Sunteți pe pagina 1din 20

CAPITOLUL XXIII Despre linitire, curirea minii i a inimii Capitolul precedent Urmatorul capitol Un dovedit iubitor al pustiei a fost

ost binecuvntatul ieromonah rus Serapion, care l-a vizitat pe marele isihast i pustnic Calinic n 191 !191", ca s#-i cear# binecuvntare s# plece i s# se al#ture asce$ilor care se nevoiau n pustie% &#rintele Calinic, un dasc#l e'perimentat al ru(#ciunii lui )isus, i-a descris monahului rus pericolele, capcanele i iluziile pe care dumanul mntuirii noastre le folosete ca s#-i atace pe cei ce tr#iesc retrai, mai ales pe cei f#r# un ndrum#tor duhovnicesc% *ar cnd a v#zut inima r#nit# a p#rintelui +erapion, arznd de dorin$# sfnt#, i-a dat voie, cu condi$ia ca el s#-i fie ndrum#tor% &#rintele +erapion a slu,it -itur(hia n &araclisul +fntului .herasim i apoi, cu ru(#ciunile i binecuvntarea dasc#lului s#u, a p#rintelui Calinic, a plecat spre vrful /thosului% /u trecut 1 ani de la acea ntlnire% /poi, ntr-o noapte, aproape de miezul nop$ii, ucenicul marelui isihast a venit la chilia ndep#rtat# a dasc#lului s#u i a cioc#nit la u#% &#rintele Calinic, (ndindu-se c# cioc#nitul ar putea fi o nelare de la diavol, a cerut, nainte de a deschide ua, ca s# fie rostit +imbolul Credin$ei% &#rintele +erapion s-a supus, ad#u(nd chiar 0at#l nostru i Unul +fnt, Unul *omn )isus 1ristos, ntru slava lui *umnezeu 0at#l% *up# aceasta, p#rintele Calinic a deschis ua, l-a strns n bra$e i l-a ntrebat2 ! Unde ai fost n to$i aceti ani, fratele meu3 Crede-m#, am crezut c# ai fost pierdut, dei n-am ncetat s# m# ro( pentru tine% Unde ai stat3 Cu ce te-ai hr#nit3 ! +finte p#rinte, a r#spuns p#rintele +erapion cu o voce slab#, dup# ce m-ai binecuvntat, am mers pe vrful /thosului% /m stat trei zile i trei nop$i dar, neputnd s# ndur fri(ul, am cobort la &ana(hia"4 56ste vorba despre o mic# biseric# nchinat# 7aicii *omnului 589:9;<9=, aflat# mai ,os de vrful 7untelui /thos%=% /m ncercat s# stau acolo, dar n-am (#sit iubita linite, deoarece acolo veneau mul$i pelerini% &u$in mai ,os am descoperit o peter#% >ici chiar p#storii -avrei, cnd p#teau oile, nu m-au putut vedea acolo% /m atrnat o ras# veche peste deschiz#tura peterii% /m mncat ce am (#sit n p#dure2 castane, l#st#ri, r#d#cini i bulbi% /m luat ap# din fntna de ln(# Chilia &ana(hiei% ?i i noapte sufletul meu era umplut cu o fericire nepovestit#, ce venea din ru(#ciunea lui )isus i descoperiri% /m tr#it contemplnd tainele *umnezeului nostru% )art#-m#, p#rintele meu, tu tii mai

bine cum este acea lumin# care nc#lzete i ilumineaz# totul n#untrul meu% >u mi-am dorit nimic altceva% @aiul era acolo% Ami lipsea numai un sin(ur lucru2 +fnta Amp#rt#anie% Bi de aceea am venit n cele din urm# aici2 s# primesc binecuvntarea ta, pentru c# timpul adormirii mele e aproape i nu vreau s# plec f#r# +fintele 0aine% Chiar n ziua aceea s-a slu,it +fnta -itur(hie i s-au mp#rt#it% *up# aceea, ucenicul a luat pu$in# pine uscat# i verde$uri, mpreun# cu dasc#lul i ndrum#torul s#u% /stfel, plin de fericire, p#rintele +erapion a plecat spre pustia sa iubit#%

CCC

7arele isihast *aniil Dsiopetritul, zilnic, dup# -itur(hie, se retr#(ea n chilia lui pentru o or# de t#cere% 6ra o or# nchinat# lacrimilor i t#cerii% Antotdeauna spunea acestea2 Dpai$ul lumineaz# lumea din ,urul s#u, dar mar(inea lui ardeE%

CCC

6rau mul$i p#rin$i asce$i pe +fntul 7unte, care erau dedica$i cu totul ru(#ciunii, vederii i practicau toate virtu$ile% *e aceea, primeau mn(iere divin# i iluminare de sus% /a era pustnicul romn 0eofilact, care a venit de la Fatoped n deertul +fntului Fasile cu trei ucenici de-ai s#i% /desea st#tea n peteri, unde era posibil s# dobndeasc# o mai mare isihie, o trezvie mai limpede a min$ii i o mai mare n#l$are a sufletului% 6l spunea c# ntr-una din peterile pustiului, idolatrii, care au locuit n peninsula atonit# naintea venirii c#lu(#rilor, au ascuns o statuie care odat# st#tuse pe vrful 7untelui /thos i servise drept far% &e capul statuii era un diamant mare care a fost folosit ca un fel de lamp#, ca s# c#l#uzeasc# c#l#torii de pe mare% Ddat#, 0eofilact, care se ru(a nencetat, nu a mers la peter# dup# cum i era obiceiul% An schimb, a stat n chilia sa% An timpul ru(#ciunii, un n(er al *omnului a ap#rut i a discutat cu el% Antorcndu-se, dup# ce a mplinit o

ndatorire ce-i fusese ncredin$at#, unul dintre ucenicii p#rintelui a trecut pe ln(# chilie i a auzit o discu$ie% 6l s-a ntrebat cine era vizitatorul c#ruia i vorbea p#rintele% / intrat curios, stri(nd2 ! &#rinteG 6ti aici3 An acel moment, n(erul a disp#rut% ! D, fiul meu ! a r#spuns b#trnul cu triste$e, el, cel care era un mare aler(#tor n cursa pentru cer !, a fi dorit s# nu fi venitE am pierdut o mare binecuvntareG Bi i-a e'plicat vizita% 6l e acelai p#rinte care a avut (ri,# de o c#prioar# r#nit#, iar cu pu$in nainte de adormirea sa fa$a lui str#lucea de lumin#%

CCC

Ddat#, am avut binecuvntarea de a-l ntlni pe p#rintele 1ristodul, care fusese ucenicul marelui p#rinte din HatunaIia, Calinic &ustnicul% An cursul unei zile, cu o ospitalitate politicoas# fa$# de mine, nevrednicul, n chilia sa ndep#rtat#, p#rintele 1ristodul mi-a povestit multe despre vrednicul s#u p#rinte, unele dintre ele fiind incluse n volumul ))) al c#r$ii Ji(uri /(hiorite Contemporane% &#rintele Calinic a fost dasc#l al ru(#ciunii lui )isus i al descoperirilor, care timp de KK de ani s-a nchis n chilia sa ce m#sura doar L de mp% *e aceea a fost numit pustnicul% +-a n#scut n 1MK" i a r#posat n 19"L%

CCC

Un prieten i iubitor al isihiei, al prive(herii i al ru(#ciunii min$ii a fost *ionisie din Cipru care, ca ascet, a stat n schitul din HafsoIalivia, dar n 1MNK s-a rentors n +tavrovunio, n Cipru, unde a devenit p#rinte a multor fii duhovniceti%

CCC

6ste o boare de ru(#ciune, de pustnicie, care adesea bate peste binecuvntata HatunaIia% Cu mul$i ani n urm# l-am ntlnit pe p#rintele isihast /ntim% +-a nevoit ntr-o chilie, deasupra locului unde erau *aniilei% 6ra un om al t#cerii% Cnd vorbea, el spunea aproape mereu de ru(#ciunea nencetat# a inimii2 An timp ce ru(#ciunea c#tre 7aica *omnului te pre(#tete pentru ndumnezeire, ru(#ciunea lui )isus te ndumnezeiete%

CCC

&reasfnt# 7aic# a *omnului, a,ut#-m#% Oinecuvntata mea 7aic#E, spunea un monah, i vocea lui, din adncul inimii sale, r#suna blnd, n timp ce mer(ea pe c#r#rile +chitului +fnta /na% >e punem toat# n#de,dea n ea i suntem mn(ia$i de ea, a continuat el% 6a e mama noastr#, mntuirea inimii noastre% /ltfel urm#m un drum care nu tim unde duce% cembrie , L11 P 112Q1 &7

La temeiul linitirii st porunca lui Hristos: s iubeti pe Dumnezeu din toat mintea i din toat inima Unii dintre +fin$ii &#rin$i, n scrierile lor ascetice, osebesc ntre dou# chipuri ale vie$ii duhovniceti, cea lucr#toare i cea contemplativ#, numind pe prima dintre ele calea p#zirii poruncilor% +tare$ul +iluan (ndea pu$in altfel2 i el mp#r$ea via$a n lucr#toare i contemplativ#, dar i pe una i pe alta deopotriv# le socotea ca paz# a proruncilor% 0emeiul de nceput al nevoin$ei linitirii min$ii l vedea n cuvintele celei dinti porunci2 +# iubeti pe *umnezeu din toat# inima, din toat# (ndirea, din tot sufletul% 6l scrie2 RRCel ce a cunoscut dra(ostea lui *umnezeu va zice2 >u am p#zit poruncile% 7#car c# m# ro( zi i noapte, i toat# bun#-s#vrirea ncerc a

f#ptui, ci porunca pentru dra(ostea lui *umnezeu nu am plinit% *oar n rare clipe a,un( la porunca lui *umnezeu, dar# sufletul ar dori n toat# vremea s# petreac# n ea% Cnd n minte se adau(# (nduri st#ine, atunci mintea cu(et# i pe *umnezeu, i acel lucruS cu alte cuvinte, porunca2 +# iubeti din toat# mintea i din toat# inima ! nu este deplin mplinit#S dar cnd mintea deplin este n *umnezeu, i nu sunt i alte (nduri, atunci se mplinete cea dinti porunc#TT% An e'perien$a nevoin$ei ru(#ciunii curate mintea, despuindu-se de tot chipul i conceptul, se nvrednicete, dup# adnc# poc#in$# i mult plns, de adev#rata vedere a lui *umnezeu% -initirea min$ii U)sihasmulV totdeauna a ntlnit mul$i potrivnici, mai cu seam# n /pusS acetia, neavnd e'perien$a cuvenit#, n n$ele(erea lor abstract# a acestui chip al ru(#ciunii credeau c# este vorba de c#utarea unui procedeu mecanic care s# duc# la contemplarea *umnezeiasc#% *ar, firete, nu este aa% *umnezeu, absolut liber fiind, nu poate fi supus nici unei lucr#ri mecanice, i n nici un caz vreunei constrn(eri% -initirea min$ii este nso$it# de o mare lep#dare de sine i este o mare nevoin$# dintre cele mai (rele% -ibera dorin$# a omului de a-i asuma aceast# mare suferin$# pentru o mai bun# paz# a poruncilor lui *umnezeu atra(e dumnezeiescul har, dac# nevoin$a se s#vrete n duhul smereniei% Dmul mndru, orice mi,locire ar folosi, nu a,un(e la adev#rata p#rt#ie cu *umnezeu% 7intea, prin sin(ur# dorin$a omului, nu se mpreuneaz# cu inima adnc#, dar i dac# p#trunde cumva n inim#, se va vedea acolo numai pe sine, propria-i zidit# frumuse$e ! m#rea$#, c#ci zidit# dup# chipul lui *umnezeuS dar pe *umnezeul adev#rat nu-l va vedea% )at# de ce Jericitul +iluan, luptndu-se pentru a se smeri, alear(# la acea arm# de foc pe care i-o d#duse *omnul2 << ine!i mintea "n ia#, i nu #e$n#%#ui&&' /cest om, nelefuit din punct de vedere intelectual, RRsimplu$TT i RRincultTT, adev#rat s-a nvrednicit de curata contemplare *umnezeiasc# a min$ii, drept care cu adev#rat i pe bun# dreptate spunea2 RR*ac# te ro(i curat, eti de-*umnezeu-cuvnt#torTT% Bi iar#i2 RRCredincioii sunt mul$i pe p#mnt, dar din aceia care s# cunoasc# pe *umnezeu, foarte pu$iniTT%

&rin cunoatere el n$ele(ea nu specula$ii (nostice theolo(ice, ci e'perien$a viei p#rt#ii, e'perien$a mp#rt#irii *umnezeietii -umini% Cunoaterea este ! mpreun#-fiin$are% Cuviosul Siluan Athonitul Arhimandritul Sofronie, traducere din limba rus Ierom. Rafail (Noica , editura Re!ntre"irea, Alba Iulia #$$% Sfaturile avvei Nil Ascetul Cum ne putem pstra linitea su(leteasc)

*uli oameni "i #oresc s ai+ linite i pace "n su(let, #ar puini sunt cei care reuesc acest lucru' *oti,ele eecului "n aceast pri,in re$i#, #e re-ul, #oar "n ataamentul ptima (a #e lucruri' /verea, slava de la oameni, desfrnarea sau or(oliul ne mpiedic# s# fim liniti$i% *ei Cuvntul ascetic scris de +fntul >il se adreseaz# preponderent monahilor, pasa,ele despre linitire ne pot fi de folos i nou#, celor ce tr#im n lumea tot mai plin# de tulburare de ast#zi% Linitirea ter-e amintirea -reelilor *e re(ul#, n$ele(em prin linitire, efectul produs de un concediu reconfortant sau o dup#-amiaz# petrecut# ntr-un parc relativ liber% *esi(ur, nu ne(#m c# acest efect poate sem#na n inimile noastre iluzia unei p#ci nesfrite sau a unei linitiri absolute% Cu toate acestea, a doua zi, la serviciu, ne d#m seama c# am fost robii unei nel#ri% &aceai linitea noastr# s-au risipit mai repede dect fumul n v#zduh% Anainte de a trece la te'tele savuroase ale +fntul >il /scetul trebuie s# stabilim un criteriu de baz# al e'isten$ei linitii n propriile inimi2 durata ndelun(at# a acesteia% *ac# linitea noastr# dureaz# pn# la prima coad# la care trebuie s# st#m sau pn# la primul cuvnt aspru care ni se adreseaz# de o alt# persoan#, nseamn# c# ne am#(im inutil% +untem departe de linite i st#m n imperiul tulbur#rii i a patimilor% *e aceea, +fntul >il afirm# despre ncep#tori2 W0rebuie sf#tui$i, dac# au ieit de curnd din tulbur#ri, s# se ndeletniceasc# cu linitirea i s# nu mprosp#teze, prin drumuri dese, r#nile produse cu(et#rii prin sim$uri, nici s# aduc# alte forme vechilor chipuri ale p#catelor, ci s# ocoleasc# furiarea celor noi i toat# sr(uin$a s# le fie spre a ter(e vechile nchipuiriW

5+fntul >il /scetul, Cuvnt ascetic, n2 WJilocaliaW, vol% ), trad% pr% *umitru +t#niloae, 6ditura 1umanitas, Oucureti, LLK, p% 1MQ=% /cest pasa, pare la prima vedere de neutilizat n via$a zbuciumat# din lume% Cu toate acestea, vom observa c# aceast# prim# impresie nu este i cea corect#% /stfel, depinde doar de noi dac# accept#m sau nu tulburarea din ,ur% ?(omotul e'terior sau conflictele nu au cum s# ne fure pacea dect dac# noi nine d#m curs patimilor care ne st#pnesc% *ac# o persoan# m# ,i(nete, depinde doar de mine dac# ale( s# r#spund la fel sau nu% >imeni nu mi poate fura libertatea de a nu ,i(ni% Cu o sin(ur# e'cep$ie2 patima mniei% -initea ne este oferit# de propria smerenie i de dorin$a de a nu fi crtitori sau brfitori% Cine nu crtete nu se sup#r# din lucruri inutile sau care nu l privesc% *e asemenea, cine nu brfete nu i atra(e (reeala pe care o observ# la alt# persoan#% /cestea sunt r#nile produse cu(et#rii prin sim$uri% Cnd vedem sau auzim sau vorbim despre un lucru r#u, ne r#nim interior% /ceste r#ni ne risipesc linitea i ne ndeamn# s# ne c#ut#m dreptatea proprie% >oi, ns#, trebuie s# ne lep#d#m de patimi i s# ncerc#m s# ap#r#m cetatea linitii aflat# n inima noastr#% *e aceea, +fntul >il ne ofer# o nou# treapt#2 dup# lep#darea patimilor i p#catelor, s# ne silim s# alun(#m inclusiv amintirea p#catelor vechi% /stfel, mintea, eliberat# de nchipuiri i amintiri p#c#toase, poate ntr-adev#r s# (#seasc# pace% An concluzie, e'ist# dou# etape care trebuie respectate pentru a dobndi linitea interioar#% &rima const# n lep#darea propriilor patimi i p#cate, iar a doua, n ter(erea amintirii lor% C.inul amintirii pctoase &entru cel care a osndit p#catul i nu mai dorete s# l fac#, amintirea devine un chin necru$#tor% Cu toate c# ne str#duim s# ne p#str#m cur#$ia duhovniceasc#, amintirea (reelilor ne mpun(e cu acul ei otr#vit% +fntul >il /scetul ne ofer# cteva remedii n acest sens2 W*esi(ur, linitirea le este un lucru foarte ostenitor celor ce s-au lep#dat de curnd, c#ci amintirea, lundu-i acum r#(az, mic# toat# necur#$ia care zace n ei, ceea ce n-a apucat s# fac# mai nainte pentru mul$imea lucrurilor care prisoseau% *ar pe ln(# osteneal#, linitirea are i folos, izb#vind mintea cu vreme de tulburarea (ndurilor necurate% C#ci dac# vreau acetia s#-i spele sufletul i s#-l cur#$easc# de toate petele care l necur#$esc sunt datori s# se retra(# din toate lucrurile prin care crete ntin#ciunea i s# dea cu(et#rii mult# liniteS de asemenea s# se duc# departe de to$i cei care i nt#rt# i s# fu(# de mpreuna petrecere cu cei mai apropia$i ai lor, mbr#$ind sin(ur#tatea, maica n$elepciunii% &entru c# este uor s# cad# acetia iar#i n mre,ile din care socotesc c# au sc#pat, cnd se (r#besc s# petreac# n lucruri i (ri,i de

tot felul% Bi nu e de nici un folos, celor ce s-au str#mutat la virtute, s# se bucure de aceleai lucruri, de care s-au desp#r$it, dispre$uindu-leW 5Cuvnt ascetic, p% 1MQ=% An primul rnd, pentru a putea p#stra cur#$ia sufleteasc# avem nevoie s# renun$#m la acele lucruri care ne m#resc r#zboiul duhovnicesc% *ac# tim c# suntem ispiti$i de mndrie, s# ncerc#m s# nu mai rvnim la posturi de conducere% *ac# ne ispitete l#comia pntecelui, s# renun$#m la mnc#rurile care ne a$$# foamea% *ac# ne amenin$# iubirea de ar(int, s# facem milostenii i s# nu ne e'tindem afacerile peste m#sur#% Ans# nu doar lucrurile e'terioare, ci i anumite persoane ne pot fura starea de linite% *e aceea, este bine s# vorbim i s# p#str#m rela$ii de prietenie cu cei care doresc s# aib# aceleai virtu$i ca noi% *esi(ur, nu vom respin(e acum pe toat# lumeaG Ans# de unele persoane va trebuie s# ne separ#m, tocmai pentru a p#stra rodul p#cii noastre% Cei de care trebuie s# ne ferim preponderent sunt brfitorii, oamenii foarte mnioi i doritori de slav# deart#% >u trebuie s# le(#m rela$ii de prietenie cu persoane care au aceste defecte ma,ore% /sta nu ne mpiedic# s# le a,ut#m financiar sau sufletete atunci cnd au nevoie% Anseamn# doar s# nu le ncredin$#m propriile (nduri% Damenii p#timai nu i n$ele( niciodat# pe cei liniti$i% *e asemenea, avem nevoie s# lep#d#m de la noi orice (ri,# lumeasc#% >u trebuie s# ne sufoc#m n disperare, ci s# n#d#,duim n *umnezeu% O+inuina piere -reu

+# nu ne atept#m la o reuit# din start, deoarece nimeni nu poate s# nvin(# uor obinuin$a s#dit# n sine% *ac# vre$i s# v# m#sura$i puterea, ncerca$i s# renun$a$i la un obicei zilnic i ve$i observa cu triste$e ct de neputincios este omul% WDbinuin$a, fiind o (reutate care atra(e la ea, este de temut ca nu cumva aceasta s# le tulbure iar#i linitea cti(at# cu mult# sr(uin$#, prin ndeletniciri urte i s# le mprosp#teze amintirile relelor s#vrite% &entru c# mintea celor ce s-au desf#cut de curnd de p#cat se aseam#n# cu trupul care a nceput s# se reculea(# dintr-o lun(# boal#, c#ruia orice prile, ntmpl#tor i se face pricin# de-a rec#dea n boal#, nefiind nc# destul de ntremat n putere% C#ci nervii mintali ai acestora slabi i tremur#tori, nct e temere s# nu n#v#leasc# din nou patima, care de obicei este a$$at# de mpr#tierea n tot felul de lucruriW 5Cuvnt ascetic, p% 1MQ=% +l#biciunea v#dit# a propriei min$i are nevoie de o lun(# perioad# de refacere% /a cum dup# o opera$ie avem nevoie de o perioad# de recuperare fizic#, i recuperarea propriei p#ci interioare se face treptat, iar nu imediat% Cu toate c# ne dorim s# dobndim

un dar nepre$uit, dorin$a nu este suficient# pentru a-l ob$ine% *e aceea, odat# ce am nceput s# dobndim pu$in# linite, este bine s# o p#zim eficient, pentru c# altfel o vom pierde repede% *e asemenea, este bine s# nu ne ntoarcem la vechile obiceiuri dup# ce am constatat c# avem pace% /cest lucru ne-ar aduce doar pierderea ei% W&rin urmare, s# nu se amestece monahul, nainte de ce a dobndit deprinderea des#vrit# a virtu$ii, n tulbur#rile lumii, ci s# fu(# ct mai departe, aezndu-i cu(etarea la marea dep#rtare de z(omotele ce r#sun# ,ur mpre,ur% 5%%%= C#ci atunci vine des#vrita linitire, cnd nu numai faptele, ci i amintirile lor nceteaz#, dnd sufletului timp s# poat# vedea chipurile ntip#rite i s# lupte cu fiecare dintre ele i s# le scoat# din cu(etare% *e vor intra alte i alte forme, nu va putea ter(e nici ntip#ririle de mai nainte, cu(etarea fiind ocupat# cu cele care vinW 5Cuvnt ascetic, pp% 1MK-1M4=% W 0rebuie sf#tui$i, dac# au ieit de curnd din tulbur#ri, s# se ndeletniceasc# cu linitirea i s# nu mprosp#teze, prin drumuri dese, r#nile produse cu(et#rii prin sim$uri, nici s# aduc# alte forme vechilor chipuri ale p#catelor, ci s# ocoleasc# furiarea celor noi i toat# sr(uin$a s# le fie spre a ter(e vechile nchipuiriW +fntul >il /scetul Calist Angelicude

Introducere >umele adevarat este Calist /n(elicude si a adus noi stiri despre el% /cest autor a fost activ n a doua ,umatate a secolului X)F ln(a localitatea 7elnic din 7acedonia, traind pna spre sfrsitul secolului X)F% 6l vietuia ntr-o YasezareZ monahala de ln(a acea localitate, ntr-un fel de sihastrie, n care a cladit si o biserica, fiind a,utat si de tarul srb din acea vreme% An ,urul acestei biserici vietuiau mai multi asceti, tunsi n monahism de Calist% Antrun document al patriarhiei din Constantinopol el est denumit [om duhovnicesc, virtuos si isihast\% >umirea de [isihast\ se dadea, dupa disputele isihaste de la mi,locul secolului X)F, unui monah care se ocupa cu ru(aciunea mintii si care a a,uns prin nevointa lui cu linistirea pna la vederea luminii dumnezeiesti%

*upa localitatea unde vietuia, se mai numeste 7elenichiotis% An code' Fatopedi si /rundel din Oritish 7useum se pastreaza o opera ascetica a lui, alcatuita din treizeci de YCuvinteZ%

Mestesugul linistirii >u se poate pocai cineva, fara linistireS nici nu poate atin(e n vreun fel oarecare curatia, fara retra(ereS si nu se poate nvrednici de convorbirea cu *umnezeu si de vederea -ui pna ce se afla n convorbire cu oamenii si i vede pe ei% *e aceea, cei ce si-au facut o (ri,a din a se pocai de (resalele lor, a se curati de patimi si a se bucura de convorbirea cu *umnezeu si de vederea -ui ! care este capatul de drum si tinta celor ce petrec dupa *umnezeu, si arvuna, ca sa zic asa, a mostenirii vesnice a lui *umnezeu ! urmaresc cu toata sr(uinta linistirea si socotesc drept lucrul cel mai folositor sa se retra(a si sa ocoleasca pe oameni, cu toata simtirea sufletului% nceputul lor n viata de linistire este plnsul, ocarrea si dispretuirea de sine, pentru care, spre a le face n chip ct mai curat, iau asupra lor prive(herile, starea n picioare, nfrnarea si osteneala trupeasca al caror sfrsit de obste este rul de lacrimi ce porneste din ochii celor ce cu(eta cele smerite ntru frn(erea inimii% Caci precum n cei ce tind spre curatie si o dobndesc prin fapte, sfrsitul este pacea din partea (ndurilor, asa n aceia sfrsitul este, cum am spus, cur(erea lacrimilor% )ar de aici ncepe mintea, n chip firesc, sa patrunda n firile lucrurilor si sa vada maiestria lui *umnezeu% -ucrul ei este, de acum, sa prinda si sa contemple ntelesul dumnezeiesc al puterii, al ntelepciunii, al slavei, al bunatatii si al celorlalte cte sunt n *uhul lui *umnezeu% 6a patrunde totodata n tainele +cripturii, (usta bunatatile mai presus de lume si se face ncapere a iubirii lui *umnezeu% 6a patrunde totodata n tainele +cripturii, (usta bunatatile mai presus de fire, se bucura de frumusetile mai presus de lume si se face ncapere a iubirii lui *umnezeu% +i asa e cuprinsa de dor, se bucura si se veseleste, aler(nd spre capatul din urma al virtutilor, spre dra(ostea Jacatorului a toate% >u mai patimeste si nu se mai teme de nici o ratacire prin cele de aici, desi are de suferit unele lunecari si porniri pacatoase si miscari necuviincioase din multe pricini, ca una ce e schimbacioasa% *ar din acestea trebuie sa se reculea(a, departnd de la ea orice descura,are% 7intea acestora, naripndu-se cu nade,dea iubirii de oameni a lui *umnezeu, zboara spre cele dumnezeiesti, ndeletnicindu-se cu

lacrimile, cu ru(aciunea si cu celelalte nevointe pomenite, si se desfata cu raiul dumnezeiesc al dra(ostei, atta ct i este cu putinta% >u mai vede nimic altceva, nici chip, nici (rosime, nici nfatisare, nici altceva peste tot, ca sa (raim pe scurt, afara de lacrimi, de pacea dinspre (nduri si de dra(ostea lui *umnezeu% Caci prin acestea se pastreaza si nemprastierea mintii si se daruieste si mntuirea sufletului% Caci sta de ve(he cumpatarea si se roa(a n 1ristos )isus, *omnul nostru% +eznd n chilia ta, mintea ta sa aiba ndraznire catre *umnezeu ntru smerenie2 smerenia pricinuita de nevrednicia si de nimicnicia taS ndraznirea pentru dra(ostea nemicsorata a lui *umnezeu si pentru netinerea minte a raului de catre 6l% si sufletul e ridicat la cinste naintea lui *umnezeu, cnd, macar ca se recunoaste pacatos, totusi ndrazneste n iubirea de oameni a lui *umnezeu si se socoteste atrnat de 6l% de aceea, porunceste si +fntul &avel, zicnd2 Y+a ne apropiem cu ndraznire de tronul haruluiZ% Caci ndraznirea catre *umnezeu este un fel de ochi al ru(aciunii, sau o aripa, sau o atrnare minunata% >u are ndraznire cineva, cnd socoteste ca ar fi bun ] sa nu fieG, fu(i de acest (nd ] ci cnd zboara spre nade,dea dumnezeiasca, naripat de (ndul ne(raitei iubiri a lui *umnezeu si al uitarii raului de catre 6l% roa(a-te, deci, cu ndrazneala n cu(et smerit, hranit de nade,di bune n *umnezeu, ntru 1ristos )isus, *omnul nostru, precum s-a zis% 0rebuie sa cauti pururi cu (ri,a cele ce izbavesc trupul si mintea de tulburare% )ar acestea sunt2 mncarea masurata, bautura usoara, somnul scurt, starea n picioare dupa putere, plecarea (enunchilor pe ct se poate, ntr-o nfatisare de smerenie, haina neluata n seama, cuvnt putin, ct e de trebuinta, culcarea pe ,os, si toate celelalte cte mblnzesc n parte trupul% iar deodata cu acestea trebuie sa te ndeletnicesti cu toate cte trezesc mintea si a,uta la alipirea ei de *umnezeu% )ar acestea sunt2 citirea +fintei +cripturi si a sfintilor tlcuitori ai ei, dar si aceasta cu masuraS psalmodierea cu patrunderea ntelesuluiS cu(etarea la cele spuse n +cripturi si la minunile vazute n zidireS ru(aciunea cu (ura pna ce sfntul har al *uhului o va misca n chip simtit din inimaS caci atunci e alta sarbatoare si timpul altei praznuiri, ne(raita din (ura, ci lucrata n inima prin *uhul% )ar pna atunci ndeletniceste-te cu cele spuse asa2 pleaca-ti (enunchiul de cte ori poti si roa(a-te, seznd asaS n(reunndu-te de ru(aciune, treci la citire, precum s-a zisS pe urma iarasi revin-o la ru(aciune% +i n(reunndu-te iarasi de ea, ridica-te la putina cntareS si apoi revino din nou la ru(aciune% +i iarasi n(reunndu-te, ntoarce-te la ndeletnicirea mai nainte pomenita, cu masuraS si apoi iarasi daruieste-te ru(aciunii% Joloseste-te putin si de un

lucru de mna, pentru alun(area plictiselii, cum ai auzit de la +fintii &arinti% *ar pururea, n toata lucrarea ta cea dupa *umnezeu, de dimineata pna dimineata, sa stea la locul de frunte ru(aciunea% 0oate celelalte ndeletniciri sa fie folosite, cum s-a zis, din pricina n(reunarii la ru(aciune% )ar cnd vine mila n suflet si harul *uhului face sa tsneasca din inima ru(aciunea ca dintr-un izvor, atunci mintea sa se ndeletniceasca numai cu ru(aciunea si cu vederea n raiul dra(ostei dumnezeiesti% .ndul tau, ntorcndu-se nauntru tau, sa cu(ete si sa priveasca la locul acela al inimii de unde cur(e lacrima, ru(ndu-se netulburat de rasuflarea pe nas% +i sa ramna ct mai mult acolo% Caci e un lucru foarte folositor, care aduce lacrimi multe si necontenite, desfiinteaza robia mintii, pricinuieste pacea ntele(atoare a sufletului, prile,uieste ru(aciunea si lucreaza mpreuna cu *umnezeu la aflarea ru(aciunii inimii prin harul *uhului de viata facator, n 1ristos )isus, *omnul nostru% /utorul acestei scrieri asociaza cu ru(aciunea savrsita n inima mai mult lacrimile% -uminarea dumnezeiasca ramne rezervata numai treptei duhovnicesti celei mai nalte% *ar si celor a,unsi la ea li se recomanda o anumita rezerva n acceptarea ei% /m avea deci mai nti un apofatism ca simtire a lui *umnezeu, care nu e vazut, si apoi sus de tot, ar fi luminarea% /ceasta nseamna ca ru(aciunea n inima e o ru(aciune patrunsa de o mare simtire% Jrica de pedeapsa lui *umnezeu pentru pacate, parca i strn(e celui ce se roa(a, inima si stoarce din ea lacrimi% .ndul adunat n inima intensifica aceasta simtire de durere a inimii, caci prin el subiectul lui e chinuit intens de pacatele sale% >etulburat de nimic altceva, acela cu(eta cu toata simtirea numai la pacatele sale% *ar cu(etarea la pacatele sale trebuie sa fie asociata si cu dra(ostea de *umnezeu cel mi,lociu, cu nduiosarea provocata de mila -ui% /ceasta contribuie din nou la intensificarea simtirii inimii, a nmuierii ei, la prefacerea ei n izvor de lacrimi% 0rebuie sa stii, vazatorule, care vezi lucrurile de taina si te desfatezi de ele, ca, precum *umnezeu si omul sunt doi, tot asa sunt doua, fie ca (en, fie ca specie, plnsul si lacrimile% Caci una se deosebeste mult de cealalta, macar

ca amndoua sunt bune si daruite de *umnezeu si ne csti(a bunavointa lui *umnezeu si mostenirea harazita de ea% &lnsul are ca izvor frica de *umnezeu si ntristarea, iar lacrimile, dra(ostea dumnezeiasca si pe *umnezeu% Cel dinti nu veseleste firea prea mult, cele de al doilea veselesc mult si mai presus de fire% Cel dinti este al ncepatorilor, cele de al doilea, ale celor a,unsi la desavrsire prin har% /ici se face deosebire ntre plns, sau tn(uire, care e produs mai mult de (ndul la pacate, si ntre lacrimi, ca produse mai mult de dra(ostea de *umnezeu% *ar acestea doua sunt totusi total separate% An lacrimile produse de dra(ostea de *umnezeu nu se uita pacatele pe care *umnezeu le-a iertat cu milostivire, iar n plnsul pentru pacate nu lipseste total ncrederea n mila iertatoare a lui *umnezeu% Cinci sunt lucrarile linistii2 ru(aciunea, sau pomenirea nencetata a lui )isus, introdusa prin respiratia n inima, fara nici un fel de (nd, ceea ce se izbuteste prin nfrnarea deobste a pntecelui, a somnului si a celorlalte simturi, nauntrul chiliei, cu a,utorul smereniei% Anainte s-a vorbit totusi de introducerea unui (nd n inima% *ar acela a fost (ndul la pacate, sau la mila lui *umnezeu% .ndurile care nu trebuie introduse n inima sunt (ndurile la lucrurile din afara, trebuincioase hranei, placerilor, (nduri de slava, (ndurile (ri,ilor% /cestea tin mintea n afara% .ndul la pacate si la *umnezeu o a,uta sa intre si sa ramna nauntru, n inima, si ln(a *umnezeu% &utina cntare si citire din *umnezeiestile 6van(helii si din +fintii &arinti si din capetele despre ru(aciune, mai ales ale >oului 0eolo(, ale lui )sihie si >ichiforS cu(etarea la ,udecata lui *umnezeu, la moarte si la cele asemeneaS n sfrsit, putin lucru de mna% +i iarasi trebuie sa se faca ntoarcerea la ru(aciune, chiar daca lucrul acesta cere o oarecare silire, pna ce mintea se va obisnui sa lepede mprastierea de la sine prin (ndul la *omnul si prin nencetata consimtire cu osteneala inimii% /ceasta e lucrarea monahilor ncepatori care voiesc sa se linisteasca% *eci, unul ca acesta trebuie sa nu iasa des din chilie, sa se fereasca de orice convorbire si privire, afara de cazul unei mari trebuinte% *ar, si atunci, sa o faca cu luare aminte, cu paza si

ct mai rar% &entru ca nu numai ncepatorilor, ci si celor ce-au naintat unele ca acestea le pricinuiesc mprastiere% @u(aciunea aceasta facuta cu luare aminte, fara (ndul la ceva, prin cuvintele2 Y*oamne )isuse 1ristoase, Jiul lui *umnezeuZ, nalta mintea n chip nematerial si cu totul ne(rait spre nsusi *omnul cel pomenit, iar prin 2 Ymiluieste-ma pe mineZ, o face sa se ntoarca la ea nsasi, nesuferind sa nu se roa(e pentru sine% *ar cel ce a naintat n dra(oste, se ndreapta prin e'perienta numai spre *omnul, pentru ca a luat ncredintare despre lucrul al doilea 5despre iertare=% *e aceea, &arintii nu ne dau totdeauna ru(aciunea ntrea(a, ci unul ntrea(a, cum e .ura de /ur, altul pe Y*omnul )isusZ, ca &avel, care a adau(at2 Yn *uhul +fntZ, (I Corinteni &#, '% , vorbind de ru(aciunea din timpul cnd inima primeste lucrarea *uhului +fnt, prin care se si roa(aS aceasta e ru(aciunea celor ce au naintat, desi nca nu pna la desavrsire, care este iluminarea% )ar +fntul )oan +cararul zice2 Y-oveste pe vra,mas cu numele lui )isusZ si Y&omenirea lui )isus sa se lipeasca de rasuflarea taZ, si nu mai adau(a nimic% *ar e n(aduit si ncepatorilor sa se roa(e uneori cu toate cuvintele ru(aciunii, alteori sa se roa(e n minte cu o parte a ei% +a nu schimbe nsa des felul ru(aciunii, ca sa nu patimeasca o mprastiere prin aceasta% +taruind n metoda amintita a ru(aciunii curate, chiar daca nu n chip curat, din pricina nchipuirilor cu care este obisnuit si a (ndurilor ce i se fac piedica, cel ce se nevoieste a,un(e la obisnuinta de a se ru(a nesilit, de a starui cu mintea n inima si de a nu o introduce n chip silit prin inspirarea aerului, ca pe urma sa sara ndata de acolo si sa se roa(e de la sine% /ceasta este si se numeste ru(aciunea inimii% @u(aciunea inimii se numeste abia aceea care nu se face n chip silit, prin introducerea fortata a mintii n inima% Caci n acest caz mintea nu poate sta mult n inima, neavnd obisnuinta statorniciei n (ndul interiorizat la *umnezeu% @u(aciunea inimii, ca staruire de la sine a mintii n inima si n (ndul la *umnezeu, din interiorul ei, cere de aceea pentru a(onisirea ei, multa deprindere% 6i i premer(e o anumita caldura n inima, care iz(oneste (ndurile ce mpiedica ru(aciunea curata amintita sa se mplineasca n chip desavrsit% +i, asa staruind mintea se roa(a nempiedicat n inima% )ar ntr-o astfel de

caldura si ru(aciune, dra(ostea fata de *omnul )isus cel pomenit se naste n inima n asa fel nct ncep sa cur(a cin ea din belsu( si lacrimile dulci din dorul lui )isus cel pomenit% *eci, pentru a se nvrednici cineva de acestea, si de toate cele de dupa ele, pe care nu e vremea sa le spunem acum, trebuie sa se sr(uiasca, cum sa zis, sa aiba frica lui *umnezeu naintea ochilor, mpreuna cu pomenirea lui )isus nauntrul inimii si nu simplu n afara% An felul acesta se departeaza usor nu numai de la faptele cele rele ci si de la (ndurile patimilor si sporeste pna acolo nct se umple de ncredintarea dra(ostei lui *umnezeu fata de sine% *ar, sa nu caute el nsusi sa vada aratarea -ui, ca sa nu primeasca pe cel ce, fiind ntuneric, se preface a fi lumina% )ar cnd, fara sa caute mintea vede o lumina, sa nu o primeasca, dar nici sa o lepede, ci sa ntrebe pe cel ce are putere sa nvete, si sa afle astfel adevarul% +i daca afla pe cineva care sa-l nvete, nu numai dupa cum a cunoscut din *umnezeiasca +criptura, ci fiindca a patimit n chip fericit si el nsusi iluminarea, sa dea multumire lui *umnezeu% *aca nu, e mai bine sa nu o primeasca, ci sa aler(e cu smerenie la *umnezeu, socotindu-se pe sine nevrednic de o astfel de vedere, precum am nvatat si n privinta aceasta de la &arinti, chiar daca n unele scrieri ale lor arata semnele luminii ama(itoare si neama(itoare% &recum cel ce voieste sa nvete a sa(eta, nu ntinde arcul fara un semn, asa cel ce vrea sa nvete a se linisti, sa aiba ca semn blndetea necontenita a inimii, netulburnd si netulburndu-se niciodata pentru nimic, afara de cazul cnd e vorba de dreapta credinta% )ar aceasta o poate dobndi usor, departndu-se de la toate si tacnd ct mai mult% +i daca i se ntmpla vreodata sa nu faca asa, sa se caiasca ndata si sa se ocarasca pe sine, iar pentru viitor sa ia aminte, ca sa cheme n liniste ti n constiinta curata pe )isus, punndu-- ca nceput, cum am zis nainte% )ar naintnd pe cale, sa aiba harul dumnezeiesc odihnindu-se n suflet si nu numai asa, ci si odihnindu-i sufletul n chip desavrsit de dracii si de patimile care-l suparau nainte, si veselindu-i-l cu o veselie ne(raita% Caci, chiar daca l supara iarasi, nu-l mai nruresc, fiindca nu mai e n tovarasia lor si nu mai doreste placerea de la ei% Jiindca toata dorinta unuia ca acesta s-a ndreptat spre *omnul, cel ce i-a dat harul +au% 7ai este el razboit prin n(aduinta, dar nu prin parasire% &entru ce3 Ca sa nu se nalte mintea lui, pentru binele ce l-a aflat, ci ca, razboit, sa tina n el necontenit smerenia, sin(ura prin care, nu numai ca nvin(e pe vra,masii falosi, ci se si nvredniceste de daruri mereu mai mari%

Despre rugaciune si luare aminte Cel ce se nevoieste pe calea virtutilor trebuie sa-si dea toata sr(uinta pentru a nu fi coborta naltimea sufletului sau prin rascoala patimilor% Caci, cum ar putea sufletul, pironit ,os de placerea trupului, sa priveasca spre lumina mintii nrudita cu el, cu un ochi liber3 *e aceea el trebuie, nainte de toate, sa se nevoiasca ntru nfrnare, care e stra,erul si(ur al neprihanirii, si sa se sileasca a nu lasa mintea conducatoare sa petreaca n (nduri necurate% 6 nevoie, deci, de toata sr(uinta omului dinauntru, ca mintea sa nu se mprastie, ci sa se pironeasca de tinta slavei lui *umnezeu% /ceasta, ca sa scapam de ,udecata *omnului, care zice2 YFai voua, ca sunteti asemenea mormintelor varuite, care pe dinafara se arata frumoase, dar pe dinauntru sunt pline de oasele mortilor si de toata necuratia% /sa si voi, pe dinafara va aratati oamenilor drepti, iar pe dinauntru sunteti plini de fatarnicie si de faradele(eZ% *e aceea, e nevoie de lupta (rea, si aceasta dupa le(e, cu inima, cu cuvntul si cu fapta, ca sa nu primim n desert harul lui *umnezeu, ci precum ceara ia forma lucrului ntiparit n ea, asa si noi sa dam omului dinauntru un chip dupa nvatatura *omnului nostru )isus 1ristos, mplinind, cu fapta, cuvntul spus de &avel% Caci zice acesta2 YF-ati dezbracat de omul cel vechi, mpreuna cu faptele lui si v-ati mbracat cu cel nou, care se nnoieste cu cunostinta dupa chipul Celui ce l-a zidit pe elZ% Dm vechi numeste toate pacatele si toate ntinaciunile deosebite la un loc% Y+a dam chip, zice, omului nou ntru nnoirea vietiiZ pna la moarte, ca sa ne facem vrednici sa zicem cu adevarat2 Y>u mai traiesc eu, ci 1ristos traieste n mineZ% 6 nevoie deci, de multa sr(uinta si (ri,a neadormita, ca nu cumva nemplinind ceva din cele poruncite, nu numai sa cadem de la o asa de mare rasplata, ci sa ne si supunem unor asa de nfricosate amenintari% *ar, cnd diavolul ncearca sa unelteasca si cu multa staruinta si sufla (ndurile sale, ca pe niste sa(eti aprinse n sufletul ce petrece n liniste si sin(uratate si l aprinde dintr-odata si preface amintirile celor odata aruncate de el n statornice si (reu de mprastiat, trebuie sa scapam de aceste uneltiri prin trezvie si luare aminte mai ncordata, precum un atlet rastoarna planurile vra,masilor prin paza cea mai atenta si prin a(erimea trupului% *e asemenea, trebuie sa dam toata (ri,a ru(aciunii si chemarii a,utorului de sus pentru surparea vra,masului si abaterea sa(etilor lui% /sa ne-a nvatat +fntul &avel, zicnd2 Y&este toate lund pavaza credinteiZ si celelalte% Caci cnd sufletul, molesindu-si staruinta si ncordarea cu(etarii, da drumul amintirilor ntmplatoare ale unor lucruri la nimereala, atunci, cu(etul purtat

n chip nestrunit si nepriceput spre aceste amintiri si ndeletnicindu-se tot mai mult cu ele, schimba unele nchipuiri nselatoare cu alte nchipuiri nselatoare si adeseori sfrseste n stricaciunea unor cu(etari nerusinate si nesocotite% *ar, aceasta nepasare si mprastiere a sufletului trebuie ndreptata si vindecata printr-o mai strnsa si mai ncordata luare aminte a cu(etului si acesta trebuie facut sa se ndeletniceasca pururea cu cele bune% Caci nteleptul adevarat, avnd trupul locas si(ur si camara de cu(etare pentru suflet, fie ca se afla n tr(, fie n adunare, fie la munte, fie la cmp, fie n mi,locul unei mari multimi, ramne statornic n manastirea sa naturala, adunndu-si mintea nauntru si cu(etnd la cele cuvenite lui% Jiindca trndavul, chiar seznd acasa poate rataci n toate partile prin (ndurile de afara, iar cel ce se afla n tr(, dar ve(heaza, e ca n pustie, ntors numai spre sine si spre *umnezeu si neprimind prin simturi tulburarile ce vin sufletului de la lucrurile vazute% *rept aceea, cel ce se apropie de 0rupul si +n(ele lui 1ristos, n amintirea Celui ce a murit si a nviat pentru noi, trebuie nu numai sa se curete de toata ntinaciunea trupului si a duhului, ca sa nu mannce si sa nu bea spre ,udecata, ci sa-si vadeasca n sine limpede vointa Celui ce a murit si a nviat pentru noi, prin aceea ca nu se curata numai de tot pacatul, ci si moare pacatului si lumii si vietuieste lui *umnezeu% *intre (ndurile rele, unele nu intra deloc n sufletul nostru, daca ne n(radim cu multa sr(uintaS altele se nasc nauntru si se odraslesc din pricina lenevirii noastre% *ar daca punem mna pe ele din vreme, le nabusim de(raba si le n(ropam% /ltele, nsa, se nasc si cresc si trec n faptele rele si strica toata sanatatea sufletului nostru, cnd am a,uns la multa trndavie% *aca nu facem primul lucru, e bine sa facem al doilea lucru si anume ca (ndurile ce au patruns odata sa le alun(am de(raba si sa nu le n(aduim sa zaboveasca mai mult, ca sa nu ne faca launtrul rau% )ar daca a,un(em cu trndavia pna aici, e'ista, prin iubirea de oameni a lui *umnezeu, o tamaduire si pentru aceasta trndavie, si multe leacuri a pre(atit bunatatea cea ne(raita si mpotriva unor astfel de rani% 0e ndemn, deci, cta vreme esti n trup, sa nu dai drumul inimii% Caci precum plu(arul nu se poate ncrede n vreun rod crescut n o(orul lui, fiindca nu se stie ce se va ale(e de el, nainte de a-l nchide n hambarele lui, asa nici omul nu poate da slobozenie inimii lui atta vreme ct are suflare de viata% +i, precum omul nu stie ce patima i va iesi n cale, pna la ultima lui

rasuflare, asa nu-i este n(aduit monahului sa dea drumul inimii pna mai are rasuflareS ci trebuie sa stri(e pururi catre *umnezeu, cernd mparatia si mila -ui% Caci, stiind vicleanul si(ur ca cel ce se roa(a si(ur ca cel ce se roa(a fara mprastiere lui *umnezeu, va putea izbndi multe, se sileste sa mprastie mintea, folosind pricini ntemeiate sau nentemeiate% *ar, noi stiind aceasta, sa ne ostim mpotriva dusmanului nostruS si cnd stam la ru(aciune si plecam (enunchii sa nu n(aduim nicidecum nici unui (nd sa intre, nici alb, nici ne(ru, nici din dreapta, nici din stn(a, nici scris, nici nescris, afara de cererea catre *umnezeu si de iluminarea si de raza de lumina ce-i vine partii conducatoare a sufletului din cer% *ar de multa lupta si e multa vreme e nevoie n ru(aciuni, ca sa aflam starea netulburata a cu(etului, care e ca un alt cer n inima, unde locuieste 1ristos, precum zice /postolul2 Y>u stiti ca 1ristos locuieste n noi3Z% *e vrea cineva sa vada starea mintii sale, sa se pazeasca pe sine de toate (ndurile si, atunci, mintea sa se va vedea pe sine asemenea culorii ceresti a safirului% >u va vedea nsa mintea locul lui *umnezeu5n sine, pna nu se va ridica mai sus dect toate ntelesurile din lucruri, pna nu se va dezbraca de patimi, care o lea(a prin ntelesuri de lucrurile sensibile% +i patimile le va alun(a prin virtuti iar (ndurile simple prin vederile duhovnicesti% +i aceasta iar prin aratarea luminii nsasi% 7intea si csti(a transparenta pentru *umnezeu cnd se elibereaza de toate (ndurile lucrurilor, care o n(usteaza si-i acopera fiinta% 7intea eliberata de (nduri si descopera nehotarnicia ei, adncul ei fara hotar n *umnezeu ca cel nesfrsit, care nu se poate arata dect n acest adnc potrivit -ui nsusi% *umnezeu nu poate lua loc ntr-o minte n(ustata, caci n acest caz e n(ustat si 6l% iar un *umnezeu n(ustat ntr-o notiune scolastica nu mai e *umnezeu% *e aceea mintea, vazndu-se pe sine asa cum este, vede n ea totodata pe *umnezeu% 6 folosita aici deosebirea pe care o face +fntul 7a'im ntre (ndurile simple ale lucratorilor si (ndurile asociate cu o patima, sau cu dorinta de a avea acele lucruri, de a se ndulci de ele% &atimile ca forme ale e(oismului sunt alun(ate prin virtutile ca forme ale renuntarii la sine, iar (ndurile simple ale lucrurilor prin YcontemplatieZ n *uh, care vad prin

lucruri ratiunile dumnezeiesti ale lor ce depasesc chipurile lucrurilor% *ar mai sus dect ele este vederea luminii lui *umnezeu nsusi% 7ai amintim ca pe cta vreme patimile n(usteaza sufletul prin caracterul lor e(oist, virtutile l lar(esc prin tendinta lor de iubire a lui *umnezeu si a semenilor% Printele Cleopa/ 0Cine!i p$ete lim+a sa, are mare linite su(leteasc1 /rticol Joto(rafii Comentarii

0ip#rete 0rimite prin e-mail [Unul spune o minciun# n mar(inea asta de sat% *u-te i o ascult# n cealalt# mar(ine ct au mai m#rit-o oamenii%\ [*e multe ori pierdem toat# osteneala noastr# i toat# fapta bun#, dac# nu p#zim acestea dou#2 mintea i limba% C# tot p#catul se ncepe de la minte, de la (nd, i toat# fapta rea se e'prim# nti prin limb#% +fntul )saac +irianul zice2 (imba omului dre)t este scaunul *m)ratului +ristos, iar limba celui ru este crua dracilor. i iat# pentru ce2 omul drept totdeauna vorbete i totdeauna tace% Cum3 Forbete numai cele spre zidire i spre ntemeiere, dar tace dinspre cele rele% Cineva spunea c# (reeala cu limba este mic#S *oamne ferete, nu-i mic#G *ac# i p#catele cu (ndul sunt mari, apoi cu limba sunt mai mari%

Unul spune o minciun# n mar(inea asta de sat% *u-te i o ascult# n cealalt# mar(ine ct au mai m#rit-o oamenii, ba au creat i altele dintr-nsa i se vat#m# atta lume, attea suflete% /adar, mare lucru este s#-i st#pneasc# omul mintea i (ndurile, dar nu mic# lucrare este i aceasta, n a-i st#pni omul limba% Cuvintele noastre sunt ca s#mna de scai% *ac# sunt rele, pe unde nu au a,uns3 /u f#cut s#mn#, au prins r#d#cin# i s-a umplut lumea de cuvinte rele% *up# cum nu poi aduna s#mna napoi dup# ce ai sem#nat-o, aa nu putem s# adun#m r#utatea i p#catul pe care le-am sem#nat noi prin limb#% ?ice 7ntuitorul c# [din prisosina inimii (r#iete (ura\% i +olomon scrie2 ,ai bine este a cdea de la loc !nalt, dec-t a cdea )rin limb% Cine-i p#zete limba sa, are mare linite sufleteasc#% -imba este f#cut# de *umnezeu s# vorbeasc# numai cele bune i cele de trebuin#% C# nu ne-a f#cut *umnezeu s# fim mui% *ar cnd vin cele rele, oprete-te, pentru c# prin cele ce am vorbit, ne le(#m naintea lui *umnezeu cu limba noastr#%\ 5./tras din Ne vorbete Printele Cleopa, vol. &$, ed. !n"ri0it de Arhim. Ioanichie 1lan, .ditura .)isco)iei Romanului, #$$$, )). &&'2&&3 i din vol. &3, (colecia omonim , editat la ,nstirea Sihstria, #$$3, )). 4'24%=