Latinitate si dacism

Termenul ,,latin defineste persoana care facea parte din populatia de baza a vechiului tinut Latinum din Italia sau era originara de acolo. Latinitatea desemneaza ,,faptul de a avea origine latina sau caracter latin Dacii erau persoanele care faceau parte din populatia de baza a Daciei,iar ,,dacismul este ansamblul de caractere specifice dacilor. Teoriile formarii limbii romane Din punct de vedere tiinific, privind geneza etnolingvistic rom neasc, s!au dezvoltat trei teorii"teoria nord!dunrean# D.$antemir, %.&aior, '.%.(adeu), teoria originii nord i sud dunrene# *.Iorga, +l. ,osetti, +.D.-enopol, .. %ucariu) i teoria nord!dunrean sau imigraionist # /.,. .ulzer, ,obert ,oessler). Teoria imigraionist se evideniaz prin caracterul politic al afirmaiilor unor cercettori strini care afirm c ungurii i saii au asigurat stabilitatea teritoriilor de la nord de Dunre. $ea de!a doua, 0n opoziie cu aceasta, susine ideea unitii i continuitii poporului 0n teritoriul precizat datorit romanizrii.+stfel, Dunrea nu reprezint o barier lingvistic i etnic, ci doar o grani administrativ. Teoria nord!dunrean are doar rol istoric, ea nebeneficiind de o demonstraie tiinific deosebit de convingtoare. Fondul lingvistic autohton Inca din cele mai vechi timpuri,actualul teritoriu al tarii noastre a fost locuit de geto!daci,ce se desprinsesera din ramura de nord a marelui neam antic al tracilor./ragmente ale limbii vorbite de acestia au fost pastrate pana in present in limba romana"abur,balaur,branza.brad,caciula,copac,copil. 1lementele geto!dacice formeaza fondul lingvistic autohton al limbii romane. Limba latina-baza lingvistica a limbii romane $onstituirea limbii romane s!a datorat unui process indelungat de sinteza,la care au participat doua straturi lingvistice importante"!elementul autohton geto dac2!elementul roman Dupa cucerirea Daciei de catre Traian in anul 345, limba latina popular a devenit limba oficiala in Dacia si,fiind vorbita timp indelungat,pana in sec al 6II!lea,inainte de venirea slavilor,a dobandit o structura proprie,devenind limba romana.#straromana) In aceasta limba s!au pastrat apro7imativ 354 de cuvinte de origine geto!daca, carora li s!au adaugat,in timp,influente slave, maghiare,turcesti,grecesti,frantuzesti,rusesti,germane,italiene,fara a modifica structura gramaticala latina. %rocesul de etnogeneza a romanilor s!a incheiat spre sfarsitul mileniului 3. $olonistii roman ice vor deveni romani ,sunt semnalati la *ord de Dunare in sec al 6II!lea de catre &auricius in

opera sa ,,+rta militarasi in ,,&iracolele .fantului Dumitru.1i sunt numiti ,,valahi,cuvant de origine germane,ce are sensul de vecini,straini de o anumita ginta,romani. In lucrarea sa ,,.trategi8on, scrisa pe la mi9locul veacului al -I!lea,militarul bizantin :ata8olon :e8aumenos, vorbeste despre valahii necredinciosi Imperiului,dar si lui Traian,care a fost nevoit sa!i faca prizonieri in frunte cu regele lor Degebal. ;n alt document ce atesta,de data aceasta, e7istent romanilor este ,,1pitome al secretarului imparatului bizantin &anuel $omnenul,Ioan :<nnamos,in care acesta vorbeste despre o campanile condusa de catre Leon 6atatzes impotriva ungurilor in 335=. %apa Inocentiu al III!lea a purtat o corespondenta cu Ionita cel /rumos,imparat de origine romana al Imperiului ,omano!'ulgar intre 33>5!3?4=.Dorind sa!l aiba de partea sa,atat din punct de vedere politic, cat si din acela al credintei,Inocentiu al III!lea ii aminteste imparatului de stramosii sai care se trag din latini!,,De nobili ;rbis ,omae prosapia progenitors tui originem tra7erint

Primele scrieri romanesti

Inainte de aparitia literaturii romane scrise, in 9urul anului 3@44, cu @!= deceniii dupa intemeierea statelor romanesti feudale,se presupune a fi e7istat la noi, ca si in cazul altor popoare,o literatura popular orala,a carei vechime este greu de precizat cu e7actitate,dar ale carei inceputuri s!ar fi produs inca de la nasterea poporului roman.

Urme de ritualuri si credinte stravechi

17emplul &ioritei,cunoscut in apro7imativ >44 de variante si al basmelor in care se pastreaza ,aduce o dovada de necontestat despre una dintre ocupatiile de baza ale poporului roman,pastoria,dupa cum oratia ,,%lugusorul evoca agricultura. $ele mai vechi monumente scrise de pe teritoriul tarii noastre dateaza din sec al -!lea,insa ele nu sunt in limba romana, ci in cea slavona,ca urmare a faptului ca stapanii de mosii, numiti duci sau ,,cne9i ,adoptasera limba slavona bisericeasca. +paritia literaturii romane in limba slavona este reprezentata de",,Letopisetul de cand cu voia Lui Dumnezeu s!a inceput Tara &oldovei de la 3AB> pana la 3B4=,,%ovestire in scurt despre domnii &oldovei, la curtea lui .tefan cel &are.+ceasta este continuata la manastirea %utna pana in 3B?5,redactata in 3B4?,in limba germana. In a?!a 9umatate a sec al -6I!lea, episcopul &acarie,egumenul 1ftimie si calugarul +zarie continua letopisetul &oldovei in limba slavona,scriind cronica oficiala a domniilor lui %etru ,ares,+le7andru Lapusneanu si %etru .chiopul,de la 3B4@ pana la 3B=@,avand caracteristica de a fi alterat adevarul istoric,insa remarcabile sunt efectele retorice,copiate dupa modelul bizantin.In a?!a 9umatate a secolului al -6I!lea,documentele cancelariei lui %etru .chiopul din &oldova au inceput sa fie redactate in limba romana.

Literatura Tarii ,omanesti isi are inceputurile in vremea domniei lui *eagoe 'asarab,cand,la manastirea Dealu, s!a tiparit prima carte",,Liturghierul slavon al lui &acarie, in 3B4C. ,,Invataturile lui *eagoe 'asarab catre fiul sau Teodosie, scrisa in lb. slavona,dau sfaturi de guvernare,dar insista indeosebi asupra desavarsirii interioare a domnitorului,prin respectarea unor norme de conduit,din care nu este e7clus ascentismul.%e langa detaliile referitoare la viata de curte si a starii sociale contemporane,aceasta lucrare cuprinde ma7ime si sentinte care l!au facut celebru pe autorul ei. In Transilvania,alaturi de cultura slavona, a e7istat o cultura latina,ce s!a datorat infiintarii unei episcopii si a unor manastiri catolice.Lucrarea lui $aptivus .eptemcastrensis",,Tractus de ritu,moritus,condicionibus, Turcororum, care ne vorbeste despre datinile, moravurile,starile si rautatea turcilor, dar ne ofera date si despre incursiunile turcesti in Transilvania si Tara ,omaneasca in sec al -6!lea. %e la mi9locul sec al -6I!lea, in Transilvania si &oldova, se poate vorbi despre o miscare umanista, manifestata sub forma unei lupte impotriva clericarismului reactionar si al feudalismului.+ctivitatea lui *icolaus Dlahus#3@>A!3B5C), descendent din familia domnitoare a Tarii ,omanesti,istoric si poet in lb latina a avut un ecou puternic, consemnat mai tarziu de catre $onstantin $antacuzino. %rima lucrare romaneasca tiparita a fost un $atehism,in 3B@@, insa nu a fost pastrat niciun e7emplar..!a pastrat in schimb 1vangheliarul slavo!roman,tiparit tot la .ibiu, intre anii 3BB3! 3BBA, de catre /ilip &oldoveanul. Traducerea in versuri a %saltirii,publicata in 35=A de catre mitropolitul &oldovei,Dosoftei, reprezinta o interpretare a unei versiuni in proza slavonesti,in care autorul foloseste echivalente metaforice,stilul fiind unul popular. $irculand multa vreme in manuscris,Didahiile lui +.Ivireanul nu au influentat literatura ulterioara, dar au avut efecte asupra marilor clasici.1minescu,spre e7emplu, a retinut tabloul furtunii pe mare si metafora pt luna,,stapana marii.

Istoriografia romana
Istoriografia in lb romana s!a nascut odata cu ridicarea boierimii la sfarsitul sec al -6I!lea si inceputul sec al -6II!lea,in urma renuntarii la utilizarea limbii slavone in actele de cancelarie.;n rol important in dezvoltarea istoriografiei,mai ales a celei moldovene,l!a 9ucat umanismul tarziu al scolii iezuite din %olonia,ai carei elevi au fost cronicarii nostril.Tot umanismul a9utat de studierea limbii latine si a autorilor clasici a determinat aparitia ideii romanitatii poporului roman si a latinitatii limbii sale, ca sic ea a originii comune a tuturor romanilor. In literature istorica medieval romaneasca s!au afirmat personalitati de un talent indiscutabil,fiecare avand stilul sau"Erigore ;reche,&iron $ostin,,adu %opescu,$onstantin $antacuzino.

Grigore Ureche (aproximativ 1590-1647) e primul cronicar moldovean de seama, a carui opera a infruntat timpurile, ajungind pana la noi !ra fiul lui "estor #rec$e, %oier instruit detinind functii politice importante la sfirsitul veacului al &'(-lea, in repetate randuri purtator de solii la )oarta *tomana, mare vornic al +arii de ,os pe vremea domniei lui !remia -ovila .ronicarul de mai tir/iu a invatat carte la 0vov, unde a studiat istoria, geografia, lim%ile clasice latina si greaca, retorica si poetica 1eintors in tara a participat la viata politica mai intai ca logofat, apoi spatar (n vremea domniei lui 'asile 0upu a fost unul din sfetnicii apropiati ai acestuia, mare spatar, iar din anul 1642, urmand calea parintelui sau, a ajuns mare vornic al aceleasi +ari de ,os 3 murit in anul 1647 si a fost inmormantat intr-o cripta de la manastirea 4istrita din -oldova 5pre sfarsitul vietii, 6rigore #rec$e a inceput sa scrie 70etopisetului +arii -oldovei7, la care a muncit intre anii 1642-1647 ! unica lucrare cunoscuta, cuprin/ind evenimentele din perioada 1859-1594, ramasa nefinisata .ronicarul motivea/a scrierea acestui letopiset din simplul pretext 7ca sa nu se inece anii cei trecuti7 si sa lase urmasilor amanunte despre cele ce au fost sa se petreaca in anii de demult, dar si din grija ca acestia sa nu ramina 7asemenea fiarelor si do%itoacelor celor mute si fara minte7 ! de accentuat importanta pe care o acorda cronicarul istoriei in tre/irea si cresterea constiintei nationale a poporului, 70etopisetul +arii -oldovei7 constituind inceputul istoriografiei in lim%a romana 6rigore #rec$e a consemnat in mod o%iectiv evenimentele si intimplarile cele mai importante, tinind foarte mult sa fie nu un 7scriitoriu de cuvinte desarte ce de dereptate7 Adevarata istoriografie moldoveana incepe cu Grigore Ureche, fiu al unui Nestor Ureche, boier refugiat o vreme in Polonia (prilej pentru Grigore de a invata in scolile lesesti). Spatar sub Ale andru !lias, mare spatar si apoi vornic al "arii de #os sub $asile %upu, nu mai era in viata la & mai '()* cind i se impartea averea. +um Ureche n,a scris cronica vremurilor sale (letopisetul lui merge abia pina la '-.), la a doua domnie a lui Aron,voda), nu putem cauta la el perceptia lumii in care se misca. Slujindu,se de i/voare sarace, el e un cronicar in intelesul larg al cuvintului, in felul boierului ce,si inseamna pe scoarta unui ceaslov ivirea unei comete si a calugarului compilator, cu toate ca in Polonia a trebuit neaparat sa cunoasca miscarea umanista, si ca, intelectual vorbind, el e un om cu invatatura de i/vor occidental si in marginile casei lui un spirit cu vederi inaintate. 0undamental ramine totusi boier bun cu dragoste de tara. "ot ce se poate astepta de la un astfel de scriitor este mireasma automatismului, harul cuvintului, care la Ureche sint tari ca aloia. 1ar gasesti la el intelepciune si acea desfacere de lucruri in duhul 2ibliei, dupa care este rasplata si pedeapsa. Are sensul obiectivitatii si nu foloseste stirile care nu 3se tocmesc3, precum banuieste conceptul de traditie, de vreme ce socoteste ca o natie fara istorie s,ar asemana 3fieralor si dobitoacelor celor mute si fara minte3. 4ste evolutionist in istorie, in sens biologic, admitind ca orice natie (a/i am /ice civili/atie) are o 3incepatura3, un 3adaos3 si o 3scadere3. 2ineinteles e providentialist. !i descoperim chiar idei politice. 3"ocmala3 si 3obiceiele tarii3 nu i se par bine ase/ate. 1omnul judeca fara legi si dupa capul lui si 3unde nu,s pravile, din voia domnilor, multe strimbatati se fac3. Adevaratul dar al lui Ureche este insa portretul moral. Aici el creea/a, sinteti/ea/a, fiindca i/voadele nu,i dadeau nici un model. 5mul e privit sub o insusire capitala sau un viciu sub care se asea/a faptele lui memorabile, intr,o cadenta tipica. Stefan e un sanguinar leonin(6).7(George +alinescu,8!storia literaturii romane de la origini pana in pre/ent7)

Miron Costin(1688-1691) este cronicar de seama, mare patriot si umanist, inalt dregator si iscusit diplomat, filo/of si poet, primul nostru scriitor de autentica valoare, repre/entant de frunte al culturii medievale din -oldova +oate aceste titluri de eruditie si no%lete, atri%uite marelui inaintas sint pe deplin indreptatite de viata si faptele sale, de $arul si locul ce ii revine in istoria literaturii romane 3utor al mai multor scrieri in pro/a si in versuri ca 70etopisetul +arii -oldovei de la 3ron 'oda incoace9 de unde este parasit de #rec$e vornicul din 7fara de 6ios7, cuprin/ind o perioada de aproape sapte decenii (1595-1661),poemul filo/ofic :'iata lumii7 (primul din literatura nationala), 7 (storia in versuri polone despre +ara -oldovei si -unteniei7 cronica de proportii, nefinisata, 7;e neamul moldovenilor, din ce tara au iesit stramosii lor7, in care considera ca 73 lasa iarasi nescris, cu mare ocara infundat neamul acesta de o seama de scriitori ieste inimii durere 4iruit-am gindul sa ma apuc de aceasta truda, sa scot lumii la vedere felul neamului, din ce i/vor si semintie sint lacuitorii tarii noastre 7 .a mai apoi sa sustina cu inflacarare dar si cu artgumente %ineintemeiate ca 7.ea mai stralucita dovada a acestui popor,de unde se trage ,este lim%a lui care este adevarata latina< "umele cel mai adevarat, autentic< este ruman sau rumanus, care nume acest popor l-a pastrat intotdeauna<7-iron .ostin face aceasta afirmatie in re/ultatul studiilor si a cunostintelor istorice si lingvistice, acumulate cu o deose%ita osirdie in strainatate, demonstrind astfel originea romana a poporului nostru si latinitatea lim%ii romane *cupa functiile de mare dregator si diplomat, iar mai tir/iu si mare logofat influientind su%stantial viata politica a -oldovei 1ec$emat in tara (16=5) de catre .onstantin .antemir, un adept al polonilor,inca de pe vremea cind isi facuse studiile in aceasta tara intra in conflict cu noul domn, care inc$eiase un tratat secret de alianta cu >a%s%urgii (n re/ultatul agravarii acestui conflict urmea/a de/nodamindul tragic - decapitarea marelui carturar al aceslei epoci /%uciumate, pline, de coli/ii intorsaturi neasteptate ;e su% pana iscusitului si distinsului cronicar al neamului ne-a ramas sfatul intelept precum ca 7nu ieste alta mai frumoasa si mai de folos in toata viata omului /a%ava, decat cetitul cartilor7 (n /ilele noastre mai ales a acelora, din care aflam de cate au fost sa se intimple din vremuri straveci si pana acum in aceasta frumoasa dar mult patimita +ara a -oldovei Ion Neculce(1672-1745), acest cronicar de seama a neamului, a fost dregator, om politic, ocupand succesiv functiile de postelnic, vataf de apro/i, de vel aga si vel spatar (ar in vremea domniei lui ;imitrie .antemir a ajuns $atman al -oldovei ;upa lupta de la 5tanilesti (1711) l-a urmat pe domnitor in pri%ejiile sale prin 1usia 0a intoarcere in -oldova a fost numit vornic al +arii de 5us, apoi judecator de divan 0a 78 de ani, dupa o viata /%uciumata a decedat rapus de %atrinete "e-a lasat drept mostenire 70etopisetul 7+arii -oldovei de la ;a%ija 'oda pina la a doua domnie a lui .onstantin -avrocordat7, inceput aproximativ din anul 1788, ca o continuare a operei ilustrului inaintas -iron .ostin 0etopisetul este precedat de cele%rele 70 sama de cuvinte7, patru/eci si doua de legende istorice 7ce sint au/ite din om in om de oameni vec$i si %atrini7, in care sint evocate intr-o aleasa si dulce lim%a intimplari din viata unor domnitori al

-oldovei si indeose%i din cea a lui 5tefan cel -are 3ceste legende, constituie in fond prima culegere de folclor auto$ton 8+ronicar moldovean. Pana la * ani copilareste la mosia parinteasca Prigoreni. "atal sau, vistiernicul Neculce moare, iar copilul e luat de bunica Ale andra din 2lagesti. Nu e dat la invatatura, ci e initiat in cititul si scrisul chirilic de vreun dascal. Apoi il aflam in 9untenia, la familia stolnicului +. +antacu/ino. !ntors in 9oldova, urca sirul dregatorilor pana la mare spatar si caimacam (loctiitor de domn). Ajunge sfetnicul tanarului domn 1. +antemir si, in urma pierderii bataliei de la Stanilesti ('*''), pribegeste in :usia si Polonia. !n '*;<, refugiatul este iertat si revine in tara, unde isi scrie cronica inceputa in tinerete= 3%etopisetul "arii 9oldovei de la 1A2!#A v.v. pana la domnia lui !oan 9avrocordat v.v. ('((','*)&)3. !nainte, asea/a culegerea de ); legende istorice 35 sama de cuvinte3. +ulese, in parte, din folclor, ele fi ea/a sub forma anecdotei momente semnificative din biografia domnilor moldoveni, mai ales Stefan cel 9are. %egendele i,au inspirat pe= Gh. Asachi (in nuvele istorice), 1. 2olintineanu (Daniil ihastrul! Manastirea "utna! #$ro%ul "urice! "etru &ares! Ma'a lui te(an cel Mare), +. Negru//i (#$ro%ul "urice), $. Alecsandri (Mo)ila lui *urcel! #ltarul 'anastirii "utna! Du'+ra)a &osie! ,isul lui "etru &ares).7(George +alinescu,8!storia literaturii romane de la origini pana in pre/ent7).

Studiu comparativ in scrierile lui Grigore Ureche si Miron ostin

Erigore ;reche!F,umanii, cati se afla locuitori in Tara ;ngureasca si la +rdeal si la &aramorosu, de la un loc santu cu moldovenii si toti de la ,am se trag F. Tot el demonstreaz i latinitatea limbii rom ne, 0ntr!un capitol consacrat special acestei probleme, intitulat G%entru limba noastr moldoveneasc, pentru care conchide cu m ndrie c G de la ,0m #,oma) ne tragem2 i cu ale lor cuvinte ni!i amestecat graiul. %entru a!i convinge cititorii de acest adevr, el d o prob de etimologii latine " G...de la r0mleni, ce le zicem latini, p ine, ei zic panis, gin...ei zic galina, muierea...mulier H...I i altele multe din limba latin, c de n!am socoti pre amnuntul, toate le!am 0nelege. ;reche face o nou remarc despre unitatea de origine a moldovenilor i muntenilor" GLetopiseele latineti scriu despre &oldova i &untenia Gc au fostu un loc i o ar. Ideea romanitii i unitii de neam i de limb a rom nilor, care se afl 0n centrul cronicii lui ;reche, va fi de acum 0ncolo permanent 0n istoriografia umanist. .pre deosebire de Erigore ;reche, care vorbete numai despre moldoveni, &iron $ostin vede lucrurile mult mai larg. 1l este cel dint i dintre crturarii rom ni care cerceteaz originile neamului 0ntreg" G'iruit!au g ndul s m apucu de aceast trud, s scot lumii la vedere felul neamului, din ce izvor i seminie suntu l cuitorii rii noastre, &oldovei i Jrii &unteneti i rom nii din rile ungureti, cum s!au pomenit mai sus, c toi un neam i odat desclecai suntu $rturarul este 0ndemnat de sentimentul de datorie spre a 0nltura Glipsa de tiina 0nceputului acestei ri i pentru a scoate la lumin adevrul, mai ales c Go sam de scriitori s!au nevoit s G0nfunde cu mare ocar neamul rom nesc. &iron $ostin, realizeaz o sintez a schemei structurii limbii rom ne " G;nde trebuia s fie Deus, avem Dumnezeu sau Dumnedzeu, al mieu 0n loc de meus, aa s!a stricat limba2 unde era coelum, avem cierul2 homo K omul2 frons K frunte2 angelus K indzierul. ;nele cuvinte au rmas chiar 0ntregi " barba K barba, aa i luna, iar altele foarte mici deosebiri. Ln plus s!au mai adugat mai t rziu i puine cuvinte ungureti. Ln sf rit, lu ndu!se cele sfinte de la s rbi, s!au adugat i puine cuvinte slavoneti.

Scoala !rdeleana-conte"t istoric

In ultimele doua decenii ale secolului al -6III! lea si primele A decenii ale sec. al -I-!lea,relatiile feudale domina,dar,in prima 9umatate a sec al-I-!lea,ele cedeaza in fata celor de tip capitalist. Transilvania, supusa Imperiului habsburgic,are o situatie diferita fata de Tara ,omaneasca si &oldova,aparitia capitalismului si nasterea clasei burgheze fiind favorizate. &iscarea literara din Transilvania are un caracter unitar si trebuie studiata ca un current ce poarta numele de ,,.coala +rdeleana.Despre acest current se vorbeste,sub raport politic,in ,,Libelus 6alachorum Transilvaniae in 3=>3. .e afrima inca din prima 9umatate a sec al -6II!lea activitatea istoricilor,filologilor si literatilor reprezentativi. .coala +rdeleana este o miscare ideological si literara iluminista,ai carei reprezentanti sunt".amuil &icu,Eheorghe .incai,%etru &aior,Ion 'udai Deleanu,6asile +aron,Ioan 'aroc,Ienachita si +lecu 6acarescu,Ioan $antacuzino s. a. .amuil &icu scrie ,,Istoria si lucrurile si intamplarile romanilor de la cucerirea romana a Daciei pana la sfarsitul sec al -6II!lea, in care incearca sa dovedeasca provenienta latina a romanilor.1l concluzioneaza ca acest lucru reiese din @ elemente",,intaiu din scriitori,a doua sin obiceiuri,a treia din limba a@!a din nume. ,,(ronica romanilor si a mai multor neamuri a lui Eheorghe .incai#3=B@!3C35)incearca sa dovedeasca sorgintea romana a poporului roman. ,,Din partea coloniei,carea au ramas in Dachia 6echeMs!au prasit apoi toti romanii cati sunt de! a stanga Dunarei,cum cura in &area *eagra2iara din partea coloniei carea s!au trecut Dunarea si s!au asezat in Dachia cea *oao,asisderea si din romanii pre carii i!au adus &arele $onstantin din Trachia,&achidonia si Thessalia,s!au prasit romanii cei ce s0nt de!a dreapta Dunarei, carii s!au numit dupa aceaia, amu vlahi, amu cotzo, sau cuzo!vlahi, iara mai pre urma tintari, tocma cum s!au numit si ceii ce au remas de!a st0nga Dunarei, 0nt0iu rom ni, apoi abotriti, dupa aceaia comani si patinachite, mai pre urma munteni, moldoveni, margineni, mocani, fratuti2 ci ori cum s!au numit, sau se numesc si acum, tot de o vita si porodita s0nt, adeca romani de s0nge, precum firea si v0rtutea 0i marturiseaste #...).

#espre $$Memento mori%

In primul rand,,&emento mori se arata a fi eleborata in deceniul al 6III!lea din veacul trecut.1a se iveste,deci, in insusi momentul de varf al ,,ideii latine, care se va releva lumii prin comemorarea lui %etrarca de la +vignon,prin festivitatile de la &ontpellier,prin ,,Ddele barbare ale lui $arducci.Desi ramasa postuma,marea poema a lui 1minescu,scrisa in 3C=?,a precedat toate aceste evenimente.%oetul nostru a presimtit,in totul, pulsul timpului sau,precum si vasta arie romanica in care se afla incadrat.

.i totusi,dupa cum se stie, nu ,,idea latina indica principal tema din ,,&emento mori.In primul rand,poetul demonstreaza aici zadarnicia vietii, aceeasi de!alungul mileniilor.1ste un motiv poetic stravechi,care l!a urmarit pe 1minescu in tot cursul activitatii sale creatoare.In al doilea rand,poemul da glas,pentru prima data,,dacismului eminescian,o alta predilecta idNe a sa.%oetul a studiat cu pasiune tot ce se stia sau se presupunea pe atunci despre daci.+cum un veac insa,aceste cunostinte erau cu totul naOve si ine7act.1minescu isi da seama si atunci ineaca toate informatiile respective intr!o fantezie pe cat de ampla, pe atat de nebuloasa..ingura contributie e7acta si totodata puternic sugestiva o constituie decorul geografic montan ,salbatic si prapastios,cultivat intr!adevar de daci.,estul este o asimilare confuza a altor spatii si a altor timpuri.%e de o parte,defileaza evocari de mitologie nordica",,6alaha2,,Ddin2,,/reeain acord cu unele ipoteze straine despre daci la acea vreme,iar pe de alta parte,ne intampina simboluri anacronice,cum ar fi al,,bourului#calari pe bouri),simboluri aparute mai tarziu in constiinta acestor locuri, dupa formarea poporului roman. In ultima parte din ,,&emento mori,pe un plan de elevate fantezie,1minescu evoca razboiul dacic.*oi am surprinde aici una din culmile date de o cultura romantic pentru a ilustra imagistica simbolica a ,omei.1ste inca unul din aspectele creatiei sale in care 1minescu depaseste romantismul!incompatibil cu motivele romane care!i aminteau de combatutul classicism!si se arata perfect contemporan cu timpul sau, privit de asta data din unghiul,,ideii latine. ,,&emento mori a ramas pe atunci ignorata!si inca mult dupa!ceea ce si e7plica faptul ca autorul ei n!a putut nici pe departe sa dispuna,in aceasta privinta,de popularitatea sa international,a ,,bardului de la &ircesti.*u!I mai putin adevarat,insa,ca in poema eminesciana,,idea latina se afla prezentata artistic pe un plan net superior,nu numai celui ilustrat de +lecsandri,dar si de alte nume impunatoare din literaturile romanice ale vremii.