G.

TREPONEMA
Caractere generale: - Bacterii gram negative subiri (0,5x10,0 m), o spiralate(formate din 6-12 spire regu ate), o mobile,(efectuea!" mi#c"ri caracteristice de rotaie, sau f exiuni sinusoida e) o necapsulate, nesporulate$ %cest gen cuprinde numeroase specii, din care - o parte se g"sesc &n mod norma pe mucoasa tractu ui respirator superior, pe mucoasa genita " a om #i care sunt cu tivabi e in vitro$ - o parte sunt &na t patogene pentru om'($ pa idum$ ) e sunt strict para!ite pentru om, pre!ente numai a omu bo nav #i sunt necu tivabi e$ Treponema pallidum *aractere genera e specifice - sunt bacterii spira ate, necu tivabi e in vitro - nu se co orea!" +ram$ - in produse e pato ogice, forme e mobi e pot fi vi!ua i!ate a microscopu cu fond &ntunecat sau prin metode specia e de co orare$ ($ pa idum este agent patogen stric uman, responsabi de apariia sifi isu ui, boa a cu transmitere sexua " #i posibi congenita " Infectiile produse ,ifi isu ' este r"sp-ndit &n umea &ntreag", fiind a treia boa " cu transmitere sexua " &n "ri e de!vo tate$ ,piroc.ete e p"trund &n organism prin tegumentu sau mucoase e!ate$ ,e mu tip ica oca cu infi tat ce u ar inf amator urmat de endarterit"$ /nfecia parcurge trei fa!e' primar", secundar" #i teriar"$ ifilisul primar' apare a un interva de aproximativ 2-0 s"pt"m-ni dup" contactu infectant, #i se caracteri!ea!" prin mu tip icarea treponeme or a ocu de inocu are (organe e genita e, regiune periana ", faringe), cu apariia a acest nive a sancru ui sifi iti'u ceraie nedureroase, cu ba!a indurat"$ %ceast" perioad" durea!" !"# s$pt$m%ni$ 1rmea!" diseminarea pe ca e imfatic" (adenopatia sate it") #i sanguin"2vindecarea spontan" a #ancru ui este posibi " ca urmare a interveniei factori or imunit"ii oca e$ ifilisul secundar' este fa!a disemin"rii sanguine a germeni or(septicemie treponemice)$ %pare a 35 de !i e de a apariia #ancru ui$ ,e caracteri!ea!" prin apariia de e!iuni mucoase deosebit de contagiose #i e!iuni cutanate po imorfe, ro!eo e e sifi itice ( e!iuni ero!ive sau papu omatoase), &nsoite de o po iadenopatie$ (oate aceste manifest"ri se pot insta a &n decurs de mai multe luni& c'iar (") ani& dup$ care regresea!" spontan$ 1rmea!" fa!a de sifi is atent, f"r" manifest"ri c inice, necontagios, diagnosticat doar prin pre!ena anticorpi or serici$ 4oate dura o perioad" nedefinit" de timp a ma5oritatea pacieni or$

ifilisul ter*iar, apare a un interva de 3-00 de ani de a insta area sifi isu ui primar #i se caracteri!ea!" prin apariia unor comp icaii grave, cu afect"ri viscera e ( e!iuni cardio-vascu are, osoase, a e ,6*, tegumentare, etc)$ 7n aceast" etap" e!iuni e sunt foarte s"race &n germeni, re ev-nd insta area imunit"ii mediate ce u ar$ %ceast" fa!" este extrem de rar", dar o dat" insta at" poate evo ua spre deces$ Sifilisul congenital' transmiterea germeni or de a mama netratat" a f"t$ 4oate avea oc &ncep-nd cu a patra un" de sarcin"(transp acentar), dar #i &n timpu actu ui na#terii$ 4oate provoca moartea intrauterin" a f"tu ui, sau apariia unor ma formaii congenita e (dentare, osoase, ocu are)$ +iagnostic de laborator. ($ pa idum nu poate fi cu tivat in vitro &n aboratoare e obi#nuite, diagnosticu ba!-ndu-se pe microscopie #i pe sero ogie$ 1$8g$ direct bacteriologic 9icroscopia'sifi isu primar, secundar #i congenita pot fi diagnosticate prin -examinarea a microscopu cu fond &ntunecat a produse or proaspete reco tate din e!iuni e tegumentare$ 2$8g$indirect serologic :a ma5oritatea pacieni or, diagnosticu &n sifi is, se ba!ea!" pe teste sero ogice$ ,e fo osesc dou" tipuri de teste' nespecifice #i specifice$ a$ (este cu anticorpi nespecifici' - ;8<: #i - <4< - deoarece sunt teste nespecifice,pot apare reacii e fa s-po!itive - re!u tate e necesit" confirmare prin teste sero ogice specifice$ b$(este e cu anticorpi specifici se ba!ea!" pe antigene e ($ pa idum #i sunt uti i!ate pentru confirmarea teste or screening nespecifice$ (4=% (r$ de.emag utinare) re!u tate e po!itive pot ref ecta o afeciune vec.e deoarece pot fi po!itive si dup" tratament (este e specifice de detectare a anticorpi or /g9 sunt ut i!ate pentru diagnosticu infecii or congenita e 8iagnosticu de aborator se ba!ea!" pe' -vi!ua i!area treponeme or a nive u e!iuni or mucoase (&n fa!a primar" #i secundar") > titrarea anticorpi or serici ( aboratoare e fiind ob igate sa efectue!e ;8<:, urmat de (4=%, pentru confirmare)$ (ratamentu ' %ntibioticu de e ecie este penicilina G. . Epidemiologie ,i profila-ie' (ransmiterea bo ii se face aproape exc usiv pe ca e sexua " (#ancru sifi itic genita #i ana repre!int" ??@ din ca!uri e de sifi is primar)$ % doua oca i!are &n ordinea frecvenei este cea buca "$ 4entru &ntreruperea c"ii de transmitere contro u parteneri or sexua i este deosebit de important$ ,e face si depistare activa prin teste sero ogice