sugestionabili.

De multe ori survin eecuri cnd medium-ul se dovedete a f i, ca s spunem aa, un nelat neltor, pe de o parte amgit, pe de alta ngenuncheat de sine nsui. Dar puterea care ni se pare a intra n aciune aici nu este niciodat aceea a hipnotizatorului, ci totdeauna avem de-a face cu nclinaia medium-ului de a se supune; nu este vorba de nici o putere magic, ci de extraor dinara pricepere a hipnotizatorului de a pune n scen farsa. Dac, n jchimb, cineva este obinuit s duc o via ntru totul dup c nu-i nsuete fr discernmnt concluziile altora, atunci n mod firesc un astfel de om nu va p a fi hipnotizat i nici nu va prezenta straniile fenomene ale telepatiei. Deci toate aceste fenomen e nu sunt dect fenomene ale ascultrii oarbe. n acest context este de menionat i sugestia. Putem nelege esena acesteia numai dac o i serm, n cel mai larg sens, n sfera impresiilor (Eindriicke). Este de la sine ne les c omul nu numai c primete la un moment dat impresii, ci c i st n permanen sub influena lor. Receptarea de impresii nu este cu totul insignifiant, acestea continund s acioneze asupra noastr. Iar cnd acestea sunt demers uri din partea unui alt om, ncercri de a ne convinge, de a ne ndupleca, n acest caz putem vorb i de sugestii. Are loc modificarea sau consolidarea unei concepii active, care se manifest desluit la posesorul ei. Proble ma dificil const propriuzis n faptul c oamenii reacioneaz diferit la impresii dinafar. Pe de alt parte, influ ena depinde de gradul de independen al persoanei respective. Sunt de luat n considerare ndeosebi dou tipuri. Unii supraestimeaz cu uurin opinia celorlali, aadar nu in prea mult la ndreptirea propriilor lor i, l faptul c ele sunt corecte sau false. Ei exagereaz importana altor persoane, aa nct se adapteaz lesne la opinia acestora. Ei sunt cu totul api pentru sugestio-narea n stare de veghe sau pentru h ipnoz. Cellalt tip va considera drept o ofens tot ceea ce vine din afar, socotind c doar pr opria sa opinie este just i respingnd orice contribuie a celorlali, fr a-i psa de justeea sau injusteea lor. Ambele tipuri degaj un sentiment de slbiciune, cel de-al doilea nempcndu-se cu ideea c ar avea ceva de primit de la ceilali. Foarte adesea ntlnim oameni care intr lesne n conflict, nutrind n sinea lor prerea c ar fi prea accesibili la sugestionarea de ctre alii. Ei i ntresc ns aceast prere numai pentru eveni receptivi, aa nct este greu s obii vreo schimbare de optic de la ei.