Sunteți pe pagina 1din 6

TRANZITIA DE LA FORMA LINIARA LA CEA OSCILATORIE A CURBELOR - INTRODUCERE Prin tratament termomecanic se inte e!

!e tota itatea o"eratii or #e #e$ormare% inca &ire si racire% rea i&ate in #i$erite s'ccesi'ni "osi(i e% care a' ca re&' tat o(tinerea 'nei str'ct'ri $ina e si a 'nor "ro"rietati cores"'n&atoare% in con#itii e 'nei mari #ensitati #e #is ocatii si a 'nei #istri('tii s"eci$ice a im"er$ecti'ni or str'ct'ra e create #e #e$ormarea " astica) Inca &irea "ro#'se or in stare aminata are oc% in mo# o(isn'it% in a(senta tensi'ni or sa' #e$ormari or% ca& in care $enomene e #e resta'rare si recrista i&are care a"ar se n'mesc statice. Acest ti" #e $enomene a"are si in ca&' aminarii a ca #% in tim"' "a'&e or #intre treceri e #e aminare) Daca resta'rarea si recrista i&area a' oc in con#itii #e tensi'ni% sim' tan c' #e$ormarea * a#ica in con#itii e #e$ormarii a tem"erat'ri ri#icate% aceste "rocese se n'mesc dinamice) In $i!) + s'nt "re&entate sc,ematic com(inatii a e "rocese or #inamice si statice care a"ar a "re 'crarea a ca #) In ca&' aminarii a ca #% !ra'ntii #e$ormati s'$era sim' tan c' #e$ormarea% 'n "roces #e resta'rare #inamica car'ia% in $'nctie #e ca itatea ote ' 'i% ii 'rmea&a in tim"' "a'&ei #intre treceri sa' in tim"' racirii semi$a(ricat' 'i #'"a aminare% 'n "roces #e resta'rare statica sa' 'n "roces com(inat * resta'rare statica si recrista i&are statica) In ca&' !ra#e or re ati- mari #e #e$ormare% asa c'm se "re&inta a e.tr'&i'ne% !ra'ntii #e$ormati s'nt s'"'si sim' tan c' #e$ormarea% in $'nctie #e caracteristici e ote ' 'i% a 'n "roces #e resta'rare #inamica% car'ia ii 'rmea&a "rocese e #e resta'rare si recrista i&are statica) Curba de variatie tensiune-grad de deformare la temperaturi ridicate, in cazul unui metal la care nu apare decat restructurare dinamica

C'r(a #e tensi'ni-#e$ormatii a 'n'i meta inca &it si s'"'s 'nei sarcini c' o -ite&a #e #e$ormare constanta "oate $i im"artita in / #omenii 0$i!) 123 - Prim' #omeni' este a micro#e$ormatii or% e re"re&inta inter-a ' in care -ite&a #e #e$ormare " astica in materia creste #e a &ero a -ite&a #e #e$ormare a e."eriment' 'i) Acest sta#i' cores"'n#e #'ri$icarii s a(e "rin a 'necarea i(era si 'soara a #is ocatii or si accent'ate "rin m' ti" icarea si a 'necarea $ranata a #is ocatii or% care se inc,eie c' $ormarea 'nei s'(str'ct'ri #e ecr'isa4 a ca #% caracteri&ata "rintr-o mare #ensitate #e #is ocatii rami$icate nere!' at #istri('ite sa' $orman# ce ' e #e #is ocatii)Pe acest #omeni'% tensi'nea in materia creste ra"i#) S$arsit' acest'i #omeni' a micro#e$ormatii or este in#icat #e sca#erea "antei c'r(ei #e -ariatie c' a"roa"e 'n or#in #e marime) Aceasta este re!i'nea in care este #e$inita imita #e c'r!ere a materia ' 'i ca $iin# re&' tat' 'n'i !ra# #e #e$ormare " astica com"ensata #e 5)+6 sa' 5)16% re!i'nea care marc,ea&a ince"'t' ecr'isarii 0#'ri$icarii "rin #e$ormare2) - A #oi ea #omeni' este ce a #'ri$icarii incetinite7 -ite&a acesteia sca#e tre"tat) In acest sta#i' se "ro#'c% sim' tan% #'ri$icarea #e$ormationa a si #e#'ri$icarea "rin #estin#ere si "o i!oni&are7 mai intai se o(tine o str'ct'ra ce ' ara sa' #e "o i!oni&are% c' s'(!ra'nti a 'n!iti% in care e.ista o #ensitate mare #e #is ocatii i(ere% iar s"re s$arsit' sta#i' 'i 1 si ince"'t' sta#i' 'i / s'(str'ct'ra se "o i!oni&ea&a sta(i 0ca"atan# o stare #e ec,i i(r' #inamic2% iar s'(!ra'ntii #e-in ec,iacsi si a' o #ensitate #e #is ocatii i(ere mai re#'sa) - A trei ea #omeni' este ce a starii #e stationare% a tensi'ne% tem"erat'ra si -ite&a #e #e$ormare "ractic constante) Acest sta#i' este s"eci$ic #e$ormarii " astice a ca #) 8ra#' in care se #es$asoara $iecare #intre sta#ii e mentionate #e"in#e #e $actori interni% #e materia 0com"o&itie c,imica% mo(i itatea atomi or% ener!ia #e$ecte or #e im"ac,etare2 si #e $actori e.terni% te,no o!ici 0tem"erat'ra si !ra# #e #e$ormare% -ite&a #e #e$ormare2)

Tem"erat'ra si -ite&a #e #e$ormare a' cea mai mare in$ 'ienta as'"ra cineticii "rocese or #e #e#'ri$icare 0$i!) 11 ( si c2) Im"re'na c' !ra#' #e #e$ormare% acesti "arametri te,no o!ici #etermina s'(str'ct'ra concreta a materia ' 'i meta ic 0#iametr' s'(!ra'nti or% 'n!,i' #e #e&orientare #intre ei% etc)2% "rec'm si ni-e ' tensi'nii omo oa!e% mas'rata "rin ra"ort' #intre tensi'nea rea a si mo#' ' #e e asticitate 09E2) Diametr' s'(!ra'nti or 0#2 o(tin'ti in sta#i' /% sta(i i&at% #e"in#e #e tem"erat'ra #e #e$ormare 0TD2 si #e -ite&a #e #e$ormare 02 "rintr-o re atie #e ti" o!aritmic D:a;( !Z In care a si ( s'n constante em"irice% iar Z: e."0<9RTD2 este "arametr' Ziner-=o oman

Un#e < re"re&inta ener!ia #e acti-are e."erimenta a >49mo ? si R * constanta !a&e or i#ea e >49mo )@? Cercetari e e."erimenta e a' aratat ca% in ca&' !ra#e or mari #e #e$ormare% e "osi(i a #e#'ri$icarea si "rin recrista i&are #inamica 0in "roces' #e #e$ormare2% care s'cce#e "o i!oni&arii% ce con#'ce% #e asemenea% a 'n !ra'nte recrista i&at #e #iametr' D% #e"en#ent tot #e tem"erat'ra si #e -ite&a #e #e$ormare ca si #iametr' s'(!ra'nti or% #ar c' a te -a ori "entr' constante3 D:8;= !Z Care #intre ce e #o'a mecanisme #e #e#'ri$icare * resta'rarea #inamica sa' recrista i&area #inamica * actionea&a in c'rs' #e$ormarii " astice a ca #% #e"in#e in cea mai mare mas'ra #e nat'ra meta ' 'i) Meta e e ce "re&inta recrista i&are #inamica s'nt% in !enera % ce e a care se constata 'n !ra# sca&'t #e resta'rare #inamica in tim"' #e$ormarii a tem"erat're ri#icate) Aceasta se #atorea&a $a"t' 'i ca se"ararea #is ocatii or "artia e $ace #i$ici a a 'necarea trans-ersa a si #escom"'nerea no#'ri or #e #is ocatii) Aite&a sca&'ta #e resta'rare #inamica #a nastere% in sc,im(% 'nei s'(str'ct'ri #ense a #is ocatii ce $a-ori&ea&a !erminarea)

Acest e$ect se "oate inta ni a meta e e ce crista i&ea&a in sistem CFC% care a' ener!ii sca&'te sa' mo#erate a #e$ecte or #e im"ac,etare% meta e "rec'm Ni% C'% Co% Fe-B) Ca"acitatea #e recrista i&are #inamica #e"in#e% #e asemenea% #e 's'rinta #e" asarii imite or #e !ra'nti% 's'rinta ce creste c' im('natatirea "'ritatii meta ' 'i) Ast$e % recrista i&area #inamica a $ost o(ser-ata in &one e #e Fe-C ra$inat% to"it in -i#% #ar n' si in ca&' Fe-C #e "'ritate stan#ar#) Des$as'rarea recrista i&arii #inamice mo#i$ica as"ect' c'r(e or 02 0tensi'ne-#e$ormatie2 "ro#'se a o -ite&a constanta #e #e$ormare% #eci e e n' mai a' o $orma sim" a ca in ca&' c'r(e or 02 s"eci$ice meta e or a care n' a"are #ecat resta'rarea #inamica 0$i!) 1 Pa! +D2) Asa c'm se -e#e in $i!) E-+F% a -ite&e mari #e #e$ormare a e #omeni' 'i #e$ormarii " astice% tensi'nea creste a 'n ma.im "entr' 'n !ra# #e #e$ormare #e -ar$% notat c' ") A"oi% ca re&' tat a recrista i&arii #inamice% tensi'nea sca#e a o -a oare interme#iara intre imita #e c'r!ere si tensi'nea ma.ima) La -ite&e mici #e #e$ormare a e #omeni' 'i #e "re 'crare a ca #% inm'ierea "ro#'sa #e recrista i&area #inamica este 'rmata #e o no'a ecr'isare% #e aici c'r(a -a a-ea $orma cic ica c' "erioa#a constanta% #ar c' am" it'#inea #in ce in ce mai mica) In $i!) D este aratat mai #eta iat e$ect' sca#erii -ite&ei #e #e$ormare as'"ra as"ect' 'i c'r(e or 02% in ca&' e"r'-ete or s'"'se a torsi'ne) Parametr' " si% im" icit c% creste sistematic c' "arametr' Z% in#e"en#ent #e com(inatia "artic' ara a -ite&ei #e #e$ormare si a tem"erat'rii in ec'atia #e #e$inire a acest'i "arametr') Un as"ect a recrista i&arii #inamice% i re"re&inta mo#' #e #es$as'rare a acest'i $enomen "e "arc'rs' 'n'i sin!'r e-eniment a #e$ormarii " astice) Se intro#'ce o no'a marime caracteristica a recrista i&arii #inamice3 !ra#' #e #e$ormare cores"'n&ator inc,eieri 'n'i cic ' #e recrista i&are% .) Aceasta marime% ca si ce e a te% creste "ro"ortiona c' "arametr' Z% in " 's% a cresterea -ite&ei #e #e$ormare se constata o re#'cere a $ortei motrice #e recrista i&are #atorata #e$ormarii care are oc in 'rma imitei #e !ra'nte care a-ansea&a) Aceasta re#'cere #e-ine mai im"ortanta a -ite&e #e #e$ormare mari% ast$e incat #e"en#enta 'i . $ata #e este c' m' t mai

mare #ecat cea a 'i c ) L'ton si Se ars a' "re&entata c'r(e e #e -ariatie 02 in ca&' #e$ormarii a ca # "rin torsi'ne a e"r'-ete or #e Ni 0$i!) G2) Forma c'r(e or #e -ariatie #e"in#e #e marimi e re ati-e) La -a ori mici a e 'i Z 0tem"erat'ri ri#icate si -ite&e #e #e$ormare sca&'te2 % ast$e 'n cic ' #e recrista i&are se "oate inc,eia inainte ca in !ra'ntii recrista i&ati% #atorita #e$ormarii concomitente% sa se atin!a inca o #ata -a oarea #ensitatii critice #e #is ocatie 0H5C2) C'r(a este asci anta #atorita se"ararii in tim" a cic i or a ternanti #e recrista i&are si #'ri$icare) La -a ori mari a e 'i Z0tem"erat'ri re ati- sca&'te si -ite&e #e #e$ormare mari2 % ast$e incat #i$erite cic 'ri #e recrista i&are se s'"ra"'n% iar c'r(a este nete#a) L'ton si Se ars a' #escris -ariatia $ractiei recrista i&ate $'nctie #e !ra#' #e #e$ormare "rintr-o re atie #e ti" A-rami

Aceasta re atie "re&enta 'ne e #e$iciente% #intre care cea mai im"ortanta era $a"t' ca% "entr' -a ori mici a e 'i Z% com"ortarea osci anta era #escrisa ca si c'm ar contin'a a nes$arsit o#ata c' cresterea 'i % "e can# in "ractica se o(ser-a ca osci atii e s'nt amorti&ate #'"a cati-a cic i 0$i!) D2) Ast$e % -a ori e 'i si s'nt 'ate consi#era(i mai mici "entr' a #oi ea si 'rmatorii cic i #e recrista i&are) Pentr' #escrierea com"ortarii osci atorii% e"r'-eta este im"artita in $ractii #e -o 'm #in ce in ce mai mici% $iecare a o a ta stare #e recrista i&are% ast$e incat "rim' cic ' #e recrista i&are are oc concomitent in tot materia ' % #ar "e mas'ra ce #e$ormarea contin'a% cic 'ri e se"arate se s'"ra"'n #in ce in ce mai m' t% #'can# a o tran&itie "ro!resi-a #e a o c'r(a 02 osci anta a o c'r(a $ara osci atii% a#ica a o amorti&are a or)