Umanismul

In secolul al XIX-lea incepe o perioada de inflorire culturala, sociala si economica, care a fost denumita ulterior prin cuvantul Renastere. Concurenta dintre doua orase, Roma si Florenta, a dat nastere unei intreceri creatoare, ceea ce a facut din Italia patria Renasterii. Umanismul are ca punct central omul ca individ. Acest curent artistic implica devotament pentru cutarea adevrului i moralitii prin mijloace umane. Cuvantul umanism are doua intelesuri distincte: pe o parte, cuprinde ideea unei educatii care-si propune sa realizeze idealul de om desavarsit, iar pe de alta parte inseamna orientarea studiilor intr-o anumita directie, spre antichitatea clasica. In sens larg, umanistii sunt animati de idealul omului universal, definit ca individ cu o vasta cultura, stapan pe limbile greaca si latina, pe domeniul muzicii si al filozofiei, pe descoperiri stiintifice. Intemeiatorul poeziei italiene, Dante Aligheri (1265-1321) e totodata ultimul poet al evului mediu si cel dintai poet al erei moderne (Fr. Engels Prefata la Manifestul Partidului Comunist, editura Politica, Bucuresti, 1960, pg 26). Operele lui au anuntat in acelasi timp, scrie Engles, sfarsitul evului mediu feudal si zorile erei moderne. Cea mai cunoscuta opera a lui Dante, este Divina Comedie. Italienii din secolul al XIV-lea au vazut in opera sa, o enciclopedie a stiintelor; abia in secolul al XIX-lea s-a descoperit ca Dante a creat limba literara italiana si una dintre cele mai complexe opere ale tuturor timpurilor. El isi spune parerea despre problemele politice, religioase, artistice si literare care il intereseaza. Admiratia lui pentru antichitate fac din el un precursor al Renasterii. Dante reinvie insusi sentimentul vietii antice. Francesco Petrarca (1304-1374) a trait in atmosfera intelectuala a vechii Rome. Pentru el, romanii erau stramosii directi ai italienilor, si una dintre dorintele lui cele mai vii a fost sa vada reinviind gloria Romei Antice. El a scris Africa, epopee al carui erou este Scipio Africanul, si De viris illustribus, care cuprinde biografiile a 24 de barbati, dintre care 21 romani.

Giovanni Boccaccio (1313-1375) este autorul Decameronului si este considerat ca reprezentant tipic al paganismului Renasterii. Aceasta opinie se intemeiaza pe satirele indreptate contra clerului, cum e istoria evreului Abraham, care, indemnat de un prieten crestin sa se boteze, nu se hotaraste decat dupa ce a vazut Roma; el n-a gasit nici o urma de sfintenie si de evlavie in viata papilor, cardinalilor si a celorlalti preoti, dar tocmai acest lucru l-a convins de superioritatea crestinismului, caci daca o religie pe care pastorii ei se straduiesc din toate puterile sa o compromita si care, cu toate acestea, straluceste tot mai puternic si mai pur, nu poate fi decat opera Duhului Sfant. Avandu-i ca precursori pe Dante, Petrarca si Bocaccio, umanismul s-a raspandit din Italia, in toata Europa. In cultura romana, purtatorii ideilor umaniste sunt principi, boieri sau carturari care au invatat in scolile din strainatate. Limba de cultura a Evului Mediu romanesc este slavona. Umanismul s-a manifestat la inceput in Transilvania, in mediile maghiare si germane. Unul dintre cei mai importanti umanisti din Transilvania a fost Nicolaus Olahus, umanist, istoriograf, ocupand mai intai functia de arhiepiscop de Esztergom, si mai apoi guvernator al Regatului Ungariei. El a fost primul care afirma originea comuna latina a romanilor. A incercat, de asemenea, sa intemeieze la Cotnari o academie umanista si sa atraga inMoldova invatati eminenti ca Gaspar Peucer, matematicianul Jochim Rhaeticus din Cracovia, Justin Jonas din Wittenberg si reformatori ca Fr. Lismanini si Ioan Lasinski, dar numai acestia din urma au raspuns la chemarea lui. Scoala a fost desfiintata in 1588, cand Petru Schiopul a cedat-o iezuitilor care au transformat-o in scoala catolica pentru formarea preotilor. In Moldova, Iacob Eraclid Despotul, domn al Moldovei intre 1561-1563, de origine greaca, a calatorit prin Franta, Italia si Germania, intemeiaza o Schola latina la Catnari, prin care a dorit sa racordeze cultura moldoveneasca la ideile Europei Occidentale. In secolul XVII, se remarca un ecou intarziat al umanismului prin cronicile domnitorilor moldoveni, Grigore Ureche si Miron Costin.

Cronica lui Miron Costin rmne un unicat documentar de istorie moldoveneasc de pn la 1661. Nimeni nu s-a ncumetat s reia subiectul, s-l amplifice, s-l completeze, nici mcar fiul su Nicolae, nici mcar Ion Neculce. Toate cronicile din a doua jumtate a secolului al XVII-lea, i sunt cel puin patru, ncep cu domnia lui Dabija vod, i nu coboar sub anul 1661. Pentru epoca 1595-1661 Letopiseul lui Miron Costin a fost autoritate pentru contemporani i a rmas singurul izvor narativ pentru istoria noastr pn azi.( fragment din volumul Marii cronicari ai Moldovei, aprut ntr-o colaborare a Editurii Academiei Romne cu Editura Univers Enciclopedic, n Bucureti, 2003; reperele istorico-literare aparin lui Gabriel trempel). Adevratul dar al lui Ureche este... portretul moral. Aici el creeaz, sintetizeaz, fiindc izvoadele nu-i ddeau nici un model. Omul este privit sub o nsuire capital sau un viiu sub care se aaz faptele lui memorabile, ntr-o caden tipic *...+. Ureche n-a avut rgaz dect s prefac izvoadele. Dac ar fi dus cronica pn n vremea lui Vasile Lupu, prin domniile Moghiletilor, a lui Graziani i a celorlali pe cari i va descrie Miron Costin, cu toat experiena vieii i cu acea vecinic scrutare moral, abia atunci cronica ar fi fost extraordinar. *...+ n ultim analiz, toat mierea cronicii lui Ureche se reduce la cuvnt, la acel dar fonetic de a sugera faptele prin fonitura i aroma graiului. *...+ Vorbirea cronicarului e dulce i crunt, cuminte i plin de ascunziuri ironice...(George Calinescu). Cel mai important umanist roman este Dimitrie Cantemir. In zestrat cu o cultura vasta, cunoscator a numeroase limbi, Cantemir reprezinta esenta umanismului, un om desavarsit prin cunostiinta, deoarece a fost istoric, geograf, orientalist, etnograf, autor de eseuri si tratate in limba latina, romana, rusa si turca. Este un precursor al Scolii Ardelene.

Bibliografie

www.wikipedia.ro www.citatepedia.ro Renasterea si Reforma de A. Otetea, editura Stiintifica, Bucuresti, 1968 Manual de limba si literatura romana, clasa aXIa, editura art, Adriana Costache, Florin Ionita, M.N. Lascar, Adrian Savoiu