Sunteți pe pagina 1din 7

1. Culoarea ca efect: a. exist doar la nivelul ochiului; b. este o caracteristic intrinsec a unui obiect; c. are o existen proprie; d.

nu are interpretare fiziologic. 2. Din punct de vedere senzorial-perceptiv fiecare culoare se caracterizeaz prin ur toarele proprieti de baz: a. tonalitate; b. lu inozitate; c. puritate; d. lu inana. !. Coeficienii de reflexi au valori a. culori deschise; b. culori "nchise; c. culorile lu ina; d. culorile pig eni. #. $nfluena pe care lu inna o exercit asupra efectului cro atic se poate datora: a. odului de ilu inare a obiectului; b. felului surselor lu inoase; c. intensitii ilu inatului; d. culorii obiectului. %. Care sunt criteriile ce deter in preferinele pentru culori: a. obiectiv; b. psihologic; c. asociativ; d. se antic; e. a& b& c& d. '. Deli itarea nevoilor de consu reprezint un aspect al etapei: a. stabilirea ele entelor de baz ale proiectrii; b. procedura de realizare; corespunztor intereselor (i posibilitii productorului ari la:

c. studii de fezabilitate; d. testare (i lansare. ). *titudinea +co porta entul-reacia, consu atorului fa de exteriorul selectiv c-nd: a. are "n fa o uli e de produse de acela(i fel; b. are "n fa trei produse de acela(i fel; c. are "n fa dou produse de acela(i fel; d. are "n fa un singur produs. .. /entru a obine idei de produse noi "ntreprinderile utilizeaz ai i portante sunt: a. sursele interne; b. consu atorii; c. concurena; d. distribuitorii (i furnizorii. 0. 1etoda prin care se pot obine idei noi (i care se poate utiliza "n orice etap a realizrii produsului nou este: a. b. c. etoda brainstor ing; etoda sinectic; etoda s2napse; intale. ai ulte surse& din care cele rfii poate fi

d. "nlturarea blocrilor a. garantrii secretului;

13. 4xistena unui departa ent de design "n cadrul "ntreprinderii prezint riscul: b. prote5rii ideilor& inovaiilor; c. opti izrii deciziilor privind pro ovarea produselor; d. li itrii creativitii designerului. 11. 4xistena unui departa ent de design "n cadrul "ntreprinderii prezint avanta5ele: a. garantrii secretului; b. prote5rii ideilor& inovaiilor; c. opti izrii deciziilor privind pro ovarea produselor; d. li itrii creativitii designerului. 12. 4le entele de identificare a obiectivelor "ntr-un de ers de design sunt legate de:

a. strategia inovaional; b. "ntreprindere +pia& preocuprile& produsele sale,; c. politica de investiii; d. structura costurilor. 1!. Co petena consu atorului este rezultatul unui a estec raional-proporionat al ele entelor triadei: a. aptitudini; b. cuno(tine; c. deprinderi; d. atitudini. 1#. 4le entele de identificare ale obiectivelor "n cadrul unui de ers design sunt: a. "ntreprinderea (i piaa sa +pieele sale,; b. "ntreprinderea (i preocuprile sale; c. "ntreprinderea (i produsele sale; d. structura (i durata de via a produsului. 1%. $deile designerului expri ate prin desene sunt analizate "n funcie de trei co ponente eseniale: a. utilitate; b. interfa; c. i agine; d. te a-progra . 1'. $deile de noi concepte de produs sunt analizate de ctre designer "n funcie de: a. utilitatea produsului; b. evoluiile tehnologice; c. interfaa produsului; d. i aginea produsului. 1). 6e a progra define(te obiectivele aciunii 7"ntr-un de ers design8 in-nd sea a de: a. infor aiile generale ale "ntreprinderii; b. infor aiile legate de crearea produsului; c. infor aii tehnice referitoae la produs; d. structura (i durata de via a produsului;

e. a& b& c& d. 1.. 1achetele care prezint aspectul aproxi ativ al produsului (i includ ansa blul funciilor de utilizare sunt: a. b. c. achete albe; achete volu ; achete de aspect;

d. prototipuri. 10. /ri ul prototip 7nu rul zero8 reprezint: a. 9aza experi entului& cercetrii; b. validarea opiunilor alese; c. d. 23. :copul acheata alb; acheta volu . achetelor funcionale este de a valida:

a. aspectul global& conturil obiectului; b. i plantarea diferitelor co ponente de produs; c. odaliti de funcionare a produsului; d. ele entele ce corespund raportului utilizator-obiect. 21. 4vitarea introducerii "n fabricaie a sorti entelor necorespunztoare& verificarea 5usteei concluziilor (i deciziilor adoptate "n diversele etape ale concepiei se realizeaz prin: a. studii de fezabilitate; b. studii de industrializare; c. teste tehnice (i de acceptabilitate; d. analiza valorilor. 22. 6estarea sorti entelor noi nu vizeaz deter inarea unuia din ur toarele aspecte: a. "ndeplinirea condiiilor de fabricaie cerute de tehnologie; b. verificarea rezultatelor tehnologice; c. verificarea gradului de satisfacere a cerinelor beneficiarilor; d. verificarea te ei-progra . 2!. :tudiile care au ur rit relaia dintre principiile dezvoltrii produselor noi (i perfor anele lor co erciale& au per is identificarea factorilor de succes aparin-nd ur toarelor aspecte: a. orientarea spre pia;

b. introducerea de produse cu cost redus; c. planificarea (i definirea specificaiilor; d. calitatea procesului de dezvoltare a noului produs. 2#. Deciziile ce intervin "n legtur cu difersivicarea (i studiile estetice adoptate "n acest sens trebuie s aib la baz criterii: a. tehnice; b. econo ice; c. de pia; d. sociale; e. a& b& c& d. 2%. 4le entele care caracterizeaz reacia perceptiv fa de produs (i procur sau nu o e oie estetic& fac apel la diver(i factori: a. factori pur e oionali; b. factori cognitivi; c. factori intelectuali; d. factori psihologici; e. a& b& c& d. 2'. 6unelul de diri5are a riscului este un se schi b pe parcursul acestuia: a. riscul; b. incertitudinile; c. opiunile; d. deciziile. 2). 1etodele de stabilire a obiectivelor (i de luare a deciziilor& utilizate "n estetic sunt: a. cercetarea siste ic; b. ierarhizarea preferinelor fa de cerinele calitative; c. si ularea; d. analiza valorii. 2.. Cercetarea siste ic se poate utiliza cu succes atunci c-nd: a. este posibil s se identifice variabilele proble ei; b. structura proble ei "n sine este stabilit; od abordare a dezvoltrii unui produs care arat cu

c. variabilele sunt suficient de accesibile pentru a fi e. a& b& c& d. 20. Din punct de vedere organizatoric& aplicarea prezint "n ai ulte variante& dintre care cele a. prin apreciere global;

surate;

d. exist resurse (i ti p pentru o cercetarea foarte extins; etodelor de apreciere a esteticii produselor se ai i portante sunt:

b. prin desco punerea valorii estetice "n ele entele co ponente; c. prin evaluare siste ic; d. prin desco punerea fiecrui ele ent co ponent estetic "n principalele lui aspecte. !3. *precierea nivelului estetic al rfurilor se realizeaz prin: a. aprecierea aspectelor fiecrui ele ent; b. aprecierea gradului de perfeciune a for ei; c. aprecierea ele entelor co ponente; d. apreciere global. !1. ;n opinia unor autori orice produs oferit consu atorilor poate fi definit "n funcie de ur toarele niveluri: a. produsul de baz; b. produsul efectiv; c. produsul " buntit; d. produsul total. !2. $deea asigurrii unei dezvoltri durabile& bazat pe reconsiderarea a. artistic& a biental& tehnologic (i u an; b. u an& tehnologic& econo ic (i artistic; c. a biental& artistic& econo ic (i u an; d. econo ic& u an& a biental (i tehnologic. !!. ;n pri a etap a unui proiect de creare artistic sunt vizate ur toarele aspecte: a. deli itarea nevoilor de consu obiectivelor prin te a-progra ; corespunztor intereselor (i posibilitilor productorului; stabilirea corespondenei cu obiective din alte progra e; definirea ediului econo ic (i ediului "ncon5urtor& ur re(te interaciunea (i co patibilitatea a patru siste e:

'

b.

deli itarea nevoilor de consu obiectivelor "ntr-o li b de circulaie;

corespunztor intereselor (i posibilitilor

productorului& identificarea obiectivelor cercetrii (i proiectrii; traducerea c. deli itarea nevoilor de consu productorului& identificarea obiectivelor prin te a-progra ; d. realizarea studiului de preindustrializare; identificarea obiectivelor cercetrii (i proiectrii; definirea obiectivelor prin te a-progra . corespunztor intereselor (i posibilitilor cercetrii (i proiectrii& definirea

obiectivelor