Medicin Legal

I. ORGANIZAREA ACTUAL A INSTITUIILOR MEDICO-LEGALE n conformitate cu prevederile legislaiei actuale (Legea 459/2001 care provine din Ordonana Guvernului 1/2000 privind organi!area "i funcionarea instituiilor medico#legale$ reeaua de %L face parte din sistemul unit&ilor %inisterului '&n&t&ii "i (amiliei) n aceste unit&i sanitare se efectuea!& constat&ri$ e*perti!e$ "i alte lucr&ri medico#legale) %etodologic "i "tiinific activitatea medico#legal& este coordonat& de c&tre +onsiliul 'uperior de %edicin& Legal& care este format din directorii instituiilor medico#legale$ profesori de medicin& legal&$ medici primari legi"ti "i c,te un repre!entant al +olegiului %edicilor din -om,nia$ al %inisterului '&n&t&ii$ %inisterului .ustiiei$ %inisterul /u0lic "i %inisterului de 1nterne) 2na dintre atri0uiile +onsiliului 'uperior de %edicin& Legal& este de a avi!a lista cu e*peri medico#legali care sunt 3mp&rii pe nivele de competen&) 4in cadrul acestor e*peri p&rile pot alege medici legi"ti care s& asiste e*perii oficial desemnai) 5ctivitatea medico#legal& se reali!ea!& numai prin urm&toarele instituii sanitare 6cu caracter pu0lic$ care aparin %inisterului '&n&t&ii "i (amiliei7 a) 1nstitutul 8aional de %edicin& Legal& 9/rof) %ina %inovici: ;ucure"ti 0) 1nstitutele de %edicin& Legal& din centrele universitare la"i$ +lu<$ =imi"oara$ +raiova$ =g) %ure" c) 'erviciile .udeene de %edicin& Legal& "i +a0inete %edico#legale din anumite municipii> /e l,ng& 1nstitutul 8aional de %edicin& Legal& 9/rof) %ina %inovici: ;ucure"ti funcionea!& +omisia 'uperioar& %edico#legal& care are rol de a verifica "i avi!a la cererea organelor 3n drept$ modul de 3ntocmire a e*perti!elor medico#legal& 3n ceea ce prive"te coninutul "tiinific) 3n mod similar pe l,ng& 1nstitutele %edico#legale din centrele universitare funcionea!& comisiile de avi!are "i control a actelor medico#legale care verific&$ din oficiu sau la cererea organelor de <ustiie$ lucr&rile serviciilor medico#legale arondate unui anumit institut) La 1%L =imi"oara sunt arondate <udeele =imi"$ 5rad$ +ara"#'everin$ ?unedoara "i ;i@or) +onform reglement&rilor comisiile pot dispune refacerea parial& sau total& a lucr&rilor medico#legale$ se pot formula conclu!ii proprii sau se poate recomanda efectuarea unei noi e*perti!e) n aceast& situaie conclu!iile se redactea!& pe 0a!a constat&rilor sau e*perti!elor medico#legale de<a 3ntocmite$ dar "i a unor noi investigaii "i ree*amin&ri a pro0atoriului sau/"i a victimei) n afara acestei comisii funcionea!& comisii interdisciplinare din care fac parte pe l,ng& medici legi"ti "i medici de alte specialit&i$ care anali!ea!& ca!urile civile sau penale la care se solicit& diferite e*perti!e sau ca!uri de r&spundere <uridic& medical&) %ai funcionea!& comisia de psi@iatrie <udiciar& "i comisia pentru am,narea sau 3ntreruperea e*ecut&rii pedepsei) n structura institutelor medico#legale sunt organi!ate la0oratoarele de @isto#patologie$ to*icologie$ 0io#serologie$ antropologie$ tanato#c@imie$ genetic& medico#legal&) II.A. 'erviciile medico#legale <udeene "i ca0inetele medico#legale din municipii depind administrativ de spitalele <udeene "i efectuea!& conform legii EXPERTIZE I CONSTATRI MEDICO-LEGALE "i e*amin&ri la cererea persoanelor fi!ice) 'erviciile medico#legale <udeene au atri0uii privind efectuarea de e*perti!e "i constat&ri medico# legale privind persoanele 3n via& sau cadavrele "i pot organi!a comisii de e*perti!& psi@iatrico#legal&$ comisii interdisciplinare pentru anali!a ca!urilor de responsa0ilitate <uridic& medical&) 4easemeni pot fi organi!ate la0oratoare de @isto#patologie$ to*icologie "i serologie) A*amin&rile medico#legale constau 3n7 # e*amin&ri "i cercet&ri privind cadavre umane sau p&ri din acestea # e*amin&ri "i cercet&ri privind produse 0iologice "i cadaverice # e*amin&ri "i cercet&ri privind persoana 3n via& # evaluarea unor lucr&ri medicale "i medico#legale 3n leg&tur& cu activitatea medico#legal&$ precum "i suplimente de e*perti!e 5tri0uiile medicinii legale preci!ate de seciunea B "i 4$ privind persoana 3n via& constau 3n7 a) +onstatarea virginit&ii$ a capacit&ii de procreare$ v,rstei$ conformaiei "i de!volt&rii fi!ice pentru o0inerea certificatului de dispens& de v,rst& 3n vederea c&s&toriei$ constatarea st&rii o0stetricale 3n ca!uri de sarcin&$ viduitate$ avort$ na"tere$ le@u!ie> 0) +onstatarea le!iunilor traumatice recente$ 3nainte de dispariia le!iunilor e*terne dar nu mai t,r!iu de B0 !ile de la data producerii> c) +onstatarea infirmit&ilor$ a st&rilor de 0oal& consecutive le!iunilor traumatice d) +onstatarea capacit&ii psi@ice$ 3n vederea sta0ilirii capacit&ii de e*erciiu necesare pentru 3ntocmirea unor acte de dispo!iie "i 3n ca!ul 0olnavilor netransporta0ili$ cu evoluie letal& sau aflai 3n

stare grav& 3n condiii de spitali!are) A*perti!a psi@iatric& are 3n o0iectiv "i sta0ilirea discern&m,ntului legat de comiterea unor infraciuni) e) +onstatarea st&rii de s&n&tate av,nd ca scop sta0ilirea aptitudinii unei persoane de a e*ercita anumit& activitate sau profesie (conduc&tor auto$ pilot$ o0inerea permisului de portarm& ) f) A*perti!a medico#legal& a capacit&ii de munc& (sta0ilirea gradului de invaliditate > g) A*perti!a medico#legal& filiaiei> @) A*perti!a to*icologic& "i calculul retroactiv al alcoolemiei) i) 5m,narea sau 3ntreruperea e*ecut&rii pedepsei privative de li0ertate din motive medicale> <) 5lte e*perti!e) +onstatarea "i e*perti!a medico#legal& pe cadavre comport& e*amenul la locul faptei (locul unde s#a petrecut o infraciune sau e*amenul la faa locului (locul unde s#a descoperit cadavrul $ autopsia sau e*@umarea$ efectuarea e*amin&rilor complementare) II.!. AUTOPSIA MEDICO-LEGAL a cadavrului se efectuea!& la solicitarea organelor <udiciare$ numai de c&tre medicul legist$ fiind o0ligatorie 3n urm&toarele ca!uri7 1) %oarte violent&$ c@iar "i atunci c,nd e*ist& o anumit& perioad& 3ntre evenimentele cau!ale "i deces> 2) +au!a morii nu este cunoscut&> B) +au!a morii este suspect&) 2n deces este considerat moarte suspect& 3n urm&toarele situaii7 a) moarte su0it&> 0) decesul unei persoane a c&rei s&n&tate$ prin natura serviciului$ este verificat& periodic din punct de vedere medical> c) deces care survine 3n timpul unei misiuni de serviciu 3n incinta unei 3ntreprinderi sau instituii> d) decesul care survine 3n custodie$ precum moartea persoanelor aflate 3n detenie sau private de li0ertate$ decese 3n spitalele de psi@iatrie$ decese 3n spitale penitenciare$ 3n 3nc@isoare sau 3n arestul poliiei> moartea asociat& cu activit&i de poliie sau ale armatei 3n ca!ul 3n care decesul survine 3n cursul manifestaiilor pu0lice sau orice deces care ridic& suspiciunea nerespect&rii drepturilor omului$ cum este suspiciunea de tortur& sau orice alt& form& de tratament violent sau inuman> e) multiple decese repetate 3n serie sau concomitent> f) cadavre neidentificate sau sc@eleti!ate> g) decese survenite 3n locuri pu0lice sau i!olate> @) moartea pus& 3n leg&tur& cu o deficien& 3n acordarea asistenei medicale sau 3n aplicarea m&surilor de profila*ie "i de protecie a muncii> i) decesul pacientului care a survenit 3n timpul sau la scurt timp dup& o intervenie diagnostic& sau terapeutic& medico#c@irurgical&) =ransportul cadavrelor spre "i de la locul efectu&rii autopsiei se efectuea!& 3n condiii de protecie$ 3n @use de speciale de transport 3nc@ise ermetic$ iar dup& autopsie se aplic& la cadavrele neidentificate o 0r&ar& de identificare) 4ecesul unei persoane sau al unui nou#n&scut$ indiferent de cau!a morii$ poate fi constatat numai de c&tre medicul care are dreptul de li0er& practic&) +ertificatul de deces se eli0erea!& numai dup& apariia semnelor de moarte real& "i numai dup& trecerea a 24 ore de la deces) Ali0erarea certificatului de deces nu se poate face f&r& e*aminarea e*tern& a cadavrului de c&tre medic) n ca!ul constat&rii unor situaii suspecte sau violente$ medicul are o0ligaia s& refu!e eli0erarea certificatului de deces "i s& solicite organelor <udiciare o autopsie pentru elucidarea cau!ei morii) 3n ca!ul 3n care medicul anatomo#patolog constat& 3n timpul autopsiei le!iuni de violen& "i are suspiciuni privind decesul opre"te autopsia "i anun& organele <udiciare) +onstat&rile "i e*perti!ele medico#legale se efectuea!& dup& o metodologie unitar& sta0ilit& de +onsiliul 'uperior de %edicin& Legal& "i %inisterul '&n&t&ii) %edicii legi"ti au o0ligaia s& p&stre!e secretul de serviciu "i s& asigure protecia informaiilor$ 3n conformitate cu normele deontologiei profesionale) /ot aduce la cuno"tina persoanelor interesate re!ultatele lucr&rilor medico#legale$ numai 3n ca!ul 3n care prin aceasta nu se aduce atingere activit&ii de urm&rire penal&$ p&strea!& secretul privind lucr&rile "i constat&rile pe care ie efectuea!&$ put,nd folosi materialul documentar pentru comunic&ri sau lucr&ri "tiinifice numai dup& soluionarea cau!ei) III. ETAPELE MORII (enomenul morii nu apare instantaneu ci este un proces stadial$ ea fiind aparent&$ relativ& "i a0solut&)

# moartea aparent corespunde unei sincope prelungite) %oartea aparent& a fost descris& 3n tratate mai vec@i de medicin& legal&$ fiind e*emplificat& prin indivi!i care s#au tre!it 3n timpul ceremoniei religioase sau prin sc@elete g&site la des@umare a"e!ate 3n po!iii nefire"ti) %oartea aparent& poate fi 3nt,lnit& 3n unele circumstane patologice (@oler&$ epilepsie$ isterie sau violente # @ipotermie$ electrocut&ri$ into*icaii$ 3nec$ "oc traumatic) O form& particular& o constituie vita minima) /entru a se evita 3n@umarea unei persoane aflat& 3n moarte aparent& a fost introdus& e*aminarea o0ligatorie de c&tre medic a persoanei decedate) (rana a fost prima ar& care a sta0ilit c& medicul are o0ligaia e*amin&rii cadavrului$ respect,nd un protocol de e*aminare a semnelor de moarte$ dup& care 3ntocme"te un certificat de deces$ 3n@umarea cadavrului put,nd avea loc la minim 24#BC de ore de la deces) 4ac& din eroare s#a 3ntocmit certificat constatator de deces pentru o persoan& care nu este decedat& re3nregistrarea ulterioar& la registrul st&rii civile se poate reali!a numai 3n urma deci!iei instanei civile (dup& un proces civil ) # moartea relativ sau moartea clinic& (Lau0rD $ este caracteri!at& prin diminuarea apoi prin anularea funciilor vitale) -evenirea la via& este uneori posi0il& prin asisten& medical& calificat&) # moartea absolut sau real& constituie stadiul final al procesului progresiv al morii 3n care apar le!iuni neuronale ireversi0ile) 'tudiul etapelor morii este important pentru7 o preci!area momentului morii organismului$ 3n scopul aprecierii momentului optim de prelevare a unui organ pentru transplant> o necesitatea evit&rii 3n@um&rilor precipitate$ 3n ca!urile de moarte aparent&> o aprecierea responsa0ilit&ii privind comiterea faptelor penale "i a validit&ii unor acte civile pe care le pot 3nc@eia su0iecii 3n st&rile intermediare dintre via& "i moarte> o asistarea st&rilor terminale> o conturarea unei atitudini fa& de eutanasie) I". EUTANASIA semnific& determinarea morii f&r& a produce $ suferine$ prin utili!area anumitor mi<loace care nu produc dureri) 8um&rul de decese suspecte 3n mediile spitalice"ti a determinat identificarea categoriilor de populaie e*puse$ ce constituie inta eutanasiei) 5sist&m 3n !ilele noastre la o sc@im0are cov,r"itoare a rolului medicului$ care se su0stituie "i do0,nde"te puteri asupra vieii "i a morii consider,nd c& poate decide privitor la 3ntreruperea vieii$ derog,nd astfel de la rolul de terapeut) %odalit&ile prin care provoac& decesul sunt destul de variate$ de la in<ectarea de 0ar0iturice sau clorur& de potasiu (EervoFian $ la instalaii de in<ectare diri<ate prin computer de c&tre pacient 3nsu"i (dispo!itiv e*istent 3n 5ustralia ) +onceptul eutanasie are mai multe accepiuni (dup& 'cripcaru 7 # eutanasia activ&$ omorul din mil&$ mercD Filling # eutanasia pasiv& prin a0andonarea 3ngri<irii pacientului criptotanasia o form& de eutanasie su0til& la limita uciderii din culp&$ ca 3n administrarea unei suprado!e de morfin& la un 0olnav cu insuficien& respiratorie # medicotanasia sau eutanasia pasiv& prin 3ntreruperea respiraiei asistate # eutanasia economic& sau refu!ul trat&rii corespun!&toare a pacienilor de v,rsta a treia # eutanasia eugenic&$ un genocid mascat 3nt,lnit 3n administrarea pauper& de medicamente$ # eutanasia mi*t&$ activ& "i pasiv&$ sau suicidul asistat (o form& mascat& de omor calificat practicat de dr) EervoFian 3n '25) -aportul legiuitorului fa& de eutanasie este dominat de tentativa de evitare a a0u!urilor acolo unde ea este acceptat& (Olanda$ Oregon ) 3n Olanda se practic& 3n mod legal eutanasia$ de c&tre medici$ 3n ca!uri de 0oli incura0ile$ la cererea repetat& a pacientului care are capacitate de e*erciiu deplin&) 4ocumentaia 3ntocmit& de medicul de) familie este verificat& de medicul legist "i de un tri0unal medical pentru a se evita orice a0u!) n unele &ri eutanasia este inaccepta0il& ((rana$ 1talia$ -om,nia $ fapta medicului care comite eutanasia fiind considerat& omor) ". 'emnele morii reale # MODI#ICRI CADA"ERICE $ PRECOCE sunt consecinGa 3ncet&rii funciilor vitale "i tri0utare condiiilor de mediu7 1) Rci%ea cada&%'l'i # este progresiv& datorit& 3ncet&rii circulaiei "i a diminu&rii funciilor meta0olice) La sugari "i copii mici 3n depinde de raportul talie#greutate) 3n !onele temperate cu media anual& de 15H+ cadavrul se r&ce"te cu un grad pe or&) =emperatura rectal& de 20H + este un semn cert de moarte)

2) De()id%a*a%ea # se instalea!& prin evaporarea apei) La nou n&scui pierderea de greutate este de cca B00 de g (10I din greutatea corporal& ) 4es@idratarea se diferenia!& de pergamentare care este un fenomen post vital prin secionare) B) Li&idi*+ile cada&e%ice # apar datorit& opririi circulaiei "i acumul&rii masei de s,nge 3n !onele declive ale corpului$ la care se adaug& @emoli!a @ematiilor "i im0i0iia spaiilor interstiiale) Lividit&Gile cadaverice sunt pete ro"ietice al0&strui livide care apar pe tegumente progresiv$ confinea!& 3n timp "i devin generali!ate) Lividit&Gile evoluea!& 3n trei etape 7 a) @iposta!a # se datorea!& 3ncet&rii funciei de pomp& a cordului "i imo0ilit&ii s,ngelui din sistemul vascular 3n vasele din teritoriul decliv$ pe tegument ap&r,nd pete ro"ietice#al0&strui) Lividit&Gile apar dup& 1#2 ore de la deces 3n regiunea cervical& posterioar&$ confinea!& dup& 12#14 ore "i se intensific&) Ale nu apar acolo unde straturile de esuturi moi sunt comprimate 3ntre dou& planuri dure # osul "i suportul cadavrului (regiunea omoplailor "i cea sacrat& deoarece 3n aceste regiuni vasele turtite prin presiunea corporal& nu mai pot fi umplute de s,nge) 0) difu!iunea # continu& @iposta!a dup& 15#24 de ore de la deces$ 3n aceast& fa!& o parte din masa de s,nge mai persist& 3n vase$ iar alta a difu!at de<a 3n esutul celular perivascular) 4e aceea lividitatea va p&li la digitopresiune$ dar nu va dispare complet) 4e asemenea$ prin sc@im0area po!iiei cadavrului lividit&Gile ap&rute iniial p&lesc nu dispar "i s,ngele se mo0ili!ea!& parial 3n vase cu formarea unor noi lividit&i pe noua fa& decliv&) c) im0i0iia # este evident& dup& 1J#24 de ore$ c,nd s,ngele este complet @emoli!at "i a ie"it din vasele de s,nge fiind locali!at interstiGial) Lividit&Gile apar aproape omogene$ de culoare violaceu# murdar&$ nu mai dispar la digitopresiune "i nu se modific& prin sc@im0area po!iiei cadavrului datorit& p&r&sirii sistemului vascular) n practica medico#legal& culoarea lividit&ilor are valoare orientativ& asupra cau!ei morii # apariia rapid& a lividit&ilor ro"ii carminate sugerea!& into*icaia cu mono*id de car0on$ instalarea rapid& a lividit&ilor 0rune cu puncte violacei sugerea!& into*icaia cu nitrii$ 0rune 3n into*icaiile cu clorat de potasiu$ al0&strui 3n ionto*icaiile cu anilin&$ sunt ciocolatii 3n into*icaiile cu to*ice @emoglo0ini!ante$ ro"ii intens la cadavrele 3ng@eate$ palide la cadavrele inute 3n ap&) 5par rapid dup& deces 3n @oler& sau tifos) n sp,n!ur&ri lividit&iie sunt intense 3n poriunea inferioar& a corpului7 mem0rele pelvine$ 0a!in$ a0domen$ mai puin intense la nivelul m3inilor "i ante0raelor) Lividit&iie tre0uie difereniate de ec@imo!e care sunt le!iuni contu!ive intravitale) /rin secionare 3n ca!ul ec@imo!elor se o0serv& un infiltrat @emoragie 3n esutul celular su0cutanat care nu dispare la sp&lare) 5spectul$ dispo!iia "i caracteristicile lividit&ilor ofer& indicii asupra7 # datei morii # po!iiei cadavrului dup& moarte # cau!ei morii 4) Rigidi*a*ea cada&e%ic # repre!int& o contractur& a musculaturii ce se instalea!& la 2 # C ore de la deces la articulaia temporo#mandi0ular& apoi progresiv spre articulaiile mem0relor inferioare) Kaloarea medico#legal& a rigidit&ii const& 3n7 # este un semn de moarte real& # aprecia!& timpul scurs de la producerea morii sugerea!& po!iia 3n momentul decesului (inerpretare re!ervat& # sugerea!& cau!a morii 5) 5utoli!a # este un proces care precede putrefacia$ caracteri!at prin distrucie celular&$ 3n special de!agregarea proteic& su0 aciunea en!imelor) MODI#ICRI CADA"ERICE TARDI"E /utrefacia este procesul final de descompunere a organismului la care particip& en!ime "i flora micro0ian& fiind dependent de temperatura atmosferic& "i umiditate) 3n prim& fa!& putrefacia ese ga!oas&$ c,nd se formea!& ve!icule de B#4 cm diametru ce conin ga!e de putrefacie (e*plic& na"terile 3n sicriu cu e*pul!ia f&tului mort apoi 3n fa!a a doua au un coninut lic@idian ro"ietic cu reacie -ivalta negativ& (spre deose0ire de fiictenele din arsuri care dau reacia -ivalta po!itiv& ) 2) 4istrugerea cadavrului prin insecte se asocia!& putrefaciei$ care atrage insectele) /rima e*perti!& entomologic& a fost efectuat& de c&tre ;ergeret 465r0ois 3n anul 1J50 pentru a data moartea unui nou n&scut) 4up& acest prim moment au fost 3ntocmite @&ri "i ta0ele cuprin!,nd speciiie de insecte$ timpul apariiei pe cadavru$ aciunea asupa cadavrului$ evoluia natural& a fiec&rei specii de insecte)

B) 4istrugerea postmortem provocat& de animale # tre0uiesc studiate cu atenie "i difereniate de le!iunile produse 3n timpul vieii$ pro0area caracterului vital al le!iunilor fiind o0ligatorie) MODI#ICRI CADA"ERICE CONSER"ATOARE # se produc 3n anumite 6condiii de mediu care 3mpiedic& putrefacia) 1 %umifierea apare 3n mediu cu temperatur& ridicat&$ umiditate sc&!ut& "i ventilaie 0un&$ ca 3n sol uscat$ nisipos$ af,nat sau vara 3n podurile caselor) 2 5dipoceara este un proces de @idroli!& "i @idrogenare a gr&similor sau de saponificare a gr&similor care se desf&"oar& 3n ape st&t&toare$ puin o*igenate) B Lidnifierea6 sau t&0&cirea este mai rar& "i se produce 3n tur0&rii$ terenuri ml&"timoase$ cu reacie acid& puternic&$ ce 3mpiedic& putrefacia) 4 3ng@eul pare s& fie o metod& ideal& de conservare a cadavrelor$ deoarece la 0H + efectele florei micro0iene sunt a0sente sau reduse$ astfel 3nc,t putrefacia este oprit&) 5 )+onservarea artificial& a repre!entat un su0iect interesant pentru lumea medical& "i nu numai) 8ici acum nu sunt pe deplin descifrate te@nicile utili!ate de c&tre egipteni pentru reali!area mumiilor) +ivili!aiile vec@i utili!au diferite metode de p&strare a cadavrelor7 a"e!area 3n sare "i uleiuri (%esopotamia $ conservarea 3n miere (Atiopia $ se pare c& "i 5le*andru cel %are a fost 3m0&ls&mat cu miere "i a"e!at 3ntr#un sicriu se cristal de roc&) %etoda actual& folose"te formoli!area pe cale arterial& cu o soluie de 10#20I formol$ la care se adaug& 0ora de sodiu6 glicerin&$ alcool metilic "i colorani) Legislaia rom,n& prevede o0ligaia 3m0&ls&m&rii cadavrelor care se transport& dintr#o localitate 3n alta$ iar pentru ca!urile care necesit& e*perti!are medico#legal& 3m0&ls&marea se va efectua dup& autopsiere pentru a nu modifica datele macroscopice "i investigaia to*icologic&) "I. TRAUMATOLOGIE MEDICO-LEGAL T%a',a*-l-gie gene%al %edicina legal& studia!& traumatismele$ complicaiile "i consecinele precoce sau tardive asupra organismului precum "i orice deces suspect sau violent de natur& traumatic&) =raumatismele sunt consecina aciunii asupra organismului uman a unor factori e*terni caracteri!ai prin cantitatea varia0il& de energie care acionea!& cu producerea unor efecte specifice asupra organismului uman$ denumite traume sau le!iuni de violen&) =raumatismul este consecina unor interaciuni 3ntre7 # agentul traumati!ant caracteri!at prin7 for& cinetic&$ vite!&$ morfologie$ ung@iul de aciune$ direcia de aciune etc) # organismul le!at care pre!int& anumite caracteristici morfologice "i funcionale$ dispo!iie fa& de agentul vulnerant$ locali!are$ reactivitate local& "i general& Gravitatea le!iunii de violen&$ a c&rei evaluare constituie un criteriu fundamental al 3ncadr&rii faptei$ varia!& 3n funcie de7 o greutatea "i fora cinetic& imprimat& agentului vulnerant o forma "i caracterele morfologice ale agentului o regiunea anatomic&$ suprafaa "i organele afectate o reactivitatea organismului o e*istena unor afeciuni patologice cornice Anergia traumatic& poate avea efecte locale$ directe "i indirecte$ sau efecte la distan&) 5cestea pot fi mediate sau secundare) Afectele directe$ imediate$ sunt cele determinate de aciunea nemi<locit& a agentului traumatic asupra esuturilor) 'e pot asocia tul0ur&ri funcionale sau deregl&ri fi!iopatologice generale grave$ care pot duce la moarte) Afectele secundare (mediate ale unui traumatism sunt determinate de complicaii mai mult sau mai puin severe care apar la distan& 3n timp de la data producerii traumatismului) %odalitatea de aciune a agenilor traumatici comport& mecanisme de7 # lovire direct& (le!iuni active $ # indirecte (pasive sau induse # comprim&ri 3ntre dou& planuri dure # le!iuni comple*e mpre<ur&rile de producere sunt repre!entate prin7 # accidente de circulaie (cele mai frecvente $ sau de alt tip (accidente de v,n&toare$ pescuit$ casnice # auto#"i @eteroagresiuni # accidente de munc&$

# c&deri$ precipit&ri # alte evenimente$ catrastrofe naturale sau provocate$ r&!0oaie # aciuni teroriste # tortur& 5ctivitatea e*pertal& medico#legal& se confrunt& cel mai frecvent cu traumatismele$ care se situea!& pe locul trei de mor0iditate dup& 0olile cardiovasculare "i neoplasme) 5genii traumatici sunt variai de natur& mecanic&$ c@imic&$ fi!ic&$ ageni$ 0iologici$ etc) T%a',a*-l-gie ,ecanic =raumatismele mecanice sunt re!ultatul aciunii fi!ice determinate de un corp contondent asupra organismului uman) Organismul traumati!at va reflecta unele caraceristici morfologice ale agentului traumatic mecanic 3n reaiie cu elementele sale particulare7 dimensiune$ form&$ vite!&$ direcie de aciune) +lasificarea agenilor traumatici are drspt scop recunoa"terea generic& a agentului vulnerant prin descrierea am&nunit& a le!iunii de violen&) 1dentificarea lui de certitudine se reali!ea!& prin e*amin&ri complementare 0iocriminalistice) +lasificarea medico#legal& 8ane"#%oraru (19CL a agenilor traumatici mecanici cuprinde7 1) +orpuri contondente7 +u suprafa& mic& (p,n& la 1C cm2 o 8eregulat&7 piatr&$ pumn o -egulat& # sferic& cilindric& 7 piatr&$ 0ile$ 0ee # poliedric&$ cu muc@ii "i coluri7 ciocan$ muc@ie de topor$ c&r&mid& +u suprafa& mare ( peste 1C cm2 o /lan&7 sc,ndur&$ perete$ podea$ apa din 0a!in o 8eregulat&7 partea frontal& autove@iculului$ surp&ri de maluri$ soi cu denivel&ri) 2) +orpuri cu v,rfuri$ margini sau lame ascuite) 3nep&toare7 ac$ furc&$ pile$ andrele$ 3nep&toare# t&ietoare7 0riceag$ pumnal$ cuit cu v,rf ascuit t&ietoare7 cuit$ sticl&$ lam&$ 0rici t&ietoare despic&toare7 topor$ sat,r$ sap&$ etc) B) /roiectile de arm& de foc (gloane "II. #RACTURILE repre!int& soluii de continuitate osoas& re!ultate 3n urma aciunii unor factori mecanici) +a frecven& sunt 3nt,lnite 3n 25I din ca!uri$ sunt mai rare la copii$ cu inciden& mai mare la 0&r0aii 3ntre 20#50 ani) (racturile la copii sunt de tip particular$ 3n lemn verde) A*perti!a medico#legal& se confrunt& cu aspecte legate de sta0ilirea diagnosticului de fractur&$ vec@imea le!iunii$ modul de producere al fracturii$ evaluarea timpului de 3ngri<iri medicale "i a sec@elelor) 4iagnosticul de fractur& se sta0ile"te pe 0a!a coro0or&rii datelor clinice "i a diagnosticului radiologie) (racturile directe re!ult& 3n urma aciunii forei cinetice "i se pot produce prin lovire$ prin !dro0ire sau penetare (arme de foc ) (racturile indirecte apar la distan& de locul de aplicare al forei) Ale se pot produce prin traciune$ prin torsiune sau r&sucire (fracturi @elicoidaie $ prin fle*ie (fora acionea!& la capetele osoase $ prin compresie sau prin mecanisme asociate) +omplicaiile fracturilor sunt generale "i locale$ imediate "i tardive) +omplicaii imediate neurovasculare sunt repre!entate de secionarea unor nervi "i/sau vase de capetele fracturale (nervul median$ artera radial& > @emoragii masive cu "oc traumatic> em0olie gras& sau trom0em0olie pulmonar&) +omplicaiile locale constau 3n tul0ur&ri de consolidare (3nt,r!iere de consolidare$ lipsa consolid&rii osoase # pseudartro!a$ calus vicios $ osteomielite$ osteite) /rintre complicaiile tardive se 3nt,lnesc redorile articulare$ necro!a avascular&$ osteoporo!a "i artro!a posttraumatic&) .Le/i'nile Ma(i&'l'i #acial. %asivul facial este format dintr#un ansam0lu de oase pneumatice$ cu perei su0iri$ fiind o regiune care este sediul a numeroase acte de agresiune c,t "i a altor modalit&i de producere a traumelor (accidente rutiere$ etc ) (racturile "i dis<unciile masivului facial sunt frecvente 3n agresiuni av,nd diverse forme clinice7 fractura de tip Le (ort 1 (fractura Guerin $ fractura de tip Le (ort 11 sau fractura piramidal&$ fractura de tip Le (ort 11) (racturile peretelui e*tern al or0itei sunt mai puin frecvente)

%ai frecvent se produce 3n cadrul unor agresiuni directe fractura arcadei !igomatice) (racturile i!olate ale peretelui intern al or0itei pot 3nsoi contu!ia glo0ului ocular) (racturile peretelui superior sunt iradiate de la nivelul 0olii craniene) %ult mai frecvente sunt fracturile piramidei na!ale fie ale cartila<ulului septal sau ale oaselor proprii na!ale i!olate sau 3n asociere) 1n Masocierile cu fracturile etmoidale se pot produce complicaii infirmi!ante de tipul dia0etului insipid) (racturile mandi0ulei sunt grevate de forma "i structura osoas& particular& a acestui os mo0il$ care pre!int& numeroase inserii musculare) (racturile de mandi0ul& sunt fracturi simfi!are$ fracturi parasimfi!are$ unice sau 0ilaterale) (racturile ramurei ori!ontale sunt mai frecvente 3n regiunea molar& "i pot fi f&r& deplasare$ sau cu deplasare "i 3nc&lecarea fragmentelor) (racturile ramurii ascendente sunt locali!ate la nivelul ung@iului$ a corpului$ a condilului "i la nivelul apofi!ei coronoide) =raumatismele alveolo#dentare sunt fracturi alveolo#dentare "i traumatismele dentare propriu#!ise care se pot produce prin lovire direct& sau prin mecanism indirect mediat prin menton) =raumatismele dentare propriu#!ise pot afecta dinii temporari sau dinii permaneni$ situaie 3n care este adesea invocat pre<udiciu estetic) .Le/i'nile O(-a(e Ale C%ani'l'i. Oasele calotei au o grosime varia0il& de 0$4#1 cm$ formate din esut diploic dispus 3ntre cele dou& t&0lii$ e*tern& "i intern&) 1radierea liniilor de fractur& se face ca regul& general& pe direcie paralel& cu a*ul de compresiune) +unoa"terea modului de producere al traumatismului cranio#cere0ral are o deose0it& importan& pentru interpretarea mecanismelor 3n cadrul e*perti!elor medico#legale) Fracturile craniene directe se produc "i sunt locali!ate 3n aria de impact) 'e pot constata multiple variante ale fracturilor craniene directe$ fiecare cu caracteristici specifice care le individuali!ea!& ca forme distincte) (racturi liniare # (ractura liniar& este de o0icei unic&$ se formea!& prin reducerea ra!ei de cur0ur& (presiune "i interesea!& fie o singur& t&0lie cranian& c,nd se constituie o fisur&$ sau am0ele$ t&0lii c,nd formea!& o linie de fractur&) +el mai frecvent direcia de propagare este meridional& "i afectea!& un os cranian sau oase cone*e) /ropagarea poate fi ecuatorial&$ c,nd liniile de fractur& sunt dispuse circular 3n <urul unui focar cu ra!& de cur0ur& mai acccentuat&) (ractura liniar& poate pre!enta ramificaii la capete iar pe parcurs are o de@iscen& varia0il&) (racturile circulare sunt dispuse ecuatorial 3n !ona de impact "i au o locali!are dependent& de locul de aplicare a agentului vulnerant) (racturile circulare de tip ecuatorial sunt denivelate sau su0eta<ate "i apar prin mecanism de lovire direct&$ acolo unde ra!a de cur0ur& a cutiei craniene este mai mic&) 5spectul fracturilor depinde de dimensunile "i forma agentului vulnerant) 4ac& suprafaa corpului este mai mic& de 4 cm2 fractura amprentea!& corpul ("tanea!& forma "i permit identificarea agentului vulnerant care a produs fractura$ dac& dimensiunile sunt 3ntre 4 "i 1C cm2 se produc fracturi cominutive$ esc@iloase care nu p&strea!& forma agentului$ iar dac& suprafaa este peste 1C cm2 se produc fracturi liniare) (racturiie cominutive # 3n focarul de fractur& cominutiv se constat& mai multe fragmente osoase) Ale apar prin impact direct sau intersectarea liniilor meridionale cu cele ecuatoriale) 5ceste tipuri de fracturi au efect compresiv sau penetrant conferit de fragmentele osoase care se pot deta"a complet$ le!,nd dura) (racturile de@iscente # sunt particulari!ate prin distana mare dintre versanii fracturii liniare) /ereii se situea!& pe planuri diferite ca 3n fractura 3n teras&$ sau sunt 3n ung@i 3n ca!ul fracturii 3n <g@ea0$ fiind produse prin corpuri cu muc@ii) (racturi de tip particular a (ractura prin a"c@iere # este re!ultatul aciunii corpurilor ascuite$ cu vite!& mare care se e*ercit& tangent "i deta"ea!& un fragment osos al calotei) 0 4is<uncia suturilor # se constat& la adult prin lovirea capului fi* sau prin comprimarea 3ntre dou& planuri dure a capului) Fracturi mediate 5ceste tipuri de fracturi sunt rare$ ele produc,ndu#se prin intermediul unor structuri e*tracraniene care transmit unda de for& traumatic& aplicat& la distan& de craniu$ la nivelul acestuia) (racturile mediate pre!int& dou& variet&i mai importante "i anume fractura mediat& prin ra@is "i fracura cranian& mediat& prin mandi0ul&) Fracturile indirecte

'unt fracturi iradiate de la o fractur& direct& de impact$ sau pot apare contralateral !onei de impact$ mai frecvent la 0a!& dar se 3nt,lnesc "i la 0olt&) Ale sunt dispuse paralel cu a*ul de transmitere a forei "i se su0ia!& spre cap&tul 3ndep&rtat) .T%a',a*i(,e "e%*e0%-,ed'la%e. 'unt 3nt,lnite 3n accidente de circulaie$ c&deri$ precipit&ri$ rar loviri directe) 1ncidena varia!& 3ntre 5 "i JI din le!iunile aparatului locomotor) 4up& mecanismul de producere traumatismele verte0romedulare pot fi indirecte (ma<oritatea "i mai rar directe) Le!iunile indirecte se produc prin @iperfle*ie$ @ipere*tensie$ fle*ie lateral&$ torsiune "i telescopare) 3n fractura apofi!ei odontoide fragmentul plon<ea!& 3nainte$ iar 3n fracturile de atlas fragmentele deta"ate ale arcurilor produc compresie medular&) (ractura prin @iperfle*ie de la nivelul verte0rei a C#a cervicale este 3nsoit& de 1u*aia ligamentelor posterioare) +oafectarea medular& se manifest& prin contu!ie medular&$ prin sindroame de compresiune medular&$ dilacerare 3n seciunile medulare asociate cu edem traumatic "i importante manifest&ri neurologice) %anifest&rile sunt corelate cu sediul le!iunii medulare) 3n locali!area cervical& 3nalt& se asocia!& tul0ur&ri respiratorii "i circulatorii$ iar 3n locali!&rile toracolom0are apar mai ales parali!ii ve!icale "i intestinale) .T%a',a*i(,ele Me,0%el-%. Lu*aia acromioclavicular& se produce prin c&dere pe um&r$ rar prin lovire direct&) =ipurile anatomoclinice sunt7 supraacromial&$ su0acromial& sau su0coracoidian&) Lu*aia sternoclavicular& este mai rar 3nt,lnit& fiind re!ultatul lovirii sau c&derii) (racturile de clavicul& se produc prin lovire direct& sau indirect prin c&dere pe m,n&$ pe um&r sau pe cot$ determin,nd 3ndoirea osului) 4e"i omoplatul este 0ine prote<at de masa muscular& se pot produce fracturi prin mecanism direct$ respectiv loviri "i c&deri sau prin mecanism indirect$ respectiv prin c&dere pe um&r$ cot sau m,n&) Lu*aia scapulo@umeral& se poate produce prin c&dere pe um&r$ cot sau m,n&$ rar prin mecanism de lovire pe um&r) %em0ruN superior # (racturile la nivelul @umerusului se pot produce direct sau indirect cu apariia de fracturi diafi!are sau ale epifi!elor) (racturile diafi!ei pot fi re!ultatul lovirii active ori a c&derii pe cot sau m,n&$ se mai pot produce prin r&sucire) Le!iunile cotului pot fi entorse "i lu*aii produse prin c&dere pe m,n& sau @ipere*tensie) (racturile de la nivelul oaselor ante0raului) (racturile olecranului se produc prin c&dere pe cot$ fracturile diafi!ei cu0itale sunt fraturi de ap&rare (cel mai frecvent sau se produc prin c&dere) (racturile epifi!ei distale se produc prin mecanismul direct "i indirect) (racturile e*tremit&ilor radiale cunosc un mecanism indirect de producere$ fa& de fracturile dafi!are care se produc mai ales prin lovire direct&$ mai rar prin torsiune) Antorsele "i lu*aiile radiocarpiane se produc prin c&dere pe m,n& (@ipere*tensie ca "i fracturile oaselor carpului) %em0rul inferior # 4is<unciile "i lu*aiile 0a!inului se produc prin precipitare sau lovire de corpuri dure cu apariia diasia!isuiui simfi!ei pu0iene) (racturile 0a!inului pot fi consecina c&derilor de la 3n&lime sau a accidentelor rutiere$ mai rar prin lovire cu sau de corp dur> sau comprimare 3ntre dou& planuri dure) (racturile prin compresiune afectea!& pu0isului sau ramurile isc@iopu0iene la care se asocia!& rupturi de ve!ic& "i uretr&$ iar 3n precipit&ri sunt afectate isc@ioanele "i nervul sciatic) (racturile pu0iene sunt 3nsoite de le!iuni ale ve!icii "i uretrei$ 3n funcie de gradul dis<unciei) 'acrul$ coccisul "i osul iliac sunt fracturate prin lovire direct&$ iar fracturile aceta0ulului se produc 3n c&derile 3n picioare sau 3n accidentele de circulaie prin lovirea genunc@ilor de 0ord) Lu*aia co*ofemural& este o le!iune grav& produs& prin c&dere "i/sau precipitare) (racturile colului femural pot fi consecina accidentelor casnice$ rutiere "i rar a lovirii directe) (racturile diafi!ei femurale se produc prin mecanism direct$ lovire$ c&dere sau torsionare) Apifi!a distala se fracturea!& prin lovire direct& de 0ord$ c&dere$ rar prin# torsionare) Antorsele "i lu*aiile genunc@iului sunt re!ultatul @iperfle*iei$ sau @ipere*tensiei 3n accidente rutiere$ de munc&$ sport$ c&deri$ torsiuni) (racturile de rotul& se produc de regul& prin mecanism direct) (racturile diafi!ei peroniere sunt rare$ mai frecvent se asocia!& cu fracturile ti0iei) La nivelul platoului ti0ial apare tasare 3n fracturile produse prin c&dere de la 3n&ime)

(ractura a diafi!ei este frecvent 3nt,lnit& 3n practic& "i se produce prin lovire direct& (accidente$ agresiuni sau torsiune 3n cadrul c&derilor) (racturile 0imaleolare se produc prin torsiune 3n cadrul c&derii) Antorsele "i lu*aiile piciorului se produc prin c&dere "i mai rar prin lovire cu corp dur sau c&lcare) "III. ACCIDENTE DE CIRCULAIE 5nali!a factorilor care contri0uie la producerea accidentelor de circulaie arat& c& principalii vinovai sunt conduc&torii autove@iculelor (L5#J0I care 3ncalc& prin diverse moduri reglement&rile privind conducerea ve@iculului) 5stfel$ 3n primul r,nd este dep&"it& vite!a legal& de circulaie$ apoi se efectuea!& dep&"iri neregulamentare$ ali factori implicai fiind conducerea su0 influena alcoolului "i conduita necorespun!&toare a pietonilor) (actorul vite!& este esenial 3n producerea accidentului) =raumatismele produse 3n accidentele de circulaie depind dup& tipul de ve@icul$ vite!a ve@iculului$ po!iia ocupantului$ felul impactului$ dispo!iia le!ionai&$ mecanismele fi!iopatologice implicate 3n gene!a "i evoluia traumatismelor) #ac*-%'l ',an n componena acestui factor intr& conduc&torul ve@iculului$ pasagerii$ 0icicli"tii "i pietonii$ repre!ent,nd cel mai important component ai sistemului 9om#ve@icul#mediu de deplasare:) /si@ologia conduc&torului auto (actorul uman este elementul cel mai imprevi!i0il "i cu cea mai mare varia0iiitate datorit& particularit&ilor psi@ologice) 4iverse studii statistice efectuate arat& c& mortalitatea la 0&r0ai 3n urma accidentelor de circulaie este de patru ori mai mare fa& de cea o0servat& la femei) 5ceast& diferen& s#a e*plicat prin caracteristicile comportamentale ale femeilor (sunt mai precaute$ )circul& cu) vite!e mai reduse$ evit& anga<area 3n situaii periculoase$ sunt mai receptive la regulile de circulaie etc) c,t "i prin num&rul mai redus # de circa "ase ori # al femeilor conduc&toare de autove@icule$ fat& de cel al 0&r0ailor) 2nele studii statistice menionea!& la grupa de v,rst& 3ntre 1J# 24 de ani 3n ca!ul conduc&torilor auto 0&r0ai producerea unor accidente de c&tre ace"tia sau accidentarea mortal& 3ntr#o proporie de J ori mai mare dec,t 3n c&!ui femeilor) 5ccest raport scade c&tre maturitate pentru a cre"te apoi la v,rste 3naintate) 'tatistic s#a constatat c& persoanele c&s&torite sunt mai rar implicate 3n accidente mortale dec,t cele celi0atare$ v&duve sau divorate) 4iverse studii arat& c& 3ntr#o situaie iminent& de accident valoarea timpului de reacie motor "i capacitatea de alegere rapid& a celei mai potrivite manevre reflect& caracteristicile neuro#psi@ice ale conduc&torului de autove@icule) +u toate acestea$ persoanele tinere cu un timp de reacie motor scurt$ produc mai multe accidente dec,t adulii "i c@iar cei 3n v,rst&$ datorit& lipsei de e*perien&$ a ateniei mai puin concentrate$ a atitudinii de 0ravad& tipic& v,rstelor tinere$ a spiritului de competiie$ a lipsei de prevedere etc) 2n alt fenomen important este atenia distri0utiv& mai solicitat& dec,t atenia simpl& 3n circulaia rutier&$ conduc&torul auto tre0uind s& urm&reasc& permanent "i simultan dou& sau mai multe fenomene sau aciuni (funcionarea autove@icolului$ caracteristice le c&ii de circulaie$ condiiile 3n care se desf&"oar& circulaia$ etc) ) +alitatea ateniei difer& de la o persoan& la alta "i poate varia foarte mult la aceea"i persoan& 3n funcie de starea de o0oseal&$ de consumul de alcool$ de medicamente$ etc) 'olicitarea timp 3ndelungat a ateniei distri0utive constituie factor important 3n apariia o0oselii) /e l,ng& efortul fi!ic se adaug& o solicitare intens& neuropsi@ic&$ favori!,ndu#se apariia o0oselii "i implicit posi0ilitatea producerii unui accident) 'olicitarea oc@ilor este deose0it de important&$ peste 90I din stimulii e*teriori privind circulaia rutier& fiind recepionai de c&tre conduc&torul auto pe cale vi!ual&) 5daptarea complet& a oc@iului la diferene mari de iluminare$ ca de e*) adaptarea ia 3ntuneric se reali!ea!& 3n cca 20 de minute) 3n ca!ul apariiei 0ru"te a unui fascicol luminos puternic c,nd oc@ii sunt adaptai la 3ntuneric$ aspect o0servat 3n timpul nopii$ c,nd se 3nt,lnesc dou& autove@icule cu farurile aprinse (fa!& lung& se poate produce fenomenul de or0ire temporar&$ cu refacere parial& 3n cca 5 sec) 3n ceea ce prive"te c,mpul vi!ual al conduc&torului auto$ se aprecia!& c& reluarea controluluii vi!ual al drumului dup& o privire 3n afara c,mpului vi!ual de 10 grade a*at pe drum$ necesit& un timp de 0)5#1)2 sec$ fapt ce poate influena sigurana circulaiei) 3n ca!ul drumurilor lungi "i cu o solicitare vi!ual& intens& un rol important revine sta0ilit&ii vederii clare$ manifestat& prin p&strarea permanent& "i clar&$ timp de peste 15#20 sec a imaginii unui o0iect privit fi*$ 3nt,lnit pe calea rutier&) Amotivitatea repre!int& o caracteristic& important& pentru conduc&torul auto) /ersoanele cu @iporeactivitate emoional&$ cu reacii 3nt,r!iate$ pot produce acccidente din motive neeseniale)

'e aprecia!& c& pentru conducerea autove@iculelor procesele de g,ndire cerute de activitatea de prelucrare a informaiilor de re!olvare a diverselor situaii ce apar pe traseu nu sunt prea complicate "i de aceea nivelul de inteligen& necesar 3nsu"irii te@nicilor de conducere "i regulilor de circulaie nu este prea ridicat$ 3n sc@im0$ celelalte 3nsu"iri anatomo#funcionale "i 3n special cele care vi!ea!& anali!atorul optic$ tre0uie s& fie optime$ deoarece funcia vi!ual& este un factor important 3n evitarea accidentelor de circulaie) I,1lica%ea 1ie*-nil-% 2n 1%-d'ce%ea acciden*el-% 5glomer&rile ur0ane au dus la o cre"tere spectaculoas& a traficului pietonal$ 3n !onele ur0ane circa 50I din accidente fiind datorate nerespect&rii regulilor de circulaie de c&tre pietoni) +opii sunt pietoni vulnera0ili$ unu din 10 decese la grupa de v,rst& 3ntre 5 "i 15 ani se datorea!& accidentelor de circulaie) 4e asemenea$ persoanele 3n v,rst& sunt victime mai frecvente ale accidentelor de circulaie$ datorit& sc&derii capacit&ii de a o0seva autove@iculele care se apropie$ datorit& agilit&ii mai reduse "i vite!ei de deplasare mai mici$ pentru a evita autove@iculele sau a traversa drumul mai alert) =impul de reacie motor (=-% este definit ca perioada de timp care se scurge de la perceperea informaiei p,n& la efectuarea unei mi"c&ri corespun!&toare (acionarea sistemelor de comand& ale autove@iculului$ dispo!itivelor de semnali!are etc $ in timpul de O reacie motor (=-% se includ intervalele de timp necesare conduc&torului unui ve@icul pentru perceperea$ interpretarea "i prelucrarea informaiei$ luarea deci!iei "i reali!area reaciei motorii) 1n cadrul =-% s#au descris urm&toarele fa!e succesive7 (a!a de percepie adic& intervalul de timp care se scurge de<a apariia informaiei (o0stacol$ semnal etc) p,n& la perceperea (o0servarea ei de c&tre su0iect) %&rimea acestui interval de timp este 3n funcie de numero"i factori7 forma$ dimensiunile "i iluminarea o0iectivului semnalat> acuitatea vi!ual& a su0iectului> starea de atenie a acestuia> capacitatea de percepere a su0iectului (starea de o0oseal&$ 9or0ireaP prin utili!area necorespun!&toare a farurilor de c&tre alte ve@icule ) (a!a de interpretare repre!int& intervalul de timp care se scurge din momentul c,nd su0iectul o0serv& o0iectul "i p,n& 3ncepe s& reacione!e) (a!a de reacie de prelucrare a informaiei "i luarea deci!iei 3ncepe 3n momentul c,nd su0iectul a luat cuno"tin& de semnificaia informaiei "i se termin& cu luarea deci!iei$ respectiv c,nd 3ncepe s& acione!e) (a!a de acionare repre!int& perioada de timp 3n care se e*ecut& mi"carea necesar& acion&rii instrumentului de comand& (ridicarea piciorului de le pedala de acceleraie$ punerea pe pedala de fr,n& "i 3nceperea ap&s&rii ) Kalorile medii ale =-% cresc pe m&sura 3naint&rii 3n v,rst& a<ung,nd ia o dep&"ire cu cca 20I la grupa de v,rsta C0 # L0 ani) 3n condiii de trafic 3n care se circul& cu vite!& crescut&$ m&rimea timtului de reacie motor este foarte important& deoarece se reduce mult intervalul de timp disponi0il pentru o0servarea "i interpretarea semnelor precum "i intervalul necesar reali!&rii reaciei motor) =-% este evaluat 3n cadrul e*perti!elor te@nice auto) R-l'l c-n(','l'i de alc--l 2n 1%-d'ce%ea acciden*el-% %'*ie%e %a<oritatea studiilor consider& consumul de alcool ca un factor favori!ant sau determinant al accidentelor de circulaie$ 3n producerea c&rora contri0uie 3n procente variind 3ntre B0#50I) '#a constatat c& accidentele erau mai frecvente la persoane cu o alcoolemie de 0)5 Q 1)5 Io $ num&rul lor sc&!,nd pe m&sur& ce cre"tea alcoolemia$ aspect e*plica0il prin faptul c& un conduc&tor auto cu o alcoolemie de 2#B Io este incapa0il s& conduc&$ fiind 3n stare grav& de e0rietate) 3n ca!ul unei alcoolemii de 0)5 # 1 Io se produce o e*citaie psi@omotorie cu o stare de euforie$ 3ncredere e*agerat& 3n capacitatea de conducere a autove@iculului$ manifestarea e*acer0at& a spiritului de competiie$ o supraestimare a propriilor posi0ilit&i "i cumulul acestor manifest&ri m&resc riscul de accidentare) 'tudiile to*icologice au ar&tat c& accidentele sunt mai frecvente dup& ingestii mici sau moderate corespun!&toare unei alcoolemii de 0)50 # 1)50 gIo sc&!,nd apoi ca frecven& pe m&sur& ce alcoolemia cre"te) 'tudiile lui Ai0el preci!ea!& e*istena unei corelaii 3ntre nivelul alcoolemiei "i tul0ur&rile psi@ice determinate de acesta7 La 0)20 Io sunt pertur0ate refle*ele la lumin& "i dispare sigurana 3n conducere La 0)B0 Io este pertur0at& percepia de profun!ime necesar& aprecierii distanelor La 0)50 Io sunt tul0ur&ri de percepie vi!ual& La 0)C0 Io apar tul0ur&ri de ec@ili0ru La 1 gIo timpii de reacie se du0lea!& La 1)50 gIo starea de e0rietate este manifest&$ sunt tul0ur&ri frapante de ec@ili0ru$ conducerea este automat&$ f&r& discern&m,nt)

+alculul riscului arat& c& acesta7 # se triplea!& la o alcoolemie de 0)5gIo$ # va cre"te de 5 ori la o alcoolemie de 1 gIo$ # cre"te de 15 ori la o alcoolemie de 1)5 gIo "i # cre"te de 55 ori la o alcoolemie de 2 gIo) 5socierea consumului de alcool cu tranc@ilil!an3e sau 0ar0iturice cre"te de asemeni riscul de producere al accidentelor) +ercet&rile au ar&tat c& cele mai multe accidente su0 influena alcoolului se produc iarna "i 3n !ilele de duminic& "i luni$ 3ntre orele 1C#24) 2nele studii menionea!& e*istena unor corelaii semnificative 3ntre nivelul alcoolemiei "i modific&rile psi@o#fi!iologice) 3n ma<oritatea &rilor sunt preci!ate nivelele admise ale consumului de alcool) 3n mod curent 3n Auropa operea!& nivele ale concentraiei de alcool admise care varia!& 3ntre 0)2 g/l "i 1 g/l) %ulte dintre studiile anterioare au raportat dificult&i de conducere la concentraii ale alcoolulului de 0$1 g/l sau peste) 5u fost demonstrate deficene la concentraii mult mai mici$ dificult&ile de conducere ap&r,nd la o concentraie a alcoolului de 0$2 g/l "i c@iar 0$B g/l$ toate caracteristicile relevante ale conducerii unui autoturism au fost afectate semnificativ la concentraia de 3.4 g5L E6ec*ele ,edica,en*el-% a('1%a c-nd'c*-%il-% a'*-iscul producerii accidentelor de circulaie poate fi crescut prin folosirea unor su0stane medicamentoase "i 3n special a medicaiei psi@otrope) %edicamentele care se adresea!& sistemului nervos7 @ipnotice$ analge!ice$ psi@otrope$ stimulante produc sc&derea sensi0ilit&ii la stimulii e*terni$ sc&derea refle*elor$ diminu& presiunea arterial& "i temperatura$ produc 0radipnee$ in@i0& refle*ele condiionate "i cresc a timpului de reacie) 5mfetamina produce o stare de euforie$ alterarea capacit&ii de apreciere corect& a unor situaii critice$ an*ietate$ ameeal& "i uneori @alucinaii$ favori!ea!& asumarea de risuri e*cesive fa& de capacitatea proprie de conducere a autove@iculului) %edicamentele antidepresive pot favori!a apariia de st&ri de irasci0ilitate$ @ipermotricitate$ temur&turi$ diminuarea ateniei$ astenie$ cefalee$ tul0ur&ri de vedere) %edicamnetele sedative ale '8+ pot producee somnolen&$ ameeal&$ diminuarea capacit&ii de concentrare a ateniei$ de!orientare) ;ar0ituricele pot determina sc&derea acuit&ii vi!uale "i diplopie) 'edativele diminu& capacitatea de coordonare a mi"c&rilor) =ranc@ili!antele au fost deseori incriminate # 3n apariia accidentelor de circulaie$ put,nd produce somnolen&$ astenie$ incapacitate de concentrare a ateniei$ tul0ur&ri 3n coordonarea mi"c&rilor voluntare> imagini neclare$ diplopie$ tul0ur&ri de acomodare "i fotofo0ie) 5nti@istaminicele produc somnolen&$ ameeal&$ tul0ur&ri de vedere$ astenie$ pertur0&ri 3n coordonarea mi"c&rilor) 3n ca!ul tuturor medicamentelor se va acorda o atenie deose0it& inter!icerii consumului de alcool care poate m&ri efectele secundare "i favori!a riscul apariiei accidentelor de circulaie) S*a%ea de (n*a*e 7i acciden*ele de ci%c'la8ie ;olile cronice m&resc riscul producerii accidentelor$ reduc capacitatea de concentrare a ateniei$ scad coordonara motorie "i diminu& reaciile refle*e) +ea mai care importan& o au afeciunile cardio#vasculare)1 2nele studii menionea!& c& circa 1/B din ca!urile de pierdere a cuno"tiinei la volan sunt datorate cardiopatiei isc@emice) 5u mai generat accidente7 @ipertensiune arterial&$ epilepsia$ tumori cere0rale$ angioame$ a0cese$ encefalita 3n stadiul de de0ut$ edemul cere0ral$ @emoragia cere0ral&$ aterosclero!a cere0ral& sau st&rile cicatriciale dup& un traumatism cranio#cere0ral) 4ia0etul !a@arat "i cri!ele de @ipoglicemie pot produce ameeli$ pertur0&ri 3n coordonarea mi"c&rilor$ pierderea cuno"tiinei m&rind riscul de accidentare) 5lte afeciuni care 3n anumite condiii pot favori!a apariia accidentelor de circulaie sunt7 psi@o!ele$ nevro!ele o0sesive$ paranoia$ sc@i!ofrenia$ nevro!a astenic&$ spasmofilia$ @ernia de disc$ discartro!ele "i poiiartritele) #ac*-%'l &e)ic'l 7i al8i 6ac*-%i 4e"i sunt adesea incriminai$ ace"ti factori au un rol mult r@ai redus 3n cau!alitatea accidentelor de circulaie$ contri0uia lor poate fi pro0at& 3n cadrul e*perti!ei te@nice auto "i a e*perti!ei de specialitate) 'istemele efective de 3ncarcerare ce alc&tuiesc structura autove@iculelor sunt portierele$ caroseria$ volanul$ 0ordul etc) +entura de siguran& este astfel amplasat& 3nc,t s& evite aceste structuri$ dar cu toate acestea ele sunt mai puin eficiente 3n impactele laterale$ sau 3n cele frontale foarte intense) '#a constatat c& o treime dintre accidentai pre!int& le!iuni cau!ate de centura de siguran&$ mai ales toracice "i a0dominale$ unele constituindu#se ca factor esenial 3n decesul unor persoane) +omponena factorilor (denumii "i e*terni se refer& la7

1) 'tarea te@nic& a autove@iculului 7 sisteme de direcie$ sisteme de fr,nare$ sistem de rulare$ sistem de iluminare$ semnali!area 2) 'tarea c&ii rutiere B) +ondiiile meteorologice 4) +ondiii de vi!i0ilitate /articularit&ile te@nice ale autove@iculului implicat 3n accidentul de circulaie pot determina producerea unor le!iuni caracteristice ce ofer& indicii privind tipul de autove@icul) Vehiculele se clasific n urmtoarele grupe: 5utove@icule cu roi pneumatice o de m&rime mic& (motorete$ motociclete$ scutere o de m&rime medie (autoturisme o autove@icule mari # cu motor proeminent (autocamioane$ auto0asculante$ tractoare # cu motor interior (auto0u!e$ camioane 5utove@icule cu roi metalice tren$ tramvai$ tractoare cu "enile Ke@icule f&r& motor7 0iciclet&$ c&ru&$ tr&sur&) 4in totalul accidentelor rutiere factorul autove@icul este implicat 3n circa 5I dintre ca!uri) Starea drumurilor intervine 3n gene!a accidentelor prin caracteristicile drumului7 l&ime$ pant&$ cur0ura$ natura "i starea asfaltului$ dispunerea indicatoarelor$ refugiile$ spaiile ver!i$ etc 4rumurile 3n pant&$ rampele "i cur0ele reduc vi!i0ilitatea gener,nd evenimente rutiere mai ales 3n ca!ul dep&"irilor) -a!a de cur0ur& influenea!& sta0ilitatea "i 3nscrierea autove@iculelor 3n cur0&) Condiiile meteorologice defavorabiie (ceaa$ ploaia$ ninsoarea$ poleiul mic"orea!& vi!i0ilitatea "i determin& apariia condiiilor de producere a alunec&rilor (derapa<elor $ solicit& aparatul vi!ual cu efect negativ asupra capacit&ii de conducere) Circulaia pe timp de noapte m&re"te riscul de accidentare$ corpurile aflate pe partea carosa0il& sau 3n afara drumului p&rind a fi situate mult mai departe "i mai mari dec,t 3n realitate) La crearea acestei ilu!ii vi!uale contri0uie din plin ve@iculele care vin din sens opus cu farurile aprinse la fa!a de drum) Mecani(,ele de 1%-d'ce%e ale acciden*el-% de ci%c'la8ie %ecanismele de producere ale accidentelor de circulaie au fost sistemati!ate astfel7 Lovirea de ctre vehicul$ mai rar 3nt,lnit&$ le!iunile de violen& fiind u"oare (ec@imo!e$ @ematoame$ e*coriaii "i fiind situate la suprafaa de impact cu p&rile proeminente ale autove@iculeleor) Kictimele sunt pietonii surprin"i de ve@iculele care se deplasea!& cu vite!& mic&) Lovirea de c&tre ve@icul urmat& de c&derea victimei implic,nd acela"i mecanism de producere$ 3ns& datorit& vite!ei mai mari a autove@iculului victima este de!ec@ili0rat& "i cade) 3n aceste condiii pot apare le!iuni produse de impactul cu ma"ina "i le!iuni produse prin c&dere) 1) le!iuni produse de impactul cu p&rile proeminente ale ma"inii) 2neori e*coriaiiie sau pl&gile contu!e pot p&stra forma suprafeei de impact (desenul radiatorului$ marginea farului$ etc) > 2) le!iunile produse prin c&lcare (mecanismul c&lc&torului de rufe se caracteri!ea!& prin e*coriaii "i ec@imo!e asociate cu le!iuni ale organelor interne (rupturi$ dilacer&ri$ striviri$ fracturi$ atriii musculare ) 2neori pe tegumente se imprim& desenul anvelopei) B) le!iunile produse prin t,r,re$ cel mai frecvent fiind e*coriaii 3n placard$ produse de asperit&ile drumului) Ale se 3ntind pe suprafee mari "i sunt formate uneori din multiple e*coriaii liniare) Lovirea de c&tre ve@icul urmat& de proiectarea victimei$ 3n aceste ca!uri distana de proiectare este 3n funcie de7 vite!a autove@iculului$ greutatea corpului "i ung@iul de impact) La vite!a de 50 Fm or& dac& autove@icul love"te victima su0 ung@iul de 45H o va proiecta la apro*imativ 20 m$ pe c,nd la un ung@i de L5H o va proiecta numai la 10 m) La examinarea victimei proiectate se constat& dou& categorii de le!iuni7 a) le!iuni produse prin impact$ situate la nivelul la care partea proeminent& a ve@iculului a lovit victima> 0) le!iuni datorit& proiect&rii victimei situate mai ales la nivelul e*tremit&ii cefalice sau a trunc@iului) 5tunci c,nd proiectarea victimei s#a produs pe un plan 3nclinat sau la diferen& de nivel$ se vor produce "i le!iuni de rostogolire) Le!iunie de proiectare sunt cele mai grave deoarece la greutatea corpului se adaug& "i fora de propulsie imprimat& de vite!a autove@iculului) +el mai frecvent se constat& traumatisme cranio#cere0rale urmate de le!iuni traumatice ale trunc@iului "i mem0relor) /roiectarea din ve@icul poate avea loc 3n condiii de fr,nare 0rusc&$ vira<$ derapare$ ciocnirea ma"inii de un o0stacol) Le!iunile sunt foarte grave$ asociate uneori cu le!iuni produse prin rostogolire)

=amponarea se produce 3n condiiile 3n care victima este prins& 3ntre ve@icul "i un o0stacol$ (!id$ pod$ gard $ 3ntre dou& ve@icule care se ciocnesc$ 3ntre tampoanele vagoanelor$ etc) 3n acest ca! se constat& le!iuni de strivire a segmentelor anatomice "i a organelor interne) +&lcarea simpl& de c&tre un ve@icul este un accident ce se 3nt,lne"te mai rar$ victimele fiind pietonii surprin"i culcai pe carosa0il) 2neori amprentele roii pot fi pusee 3n eviden& pe piele sau pe 3m0r&c&minte) +&lcarea de c&tre roi metalice (tren$ tramvai$#c&rue$ car) produce pl&gi contu!e profunde "i 3n unele ca!uri c@iar amput&ri ale trunc@iului sau ale mem0relor) +&derea din ve@icul (f&r& proiectare se 3nt,lne"te rar) /ot surveni situaii c,nd ve@iculul staion,nd victima cade de pe scar& prin pierderea ec@ili0rului) 5ceast& modalitate de accidentare se poate reali!a "i 3n ca!ul opririi 0ru"te a unui ve@icul (tramvai$ tren$ auto0u! care circul& cu persoane ag&ate pe sc&ri sau 0ara de protecie din spate) Le!iunile sunt u"oare (e*coriaii "i ec@imo!e situate numai pe o singur& parte$ cea de impact cu solul) 5tunci c,nd c&derea este urmat& de rostogolire se constat& "i le!iuni asociate) %oartea violent& 3n ve@icul poate fi datorat& traumatismelor sau into*icaiei cu +O) 5) Moartea prin traumatism poate fi 3nt,lnit& 3n ciocniri$ derap&ri$ proiect&ri) Le!iunile sunt diferite n raport cu locul ocupantului) +onduc&torul auto se love"te cu pieptul de volanul produc,ndu#se le!iuni toracice prin "oc direct) =ot prin "oc direct se produc traumatismele cranio#cere0rale$ victima fiind proiectat& cu capul 3n partea inferioar& a caroseriei) %em0rele inferioare care sunt fi*ate pe pedale pre!int& mai ales fracturi ale oaselor gam0elor) /asagerii sunt proiectai 3n fa&$ cel de l,ng& "ofer 3n par0ri! "i capota ma"inii$ iar cei din spate peste scaunul din faa lor) ;) Moartea datorit intoxicaiei cu monoxid de carbon survine mai ales 3n perioadele reci ale anului datorit& motorului 3n relanti) 4ac& etan"eitatea ca0inei este deficitar& ga!ele de e"apament p&trund 3n @a0itaclu unde reali!ea!& o concentraie crescut& de +O$ responsa0il de producerea unor decese violente) %ecanismele comple*e sunt mai frecvent 3nt,lnite # loviri 3nsoite de proiect&ri$ urmate de comprim&ri$ t,r,ri "i rostogoliri) Leziuni ale ocupanilor autovehiculului (pasageri) Le!iunile victimelor difer& 3n raport cu locul ocupat 3n ve@icul) 3n ca!ul deceleraiei 0ru"te ocupanii din spate sunt proect,i lovindu#se depereii interiori ai ve@iculului sau fiind e<ectai din $ ve@icul$ dup& care se pot lovi de un o0stacol e*terior$ a"a 3nc,t le!iunile re!ultate vor fi mult mai grave dec,t cel produse la impact) K&t&m&ri similare sufer& "i ocupanii din fa& "i din dreapta care au un risc mai mare prin lovirea de 0ord$ par0ri! (se produc secion&ri aNe vaselor g,tului ) La pasagerul din fa s#au descris le!iuni cu prec&dere cranio#cere0rale (de unde "i denumirea de 9locul mortului: dedus& din gravitatea le!iunilor mai mare ca la conduc&torul auto ) La am0ii se 3nt,lnesc le!iuni ale feei "i coloanei verte0rale) Leziunile pietonilor %ecanismele mai frecvente de le!are a pietonilor sunt prin impact direct direct$ proiectare$ c&lcare$ t,r,re$ c&dere "i mecanisme 1 mi*te$ re!ultate din asocierea a dou& sau mai multe mecanisme simple) Le!iunile prin impact direct$ corespund impactului cu ve@iculul "i apar ca le!iuni de impact situate pe partea corpului care este lovit& de ve@icul) A*ist& o coresponden& 3ntre nivelul le!iunii (impactului "i partea din ve@icul care love"te) Ke@iculul las& o urm& forma unei amprente tipice$ po!itive$ sau dimpotriv&$ amprenta corpului r&m,ne pe ve@icul (urma corpultii pe capot& ) 4istana de proiecie a pietonului lovit este 3n funcie de vite!a ve@iculului "i de ung@iul de proiecie 3n care victima a fost surprins& "i proiectat& (3n ca!ul unui ung@i de 45H traiectoria proiect&rii va fi < mai lung& dec,t 3n ca!ul unui ung@i de 90H ) Le!iuni de c&lcare pot fi 3nt,lnite atunci c,nd victima este c&!ut& sau adormit& pe "osea (adesea 3n stare de e0rietate ) /e tegumente se poate o0serva urma pneului care reproduce desenul acestuia) Le!iunile de t,r,re depind de distana "i de felul suprafeei de t,r,re "i constau 3n e*coriaii (dungi$ placarde 3ntinse$ mai adesea discontinui cu caracter vital$ dar este posi0il 3n situaiile de mo0ili!are a unui cadavru (disimulare ) Me*-d-l-gia e91e%*i/ei ,edic--legale 2n &*,%ile 1%-d'(e 2n cad%'l acciden*el-% de ci%c'la8ie A*perti!a medico#legal& se adresea!& victimei 3n via& sau linei persoane decedate 3n cadrul unui accident de circulaie) A*aminarea medico#legal& cuprinde7 # descrierea tipului de le!iuni

# aprecierea modalit&ii de producere a le!iunior (pe c,t posi0il s& susin& o0iectiv un anume mecanism clasic cunoscut # aprecierea anticipativ& a timpului de 3ngri<iri medicale conform 0aremului # evaluarea sec@elelor$ a eventualelor infirmit&i "i/sau invalidit&i) # 3n ca!ul e*amin&rii presupusului conduc&tor pe l,ng& aspectele le!ionale$ se va cerceta e*istena unor 0oii sau deficiene care s& fi influenat conducerea ve@iculului "i se va recolta s,nge 3n vederea determin&rii alcoolemiei sau altor to*ice) # 3n ca!ul persoanelor decedate se va determina alcoolemiei/alcoluria$ sau alte to*ice (+O$ medicamente ) La accidentele cu fug& de la locul faptei$ accidentele cu victime multiple sau 3n care sunt implicate mai multe autove@icule medicul legist va participa activ la e*amenul la faa locului cola0or,nd la identificarea "i interpretarea urmelor traseologice) +ats!alitatea medico#legal& 3n accidentele de circulaie este7 # accidental& (v&t&mare sau ucidere din culp& # accident de munc& # sinucidere # omor (ca!uri rare # disimularea unui omor IX. IDENTI#ICAREA :N MEDICINA LEGAL 14 este o activitate interdisciplinar& medico#legal& cu componente de identificare antropologic&$ criminalistic& "i <udiciar&) +onst& 3n anali!a discirminatorie a caracteristiiclor unui individ pentru a#l delimita de populaia din care face parte) 4omeniul identific&rii medico#legale cuprinde sectoarele 0iocriminalistic$ de identificare a autorului sau victimei printr#o metodologie specific&$ la care se adaug& studiul pro0elor "i a urmelor 0iologice (0iotraseologia $ antropologic "i odontostomatologic 14 0iocriminalistic& relev& aspectele individuale fiind inclus& 3n identificarea <udiciar&$ care cuprinde toate pro0ele administrate 3n cau!&$ organul <udiciar fiind e*clusiv responsa0il pentru sta0ilirea relaiei "i a cone*iunilor dintre persoana identificat& "i fapt&) +a derulare 3n timp identificarea criminalistic& sau 0io criminalistic& precede identificarea <udiciar&$ put,nd fi pro0a0il& sau cert&$ fa& de identificarea <udiciar& care tre0uie s& fie totdeauna cert&) 1dentificarea face parte dintr#un proces "i se desf&"oar& stadial7 1) e*amenul preala0il # e*pertul ia la cuno"tiin&7 o0iectivele e*perti!ei$ piesele supuse e*perti!ei$ coninutul dosarului$ sta0ile"te te@nica "i metodele e*perti!ei$ cooptea!& ali e*peri din alte specialit&i 2) e*perti!a propriu#!is& const& 3n e*amenul general al pro0elor prin o0servaie$ descriere$ comparare$ sau c@iar e*perimental$ elementele particulare vor fi studiate prin te@nicile altor discipline) 2nele e*perti!e pot avea specific aparte # 0alistic$ traseologic$ aceste te@nici impun,nd verificarea atent& a re!ultatelor) B) conclu!iile e*perti!ei vor fi precise$ clare$ argumentate o0iectiv pe 0a!a re!ultatelor cercet&rilor f&cute) +onclu!iile pot fi7 # certe categorice (afirmartive sau negative ) +onclu!ia negativ& nu semnific& devalori!are sau valoare negativ&$ ci faptul c& ipote!a de anc@et& supus& e*perti!ei nu este susinut& sau nu a putut fi verificat& o0iectiv (se recomand& reconsiderare sau cercetarea altei ipote!e ) ) de pro0a0ilitate # opinia e*pertului poate fi spre po!itiv sau negativ$ dar r&m,ne incert&$ insuficient pro0at&$ sau nu se e*clude posi0ilitatea g&sirii caracteristicilor la alt o0iect din aceea"i clas& generic&$ situaie 3n care ipote!a de anc@et& se va completa) 1mposi0ilitatea de re!olvare datorit& valorii pro0atorii sc&!ute (cantitativ sau calitativ$ sau a modific&rii materialului prin trecerea timpului ) 3n cadrul sistemului de 14 o0iectul supus e*perti!ei poate fi agresorul$ victima (persoan& 3n via& sau cadavru sau agent vulnerant/corp delict/dentaia) %etodele specifice de identificare permit sta0ilirea iniial a caracterelor de grup$ specie sau generice "i apoi a identit&ii individuale) A; iden*i6ica%ea 1e%(-anel-% 1%in ca%ac*e%i(*icile ,-%6-6'nc8i-nale 1) identificarea curent& efectuat& cu prile<ul e*perti!ei medico#legale prin documente 0uletin de identitate$ carte de identitate$ pa"aport$ sau amprenta degetului 11 de ia m,na stg 2) identificarea dup& semnalmentele e*terioare$ este o metod& comparativ&$ iniiat& de 5) ;ertillon) %etoda portretului vor0it este unitar& pe pian mondial (la noi %) %inovici face primele descrieri "i

identific&ri de acest tip ) 5lte metode derivate sunt # sc@ia portret$ foto ro0otul$ portret ro0ot computeri!at) B) 1dentifiarea dup& 3m0r&c&minte a persoanei "i identificarea o0iectului vulnerant dup& rupturi sau orificii) 4) 1dentificarea dup& fotografie prin supraproiecie 3n norm& lateral& "i frontal& "i compararea elementelor din caroia<) 5) 1dentificarea dup& amprente digitale$ palmare "i plantare pe 0a!a caracterului de unicitate al acestora) 5ctualmente se folosesc sisteme de comparare prin computer) C) %&sur&tori antropometrice sugestive7 talia vertical "i "e!,nd$ diametrul cefalic 5/ "i transvers$ lungimea "i l&imea 24$ culoarea irisului$ aspectul 0u!ei superioare$ sta6cusul dentar$ morfologia sinusului frontal) L) 5mprenta genetic& !; iden*i6ica%ea cada&%el-% 'ta0ilirea caracterelor de grup (generice se refer& la sta0ilirea apartenenei la specia uman&) 1dentificarea speciei se reali!ea!& prin metode anatomice si @istoloRice comparative "i metode 0iologice) %etodele anatomice comparative utili!ea!& ta0ele de calcul al taliei sau/"i a se*ului pe 0a!a m&sur&torilor antropologice) %etode 0iologice constau 3n reacia de precipitare 2@ien@ut@$ imunofluorescen& "i te@nica amprentei genetice$ e*trem de selectiv& fiind determinarea 548 mt sau a 5%AL genei) 'ta0ilirea v,rstei dup& sc@elet se reali!ea!& 3n funcie de etapa de via&7 intrauterin/etapa de apariie a punctelor de osificare/etapa de cre"tere "i suturare sau stadiul de involuie sc@eletal&) 'e utili!ea!& termeni de v,rst& osoas& "i v,rst& dentar& care corespund cu apro*imaie v,rstei reale (legale ) A*ist& numeroase ta0ele nomogram& pentru sta0ilirea7 v3rstei intrauterine dup& talia cadavrului nn$ punctelor de osificare pe criterii @istologice "i radiologice (;eclard $ v,rstei e*trauterine dup& punctele de osificare$ v,rstei dup& modificarea simfi!ei pu0iene$ v,rstei dup& diametrele craniului "i dup& suturi$ v,rstei dup& modifific&rile unc@iului mandi0ular) # sta0ilirea se*ului7 # se face pe 0a!a unor criterii orientative) 'c@eletul 0&r0ailor este mai ro0ust$ craniul masculin are inserii musculare proeminente "i rugo!it&i evidente) La femei 0a!inul este mai lat) 5lte oase cu dismorfism se*ual sunt clavicula$ @umerusul$ femurul$ radius "i cu0itus) # determinarea rasei utili!a!& indici cranieni$ caracteristicile dentaiei$ forma arcadelor dentare$ etc) Identificarea odonto-stomatologic 2tili!area dinilor ca elemente de comparaie 3n identificarea persoanei se 0a!ea!& pe re!istena acestora la condiiile de mediu nefavora0ile) Ai )re!ist& 3npre<ur&rilor distructive cum ar fi7 putrefacia$ imersia 3n diferite lic@ide$ arderi la diferite temperaturi care pot a<unge p,n& la 1100#1B00 H+) Eeiser 8ielsen define"te te@nica identific&rii comparative odonto#stomatologice astfel7 Peste re!ultatul po!itiv al unei comparar&ri 3ntre constat&rile dentare postmortem (furni!ate de autopsia cavit&ii 0ucale "i informaiile antemortem despre persoana disp&rut& (ar@ive medicale P) omeniul de identificare A*perti!a odontostomatologic& medico#legal& se integrea!& 3n cadrul e*perti!ei medico#legale$ ca o parte component& a sa atunci c,nd materialul de cercetat este constituit din dini$ fragmente sau urme ale acestora ) 3n ma<oritatea ca!urilor solicitarea unei e*perti!e odontostomatologice medico#legale se face 3n7 # accidente de tren ori autove@icule # pr&0u"irea avioanelor # naufragii$ # accidentele colective de munc& cu num&r mare de victime # catastrofe naturale (inundaii$ erupii vulcanice$ avalan"e # aciuni militare # identific&ri individuale # fragmente ale aparatului dento#ma*ilar resturi sc@eletale # urme de mu"care !tapele procedurii de identificare +alitatea "i cantitatea materialului de cercetat impun 3n cadrul e*perti!ei medico#legal& alegerea urm&toarelor metode ce identificare7 # identificarea de grup prin sta0ilirea diagnosticului de specie$ ras&$ etnie$ se*$ v,rst& # identificare individual&$ care 3n ma<oritatea situaiilor este o identificare comparativ& Identificarea de grup - Stabilirea speciei

%etodele antropologice utili!ea!& date de anatomie comparat&$ inclusiv referitoare la morfologia dentar&) %etode @istologice utili!ea!& seciunile din os care la om pre!int& 6 canale ?avers rare "i de dimensiuni crescute$ fa& de animale care le au mai dese "i mai mici) 'pecia#se sta0ile"te "i prin metode 0iologice specifice (tipuri de @emoglo0ina$ grupe sanguine$ reacia de precipitare 2@len@ut@ ) eterminarea v"rstei 'ta0ilirea v,rstei 3n perioada prenatal& /entru dinii temporari evaluarea se 0a!ea!& pe gradul de calcificare al mugurilor dentari "i pe cronologia erupiei$ care este un fenomen 0iologic serial) La v,rsta de C ani copilul are 12 dini funcionali$ 10 deciduali "i 2 molari permaneni) 1ntre r&d&cinile acestora se g&sesc mugurii dentiiei permanente$ dintre care cei ai caninilor a<ung p,n& la marginea inferioar& a osului) Arupia dentar& este este o metod& e*trem de util& 3n aprecierea v,rstei) /rocesul de erupie dentar& este un fenomen 0iologic care se desf&"oar& conform unui calendar genetic$ ritmic$ fiind declan"at de momentul 3n care coroana dentar& este complet format&$ iar r&d&cina a a<uns la cel puin o treime$ p,n& la ma*imum <um&tate din dimensiunile finale) 4entaia temporar& durea!& de la apariia primului dinte$ fenoment ce se petrece 3n <urul v,rstei de "ase luni$ p,n& la erupia primului dinte permanent care are loc 3n <urul v,rstei de C ani$ c,nd erupe primul molar superior pemanent) 'ecvenele de erupie ale dinilor temporari "i cele ale dinilor permaneni sunt utili!ate drept criterii de apreciere a v,rstei$ 3ntruc,t au o ritmicitate 3n timp$ pe care se fundamentea!& multe metode de evaluare a v,rstei) Arupia dinilor permaneni 3ncepe cu primii molari superidri (molarii de "ase ani care sunt urmai apoi de dinii mandi0ulari 3n ordine numeric&$ respectiv$ incisivi$ canini$ premolari "i ceilali molari) 4e"i respect& intervalele de erupie$ uneori caninii pot avea o po!iie ectopic& 3n alveol&$ atr&g,nd posi0ile 3ng@esuiri dentare) 1n perioada dentaiei permanente criteriile dentare de sta0ilire a v,rstei 3n cadrul e*perti!elor medico# legale devin mult mai dificile) La dentaia permanent& criteriile de evaluare a v,rstei sunt orientative) 2!ura dentar& este un proces continuu care este cunoscut at,t la omul primitiv c,t "i la cel actual$ concreti!at prin diminuarea neuniform& a straturilor dure dentare )"i este utili!at& pentru sta0ilirea v,rstei) /rogresia v,rstei individale se manifest& asupra morfologiei dentare clinice$ dar "i microscopic la nivelul componentelor dinilor aceste dou& aspecte st,nd la 0a!a numeroaselor matode de apreciere a v,rstei) Gustafson este primul care anali!ea!& mai multe elemente dentare morfologice prin metode @istologice$ 3n scopul aprecierii$ v,rstei (1950 "i consacr& prin studiile efectuate importana odonto# stomatologiei medico#legale 3n identificare) 1nc& de la iniierea metodei$ Gustafson a apreciat c& cel mai valoros criteriu este transluciditatea r&d&cinii (translucena $ pe c,nd cel mai puin relevant criteriu este re!or0ia radicular&) La nivelul ape*ului$ transparena dentinar& este un proces fi!iologic "i nu unul patologic$ ceea ce face ca acest element s& fie deose0it de util 3n aprecierea v,rstei) eterminarea se#ului prin metode serologice /entru preci!area grupei sangvine$ se utili!ea!& o micrometod& folosind materia pulpar sau se evidenia!& antiRenele de grup 5;O din dentin&$ c@iar dup& o perioad& de C#10 luni de la e*tracia dintelui) 5utorii <apone!i 'eno "i 1s@u!u (19LB $ au determinat se*ul prin studierea celulelor pulpare i!olate "i evidenierea cromo!omului S prin fluorescen&) 1dentificarea @eterocromatinei S din celulele camerei pulpare se poate aplica "i pe dini provenii de la cadavre mai vec@i) 4ac& e*tracia dintelui nu este mai vec@e de cinci luni$ preci!ia de determinare a corpusculului ( este de B0I ) /e material pulpar s#au aplicat metode de determinare en!imoloRice) !valuarea a rasei prin criterii dentare (orrester a studiat influena rasei asupra serialit&ii erupiei$ ar&t,nd c& este mai timpurie la negrii "i indienii americani fa& de americanii de origine european&) (iru "i cola0) au e*plicat variaiile de erupie a dinilor permaneni pe seama predomin&rii tipului regional mediteranean 3n -om,nia) Gill sta0ile"te c& nordamericanii "i indienii au palate eliptice sau para0olice$ 3n timp ce negroi!ii av,nd arcadele dentare lungi$ au implicit palate @iper0olice cu margini paralele) Al susine de asemeni c& mongoloi!ii "i cauca!ienii din 5sia au arcadele triung@iulare "i/sau para0olice$ iar mongoloi!ii pre!int& uneori forma eliptic& a amerindienilor)

/entru discriminarea se*ual& are 3ns& mare valoare l&imea intermolar&$ care deriv& din l&imea mai mare a craniilor masculine fa& de cele feminine$ indiferent de apartenena etnic&) 'tudiul constat& c& ma<oritatea dimensiunilor difer& rasial 3n regiunea canin& (3n special l&imile $ distanele 3n sens antero# posterior av,nd o variaie mai redus&) Avaluarea socio # profesional& prin criterii dentare 4e#a lungul timpului au fost descrise o serie de modific&ri dentare sau dento#ma*ilare determinate de o0iceiuri vicioase sau de anumite profesiuni) 14A8=1(1+5-A -A+O8'=-2+=1KT 14A8=1(1+5-A +O%/5-5=1KT 1) (i"a dentar& (m&sur&tori evaluarea v,rstei dentare # fetus 2) -adiografii craniene panoramice B) %arca< protetic dentaie mi*t& # dentaie temporar& 4) (otografii 0uco#dentare # dentaie permanent& 5) -adiografii dentare C) +@eiloscopia (grafia evaluarea se*ului L) -ugoscopia (grafia evaluarea etniei/rasei J) 4ocumentaie pentru implant (inclusiv radiografii evaluarea profesional&/o0iceiuri pre/post terapie evaluarea statusului social 2nele modific&ri ale dinilor 3i pot afecta 3n totalitate sau pot e*ista modific&ri cantonate la un num&r redus de dini$ suger,nd o0iceiuri ale persoanei7 e*ist& multiple carii 3nt,lnite la cofetari$ 0rutari$ se descrie u!ura locali!at& a frontalilor la instrumenti"ti sufl&tori sau la fum&torii de pip&) O u!ur& locali!at& pe marginea inci!al& a incisivilor poate sugera "i alte profesiuni$ ca de pild& croitoria$ coafura$ tapieri$ reparatori de 3nc&l&minte$ sau confecioneri manuali de covoare) %aterialele folosite pentru lucr&rile restaurative pot sugera nivelul social al persoanei) Lucr&rile metalice produc uneori pigment&ri sau tatua<e la nivelul p&rilor moi indic,nd pre!ena amalgamului$ aceste le!iuni pot fi decelate "i radiografie) 1dentific&rile se pot reali!a "i prin evidenierea unor tatua<e efectuate pe feele vesti0ulare ale 0u!elor$ iar mai recent se practic& aplicaii din metale no0ile pe feele vesti0ulare ale dinilor frontali) $specte recente ale identificrii comparative 1dentificarea odonto#stomatologic& r&m,ne la fel de important& ca identificarea dactiloscopic&) La ca!urile pentru care se solicit& identificarea persoanei 3n protocolul autoptic un capitol aparte se adresea!& e*perti!ei odontostomatologice) 1dentificarea dentar& po!itiv& re!ult& 3n urma compar&rii datelor antemortem (fi"e$ ortopanradiografii cu datele postmortem) /entru eliminarea nea<unsurilor compar&rii manuale mai recent s#a introdus asistena pe computer$ cu programul +5%/1 (=@e +omputer 5ssisted /os)t%ortem 1dentification ) /rogramul poate oferi o 0a!& de date pentru comparare) /rogramul Uinl42 este un sistem de operare pe computer care folose"te caracteristicile dentare "i antropometrice pentru identificare "i este folosit de c&tre odontostomatoloRii medico#legali$ legi"ti$ procurori$ antropologii legi"ti) 1dentificarea genetic& din material dentar 5tunci c,nd nu e*ist& fi"e stomatologice ante#mortem ca surs& de informaii se poate compara 548# ului e*tras din dinii cadavrului cu material de referin& de la presupuse rude) +a surs& de 548 se utili!ea!& pulpa dentar& sau se e*trage 548#ul din dintele integral) O alt& resurs& dentar& provine din proteina principal& a smalului uman (amelogenina sau 5%AL care este locali!at& diferit) Gena 5%AL feminin& este locali!at& pe cromo!omul V$ iar gena 5%AL masculin& este locali!at& pe cromo!omul S) (emeile au dou& gene 5%AL identice sau alele$ pe c,nd 0&r0aii au dou& gene 5%AL diferite) 548#ul mt (mitocondrial se utili!ea!& 3n identificarea medico# legal& fiind mo"tenit doar din linia matern& "i este cea mai 0un& metod& de testare a gradului de rudenie 3ntre c,teva generaii dintre un str&mo" "i descendentul viu) +onstatarea medico#legal& 3n identificare A*aminarea medico#iegal& 3n ca!ul cadavrelor cu identitate necunoscut& cuprinde7 a e*aminarea preala0il&7 descrierea am&nunit& a 3m0r&c&minii$ a altor elemente "i documente aflate asupra cadavrului$ cu consemnarea acestora 3n fi"a ca!ului> depunerea tuturor o0iectelor 3n plicuri separate> 0 3ntocmirea portretului vor0it al cadavrului (metoda ;ertillon efectuarea fotografiilor tip) 4escrierile 0u!elor (c@eiloscopia $ a rugilor palatine (rugoscopia$ palatoscopia pot copleta materialul de comparat)

c e*aminarea odonto#stomatologic& cu consemnarea st&rii dentare pe fisa tip de identificare$ inclusiv luarea amprentei dentare d efectuarea fotografiilor palatale "i a celor specifice pentru studiul aparatului dentoma*ilar) e e*amenul structurilor dentare ine cont de formula dentar&$ de caracteristicile anatomice$ de pre!ena sau a0sena prote!elor fi*e sau mo0ile$ de implanturi$ de oclu!ie$ de malpo!iii$ diasteme$ de gradul de a0ra!ie) /entru fiecare dinte se notea!&7 po!iia$ culoarea$ forma$ pre!ena fracturilor$ cariile$ tipul$ po!iia "i 3ntinderea restaur&rilor (cu desenul lucr&rii $ pre!ena anomaliilor de num&r "i form&) f radiografiile dentare pot ar&ta pre!ena unui tratament endodontic$ a implantelor$ persitena r&d&cinilor$ elemente patologice sau anatomice particulare) g efectuarea radiografiilor craniene$ a celor panoramice mandi0ulare$ efectuarea radiografiilor mem0relor$ simfi!ei pu0iene$ etc (radiografii pe !one care s& poat& fi utili!ate 3n evidenierea unor parametrii pentru identificare $ participarea medicului radiolog va continua "i ulterior cu prile<ul compar&rii acestor imagini cu cele furi!ate de c&tre familie> @ prelev&ri dactiloscopice i prelevarea firelor de p&r < e*perti!a medico#legal& complet&$ cu recoltarea pro0elosW 0iologice pentru e*amin&ri complementare (@istoc@imice$ @istologice$ to*icologice$ recoltarea pentru determinarea amprentei genetice > pentru conduc&torul de autove@icul sau piloi nu se va omite recoltarea pro0elor to*icologice intit pentru mono*idul de car0on$ stupefiante$ medicamente> F dup& parcurgerea tuturor etapelor se poate efectua recoltarea pieselor ma*ilare pentru studiul acestora$ 3n funcie de disponi0ilitatea odontostomatologului care cola0orea!& (sau prelevarea unei amprente dentare care are avanta<ul c& nu impune te@nici de reconstrucie facial& ) +onclu!iile e*erti!ei medico#legale se refer& la aspectele legate de identificare "i la tanatogene!&7 1) pre!entarea criteriilor pe 0a!a c&rora s#a f&cut identificarea$ cu su0linierea aspectelor de pro0a0ilitate$ 2) preci!area cau!ei morii$ B) preci!area modului de producere a le!iunilor de violen&$ 4) aprecierea intensit&ii reaciilor cu caracter vital "i eventual estimarea timpului de supravieuire$ 5) apro*imarea momentului decesului$ C) su0linierea altor aspecte cone*e la ca! (valoarea alcoolemiei$ alcoluriei sau/"i starea de into*icaie cu alte to*ice ) X. METODOLOGIA EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSI<IATRICE +a mod de desf&"urare e*perti!a medico#legal& psi@iatric& se efetuea!& numai 3n cadrul unei unit&i sanitare aparin,nd reelei de medicin& legal& prin e*aminarea nemi<locit& a persoanei (e*cepie anumite ca!uri civile ) A*animarea este efectuat& 3n cadrul unei )comisii format& dintr#un medic legist "i doi medici psi@iatri$ iar pentru e*perti!area minorilor unul dintre psi@iatri tre0uie s& fie neuropsi@iatru infantil) A*perti!a medico#legal& psi@iatric& constituie o activitate interdisciplinar&$ iar pentru o cuprin!&toare evaluare a capacit&ii psi@ice este recomanda0il ca su0iectul e*perti!ei s& fie internat 3ntr#o clinic& de specialitate "i investigat comple*) 3n plus e*pertul are dreptul "i totodat& o0ligaia de a "e documenta cu privire la antecedentele )personale )patologice$ precum "i 3ntreg dosarul cau!ei) +aracterul interdisciplinat aN acestor e*perti!e re!id& "i 3n necesitatea de a coopta 3n comisiile e*per3ale un psi@olog (pedopsi@olog $ pentru cunoa"terea mai profund& a profilului psi@opatologic al su0iectului) 3n ca!ul e*perti!elor pentru minori e*pertul va reine "i datele furni!ate de anc@eta social&$ care devine un mi<loc important de cunoa"tere a manifest&rilor minorului$ a modului de comportament 3n familie$ scoal&$ societate$ sau eventual la locuN de munc&) 3n urma efectu&rii e*perti!ei medico#legale se 3ntocme"te un raport de e*perti!& care cuprinde a partea introductiv&$ 3n care se arat& organul de urm&rire pena& sau instana de <udecat& care a dispus efectuarea e*perti!ei$ data dispunerii$ numele "i prenumele e*perilor$ data "i locui efectu&rii$ 3ntre0&rile la care e*pertul tre0uie s& r&spund&$ 0 descrierea operaiilor de efectuare a e*perti!ei$ c conclu!iile care cuprind r&spunsurile ia 3ntre0&ri$ opiniile e*perilor "i uneori recomand&ri$ sta0ilirea responsa0ilit&ii penale r&m,n,nd atri0utul organelor <udiciare) /entru prote<area 0olnavului psi@ic "i a colectivit&ii sunt sta0ilite m&suri de siguran& medical&) La 0a!a instituirii "i aplic&rii m&surilor de siguran& stau principiile de drept$ care au prev&!ut aplicarea selectiv& a m&surilor de siguran& medical&)

=ermenul 9m&suri de siguran&: a fost introdus de 2niunea 1nternaional& de 4rept /enal pentru sanciuni cu accentuat potenial preventiv "i curativ> ele e*ist,nd 3n aproape toate legislaiile "i fiind diferite de pedepse) %&surile de siguran& 3n -om,nia au fost prima dat& statuate 3n +)/) din 19BC ca sanciuni de drept penal separat fa& de pedepse) n actualul +/ m&surile de siguran&$ sunt considerate sanciuni penale care au ca scop prote<area societ&ii 3mpotriva unuiO PpericolP repre!entat de f&ptuitor$ ele av,nd "i un caracter curativ marcat$ deoarece impun fie o0ligarea la tratament medicaN (art 11B+/ $ fie Pm&sura intern&rii 3ntr#un institut medicaN de specialitate$ p,n& la 3ns&n&to"ireP (art 114+/ ) Legislaia noastr& prevede e*onerarea de r&spundere penal& 3n ca!ul6 infractorilor cu discern&m,nt a0olit "i o diminuare a r&spunderii$ 3n ca!ul persoanelor cu discern&m,nt sc&!ut)