 a
/'

su$di-iziunilor sale 5i de lucr%torii ei. Ha astfel de cauze se refer%< - calificarea personalului producti- =lucr%torilor> =calitatea produciei9 cererea9 preul9 profitul>F - organizarea corect% a procesului de producieF - organizarea apro-izion%rii #ntreprinderii cu resurse materialeF - organizarea desfacerii produciei finiteF - organizarea reclamei producieiF - organizarea gestiunii #ntreprinderiiF - organizarea cercet%rilor de mar*eting a pieei. .i elul riscului nesolicitrii produciei depinde de gradul de calificare a personalului9 #ntruc4t gre5elile lor pot contri$ui la apariia acestui risc. De e2emplu9 din cauza #ntocmirii incorecte de c%tre speciali5ti a prognozei cererii la m%rfurile produse9 -or ap%rea disproporii #ntre -olumul produciei fa$ricate 5i -4ndute9 adic% o parte din producia fa$ricat% nu -a fi -4ndut%9 dep%5ind cererea. #n acest caz9 #ntreprinderea -a suporta pierderi. !rganizarea procesului de producie poate influena negati- asupra #ntreprinderii9 #ntruc4t #nc%lc%rile din ciclul de producie conduc la sc%derea calit%ii produciei9 la re$ut ascuns. Depistarea re$utului ascuns de c%tre consumatori aduce pierderi economice 5i morale #ntreprinderii. Hucrul neritmic al su$di-iziunii #ntreprinderii se r%sfr4nge asupra cre5terii c0eltuielilor de producie 5i asupra calit%ii produciei finite. Iolosirea fondurilor de producie de o uzur% fizic% 5i moral% #nalt% contri$uie la defectarea lor frec-ent%9 ceea ce conduce la m%rirea timpului de realizare a produsului9 la reducerea calit%ii lui. Se e-ideniaz% dou% cauze ale nerespect%rii procesului te0nologic la #ntreprindere< 4 cauze dependente de personalul 8ntreprinderii2 ni-elul jos de management9 gre5eli #n planificare9 control sla$ al calit%ii9 utilizarea materialelor de calitate joas%9 disciplin% de producie joas%9 moti-area sla$% a angajailor #ntreprinderiiF 4 cauze independente de 8ntreprindere2 deconectarea energiei electrice9 asigurarea insuficient% cu ap%9 opriri e2cepionale ale #ntreprinderii etc. !rganizarea apro izionrii #ntreprinderii cu resurse materiale. Ha resursele materiale se refer%< materialele de $az% 5i cele au2iliare =reacti-e 5i c0imicate>9 piese de completare 5i de rezer-% pentru repararea utilajului9 am$alajul 5i alte materiale. Asupra ni-elului acestui risc influeneaz% calitatea resurselor materiale. Aceste cauze contri$uie la ridicarea preului la marfa produs% 5i implicit la reducerea cererii pentru ea. III. Ri*"!ri e aprovizionare - care sunt foarte str4ns legate de riscurile de producie9 iar realizarea lor conduce la pierderi pentru #ntreprindere. (le includ urm%toarele tipuri de risc<
/)

9 8iscul de negsire a furnizorilor de resurse necesare# care este condiionat de particularit%ile te0nico-te0nologice ale procesului de producie. @-4emplu: neg%sirea produc%torilor interni de materiale necesare pentru noul proces de producie. &onsecin% - se -a ie5i pe piaa e2tern% pentru a c%uta furnizori de materiale necesare9 asum4ndu-se riscul acti-it%ii economice e2terne.> 9 8iscul de negsire a furnizorilor la preul planificat anterior# care poate fi condiionat de c4te-a cauze< - #ntreprinderea furnizor acti-eaz% #n condiiile inflaiei ridicate =mai #nalte dec4t ni-elul mondial>F - cre5terea impre-izi$il% a preurilor la materialele folosite =de e2emplu9 scumpirea din cauza roadei proaste sau c4nd are loc m%rirea cererii la m%rfurile produse>F - #n planurile de acti-itate a #ntreprinderii nu au fost pre-%zute c0estiunile legate de furnizorii concrei de materiale necesare. Q 8iscul refuzului furnizorilor planificai anterior de /nc$eierea contractului de li rare a materialelor solicitate de ctre /ntreprinderea productor# care apar c0iar 5i #n cazurile #ncare cu ei s-au dus deja tratati-e preala$ile9 fiind atins% #nelegerea =de e2emplu9 semnat% intenia de cola$orare>. Acest tip de risc este caracteristic #ndeose$i pentru cazul lungirii timpului #n semnarea contractului de furnizare =li-rare>. &auzele apariiei acestui tip de risc pot fi< - e2istena pro$a$ilit%ii c% #ntreprinderea-furnizor se -a reorienta spre concureni9 din mai multe moti-e =preul propus de concureni este mai mare9 condiiile de li-rare a resurselor propuse de concureni sunt mai accepta$ile din punctul de -edere al riscului suportat de furnizor etc>F - e2istena pro$a$ilit%ii c% pot inter-eni modific%ri nefa-ora$ile ale conjuncturii de apro-izionare pentru #ntreprinderea-furnizor9 care -ine drept consecin% a faptului c% comanda f%cut% de #ntreprinderea-produc%tor la preul sta$ilit anterior -a fi #n detrimentul #ntreprinderiifurnizor sau nereal% de #ndeplinit. Huarea #n consideraie a acestor tipuri de risc de apro-izionare permite #ntreprinderii produc%tor s%-5i determine norma sau -olumul produciei care nu-i -a aduce pagu$e sau9 altfel spus9 norma de producie f%r% pierderi. Re"la&a =pu$licitatea> ineficient% a produsului fa$ricat sau a ser-iciului prestat de asemenea contri$uie la apariia riscului de nesolicitare a produciei fa$ricate #n urm%toarele cazuri< - reclam% insuficient% sau a$uzi-% ca intensitateF - reclam% insuficient% sau a$uzi-% ca -olumF - reclam% incorect segmentat% pentru diferii utilizatoriF
/.

- reclam% realizat% neprofesionist =dac% se economise5te>F - alegerea gre5it% a formelor de pu$licitate. De aceea9 #nainte de a #ntreprinde care-a pa5i pentru organizarea reclamei produciei9 este necesar de a determina cu ce scop ea se -a face. Dac% se aleg incorect moti-ele sau su$iectul reclamei9 rezultatele pot fi diferite de cele preconizate. (ficiena #n pu$licitate se $azeaz% pe ciclul de -ia% al produsului. Cauzele e4terne ale riscului nesolicitrii produciei nu depind de acti-itatea nemijlocit% a #ntreprinderii antreprenoriale 5i pot fi urm%toarele< - situaia economic%9 5i anume9 cre5terea inflaiei care are drept consecin% reducerea capacit%ii de cump%rare a populaiei =pentru a reduce riscul legat de influena acestui factor9 #ntreprinderile tre$uie s% ai$% #n -edere acest moment c4nd #5i planific% acti-itatea pe o anumit% perioad%>F - insta$ilitatea politic% - impune antreprenorul s% e2amineze situaia din judee9 regiuni sau %ri9 unde se afla consumatorii reali sau poteniali9 pentru a planifica corect piaa de desfacere 5i de producie9 e-it4nd anumite riscuriF - factorul demografic de asemenea poate influena acest risc9 #ndeose$i dac% marfa este destinat% pentru o anumit% grup% demografic%. #n funcie de timpul apariiei riscului nesolicit%rii produciei9 pot fi scoase #n e-iden% trei situaii de depistare a posi$ilului risc< - #n starea de anticipare a procesului de producie =a-em posi$ilitatea de a reduce la minim riscul dat>F - #n procesul produciei propriu-zis =a-em mari pierderi>F - #n procesul comercializ%rii produciei =conduce la faliment I@. Ri*"!rile le'ate e )n*prirea "on"!renei &auzele apariiei unor astfel de riscuri pot fi< - scurgerea informaiei confideniale fie din cauza lucr%torilor #ntreprinderii9 fie din cauza spionajului de producieF - imperfeciunea politicii de mar*eting9 adic% alegerea incorect% a pieelor de desfacere9 insuficiena informaional% despre concureni sau informaie incorect% despre eiF - introducerea lent% a ino-aiilor #n comparaie cu concurenii9 din cauza lipsei resurselor necesare etcF - concuren% necinstit%F - e2pansiunea pe piaa local% a produselor omogene ale e2portatorilor str%iniF - apariia pe piaa produc%torului a altor #ntreprinderi din alte domenii propun4nd produse su$stitui$ile ce pot satisface cerinele consumatorilor etc.
//

Alte tipuri de concuren% mai pot fi < - concuren% de preF - concuren% $azat% pe modificarea produsului sau a unor elemente componenteF - concuren% post-4nzare. Pentru a e-ita astfel de situaii9 antreprenorilor li se recomand% s% foloseasc% urm%toarele metode< - s% p%streze taina comercial%F - dac% e2ist% concureni egali9 s% introduc% permanent unele miciino-aii pentru a c45tiga timp prin intermediuf funciei ino-aionale a risculuiF - s% determine 5i s% utilizeze eficient #n lupta competiti-% a-antajelede care dispuneF - s% m%reasc% principalul indicator al concurenei - -olumul -4nz%rilorF - s% reduc% timpul de #nc%rcare 5i desc%rcare a m%rfii 5i s% m%reasc% -iteza de acordare a ser-iciilorF - s% recurg% la di-ersificarea sortimentului. @. Ri*"!rile apariiei !nor "@elt!ieli e pro !"ie neprevz!te (i e re !"ere a venit!l!i ,iscul m%ririi c0eltuielilor de producie nepre-%zute este condiionat de faptul c% preurile pe pia% la produsele procurate9 necesare pentru desf%5urarea procesului de producie9 sunt mai mari dec4t cele planificate. Poate ap%rea din urm%toarele cauze< - gre5eli #n analiza 5i prognozarea conjuncturii pe piaa resurselorF - modificarea politicii de preuri la furnizorii de resurse9 cu care produc%torii au #nc0eiat contracte ce nu au pre-%zut re-izuirea preurilor =nu a fost nimic stipulat>F - reducerea num%rului de furnizori dintre care #ntreprinderea produc%tor ar putea alege pe cel mai a-antajos. "ot la aceast% grup% de riscuri se refer% riscurile pl%ilor suplimentare pentru urgentarea anumitor acti-it%i sau ser-icii9 ce le #nlocuiesc pe cele care nu au fost realizate de ali parteneri. ,iscul legat de necesitatea ac0it%rii unor sanciuni de penalizare sau a c0eltuielilor de judecat% poate ap%rea #n urm%toarele cazuri< - poluarea mediuluiF - daun% -ieii sau s%n%t%ii lucr%torilor ori consumatorilor care utilizeaz% producia fa$ricat% de #ntreprindereF - ne onorarea o$ligaiunilor contractuale fa% de client. @n afar% de aceasta9 #n grupa respecti-% sunt incluse riscurile pierderii -eniturilor rezultate din oprirea accidental% a procesului de producie. Drept pierdere indirect% a staion%rii se consider% $eneficiile ratate9 c0eltuielile legate de lic0idarea urm%rilor unor e-enimente etc. "ot aici pot fi
/7

incluse pierderile legate de introducerea acti-elor $%ne5ti #n 04rtii de -aloare9 reflectate #n modificarea cursului aciunilor sau a altor $unuri de -aloare. Acest risc poate fi redus prin metoda di-ersific%rii. K3. Ri*"!rile pier erii averii )ntreprin erii pot #i "a!zate e: - factori naturaliF - furtF - situaii e2cepionale la #ntreprindereF - distrugerea a-erii la transportare.

).! &etode de reducere a riscurilor %iver*i#i"area "a &eto e re !"ere a ri*"!l!i Pentru reducerea riscului9 antreprenorii acti-eaz% #n dou% direcii< - e-itarea riscurilor posi$ileF - minimizarea aciunii riscului asupra rezultatelor acti-it%ii produc-ti--financiare. Suprim4nd =anul4nd> riscul9 #ntreprinderea #5i lezeaz% dreptul de a o$ine -enituri suplimentare legate de risc9 #ntruc4t situaia de risc presupune nu numai suportarea unor pierderi9 c0eltuieli9 ci 5i o$inerea de $eneficii mult mai mari dec4t cele prognozate. Ha asumarea de c%tre #ntreprindere a riscului antreprenorial9 ea tre$uie s% in% cont de urm%toarele momente< - pierderile care apar #n urma unor acti-it%i ale #ntreprinderii9 ca defectarea utilajului9 furturi mici9 gre5elile angajailor9 5i care u5or pot fi calculate9 tre$uie s% fie considerate drept c0eltuieli operati-e9 dar nu ca pierderi drept consecin% a aciunii risculuiF - pierderile care apar #n cazuri e2cepionale9 cum sunt< incendii9inundaii9 cutremure9 distrugerea #nc%rc%turilor9 se -or e-idenia din toatecelelalte pierderi9 #ntruc4t ele pot fi u5or minimalizate9 de e2emplu9 dincontul asigur%rilor. Cna dintre metodele de minimizare a riscului este reducerea pierderilor prin intermediul di-iz%rii 5i com$in%rii riscurilor. 2i izarea riscurilor se efectueaz%9 de regul%9 din contul separ%rii acti-elor #ntreprinderii pe domenii omogene sau neomogene. Com"inarea riscurilor este o metod% de minimalizare a riscurilor prin care riscul posi$il este #mp%rit #ntre c4i-a ageni economici. ! metod% eficient% de separare a acti-elor #ntreprinderii9 cu o ulterioar% com$inare a riscurilor9 o reprezint% di-ersificarea.

78

2i ersificarea acti-it%ii antreprenoriale const% #n raportarea eforturilor 5i a in-estiiilor capitale #ntre diferite tipuri de acti-itate legate reciproc. Di-ersificarea poate a-ea dou% forme< - de concentrare - completarea sortimentului produciei cu produse omogene celor deja fa$ricateF - pe orizontal% - completarea sortimentului cu produse neomogene celor fa$ricate9 dar care au cerere pe pia%. ! alt% metod% de reducere a riscurilor o reprezint% transmiterea9 la care antreprenorul poate recurge #n urm%toarele cazuri< - c4nd pentru partea ce transmite riscul pierderile sunt mai a$uzi-e dec4t pentru partea ce-1 prime5teF - c4nd partea ce prime5te riscul dispune de metode mai eficiente de e-aluare 5i gestiune. "ransmiterea riscului se efectueaz% prin intermediul #nc0eierii contractului. Astfel9 deose$im urm%toarele tipuri de contracte #n funcie de risc< Contracte de pstrare &i transportare a /ncrcturilor #n acest caz -olumul riscurilor transmise depinde de statutul p%rilor implicate 5i de condiiile pre-%zute de contract. #nc0eind contractul de transportare a #nc%rc%turilor 5i de depozitare a acestora9 #ntreprinderea-antreprenor transmite companiei de transport riscuri statice legate de distrugerea sau pierderea produciei de c%tre compania de transport9 fie #nt4mpl%tor9 fie din cauza lor. "otodat%9 pierderile legate de mic5orarea preului de pia% la produsele transportate le suport% #ntreprinderea-antreprenor9 c0iar dac% o astfel de reducere este legat% de reinerile transport%rilor. Contracte de ,nzare# deser ire &i furnizare care de asemenea prezint% o posi$ilitate real% pentru #ntreprinderi de a-5i reduce riscul. Produc%torul sau distri$uitorul de o$icei propun consumatorului garanie #n eliminarea sau #nl%turarea defectelor m%rfurilor necalitati-e. Astfel cump%r%torul9 procur4nd marf% sau ser-iciu9 transmite riscurile legate de e2ploatarea lor produc%torului sau distri$uitorului #n perioada de garanie. Contracte de c$ez&ie #ntr-un astfel de contract particip% trei p%ri< - prima parte - c0eza5ulF - a doua parte - $eneficiarulF - a treia parte - creditorul. Sensul este c% c0eza5ul d% garanie creditorului c% datoria $eneficiarului -a fi #ntoars% indiferent de faptul dac% -a fi succes sau pierdere a acti-it%ii $eneficiarului9 de asemenea #5i asum% responsa$ilitatea #n ram$ursarea datoriei9 #ns% cota riscului pe care $eneficiarul nu o -a putea acoperi #n caz de e5ec este transmis% pe c0ez%5i.
71

Acordfactoring =finanare su$ cedarea cerinelor $%ne5ti> Aici este -or$a despre transmiterea riscului ereditar. #n astfel de operaii particip% trei p%ri< - factor-intermediar9 care pot fi $%nci comerciale sau alte organizaii creditareF - #ntreprindere-aderentF - #ntreprindere-cump%r%tor. Principiul de $az% al factoringului const% #n cump%rarea de c%tre factor-intermediar de la clientul s%u =aderentul> a cerinelor fa% de cump%r%torii lui. De fapt9 factor-intermediar procur% =cump%r%> datoria de$itoare9 de o$icei #n decurs de dou%9 trei zile9 ac0it4nd .8-/8? din cerine su$ form% de a-ans. ,estul $anilor sunt ac0itai clientului $%ncii dup% #ncasarea mijloacelor $%ne5ti pe cont de la cump%r%tori. Costul factoringului este compus din 2 elemente< - tarif procentual pe credit =adesea cu 1 sau 2? mai mare dec4t tariful $ancar procentual>F - comisioane9 care depind de m%rimea rotaiei 5i de capacitatea de plat% a cump%r%torilor9 care -ariaz% #n limitele 89'-2? de la suma conturilor. Contracte "ursiere# care reduc riscul de apro-izionare #n condiiile a5tept%rilor inflaioniste 5i lipsei canalelor operati-e pentru ac0iziii. Cile de reducere a riscurilor interne de antreprenoriat #nainte de a se adresa dup% ajutor #n alte organizaii9 #ntreprinderea tre$uie s% utilizeze mai #nt4i toate posi$ilit%ile sale interne de mic5orare a riscului< - #n primul r4nd9 s% controleze partenerii s%i de $usiness9 - #n al doilea r4nd. s% alc%tuiasc% c%rturar contractul de afaceri9 - #n al treilea r4nd9 s% planifice 5i s% prognozeze acti-itatea #ntreprinderii9 - #n al patrulea r4nd9 s% aleag% foarte atent personalul #ntreprinderii. <. Controlul partenerilor de "usiness #n SCA se practic%9 de c%tre $usinessmani9 regula 'E&g9 cu ajutorul c%reia poate fi e-aluat% capacitatea creditar% a partenerului. #n acest caz #ntreprinderea tre$uie s% cunoasc% urm%toarele< - caracterul =c0aracter> - personalitatea9 reputaia #n lumea de afaceri9 responsa$ilitatea #n #ndeplinirea o$ligaiunilor luateF - posi$ilit%ile financiare =capacitO> - capacitatea de a ram$ursa #mprumutul din contul #ncas%rilor curente financiare sau din contul -4nz%riiacti-elorF - a-erea =capital> - -olumul 5i structura capitalului acionarF - asigurarea =collateral> - tipurile 5i costurile acti-elor propuse #n calitate de gaj la primirea credituluiF condiiile generale =conditions> - starea conjuncturii economice 5i ali factori e2terni. Alctuirea corect a planului de afaceri# ca #nc% una dintre sursele de minimalizare a riscului antreprenorial.
72

Planul de afaceri #ndepline5te trei funcii< - poate fi utilizat pentru ela$orarea concepiei de conducere a $usi-nessuluiF - este un instrument cu ajutorul c%ruia antreprenorul poate e-alua rezultatele acti-it%ii pentru o anumit% perioad%F - poate contri$ui la atragerea mijloacelor $%ne5ti. 3. Alegerea corect a personalului /ntreprinderii &u c4t mai muli oameni lucreaz% la #ntreprindere9 cu at4t mai mare -a fi riscul de luare a deciziilor al fiec%rui om. De aceea o importan% major% pentru acti-itatea eficient% a #ntreprinderii o are procedura de selectare 5i recrutare a cadrelor. Antreprenorul ilOam 3ang0er e de p%rerea c% pentru crearea unei ec0ipe eficiente de speciali5ti 5i manageri este necesar de a respecta urm%toarele reguli< - angajai numai persoane cu e2perien% de munc%F - selectai-i pe cei mai calificai lucr%toriF - aflai dac% preg%tirea lucr%torilor angajai corespunde culturii organizatoriceF - str%duii--% s% c%utai persoanele cu care ai mai lucratF facei a5a ca ec0ipa de conducere s% fie c4t mai mic%. &%utarea angajailor poate a-ea loc pe urm%toarele canale< - mijloacele de informare mass mediaF - contacte personale - predomin%F - agenii de selectare a cadrelorF - preg%tirea propriilor cadreF - instituii de #n-%%m4ntF - pe $az% de consens. +etodele principale folosite de conduc%torii #ntreprinderii pentru selectarea cadrelor sunt< - inter-iulF - testareaF - termenul de #ncercareF - recurgerea la ajutorul centrelor de instruire 5i recalificare a cadrelor. 4. !rganizarea proteciei tainei comerciale a firmei# care poate fa-oriza sau defa-oriza acti-itatea ei. Pentru reducerea riscului de scurgere a informaiei confideniale9 antreprenorul tre$uie s% respecte urm%toarele reguli< - s% selecteze corect persoanele care -or a-ea acces la informaiacomercial%F - s% reduc% la minim num%rul persoanelor care -or a-ea acces laaceast% informaieF - s% p%streze informaia pe diferite suporturi pentru a e-ita dispariiasau spionajul ei.
73

*. Planul financiar
Scopul fiec%rui agent economic este de a o$ine rezultate c4t mai #nalte. Dar orice acti-itate economic% necesit% c0eltuieli. !$iecti-ul principal al agenilor economici este o$inerea rezultatelor dorite cu c0eltuieli minime. Iorma concret% de mani-festare a acestui principiu este eficiena economic%9 care e-ideniaz% raportul dintre rezultatele o$inute 5i c0eltuielile suportate. &ategoria eficien% economic% e2prim% efectul o$inut #n raport cu c0eltuielile de resurse materiale 5i umane. (ficiena economic% e2prim% sistemul de raporturi dintre efectele economice 5i c0eltuielile totale pentru o$inerea acestora. (ficiena economic% se afl% la $aza dez-olt%rii progresului economic 5i a societ%ii #n ansam$lu. (a a de-enit principala dimensiune calitati-% a dez-olt%rii economice9 factorul fundamental al acceler%rii cresterii economice. Pentru a caracteriza rezultatele acti-it%ii economice a firmelor9 e necesar s% deose$im noiunea efect de noiunea eficien% economic%.
74

(fectul este rezultatul acti-it%ii economice 5i el poate fi caracterizat prin diferii indicatori naturali 5i -alorici. @n calitate de efect poate fi -olumul de producie9 economia de materiale9 profitul etc. Dar este 5tiut faptul c% #n economia de pia% scopul fiec%rei firme este de a o$ine un profit c4t mai mare #n raport cu resursele utilizate. De aceea9 prin efectul acti-it%ii economice9 #n cele mai dese cazuri9 se #nelege profitul o$inut. Dar numai efectul nu e2prim% complet raionalitatea acti-it%ii economice. (ficiena economic% e2prim% raportul dintre efect 5i efort =c0eltuieli>. (a este categoria economic% care ne permite s% compar%m efectul o$inut cu c0eltuielile suportate. (a se manifest% at4t la ni-elul macroeconomic9 c4t 5i la ni-elul microeconomic. ! importan% primordial% #ns% are eficiena economic% la ni-elul firmelor9 deoarece m%rimea eficienei economice la ni-elurile superioare este determinat% de dimensiunile ei la ni-elul microeconomic. Asigurarea eficienei economice a acti-it%ii firmelor se impune ast%zi ca o tendin% dominant% a oric%rui consum de resurse9 a oric%rei acti-it%i ca $aza necesar% de asigurare a cre5terii economice. Alegerea c%ilor optime de acti-itate a firmelor presupune determinarea ni-elului eficienei economice reale9 compararea acestuia cu diferite -ariante posi$ile 5i alegerea celei mai eficiente -ariante. (fectul cste o m%rime a$solut%9 pe c4nd eficiena economic% este m%rime relati-%.

*.1 Analiza economic1 a proiectului Calculul cAeltuielilor directe de producie

..1.1 &alculul c0eltuielilor directe de materiale Pentru calcularea c0eltuielilor directe de materiale se -a ela$ora specificarea materialelor pentru produs. 3a,elul *.1.1 E Preul materiei prime i a materialelor pentru produs %e&!&irea pro !*!l!i - costum pentru femei

Nr. 3ipul materialului crt. 1 ;a$ardin% din

Unitatea de m1sur1 m

Preul unit. de m1sur10 lei 2'

Norma de consum0 m 29)'

Preul materialului0 lei )).2'

7'

2 3 4 ' ) . / 7

$um$ac9 elastic% Iermuar '8 cm Pernie pentru umeri &%ptu5eal% Ae Du$lur% Iermuar 12 cm &uier Pung% ,3

$uc m m $o$in% m $uc $uc $uc

398 398 )98 298 298 198 198 892'

1 1perec0e 8928 89' 193 1 1 1

3 3 1928 1 29) 1 1 892' A>/4

Calculm c$eltuieli materiale totale dup formula A &+" b &+Q = 1 L . ctd > 188
4 > b /2.4.2 lei 188

&+" b .793 Q = 1 L

undeV &+" 1 c0eltuiali materiale totale9 lei &+ 1 preul materialelor9 lei Actd 1 &0eltuieli pentru transport 5i depozitare9 manipulare=4?>.

*.1.! Calculul cAeltuielilor directe pentru remumerarea muncii

"p b .9)4 conform succesiunii 5i sc0emei te0nologice &0eltuilile directe pentru remumerarea muncii -or fiV &m.d b "p b .9)4 lei Din fondul de salarizare 5i fondul suplimentar se fac urm%toarele defalc%riV pentru asigurarea social% 1 2)? pentru asigurarea medical% 1 2?
.pr > b 189)7 lei 188

- prim% 48? I.S m.d b &s.d Q e b 189)7 Q 3144 b 33)8793) leiF &s.d b &m.d Q = 1L DISm.d bb I.S m.d Q
. 2 AS . 2 A% 188

7)

DISm.d b 33)8793) Q

2) + 2? b 74189)2 leiF d b DISm.dBe b 74189)2B3144b 2977 188

,ezultatele calculelor sunt prezentate in ta$elul ..1.2

3a,elul *.1.! 4 CAeltuieli directe de producie Nr. crt 1 2 &0eltuieli materiale totale &0eltuieli directe pentru remumerarea muncii 3 Defalc%ri din fondul de salarizare 5i cel suplimentar Total "@elt!iali ire"te pentr! o !nitate e pro !* D 2977 >9/5;6 &s.d 189)7 3ipul cAeltuielilor Notarea convenional1 &+" /2.4.2 Suma0 lei

*.1." Calculul cAeltuielilor indirecte de producie 3a,elul *.1." E Personalul auxiliar care deservete secia Nr. Specialitatea Nr. de crt. persoane 1 3nginer- mecanic 1 2 Damal 1 3 Personal de deser-ire 1 Total 3
Ief b Y Q "m undeV Ief 1 fondul efecti- de munc% a muncitorilor au2iliari9 ore F Y 1 num%rul de zile pentru confecionarea lotului de produseF "m 1 numarul de ore lucrate pe zi.

3arif orar lei?or1 . ' '

Nr.ore?zi lucrate / / /

3otal lei?zi ') 48 48 13)

7.

3a,elul *.1.% E CAeltuieli salariale pentru muncitorii auxiliari Specialitatea Nr. de 6ondul Prim10 Alte persoane de lei pl1i0 salarii lei tarifar 0 lei 3nginer1 1344 mecanic Damal 1 7)8 Personal de 1 7)8 deser-ire Total 6ondul de -efalc1ri salarizare 0 0 lei lei 1344 7)8 7)8 4694 >54/>6 45AA/>6 3otal cAeltuieli salariale0 lei

Calculul cAeltuielilor salariale 3a,elul *.1.' E Salarizarea personalului administrativ i specialitilor seciei de producie Nr. -enumirea crt. funciei Salariul Prime Remumerarea lunar0 coresp. 0 lei lei?pers. produsului proiectat0 lei 2)88 288 2/88 -efal4 3otal c1ri0 cAelt. lei sal.0 lei

+anager producereBte0nolo g &ontrolor

2 Total

2888

288

2288 ;000

5400

9400

3a,elul *.1.) - Salarizarea personalului Nr. -enumirea crt. funciei 1 +anager producereBte0nolo g Nr. Salariul Remu4 -efal 4 persoane lunar0 merarea c1ri0 lei?pers. muncii0 lei lei 1 2/88 2/88 3otal cAelt. sal.0 lei

7/

2 3 4 ' ) . / 7 18 11 Total

&ontrolor 3nginer mecanic Damal Pers. de deser-ire &roitor &us%tor Total +anager general +anager comercial +anager resurse umane &onta$il

1 1 1 1 2 27 49 1 1 1 1 40

2288 1344 7)8 7)8 1)88 11'/ 3288 2288 1288 1288

2288 1344 7)8 7)8 3288 33'/2 4;049 3288 2288 1288 1288 A:00

56956/ :

;A9;:/: :

65:4

>>:4 9A946/:

Total "@elt!ieli *alariale Calculul cAeltuielilor privind mi7loacele fixe de producie "a$elul ..1..1 Date generale despre utilaj 5i mijloace de transport Nr. 3ipul utila7ului crt Nr. de utila7e @aloarea de predare 8n arend1 Pe 3otal unitate 1)888 14888 14888 1)888 1)888 1)888 18888 2888 172888 42888 2/888 1)888 1)888 1)888 38888 28888 490000 12

@aloarea de arend10 5

@aloarea anual1 privind arenda 23848 '848 33)8 1728 1728 1728 3)88 2488 44600

1 2 3

/332W"e2timaW /'1'W"e2timaW &s-

12 3 2 1 1 1 3 18

.78WPannoniaW 4 228Podolis*5-eima5 ' )2.)1WPannoniaW ) /2. P+Y . &s3.1WPannoniaW / &s374WPannoniaW Total

*.1.+ Calculul cAeltuielilor pentru ener$ia electric1

77

&0eltuielile pentru energia electric% le determin%m separa pentru scopuri te0nologice 5i pentru iluminareV a> &0eltuielile pentru energia te$nologic calculm dup formula A
Bc Ce ; 7e 9 Cut 9 Ft 9 B p

Cut ; C<D9<#E)FC''9)#G) ; >D#ED Ce ; )#=E 9>D#E 9<6' 9 897 897' ; G>E6#GD(lei unde A 7e- tariful pentru < HI$.leiJ Cut-capacitatea utila+ului instalat# oreJ Ft- fondul de timp de lucru a utila+ului# oreJ Bc- coieficientul acti itii concomitente a utila+uluiJ
89.

- randamentul utila+uluiJ
Bp 3 coieficientul pierderilor /n reea. ")&0eltuielile pentru energia electric% /n scop de eluminare determinm dup formula A
% Fs S 8982' 1'8 2119. 7c F ( b 89./ b /149.) lei Bp 897' 897

(b

*.1.F Alte cAeltuieli indirecte de producie &alculul c0eltuielilor seciei e2perimentale "a$elu*.1.F l1 Preul materiei prime 5i a materialelor pentru proiectarea produsului Nr. -enumirea 1 2 3 4 ' D#rtieA4 /8gBm 2 =288$uc> &alc rulou 48gBm 2 ='8m> &arton rulou 1)8gB m 2 ='8m> !$iecte de $irotic% Praf imprimare =4'8g> Total Unitatea de m1dur1 Cnit%i m m g Preul unit Norma de de m1sur10 consum lei 42 48 file 1/8 228 388 18 38 188 @aloareal lei /94 3) 132 38 )29' 69:/;

3a,elul *.1.19 4 Personal secia experimental1

188

Nr. -enumirea crt. funciei

1 Total

&onstructor

Salariul Prime Remumerarea lunar0 coresp. 0 lei lei?pers. produsului proiectat0 lei 1'2/ 288 1.2/

-efal4 3otal c1ri0 cAelt. lei sal.0 lei ).2 2488 6400

"a$elul ..1.11 - &0eltuieli indirecte de producie calculate pe produs Nr 3ipul cAeltuielilor Notarea convenional1 1 2 3 4 ' ) &0eltuieli salariale pentru muncitorii au2iliari &0eltuieli salariale pentru alte categorii de salariai &0eltuieli salariale personal administrati&0eltuieli pri-ind arenda utilajului &0eltuieli pentru energia electric% &s.a. &s.a.c &s.p.a Aut. &eL( &+ ,I 41..972 )488 77/4 3'/491) '284921) 2))/9' 4605:/A> Suma0 lei

Alte c0eltuieli indirecte de producie Total "@elt!ieli in ire"te e pro !"ie

181

*.! Calculul preului produsului "a$elul ..2 1 &alculul preului unit%ii de produs Nr. 1 2 3 4 ' ) . / 7 18 11 Articolul de calculaie &0eltuieli materiale totale &0eltuieli directe pentru remumerarea muncii Defalc%ri din fondul de salarizare 5i cel suplimentar &0eltuieli directe pentru unitatea de produs &0eltuieli indirecte pentru unitatea de produs &ost de producie &0eltuieli comerciale=3?> &0eltuieli generale 5i administrati-e=32?> Alte c0eltuieli operaionale=18?> &0eltuieli ale perioadei de gestiune=.L/L7> &0eltuieli de consum=)L18> Notarea convenional1 &+" &s.d D &&3 &p &c &ga &op &pg &consum @aloarea0 lei /294.2 189)7 29/' 7)91' 18 18) 391/ 33972 1 3/ 144
182

12 13 14 1'

6eneficiu Pre de li-rare f%r% "KA "KA Pre de li-rare inclusi- "KA

$ p

38 1.4 349/ 28/9/

3a,elul *. "4 Indicatorii economici ai proiectului Nr. Indicatorul Unitatea de crt m1sur1 1 2 3 4 ' ) . / 7 Kolumul produciei Kenitul din -4nz%ri &ostul de producieV pe unitate total &0eltuieli de consumV pe unitate total Profitul p#n% la impozitare Pragul de renta$ilitate Pragul de renta$ilitate Aum%rul muncitorilor de $az% Producti-itatea muncirV pe muncitor 18 11 12 13 pe muncitor &0eltuieli directe pentru remumerarea muncii ,enta$ilitatea produciei Pre de li-rare f%r% "KA Pre de li-rare cu "KA un lei lei lei lei un lei

@aloarea0 lei Produs proiectat 3144 '4.8') 18) 3332)4 144 4'2.3) 74328 1737 33.277 27 1//)4 18/94 33)8793) 2894 1.4 28/9/

lei un lei ? lei lei

183

"a$elul ..4 - Planul aciunilor planificate p4n% la #nceperea acti-it%ii Nr. Activitatea 1 @nfiinarea firmei S.COAR34 IN@<S34/R(UPO S.R.J. - #nregistrarea #ntreprinderii - -erificarea denumirii - redactarea documentelor de constituire pentru #nregistrare - eli$erarea modelelor de documente=pBu o foaie> - 5tampila - autorizaia - pu$licarea informaiei #n 6uletinul !ficial @nregistr%rii de Stat - depunerea capitalului statutar 2 3 4 ' ) . (2aminarea st%rii actuale a seciei Aprecierea c0eltuielilor pentru arenda localului 5i utilajului Proiectarea seciei de producere (fectuarea lucr%rior de reparaie 3nstalarea utilajului9 -erificarea funcion%rii Asigurarea cu personal 3imp de realizare0 luni 19' Responsa,il Cost orentativ0 lei 2'8 37 18/ +anager general 3 278 /88 '4 '488

1 1188 2'88 1288 +anagerul /88

184

1 19' 19'

+uncitori

/ 7 18 11

3nstruirea personalului 3nc0eerea contractelor cu intermediarii 3nc0eerea contractelor cu furnizorii @nceperea producerii pentru un ciclu de productie "otal

1 1 1

,esurse Cmane +anager &omarcial

488 1'8 1'8 337)83

19'

33))871

3a,elul *.' 4 Sursele financiare necesare pentru realizarea proiectului i modul de utilizare a lor 3ip de ivestiii Suma0 lei 5 +ijloace proprii 21)871 '7? &reditul $ancar @mprumut persoane fizice "otal '8888 188888 3))871 139)'? 2.93'? 188?

J1 R &apital propriu B "otal capital h 188? R 21)871 B 3))871 h188 R '7? J2 R &apital #mprumutat B "otal capital h 188? R 1'8888 B 21)871 h188 R4797? J3 R &apital #mprumutat B &apital propriu h 188? R 1'888 B 12)871 h188 R )794? &oieficientul J1 determin% structura financiar% a #ntreprinderii. J2 caracterizeaz% structura capitalului din punct de -edere al cotei #mprumutului. J3 caracterizeaz%dependena #ntreprinderii de capitalul str%in. 3a,elul *.'.1 4 Informaia iniial1 pentru ela,orarea $raficului ram,urs1rii creditului Indicatorii +%rimea creditului9 lei "ermenul de creditare9ani ,ata anual% a do$#4nzii9 ? Aum%rul de ram$urs%ri pe an Perioada de graie9 trimestru '8888 3 139' 4 2 Suma

18'

,ata de ram$ursat calculat%

'888

3a,elul *.'.! 4 /raficul de ram,ursare a creditului Perioada 1 tr. 3 tr. 33 tr. 333 tr. 3K "otal 3an tr. 3 tr. 33 tr. 333 tr. 3K "otal 33 an tr. 3 tr. 33 tr. 333 tr. 3K "otal 333 an "otal &reditul la #nceputul perioadei 2 '8888 '8888 '8888 4'888 48888 3'888 38888 2'888 28888 1'888 18888 '888 +%rimea do$4nzii 3 1)// 1'17 328. 13'8 4.2' 48'8 33.' 1.''8 2.88 282' 13'8 ).' ).'8 3.12' Amortisment ,est de ram$ursat 4 '888 '888 18888 '888 '888 '888 '888 28888 '888 '888 '888 '888 28888 '8888 ) '8888 '8888 4'888 48888 3'888 38888 2'888 28888 1'888 18888 '888 8

18)

"a$elul ..) -Situaia flu2ului de numerar Ar ctr 1 1 2 Soldul mi7loacelor ,neti la 8nceputul perioadei Dncas1ri K#nzarea produselor !ferirea spaiilor pu$licitare Alte #ncas%ri "otal #ncas%ri Pl1i Iurnizorilor Salarii 5i contri$uii sociale Plata c0iriei Arenda utilajului 3mpozit pe -enit &redit ram$ursat Do$4nda $ancar% Datorii financiare pe termen scurt Alte pl%i 3otal pl1i Soldul mi7loacelor la sf8ritul perioadei 34)/818 1)./838 Anul 1 . Anul 2 / 1)./838 Anul 3 7 3/233')

2 3 4 ' ) . / 7 18 11 12 13 14 1' 1) 1.

477)848

71'2//8 '24)771 .'888 3271) 4277) 14/'2)3 28888 43// 188888 .88.''4 3/233')

18348//8 /243)// 18)288 3271) 4277) 147743) 28888 1)//

1'8888 31'3)// ).'.2 3271) 4277) 1'.)31 18888 328.

774)724 421.312

18.

Pentru o imagine comple2% a acti-it%ii #ntreprinderii se #ntocme5te ,aportul pri-ind rezultatele financiare. ,aportul pri-ind rezultatele financiare cuprinde indicatorii financiari ai #ntreprinderii pe perioada de gestiune 5i perioada corespunz%toare a anului precedent. @n el se reflect% -eniturile9 c0eltuielile 5i rezultatele acti-it%ii operaionale9 de in-estiii 5i financiare9 precum 5i articolele e2cepionale9 profitul net =pierderea> #n perioada de gestiune 5i perioada corespunz%toare a anului precedent. 3nformaia din raport este necesar% pentru e-aluarea acti-it%ii anterioare 5i prognozarea acti-it%ii -iitoare a #ntreprinderii.

"a$elul ... - Prognozarea raportului pri-ind rezultatele financiare 3ndicatori Kenitul din -4nz%ri =)11> &ostul -4nz%rilor=.11> Profitul $rut =pierdere glo$al> =rd. 818rd.828> Alte -enituri operaionale =)12> &0eltuieli comerciale =.12> &0eltuieli generale 5i administrati-e =.13> Alte c0eltuieli operaionale =.14> &od. rd. 818 828 838 848 8'8 8)8 8.8

288. 477''48 3122212 1/.332/ 4'414 ..871) 18'8/.4 1'.)31 .4.') 18'8/.4

288/

2887

71'2//8 72488228 './27') 33)7724 /328/ 1414'3) 124/12 1.4.3)/ 1.4.3)/ '/3/137 34828/1 /4882 142/834 12)883 1.)4842 1.)4842

,ezultatul din acti-itatea operational%< profit 8/8 =pierdere>=rd.838-frd.848-rd.8'8-rd.8)8rd.8.8> ,ezultatul din acti-itatea de in-estitii< profit 878 =pierdere> =)2 1-.21> ,ezultatul din acti-itatea financiar%< profit =pierdere> =)22-.22> 188

,ezultatul din acti-itatea economico118 financiar%< profit =pierdere> =ard.8/8ard.878ard.l88> ,ezultatul e2cepional< profit =pierdere> =)23- 128 .23> Profitul =pierderea> perioadei de gestiune 138 p4n% la impozitare =ard. 118ard. 128>9

18/

&0eltuieli =economii> pri-ind impozitul pe -enit 148 =.31> Profit net =pierdere net%> =ard. 138ard. 148> 1'8

1'.)31 /73243

2)218' 14/'2)3

2)4)8) 147743)

&onta$ilitatea este principalul instrument de cunoa5tere9 gestiune 5i control al patrimoniului 5i al rezultatelor o$inute. @n consecin% toate transform%rile suportate de $unuri #n cadrul firmei tre$uie s% fie cunoscute 5i #nregistrate #n conta$ilitate astfel. - #n ordine cronologic%F - sistematicF - informaiile cu pri-ire la patrimoniu tre$uie s% fie prelucrate 5i p%strate in conformitate cu legile #n -igoareF - rezultatele o$inute tre$uie menionate clar9 at4t pentru necesit%ile proprii9 c4t 5i #n relaiile cu asociaii9 clienii9 furnizorii9 $%ncile9 organele fiscaleF - operaiunile patrimoniale efectuate tre$uie controlateF -datele furnizate de conta$ilitate tre$uie s% fie -erificate cu cele reale9 e2istente la un moment datF -datele primare #nregistrate #n conta$ilitate se grupeaz% #n $alante de -erificare9 care se #ntocmesc lunarF - la sf4r5itul anului se #ntocme5te $ilantul conta$ilF "oate $unurile 5i -alorile care intr% sau ies din firm% tre$uie s% fie #nregistrate la conta$ilitate. "oate transform%rile suportate de $unuri #n cadrul firmei tre$uie s% fie cunoscute 5i #nregistrate #n e-idena conta$il%. @nregistr%rile se fac cronologic 5i sistematic9 potri-it planului de conturi 5i normelor emise. 1. Murnalul de #nregistrare a operaiilor economice 2. 6alana de -erificare 5a0 pe fiecare an 3. 6alana de -erificare @n $aza acestor ta$ele se #ntocme5te $ilanul conta$il. 6ilanul conta$il #ndepline5te funcia de oglindire a mijloacelor economice 5i a surselor acestora la un moment dat. (l se #ndepline5te la anumite termene. Aceste termene9 de regul%9 reprezint% sf#r5itul perioadei de gestiune.

187

Ha aceste termene patrimoniul #ntreprinderii este pri-it din mod static. Pentru a compara 5i a face o analiz% dinamic%9 #n $ilan se includ date din perioada de gestiune curent% 5i cea precedent%.

3a,elul *.+ 4 Milanul conta,il Anul !99*

AC3I@

Anul !99+

Anul !99F

+ijloacele de care dispune #ntreprinderea sau de care are ne-oiepentru a5i desf%5ura acti-itatea

Acti-e nemateriale pe termen lung

Acti-e materiale pe termen lung Acti-e financiare pe termen lung Alte acti-e pe termen lung AC3I@< CUR<N3< Stocuri de m%rfuri 5i materiale &reane pe termen lung 3n-estiii pe terman scurt +ijloace $%ne5ti 3otal 4 AC3I@ PASI@ CAPI3AJUJ PR(PRIU &apital statutar 5isuplimentar ,ezer-e Profit narepartizat &apital secundar -A3(RII P< 3<R&<N JUN/ Datorii financiare pe termen lung Datorii pe termen lung calculate

1)3332 '3)2)/ '284'8 71417/ )317/. 3'.3)88 1)./838 3/233') 421.312 2.''')8 4771)11 /3113)2 "otalitatea surselor utilizate la formarea acti-elor '488 /73243 '488 .73243 14/'2)3 '488 22./'8) 147743) -

48888 -

28888 -

118

-A3(RII P< 3<R&<N SCUR3 Datorii financiare pe terman scurt Datorii comerciale pe terman scurt Datorii pe termen scurt calculate "!"AH - PAS3K

188888 1''72/) 1'.)31 2.''')8

242')88 2)218' 4771)11

42)3414 2)4)8) /3113)2

@ntruc4t eflciena economic% este determinat% ca raportul dintre efect 5i efort =c0eltuieli>9 tre$uie s% sta$ilim indicatorii cu ajutorul c%rora se e2prim% m%rimea efectului. Dup% cum am menionat #n calitate de efect al acti-it%ii economice este con-siderat profitul. Profitul firmei reprezint% diferena dintre #ncas%ri 5i c0eltuielile efectuate pentru o acti-itate economic%. Profitul este o parte a -alorii ad%ugate #n urma acti-it%ii eco-nomice desfa5urate pe $aza consumurilor de materiale 5i munc%. Profitul unei firme se determin% prin sc%derea din #ncas%rile totale9 de la comercializarea $unurilor fa$ricate9 a c0eltuielilor totale pentru o$inerea lor. (ste e-ident c% acti-itatea unei firme poate fi considerat% mai mult ori mai puin raional% numai #n cazul #n care m%rimea profitului este poziti-%. Dac% #ncas%rile sunt mai mici dec4t c0eltuielile9 firma a acti-at #n pierdere. 3n practica economic% sunt utilizate urm%toarele noiuni ale profitului< profitul $rut9 profitul impoza$il 5i profitul net. Profitul $rut al firmelor9 P$9 se calculeaz% ca diferena dintre #ncas%rile totale =cifra de afaceri9 &A> 5i c0eltuielile totale9 &t< P$ R &A - &t Profitul $rut este rezultatul tuturor acti-it%ilor firmei 5i include profitul o$inut de la acti-itatea de $az%9 acti-itatea comercial%9 fmanciar%9 de la acti-itatea in-estiional% 5i de la alte acti-it%i. Profitul impoza$il al firmei se sta$ile5te prin sc%derea din -enitul total $rut al c0eltuielilor ordinare 5i necesare9 ac0itate sau suportate de contri$ua$il pe parcursul anului fiscal9 e2clusi- #n cadrul acti-it%ii de #ntreprinz%tor. #n fond9 profitul impoza$il reprezint% profitul $rut al firmei. Dar9 #ntruc4t codul fiscal limiteaz% deducerea unor tipuri de c0eltuieli din -eniturile firmelor9 cum ar fi plata penalit%ilor9 c0eltuielilor pentru deplas%ri9 amenzilor9 a donaiilor9 sponsoriz%rilor 5i altele9 practic9 m%rimea profitului impoza$il deseori difer% de m%rimea profitului $rut. Profitul net9 Pn9 este diferena dintre profitul $rut 5i impozitul pe profit9 3p< P n R P $ - 3p @n cele din urm%9 profitul e2prim% realizarea interesului personal al #ntreprinz%torului 5i a interesului personalului firmei. @n economia de pia% profitul este im$oldul principal #n
111

stimularea economisirii 5i in-estiiilor9 #n l%rgirea sferei de producere 5i #n asigurarea cre5terii economice. "otodat% tendina ma2imiz%rii profitului impulsioneaz% #ntreprinz%torii la iniiati-% 5i #n asumarea riscului9 ceea ce genereaz% sporirea competiti-it%ii 5i cre5terii economice. Astfel9 scopul fiec%rei firme #n condiiile economiei de pia% a de-enit o$inerea unui profit c4t mai mare #n raport cu capitalul utilizat. +a2imizarea profitului este o lege o$iecti-% a funcion%rii economiei de pia%. Sporirea masei profitului o$inut de firme reprezint% o mare importan% 5i pentru societate9 deoarece el este o surs% considera$il% pentru formarea $ugetului de stat. #n plus9 profitul este sursa principal% de autofinanare 5i de asigurare a cre5terii economice9 sursa de stimulare economic% a angajailor. Ast%zi ma2imizarea profitului este un instrument puternic de stimulare a agenilor economici la asigurarea cre5terii economice permanente. Profitul este un indicator sintetic care e2prim% rezultatele acti-it%ii economice9 a c%rui m%rime determin% 5i eficiena economic%. Dar tre$uie s% inem cont de faptul c% estimarea eficienei acti-it%ii economice a unei firme nu poate fi facut% numai pe $aza -alorii profitului o$inut. (stimarea corect% a eficienei acti-it%ii economice poate fi efectuat% numai prin compararea masei profitului o$inut cu eforturile depuse. ! astfel de comparare se face cu ajutorul renta$ilit%ii. ,enta$ilitatea acti-it%ii economice e2prim% raportul dintre profitul o$inut 5i eforturile depuse. &a indicator al eficienei economice9 ea poate a-ea diferite forme9 #n funcie de m%rimile folosite #n calitate de efect 5i efort. (a se mai nume5te rata renta$ilit%ii 5i se e2prim% #n procente. "eoria 5i practica economic% opereaz% cu mai muli indicatori de e2primare a renta$ilit%ii9 printre care< 1. ,ata renta$ilit%ii -4nz%rilor9 8 # e2prim% raportul dintre profitul $rut 5i suma total% a -eniturilor =cifra de afaceri>< * 8 = " 188 CA Cnde< CA este suma -4nz%rilor =cifra de afaceri>. Acest indicator caracterizeaz% eficiena acti-it%ii totale a firmei #n perioada respecti-%. 2. ,ata renta$ilit%ii financiare9 ,f9 se determin% ca raportul dintrc profitul net 5i capitalul propriu9 Jfir<
8f = *n 188 B pr

Ctilizarea acestui indicator este determinat%.ide faptul c% firma #n acti-itatea sa economic%9 folose5ta capitaluri pe termen scurt9 c4t 5i pe termen lung. (senial este ca #mprumuturile de capital s% fie gestionatc eficicnt 5i ram$ursate #n termenele sta$ilite. Apare necesitatea detcrmin%rii eficienei capitalului propriu al firmei. Doar #mprumuturile de capital #n fond sporesc eficiena firmei #n ansam$lu9 deci9 5i eficiena capitalului propriu al firmei. !rice firm%9 #n acti-itatea sa economic%9 tinde s% o$in% rezultate c4t mai #nalte #n $aza utiliz%rii capitalului de care dispune. Apel4nd la #mprumuturi de capital9 firma poate s%-5i asigure o$inerea unui profit suplimentar. ,ata renta$ilit%ii capitalului propriu e2prim% eficiena utiliz%rii capitalului in-cstit de c4tre firm%. de aceea ea se mai nume5te rata renta$ilit%tii capitalului in-estit.

112

3.,ata renta$ilit%ii consumate9 ,rc9 care se mai nume5te 5i rata renta$ilit%ii costurilor9 se determin% ca raportul dintre profitul $rut 5i suma c0eltuielilor totale pentru o$inerea lui< * 8rc = " 188 Ct &u ajutorul indicatorilor e2pu5i se determin% eficiena acti-it%ii economice a firmei #n ansam$lu.

Pra$ul de renta,ilitate
Profitul este influenat9 pe de o parte9 de -olumul produciei fa$ricate 5i comercializate 5i9 pe de alt% parte9 de costurile de producie. Iirmele au posi$ilitatea s% influeneze ace5ti doi factori dc $az% pentru a-5i spori profi#unle. &re5terea -olumului de producic 5i rcduccrca c0eltuiclilor de producie asigur% 5i cre5tcrca profiujlui. Asfel apare necesitatea determin%rii -olumului minim de pnduciei. pcntru care toate c0cltu-ielile de producic se acopcr% cu -aloarea -4nz%rilor produciei fa$ricate. Cn astfel de -olum minim se mai 0ume5te ni-el critic al produciei9 pentru care profitul o$inut este e5gjiicu zero9 deci 5i renta$ilitatea produciei este egal% cu zero. Ai-elul de producie la care nu se o$ine profit este numit pragul de renta$ilitate. Pragul de renta$ili#ate c2prim% -oluinul produciei sau al cifrei de afaceri9 la carc #ncas%rilc totale sunt egale cu costunle totale9 iar profitul 5i renta$ilitatea sunt nule. Dincolo de -olumul de producie critic firma poate a-ea profit9 de-enind renta$il%. Dac% -olumul de producic cste mai mic dec4t ni-elul critic9 firma acti-eaz% #n pierdcri. lat% de ce ficcarc firm%9 la iniicrca unei afaceri economice9 tre$uie s% cunoasc% pragul de renta$ilitate9 care poate fi determinat at4t #n funcie de -olumul unui produs concret e2primat #n unit%i naturale9 c4t 5i #n funcie de-olumul total al -4nz%rilor rnai multor produse. Determinarea pragului de renta$ilitate #n unit%i fizice.
?ef = CF p Cd

Cnde< &i 1 c0eltuieli indirecteF &pg 1 c0eltuieli ale perioadei de gestiuneF e 1 -olumul de producieF p 1 -olumul de -#nz%riF &d 1 &0eltuieli directe

"a$elul ..7- 3ndicatorii eficienei economice Ar crt 1 1 2 3 4 ' 3ndicatorii 2 Kolumul de producie9 $uc &ifra de afaceri Profit $rut9 lei Profit net9 lei ,ata renta$ilit%ii -#nz%rilor9 ? Aotarea con-enional% 3 Kp &A P$
P$ R &A - &t

288. 4 4'414

288/ ' /328/

2887 ) /4882 F!%9!!9 34828/1 147743) 3)9/?

113

477''48 71'2//8 1/.332/ 33)7724 /73243 3.9'? 14/'2)3 3)9/?

Pn
P n R P $ - 3p

,K

8 =

*" 188 CA

,f ) ,ata renta$ilit%ii financiare ,enta$ilitatea resurselor consumate Pragul de renta$ilitate9 lei &oieficientul de eficien% a in-estiiilor
8f = *n 188 B pr

)8?

)'9)?

. / 7

,,c
8rc = *" 188 Ct
CF p Cd

)8? 2)348

'/? 4/2)8 8948

'/92? 4/.21

eef
?ef =

( R Pn BJ

..18 Sol-a$ilitatea firmei Situaia financiar% a unei firme tre$uie s% fie studiat% 5i estimat% 5i din punctul de -edere al sol-a$ilit%ii. Sol-a$ilitatea f#rmei reprezmt% capacitatea ei de a efectua toate o$ligaiile de plat% fa% de creditori s%i. !rice firm% este sol-a$il% dac% posed% disponi$ilit%i =mijloace $%ne5ti> necesare pentru a ac0ita datoriile sale9 #n primul r4nd9 datoriile pe termen scurt. Se 5tie #ns% c% mijloacele financiare ale fiec%rei firme se afl% permanent #n circuitul financiar. Aumai o parte din ele sunt #n form% lic0id%9 adic% #n conturile $ancare9 care pot fi imediat utilizate pentru ac0itarea unor datorii. Dar9 #n afar% de mijloacele $%ne5ti9 5i o parte din -aloarea acti-elor poate fi transformat% =#n caz de necesitate> #n form% lic0id%9 adic% #n mijloace $%ne5ti pentru ac0itarea datoriilor fa% de creditori. Diferite elemente ale patrimoniului unei firme posed% diferite propriet%i de a se transforma #n $ani lic0izi. Astfel analiza sol-a$ilit%ii reprezint% #n acela5i timp 5i analiza lic0idit%ii patrimoniului #n scopul ac0it%rii datoriilor. "a$elul ..18 1 3ndicatorii sol-a$ilit%ii 5i lic0idit%ii firmei pre-izionali pe trei ani. Ar 3ndicatorii Aotarea 288. 288/ 2887 crt con-enional%
1 2 Sol-a$ilitatea general% Sol-a$ilitatea total% Sg St 194/ 8932 2922 894' 19' 892.

114

3 4 '

Sol-a$ilitatea curent% Sol-a$ilitatea rapid% Sol-a$ilitatea a$solut%

Sc Sr Sa

19'1 298 8972

19/ 19) 194

197 19.2 8973

/. Protecia muncii 5i mediului am$iant

Protecia muncii este o pro,lem1 de stat i cuprinde ansam,lul normelor i re$ulilor de teAnic1 a securit1ii i de i$ien1 a muncii. Acestea au ca scop asi$urarea celor mai ,une condiii de munc10 prevenirea accidentelor i 8m,oln1virilor profesionale0 reducerea efortului fizic0 precum i asi$urarea unor condiii speciale pentru persoanele care muncesc 8n condiii deose,ite.

Asigurarea m%surilor pri-ind protecia muncii se r%sfr4nge asupra #ntregului proces de munc%9 #ncep4nd de la faza de cercetare-proiectare p4n% la e2ecutare 5i e2ploatare. Aciunea de protecie a muncii se desf%5oar% #n trei direcii principale< juridic%9 te0nic% 5i igienico-sanitar%.
Prin protecia te0nic% se impun regulile 5i mijloacele te0nice necesare pentru asigurarea integrit%ii s%n%t%ii 5i -ieii angajailor #n timpul efectu%rii di-erselor procese de producie9 precum 5i metodele de reducere a efortului fizic #n timpul desf%5ur%rii acti-it%ii de munc%. +%surile igienico-sanitare urm%resc scopul cre%rii unor condiii de munc% s%n%toase 5i conforta$ile9 precum 5i protecia angajailor de influena factorilor noci-i9 capa$ili s% produc% $oli profesionale9 otr%-iri9 into2icaii profesionale acute etc. Prin lege este sta$ilit c% protecia muncii face parte integrant% din procesul de munc% 5i c% o$ligaia 5i r%spunderea pentru realizarea deplin% a m%surilor de protecie a muncii o au 1 potri-it atri$uiilor ce le re-in 1 cei care organizeaz%9 controleaz% 5i conduc procesul de munc%9 adic% la locul de munc%9 5efii seciilor9 sectoarelor9 atelierelor9 depozitelor etc.
11'

!rice acti-itate economic% tre$uie s% ai$% #n -edere9 #n mod organic9 pe l4ng% cerinele de securitate a muncii. &onduc%torii 5i organizatorii proceselor de munc% nu tre$uie s% considere m%surile de protecie a muncii ca un accesoriu al organiz%rii produciei9 ci ca o parte integrant% a acesteia. +.1 Analiza condiiilor de munc1

&ondiiile de munc% au un rol decisi- #n acti-itatea de producie9 determin4nd ni-elul producti-it%ii muncii9 starea traumatismului 5i a #m$oln%-irilor profesionale. &rearea condiiilor s%n%toase de munc% tre$uie s% se afle #n atenia conduc%torilor locurilor de munc% de toate ni-elele.
Analiza condiiilor de munc% urm%re5te scopul de a e-idenia factorii d%un%tori 5i periculo5i de producie care pot influena negati- asupra muncitorilor la e2ecutarea unor sau altor lucr%ri9 e2ploatarea utilajului te0nologic9 ma5inilor9 mecanismelor9 dispoziti-elor 5i sculelor9 a sta$ili sectoarele 5i operaiile la care ace5tia au -alori periculoase 5i o frec-en% mai mare. Analiza lor este efectuat% su$ form% de ta$el. ,ara"teri*ti"a "on iiilor i'ieni"o - *anitare/ a #a"torilor peri"!lo(i (i !ntori e pro !"ie la )ntreprin erile in !*triei e "on#e"ii

Iactorii periculo5i 5i d%un%tori de producie 1. 1. Condiiile i$ienico4sanitare &icroclimatul temperatura9 o& umiditatea relati-%9 ? -iteza mi5c%rii aerului9 mBs Iluminatul de producie natural lateral9 =&Y>9 ? artificial general9 l2 artificial com$inat9 l2 artificial de ser-iciu9 l2 artificial de a-arie9 l2

Aprecierea condiiilor de munc% vizual1 conform normelor 2. 3.

'...48 38...78 891...89/

22...2' 48...)8 891...89'

89'...18 )88.../'8 /88...788 2...' L

298 .88 788 89' '98

11)

@entilaie de P& aeraie natural%9 Jdinfiltrare natural%9 Jdmecanic% aspirati-%9 Jdaspirati-% local% !. Caracteristica 8nc1perilor zona sanitar% de protecie conform SA 24'-.1 gradul de rezisten% la foc a cl%dirii categoria industriei dup% pericolul incendiar-e2plozicategoria lucr%rilor dup% pericolul electrocut%rii caracteristica lucrului -izual =categoria> ". 6actorii periculoi i d1un1tori de producie <lectrici genul curentului electric tensiunea9 K frc-ena9 Dz &ecanici zgomot9 d6A -i$raie mi5carea agregatelor 5i ma5inilor z$orul a5c0iilor de materiale 5i scule 3ermici detalii #nc%lzite CAimici lic0ide -apori9 gaze prafuri L L L L L L
11.

1...3 2...4 /...12 L

2 2 18 la necesitate

K 39 33 6 3 33

K 33 6 3 II

j 3/8B228 '8

j 3/8B228 '8

118 )3 =)F18'> L L

/' 38 =2F78> L L

+. ! &1suri privind sanitaria industrial1 &ondiiile de munc% sunt determinate de caracterul procesului de munc% 5i factorii mediului e2tern9 ce-l #nconjoar% pe lucr%tor #n sfera de producie.

@n timpul acti-it%ii de munc% a omului are loc interaciunea mediului de producie 5i a organismului. !mul transform%9 acomodeaz% mediul de producie la necesit%ile sale9 iar mediul de producie acioneaz% #ntr-un mod sau altul asupra lucr%torilor.
Aciunea mediului de producie asupra organismului omului este condiionat% de factori fizici9 c0imici 5i $iologici. Iactorii fizici includ umiditatea relati-% 5i temperatura aerului am$iant9 circulaia 5i tensiunea $arometric% a aerului9 radiaia radioacti-% 5i termic%9 zgomotul 5i -i$raia etc. Printre factorii c0imici se num%r% impurificarea aerului cu gaze otr%-itoare 5i praf to2ic9 mirosurile nepl%cute9 acizii 5i alcaliile agresi-e. Iactorii $iologici< microorganismele patogene9 unele specii de fungi9 -irusurile9 to2inele etc.

Aciunea factorilor enumerai asupra omului este condiionat% de caracterul acti-it%ii de munc%9 alimentaie9 condiiile de menaj. Pentru asigurarea condiiilor s%n%toase de munc% proiectul pre-ede urm%toarele m%suri< angajaii #ntreprinderii -or fi asigurai cu #nc%peri sanitaroigienice #n conformitate cu normele de ramur%9 reie5ind din num%rul ma2imal de lucr%tori #n cel mai numeros sc0im$ de lucruF microclimatul aerului zonei de munc% -a fi meninut #n limitele normelor cu ajutorul sistemelor de #nc%lzire9 -entilaie 5i condiionare a aerului #n conformitate cu cerinele standardului de stat ;!S" 12.1.88'// #n dependen% de categoria lucr%rilor 5i perioada anuluiF ni-elul necesar al ilumin%rii la locurile de munc% este asigurat de sistemele iluminatului natural 5i artificial general care asigur% un ni-el al ilumin%rii pe suprafeele de lucru de .88 l2. @n calitate de surse

11/

de lumin% artificial% sunt folosite lampele luminescente de tipul HD_ cu caracteristici #m$un%t%ite de transmitere a culorilorF #n scopul proteciei muncitorilor de aciunea d%un%toare a iradierii termice 5i temperaturile #nalte9 suprafeele fier$ini ale utilajului -or fi f%uite cu materiale termoizolatoareF pentru lic0idarea zgomotului nodurilor 5i agregatelor ale ma5inilor 5i utilajelor se -or folosi capote fonoizolatoare u5or demonta$ileF pentru reducerea -i$raiei suprafeelor de lucru a ma5inilor de cusut 5i altor utilaje su$ picioarele acestora -or fi amplasai sa$oi -i$roa$sor$aniF surplusurile de c%ldur% 5i umiditate -or fi e-acuate din #nc%perile de producie cu ajutorul sistemului mecanic de -entilaie aspirati-%F #n scopul pre-enirii o$oselii precoce 5i sc%derii capacit%ii de munc% la sf4r5itul primei jum%t%i a sc0im$ului de munc% pentru muncitori este pre-%zut% o #n-iorare de producie cu o durat% de '-. minute.
+." &1suri privind teAnica securit1ii E.>.< %surile principale de protecie contra electrocutrilor

+%surile principale pentru e-itarea accidentelor prin electrocutare sunt urm%toarele< p%rile metalice ale ec0ipamentelor electrice aflate su$ tensiune #n timpul lucrului s% fie inaccesi$ile la o atingere #nt4mpl%toare9 ceea ce se realizeaz% prin izol%ri9 carcas%ri9 #ngr%diri9 amplas%ri la #n%limi inaccesi$ile9 $loc%ri=protecie prin inaccesi$ilitate>F folosirea tensiunilor reduse9 ma2im admisi$ile< izolarea de protecieF separarea de protecieF
117

protecie prin legare la p%m4ntF protecie prin legare la nulF deconectarea automat% #n cazul apariiei unei tensiuni de atingere periculoas%F deconectarea automat% #n cazul apariiei unei scurgeri de curent periculoas%F egalizarea potenialelorF folosirea mijloacelor indi-iduale de protecieF organizarea corespunz%toare a lucrului.

Protecia prin legare la p%m4nt 5i protecia prin legare la nul sunt principalele m%suri de protecie contra electrocut%rii prin atingere indirect%. Alegerea unui sistem de protecie =prin legare la p%m4nt sau prin legare la nul> se face numai cu a-izul #ntreprinderii de electricitate #n raza c%reia se g%se5te unitatea respecti-%. Pentru protecia oamenilor #mpotri-a accidentelor prin electrocutare9 conductorii circuitelor aeriene din incinta unit%ilor se amplaseaz% la urm%toarele #n%limi deasupra solului9 m%surate su$ s%geata ma2im% a conductorilor respecti-iF ) m pentru conductorii neizolaiF 4 m pentru conductorii protejai contra intemperiilor 5i totodat% izolai la o tensiune de minimum '88K. @n toate cazurile9 tra-ers%rile cu conductori aerieni peste drumuri carosa$ile se -or face la #n%limi minime de ) m deasupra solului9 m%surate su$ s%geata ma2im% a conductorilor. !dat% cu recepia instalaiei electrice se -or preda personalului din unit%i instruciuni scrise9 prin care se interzice atingerea acestor conductori cu orice fel de o$iecte. 3zolarea de protecie se aplic% #n afar% de izolarea de lucru #n cazurile #n care protecia de $az% contra electrocut%rilor =legarea la p%m4nt sau prin legare la nul> nu przint% suficient% siguran%. Aceasta se realizeaz% astfel< aplic4nd o izolare suplimentar% izol%rii de lucru9 pentru ca p%rile metalice din instalaie9 care nu fac parte din circuitul curentului de lucru9 #ns% care pot fi atinse s% nu primeasc% tensiune #n cazul nefuncion%rii izolaiei de lucruF aplic4nd o izolare e2terioar% pe carcasa utilajului electricF izol4nd amplasamentul cu ajutorul materialelor izolante =co-oare de cauciuc9

#ngr%diri cu pl%ci electroizolante etc.> se realizeaz% astfel izolarea omului9 at4t fa% de p%m4nt c4t 5i fa% de elementele care se g%sesc #n leg%tur% cu p%m4ntul #n raza de manipulare.

3zolarea suplimentar% de protecie a ec0ipamentului electric se e2ecut% prin acoperirea solid% 5i dura$il% cu material izolant at4t a ec0ipamentului propriu-zis c4t 5i a tuturor p%rilor metalice
128

accesi$ile unei atingeri 5i care #n caz de defect pot primi direct sau indirect tensiune.
3zolarea de protecie se -a aplica de la caz la caz9 la aparatele 5i receptoarele electrice fi2e 5i #n special portati-e utilizate #n unit%i9 #n funcie de tipul 5i fa$ricaia ec0ipamentului utilizat. Separarea de protecie se aplic% #n special receptoarelor electrice9 alimentate la tensiunea de ma2imum 3/8K 5i din care anumite p%ri -in #n contact cu corpurile oamenilor sau animalelor9 #n cazurile #n care protecia prin legare la p%m4nt sau la conductorul de nul nu prezint% siguran% suficient% =unelte 5i scule electrice portati-e sau alte utilaje fi2e sau mo$ile folosite #n locuri periculoase 5i foarte periculoase>. Separarea de protecie poate constitui un mijloc principal de protecie la utilajele portati-e. Protecia prin legare la nul se -a putea aplica numai #n cazul reelelor de curent alternatitrifazat9 cu neutrul legat la p%m4nt 5i cu o tensiune p4n% la 1888K #ntre faze. Se -a aplica totdeauna c4nd nu este posi$il% o$inerea cu mijloace economice a unor tensiuni de atingere su$ -alorile admise cu ajutorul unei protecii prin simpla legare la p%m4nt. Prin protecie de legare la nul se #nelege legarea la conductorul de nul de protecie a instalaiei electrice9 a p%rilor electrice9 care #n mod normal nu sunt su$ tensiune9 dar care se pot afla la un moment dat su$ tensiune din cauza unui defect de izolaie. @n aceast% categorie se g%sesc #ntre altele< a> carcasele ma5inilor9 transformatoarelor 5i aparatelor electriceF $> carcasele dispoziti-elor de acionare a aparatelor electriceF c> #nf%5ur%rile secundare ale transformatoarelor de m%sur%9 dac% instalaiile de protecie prin relee permit acest lucruF d> p%rile metalice ale ta$lourilor de distri$uie 5i panourilor de comand%.

@n reelele de curent alternati- cu patru conductori punctul neutru =nulul> se leag% la p%m4nt.
P%rile metalice ale instalaiilor 5i ec0ipamentelor enumerate mai sus se -or lega la punctul de nul printr-o instalaie special% de protecie. Aceste leg%turi tre$uie astfel dimensionate #nc4t s% asigure posi$ilitatea separ%rii printr-o deconectare rapid%9 de c%tre sigurane fuzi$ile sau #ntrerup%toare automate9 a poriunilor #n care s-au produs scurtcircuiteleF de asemenea9 s% asigure realizarea unei tensiuni de atingere su$ limita admis% pentru locul respecti-. &onductorul de nul de protecie se -a lega la p%m4nt9 urm%rindu-se prin aceasta realizarea de tensiuni de atingere nepericuloase #n cazurile c4nd nu a a-ut loc o deconectare rapid% a p%rii de instalaie cu izolaia deteriorat%.

121

(ste interzis% utilizarea conductorilor din instalaia de protecie prin legare la nul9 drept conductori de lucru sau conductori de faz%. +.% &1suri privind protecia 8mpotriva incendiilor Acti-itatea de profila2ie a incendiilor urm%re5te scopul de a menine un ni-el #nalt de securitate #mpotri-a incendiilor 5i e2ploziilor #n ora5e9 localit%i9 locuri de concentrare a $unurilor materiale 5i la alte o$iecti-e prin sta$ilirea unui regim de paz% antiincendiar% e2emplar. Pro$lemele principale ale acti-it%ii de profila2ie sunt< ela$orarea 5i realizarea m%surilor orientate spre lic0idarea cauzelor ce pot pro-oca incendiileF limitarea #n spaiu a posi$ilelor incendii 5i crearea condiiilor fa-ora$ile de e-acuare a oamenilor 5i $unurilor materiale #n caz de incendiuF asigurarea condiiilor de descoperire la timp a incendiului ap%rut9 anun%rii rapide a ser-iciului de com$atere a incendiilor 5i lic0id%rii cu succes a incendiului.

Pentru com$aterea incendiilor la #ntreprinderea de confecii sunt pre-%zute urm%toarele m%suri<

- toi angajaii -or trece un curs de instruire special% pri-ind protecia #mpotri-a incendiilor9 iar toate su$di-iziunile #ntreprinderii -or fi asigurate cu mijloace de propagand% 5i agitaie cu pri-ire la com$aterea incendiilorF - prin ordin -or fi numite persoane responsa$ile de securitatea incendiar% a sectoarelor9 depozitelor 5i altor o$iecte cu pericol sporit de incendiuF - #ntreprinderea -a fi asigurat% cu mijloace de stingere a incendiilor 5i de comunicare rapid% despre incendiu. Ha toate o$iecti-ele -a fi asigurat accesul automo$ilelor de pompieri9 care se -or menine #n ordine e2emplar%F - toate utilajele -or fi meninute #n stare $un% funcional%9 se -or cur%i la timp9 se -or regla 5i unge9 pentru a pre-eni supra#nc%lzirea lag%relor9 ar$orilor 5i pieselor ce se afl% #n contact de friciune9 precum 5i formarea sc4nteilor9 iar zonele 5i agregatele ce se afl% #n mi5care se -or proteja de nimerirea o$iectelor str%ineF - la sf4r5itul zilei de munc% responsa$ilii de securitatea incendiar% -or controla minuios toate locurile9 mai cu seam% locurile cu iradieri calorice considera$ile9 -or deconecta instalaiile electrice 5i sistemul de iluminat9 -or #ncuia u5ile su$ lac%t. +.' Protecia mediului am,iant

122

Aec%t4nd la faptul c% te0nologiile contemporane dep%5esc considera$il ni-elul de performan% a te0nologiilor ela$orate cu 18-28 ani #n urm%9 totu5i omenirea continu% prin acti-itatea s% influeneze tot mai profund starea proceselor naturale. Cna din principalele aciuni negati-e a omului asupra mediului #nconjur%tor sunt su$stanele poluante a5a ca< apele reziduale din diferite domenii de acti-itate9 poluanii $acteriali 5i $iologici9 su$stanele minerale9 metalele grele9 acizii 5i s%rurile neorganice9 acumul%rile de roci goale 5i n%moluri9 su$stanele radioacti-e9 zgomotul9 poluarea electromagnetic% etc. Pentru a reduce la minimum influena #ntreprinderilor industriei u5oare #n general 5i a celor de confecii #n particular proiectul pre-ede urm%toarele m%suri< emisiile #n atmosfer% din sistemele de -entilaie -or fi supuse cur%ii #ntr-un sistem modern de filtre din p4nz% tip Em4nec%:F apele utilizate #n procesul te0nologic 5i pentru necesit%ile igienico 1 sanitare se -or di-ersa #n sistemul central de canalizare a localit%iiF pentru a cunoa5te consumul de ap% 5i a reduce la minimum cantitatea acesteia sunt instalate contoare9 iar personalul este instruit pri-ind utilizarea c4t mai raional% a apeiF toate teritoriile li$ere neasfaltate din imediata apropiere a #ntreprinderii -or fi #n-erzite9 cunosc4ndu-se cert rolul plantelor #n asanarea mediului am$iantF de5eurile de producie se -or acumula #n containere speciale cu utilizare ulterioar%9 mai cu seam% a de5eurilor te2tileF teritoriile oferente #ntreprinderii =atelierului> -or fi meninute #ntr-o cur%enie e2emplar%F atelierele de croitorie 5i confecionare a articolelor din te2tile pot fi amplasate #n imediata apropiere sau la parterul caselor de locuit sau de alt% destinaieF un rol deose$it #n folosirea raional% a resurselor naturale -ine s%-l joace educaia ecologic% 5i formarea con5tiinei ecologice #n cadrul colecti-ului de angajai9 prin organizarea de discuii #n pro$lemele date #n timpul pauzelor9 precum 5i prin utilizarea materialelor ilustrati- 1 demonstrati-e.

+.) Calcul in$ineresc privind protecia incendiar1 De terminat timpul p4n% la pierderea capacit%ii portante a unei coloane din lemn dup% rezisten% #n condiiile incendiului9 cunosc4nd urm%toarele date<. $ R 38 cmF " R 28 cmF R 8987
n cmBminF .n R 288 *AF 8c R 3' +Pa.

123

$ 1 #n%limea seciunii coloaneiF " 1 l%imea seciunii coloaneiF

n 8c 1 rezistena normati-% a lemnului la comprimareF

1 -iteza de car$onizare a lemnuluiF

. n 1 sarcina normal% normati-%.

Rezolvare 1. Sta$ilim diferite momente ale timpului arderii coloanei #n condiiile incendiului. k R 89 1'9 389 4'9 )89 .'9 789 18'9 128 min 2. Determin%m pentru aceste momente ale timpului =`> noile dimensiuni suprafaa seciunii coloanei =F:>. 3. Determin%m tensiunile K: de la fora normati-% pentru momentele de timp =:> sta$ilite la punctul 1. 5i

,ezol-area punctelor 19 29 3 o efectu%m pentru comoditate su$ form% de ta$el =ta$elul ).1>. 3a,elul +. ).1

9
min 8 1' 38 4' )8 .' 78

$ 2

$ R

" 2 9

" R

F R
" $
2

R . n B
F

cm 38 2.93 249) 2197 1792 1)9' 139/

cm 28 1.93 149) 1197 792 )9' 39/

cm )88 4.293 3'792 2)89) 1.)9) 18.93 '294

3933 4923 '9'. .9). 11933 1/9)4 3/91/

n &alculele #n ta$elul 2 se #ntrerup atunci c4nd -aloarea lui dep%5e5te -aloarea 8c . @n n cazul dat9 R3/91/ l 8c R3' +Pa la : R78.

4. Pentru determinarea momentului de timp9 c4nd coloana #5i -a pierde capacitatea portant%
n construim graficul 5i m%sur%m pe acest grafic -aloarea 8c R3' +Pa.

Punctul de intersecie al perpendicularei =co$or4t% din punctul de intersecie al orizontalei

n 8c cu cur$a > cu a2a timpului =:> e2ecutat la o anumit% scar%9 indic% timpul c%utat.

124

50 40 30 20 10 3.33 0 0

;raficul
4.23 15 5.57 30 7.67 45 11.33

38.18 18.64

60

75

90

Iig./. ).2. ;raficul sc0im$%rii tensiunii =K> #n timp

Astfel am determinat c% coloana #5i -a pierde capacitatea portant% #n cazul cercetat peste apro2imati- // min.

MIMJI(/RA6I<
1. AAD,!A3&(AAC 2 .6!A&3C &%t%lina 3 .6,3H+AA Mean 4 .&mAD(A Dan9 ' .;n,; 6ern0ard . .+A,3AA Hi-iu / .A3&!H(S&C !-idiu9 7 .Aicolaie &iorn4i9 3lie $laj 11 .!HA,C A.9 12 .Jotler P0.9 Armenia +anagementul sc0im$%rilor9 3nstrumente manageriale psi0ologice9 +anagement general9 (ditura "ipomur9 1774 &omunicare managerial% aplicat%9 +anagerii -iitorului. Kiitorul managerilor9 +anagement general 5i industrial9 +anagement9 (ditura (conomic%9 177. (conomia firmelor contemporane9 +ar*eting 9 P!,"!-I,A&! 9 17)) +anagementul mar*etingului9 6ucure5ti9 177.

) .DoHAAD 6ruce9o!S" +erle ,eflecii pentru manageri: Straton9 177/

18. Ptero-ici9 S.9 6elostecinic ;r.9 +ar*eting 9 &0i5in%u9 177/

12'

12)