Regimul politic al lui Cuza.

Evolutia institutiilor statului in concordanta cu partidele si reforma lui Cuza 1859 - 1864

Contextul dublei alegeri a lui Alexandru Ioan Cuza, in Moldova si Tara Romaneasca, romanilor li se dechideau perspectivele infapturirii Romaniei moderne. Noua situatie politica a rincipatelor devine o controversa si chiar o problema de echilibru intre Marile uteri ale !uropei. In prima parte a domniei lui Cuza se remarca lupta diplomatica pentru recunoasterea "nirii pe plan european. #elegatia lui $. Alecsandri in %ranta, si intalnirea sa cu imparatul Napoleon al III&lea da sperante patriotilor romani. Imparatul avea un interes strategic in unirea rincipatelor, ii felicita pe romani pentru realizarea politica si se intereseaza despre armata din rincipate, facand chiar o donatie de armament. Celelalte puteri care spri'ineau "nirea erau rusia, (ardinia si Rusia, ultima avand un interes direct in a&si largi sferele de influenta in spatiul romanesc, in defavoarea Turciei si Austriei. Imediat dupa ce a fost ales, Cuza numeste ) prim&ministri, pe $asile (turdza in Moldova si pe Ioan Al. %ilipescu in Muntenia. !l trimite delegatii la Constantinopol si purtatori de cuvant la marile curti europene pentru a rezolva problema unirii pe plan extern. rima masura importanta a guvernelor (turdza si %ilipescu a fost imprumuturile de *.+++.+++ lei in Moldova, respectiv ,.+++.+++ in Muntenia. Comisia centrala nefiind infiintata inca, se ia decizia ca -legea se va executa provizoriu si va fi supusa comisiei centrale, dupa a ei constituire. /0, aceasta hotarare lovea in Conventia de la aris. Acest gen de a pune in aplicare o lege, inainte ca ea sa fie promulgata dovedeste imaturitatea vietii parlamentare in rincipate. In acel moment, in rincipate existau ) guverne si ) camere diferite, la Iasi si la 1ucuresti. otrivit Conventiei de la aris se infiinteaza Comisia Centrala /), la %ocsani, pentru elaborarea legilor comune. Aceasta isi incepe lucrarile pe 0+2)) mai, avand in componenta o ma'oritate conservatoare. "na din realizarile acestei comisii a fost proiectul de lege al Curtii de Casatie /3. Comisia actioneaza in principiul egalitatii fiscale 4 0. proiectul pentru contributia funciara ). proiectul pentru contributia personala 3. proiectul impunerii pentru poduri si sosele. Mecanismul legislativ si executiv era unul foarte greoi, proiectele de legi elaborate de comisie trebuiau cercetate de ) guverne, votate de ) camere, sanctionate si promulgate separat de catre Cuza. (e iau masuri de unificare a armatei si administratiei si se infiinteaza "niversitatea din Iasi la )5 octombie 0,5+. In incercarea de unificare a institutiilor este numint ministru de razboi unic, generalul Ioan !manuel %lorescu. In tabara de la %loresti se reunesc cele ) armate ale Moldovei si Munteniei sub comanda comuna /6. entru telegraf, este numit deasemenea un inspector unic, Cezar 7ibrecht. /0 & Monitorul 8ficial al Moldovei, )) februarie2 )6 februarie 09*9. /) & Comisia Centrala a functionat pana la realizarea "nirii depline. /3 & prevazut de Conventia de la aris : se realizeaza abia in 0)2)6 ian 0,50. /6 & A.#. ;enopol, Istoria Romanilor, ;III, p.53.

"nirea deplina Cuza alcatuieste un proiect de memoriu destinat ortii. $izita principelui la Constantinopol este necesara pentru fructificarea relatiilor cu oarta si pentru viitoarele cereri care vor fi adresate Imperiului 8toman. rimirea lui Cuza este fastuoasa, se fac schimburi de daruri, iar dupa intoarcerea in tara, acesta scrie o scrisoare sultanului privind necesitatea unificarii. Conferinta de la Constantinopol <032)* septembrie= dezbate problema unificari depline, iar Turcia si Austro&"ngaria au din nou obiectii. Napoleon al III&lea sugereaza lui Cuza politica faptului implinit din nou, astfel in 002)3 decembrie, principele da o proclamatie in care spune >"nirea este Indeplinita? #upa acest eveniment important se poate spune ca urmeaza -anii de lupta constitutionala. Cele ) camere se reunesc la 1ucuresti in )6 ian. 0,5). In baza constitutionala se incearca rezolvarea marilor deziderate ale romanilor : reforma legii electorale, legea rurala <desfiintarea clacii, improprietarirea taranilor=, secularizarea averilor manastiresti. #upa constituirea guvernului comun pentru rincipatele "nite, sub presedentia lui 1arbu Catargiu, cel provizoriu din Iasi este desfiintat. Acest nou guvern comun avea ma'oritate conservatoare, fapt care nemultumeste populatia foarte tare, romanii il aclama pe Cuza, insa nu si pe noul sau guvern. (e desfasoara chiar si o revolta a taranilor in Muntenia care protesteaza pe cale violenta impotriva guvernului conservator, insa ea este rapid oprita de catre armata. Realitatea era ca ma'oritatea conservatorilor nu doreau nici improprietarirea taranilor, nici schimbarea sistemului electoral. @n )*mai25 iunie 0,5), guvernul 1arbu Catargiu a supus adoptArii Bn arlament a legi agrare, elaboratA de Comisia CentralA de la %ocCani. Cu toate cA liberalii au protestat arAtDnd cA legea era conservatoare Ci nu avanta'a masele EArAneCti, ea a fost adoptatA. (e adopta legile vanzarii sarii si urmaririi veniturilor statului. @n )3 iunie la ieCirea din arlament, prim&ministru a fost asasinat. Fuvernul Nicolae Gretzulescu isi incepe activitatea in )6 iunie 2 5 iulie 0,5). @n aceastA perioadA activitatea legislativA a fost moderatA, el a continuat sfera de modificare administrativA "n eveniment notabil care a avut loc este tranzitul prin tara al armelor destinate (erbiei, in noiembrie& decembrie 0,5). Aceste arme proveneau din Rusia si intra in rincipate prin Moldova. /0 (e infiinteaza directia generala a postelor, la 1ucuresti. (e instituie Consiliul (uperior al Instructiunii ublice si #irectia Fenerala a Arhivelor (tatului. In urma reorganizarii scolii de silvicultura se infiinteaza pepiniere pe domeniile statului. (e combat moravurile rele din administratie, mostenire a unui trecut abuziv, destituidu&se functionarii necinstiti. (e dezbate intens problema manastirilor inchinate. $eniturile acestora, foarte mari, paraseau tara. roprietatile manastirilor ocupau )),33H din suprafata tarii, dintre care 0),05H erau a celor inchinate /). 8 masura fortata pentru solutionarea acestei probleme urma confiscarea mosiilor, toate bunurile fiind introduce in bugetul statului. 1ineinteles, atriarhia Freaca a reactionat prin intermediul Constantinopolului. Fuvernul roman se bazeaza pe interventia Rusiei in medierea acestui conflict, datorata influentei acesteia in lumea greacaI mai ales in circumstantele favorabile oferite de reusita tranzitului de arme rusesti pentru (erbia. /0 & Constantin C. Fiurescu, $iata si opera lui Cuza $oda, p.0)+. /) & (tatistica amanuntita despre suprafata mosiilor, publicata de #. .Martian.

0J octombrie 0,53&)2 06 mai 0,564 a fost numit prim&ministru Mihail GogAlniceanu In 032 )* decembrie 0,53 : impune Bn arlament proiectul de lege privind secularizarea averilor mAnAstireCti din RomDnia, care a adus aproximativ un sfert din suprafaEa arabilA a statului romDn sub controlul acestuia. (uprafaEa necesarA pentru a putea aplica viitoarea reformA agrarAI prin care se BmproprietAreau EAranii romDni. 7egea a fost adoptatA Bn unanimitate, iar pe parcurs a fost rezolvat Ci conflictul cu mAnAstirile greceCti prin despAgubirea acestora cu o sumA importantA de bani. In decembrie 0,53&mai 0,56 : activitatea legislativA a adus cu sine BnfinEarea Casei de Conturi pentru verificarea actelor financiare ale statuluiI a afost adoptatA hotArDrea privind contractarea unui Bmprumut extern la 7ondra cu banca (tern. Au fost votate 4 legea organizArii armate, legea instrucEiunii publice, BnsA ambele nu au fost sancEionate. (&a BnfinEat Consiliu de (tat. (&au adoptat 4 legea contabilitAEi, legea comunalA, Codul enal Ci de procedurA civilA, legea organizArii 'udecAtoreCti. e )* aprilie ),56, Mihail GogAlniceanu a adus Bn arlament spre adoptare legea agrarA, care Bn urma discuEiilor aprinse cu conservatorii a fost respinsA. arlamentul dA vot de blam guvernului. Mihail GogAlniceanu BCi prezintA demisia domnului Alexandru Ioan Cuza, care o respinge Ci dizolvA Adunarea 7egislativA, printr&o loviturA de stat. rintr&un plebiscit, domnul a supus spre aprobarea poporului o nouA costituEie Ci lege electoralA 2 mai 1864-11 fe ruarie 1866 ! domnia autoritar"# K(tatutul #ezvoltator al ConvenEiei de la aris? introducea domnia autoritarA a lui Alexandru Ioan Cuza, precum urmeazA4 uterea executivA4 deEinutA de domn care avea4 AtribuEi executive4 Cef al statului, Cef al armatei, Cef al administraEiei. AtribuEii legislative4 sancEionarea Ci promulgarea legilor. In plus cDCtigA iniEiativa legislativA, dreptul de a numi 023 din membrii Corpului onderator Ci pe preCedintele Camerei. uterea legislativA este deEinutA de arlament. Acesta este unicameral, numit Corp onderator. !l are )23 membri aleCi, 023 membri numiEi de domn. Are drept de a vota legile si funcEiona dupA un regulament alcAtuit de guvern. uterea 'udecAtoreascA este deEinutA de 'udecAtorii. InstanEa supremA este @nalta Curte de LustiEie Ci CasaEie. 7egea electoralA care BnsoEea noua ConstituEie fAcea sA creascA considerabil numArul de alegAtori, prin BmpArEirea alegAtorilor Bn primari : votau prin delegaEie si direcEi & erau departa'aEi prin posibilitAEile censitare <avanta'a Bn general burghezia aflatA Bn stadiu de formare=. Cu toate cA, domnul Al.I.Cuza Ci&a introdus domnia autoritarA, aceasta este cea mai productivA din punct de vedere al iniEiativei legislative, care a dus nu numai consolidarea unificArii dar Ci la creCterea economicA Bn timp. In 062)5 august 0,56 s&a adoptat legea ruralA. TArani BmpArEiEi Bn 3 categorii, dupA forEa economicA, adicA dupA numArul de vite deEinut4 fruntaCii primeau *02) fAlci <00 pogoane=, mi'locaCi primeau 6 fAlci <J pogoane=, pAlmaCii primeau )02) fAlci <0 prA'ini=.

TAranii se puteau Bmprumuta prin intermediul Casei de Credit plAtind creditele Bn 0* ani cu o dobDndA de *&,H pe an. AmDntul provenea din legea secularizArii, prin exproprierea a maximul 023 din moCia fiecArui boier. (&a desfiinEat claca, di'ma, zilele de meremet, etc. #ezavanta'ele acestei legi au fost4 AmDntul nu putea fi BnstrAinat timp de 3+ de ani, nu a existat un regulament, BmproprietArirea s&a fAcut prin circulare care a dus la BnfAptuirea unor acte de abuz Ci corupEie, nu au fost BmproprietAriEi toEi EAranii. RomDnia s&a confruntat cu o crizA economicA Bn anii care au urmat deoarece boierii rAmaCi fArA clAcaCi nu Ci&au lucrat moCiile. (&au mai adoptat 4 legea introducerii sistemului unitAEii Ci mAsurArii metrice, legea organizArii armatei. 7egea instrucEiunii publice <sancEionatA Bn J decembrie 0,56=. !a prevedea BnvAEAmDntul BmpArEit An trepte4 primar&clasele I : I$ , era obligatoriu Ci gratuitI secundar :gimnazial & liceal, clasele $ : $III. Invatamantul universitar avea centre la IaCi <infiintat in 0,5+= si la 1ucureCti <0,56=. (e adopta Codul Civil <dupA modelul napoleonian Ci italian= 05 decembrie 0,56 si Codul enal. (e infiinteaza Mcoala de oduri Ci Cosele. rin legea agrarA Ci legea instrucEiunii publice RomDnia se afla printre primele EAri din !uropa priviind progresul societAEii moderne. #atoritA BnsA animozitAEilor din viaEa politicA, prim&ministrul Mihail GogAlniceanu a demisionat la )5 ianuarie 0,5*. rin acceptarea demisiei lui GogAlniceanu, Al.I. Cuza a fAcut o greCealA incontestabilA, deoarece nu a mai gAsit un colaborator la fel de eficient. Astfel au rAmas nerealizate mai multe proiecte, pentru care domnul Cuza s&a arAtat insistent. (tatul nu avea dreptul sA acorde decoraEii Ci distincEii, nu s&a instituit moneda naEionalA&romanatul. #intre legile adoptate din ianuarie 0,5* pDnA Bn februarie 0,55 se remarca legea organizArii 1isericeCti. MiCcarea declanCatA la 0* august 0),5* de cAtre monstruoasa coaliEie care a profitat de absenEa domnului din EarA a dus la intervenEia armatei Ci soldarea acEiunii cu morEi Ci rAniEi Ci un puternic ecou Bn ziarele europene. !a a generat Ci numeroase complicaEii Bn raporturile RomDniei cu marile puteri garante. @mpAratul Napoleon al III lea al %ranEei, printr&o scrisoare trimisA la 0 octombrie 0,5*, Bl fAcea pe domnul Cuza sA sA vadA impunerea abdicArii, deoarece %ranEa Bi retrAgea spri'inul. Cu toate cA situaEia a reintrat Bn normal la 0J decembrie 0,5*, Cuza Bncepe demersurile pentru a gAsi un prinE strAin care sA&i succeadA la conducereI Kmonstruoasa coaliEie? Bl sileCte sA abdice la 02)9 februarie 0,5.

$i liografie A. #. ;enopol, #omnia lui Cuza&$oda, vol I si II, Tipografia !ditore K#acia? Constantin C. Fiurescu, $iata si opera lui Cuza $oda, !ditura MtiinEificA, 1ucureCti, 0955 $aleriu (tan, Alexandru Ioan Cuza, 0,)+&0,J3, 1ucureCti, !ditura MtiinEificA Ci !nciclopedicA, 09,6.@nalt ordin de zi nr. )J6 din 09 martie 0,53, Raport la #omn nr. )633 din 0, martie 0,53 internet