PSIHOLOGIE, ANUL II PSIHOLOGIA PERSONALITII CURS 3

CARACTERUL CA LATUR RELAIONAL-VALORIC I DE AUTOREGLAJ A PERSONALITII

1. DEFINIIE I CARACTERIZARE GENERAL n greaca veche, termenul ,,caracter se asocia cu un semn (de exemplu, un b) care se folosea pentru a separa dou terenuri. Ulterior, semnificaia lui s-a extins, fiind utili at pentru a exprima ceea ce distinge un lucru de altul, un organism de altul. !stfel, el va "nsemna pe e!e, "#$ %. n biologie, termenul este folosit "n sens de &'()*+$e (#) !$%(%!)$% ,+-e$e'.+#!/#$e (#) #(e"%'%!/#$e 0 /")'%1, e$e,+!#$% (#) ,/23',+!%, #$e pe$"+!e ,e( $+e$e# *+ 4#(+-+ #$e# +',+5+6+4/$ (de exemplu# culoarea pielii, culoarea ochilor, talia, conformaia fi ic etc. sunt considerate caractere). ($olu, %., &''() n psihologie, se "nt)lnesc ,/)% )$e'!e# unul care include "n sfera noiunii de caracter at)t "nsu*irile genotipice determinate biologic, c)t *i pe cele fenotipice, dob)ndite sub influena mediului natural *i social+ repre entanii orientrilor biologi ante *i fi iologi ante care arat c nu exist diferene calitative "ntre temperament *i caracter. altul care raportea noiunea de caracter numai la personalitatea uman, "n care se includ "nsu*irile fenotipice de esen socio-cultural, eticoaxiologic+ repre entanii orientrii socio-antropo-culturologice care evidenia diferene calitative "ntre cele dou structuri. ,a atare, cel mai adesea, caracterul a fost definit ca o pe e!e (#) #"p$e'!% e (e +"p$+"% &' /"p/$!#"e'!, # )' "/, ,e # -+ #4 /")4)+, # / (!$) !)$% p(+7+ % /"p4e8%, p$+' +'!e$"e,+)4 %$e+# (e -+4!$e#6% e$+'.e4e e8!e$'e *+, &' -)' .+e ,e #$e (e e4#2/$e#6% $e# .++4e ,e $%(p)'(. ntruc)t, caracterul exprim valoarea moral personal a omului, a mai fost denumit *i p$/-+4)4 p(+7/-"/$#4 #4 # e(!)+#, evaluat dup criterii de unitate, consisten, stabilitate. ,aracterul repre int /'-+9)$#.+# (#) (!$) !)$# p(+7+ % +',+5+,)#4%, $e4#!+5 (!#2+4% *+ ,e-+'+!/$+e pe'!$) /", ) "#$e 5#4/#$e #,#p!#!+5%, ,e/#$e e p)'e &' /'!# ! +',+5+,)4 ) $e#4+!#!e#, -# +4+!3',)-+ (!#2+4+$e# $e4#.++4/$, /$+e'!#$e# *+ /"p/$!#"e'!)4 p/!$+5+! (pe +-+ )4)+ (%) +',+5+,)#4. (-late, %.) n definirea caracterului, se impune operarea cu / # ep.+)'e 4%$9+!% *+ ) )'# $e(!$3'(%, prima fiind cadru general de referin, iar cea de-a doua, instrument de abordare *i cercetare concret. n sens larg, extins, caracterul exprim ( 7e"# ,e /$9#'+6#$e # p$/-+4)4)+ p(+7/"/$#4, 9e'e$#4 #4 pe$(/#'e+, /'(+,e$#!% p$+' p$+("# )'/$ '/$"e *+ $+!e$++ e!+ e, 5#4/$+ e. .l determin *i asigur, din interior, concordana *i compatibilitatea conduitei cu exigenele *i normele existente, promovate sau impuse de societate. n aceste ca , el include# concepia general despre lume *i via+ sfera convingerilor *i sentimentelor socio-morale+ coninutul *i scopurile activitilor+

 coninutul aspiraiilor *i idealurilor. /oate aceste aspecte sunt corelate *i integrate "ntr-o structur unitar prin mecanisme de selecie, apreciere *i valori are. :' (e'( $e(!$3'(, caracterul poate fi definit ca )' #'(#"24) &' 7e9#! ,e #!+!),+'+ *+ !$%(%!)$+ #$e ,e!e$"+'% / "/,#4+!#!e $e4#!+5 (!#2+4%, /'(!#'!% ,e /$+e'!#$e *+ $#p/$!#$e # ()2+e !)4)+ 4# e+ ,+' ;)$, 4# (+'e &'()*+, 4# # !+5+!#!e# ,e(-%*)$#!%, 4# (/ +e!#!e. 0pre deosebire de temperament care se manifest "n orice situaie, caracterul se implic *i se manifest numai "n situaiile sociale. 0e poate spune c el se structurea numai "n interaciunea individului cu mediul socio-cultural, ca mecanism specific de relaionare *i adaptare la particularitile *i exigenele acestui mediu. <. STRUCTURA PSIHOLOGIC A CARACTERULUI n literatura de specialitate (ve i $olu, %+ 1adu, 2 etc.), caracterul este considerat $e6)4!#!)4 )')+ *+$ ,e +'!e9$%$+ # -)' .++4/$ *+ p$/ e(e4/$ p(+7+ e p#$!+ )4#$e ,+' pe$(pe !+5# $e4#.+/'%$++ /")4)+ ) (e"e'++ *+ # #,#p!%$++ (#4e 4# "e,+)4 (/ +/- )4!)$#4. 3a v)rstele mici, integrarea caracterial se reali ea preponderent pe dimensiunile afectiv *i motivaional+ la v)rstele mai mari, "ncep)nd mai ales cu adolescena, integrarea caracterial se reali ea cu precdere pe dimensiunile cognitiv (anali a *i evaluarea critic a normelor *i valorilor socio-culturale) *i volitiv (autodeterminarea, anga4area pe o direcie sau alta a orientrii *i modului de conduit). n structura caracterului se rgsesc astfel elemente de ordin afectiv (emoii, sentimente), motivaional (interese, trebuine, idealuri), cognitiv (repre entri, concepte, 4udeci) *i volitiv ("nsu*iri, trsturi) care in de existena social a individului *i media raporturile lui cu ceilali semeni *i cu societatea "n ansamblu. $olu %. consider c ponderea celor patru tipuri de componente "n structura caracterului este diferit la diferii indivi i, ea put)nd constitui criteriu de clasificare tipologic. (5e exemplu, o structur caracterial "n care predomin motivaia personal va avea trstura egoist mai puternic dec)t altruist+ o structur "n care prevalea componentele afective po itive va fi predispus mai mult la acte de caritate dec)t una "n care predomin 4udecata obiectiv, rece+ o structur caracterial reflexiv va fi mai e itant "n luarea unei hotr)ri dec)t una voluntar etc.) ,a structur, caracterul se poate remarca prin (!#2+4+!#!e. 0tabilitatea structurii caracteriale este diferit de cea temperamental+ ea trebuie s posede *i un grad de -4e8+2+4+!#!e, care s-i permit perfecionarea sau corecia. n principiu, caracterul este modelabil pe toat durata vieii individului. ,a atare, spre deosebire de temperament, caracterul $e-4e !% *+ -# e !$+"+!e$+ 4# 4#!)$# ,e /'.+')!, ,e e(e'.% # pe$(/'#4+!%.++ # ()2+e ! (/ +#4 *+ +"p)'e 5#4/$+6#$e# e!+ % # /"p/$!#"e'!)4)+. 5in punct de vedere -)' .+/'#4, caracterul include dou segmente# Un segment direcional, de orientare, format din scopurile activitii, drumul de via ales, valorile pe care individul le recunoa*te *i le ilustrea practic prin conduit+ Un segment efector, care cuprinde mecanismele voluntare ale conduitei.

,aracterul se de vluie "n primul r)nd "n faptele de conduit, "n relaiile cu ceilali, cu grupul din care face parte individul. !ceste # !e ,e /',)+!%=$e4#.++ ) #4.++ $e4e5% p/6+.++4e (pe +-+ e pe #$e pe$(/#'# 4e #,/p!% -#.% ,e (/ +e!#!e, -#.% ,e e+4#4.+ /#"e'+, -#.% ,e ")' % *+ -#.% ,e (+'e. !ceste po iii repre int ceea ce numim #!+!),+'+ +#$ caracterul ne apare ca )' (+(!e" ,e (!+!),+'+ *+ !$%(%!)$+. !titudinea este o construcie psihic sintetic ce reune*te elemente intelectuale, afective, volitive. .a este o modalitate intern de raportare la diferitele laturi ale vieii sociale, la alii, la sine, la activitate *i de manifestare "n comportament. .a este concomitent, fapt de con*tiin, dar *i reacie comportamental. .ste invariantul pe ba a cruia individul se orientea selectiv, se autoreglea preferenial, se adaptea evolu)nd. 6u orice reacie imediat, impulsiv traduce o atitudine, ci doar orientarea con*tient, deliberat, susinut de o funcie interpretativ, generali ant, valori atoare, 4ustificativ, doar reacia stabil, generali at, proprie subiectului *i "ntemeiat pe convingerile sale puternice. !titudinea este un fel de dispo iie latent a individului de a rspunde sau aciona "ntr-o manier sau alta la stimularea mediului. .a re ult "n urma interaciunii subiectului cu lumea. !tunci c)nd atitudinile intr "n concordan cu normele sociale, ele devin valori, elabor)ndu-se sistemul atitudinal-valoric specific unui individ. !titudinile caracteriale, fr a se confunda cu valorile, au un coninut valoric *i o funcie evaluativ. !stfel, reglea comportamentele specifice ale fiecrui individ. A!+!),+'+4e (e e8p$+"% e4 "#+ #,e(e# &' /"p/$!#"e'! p$+' +'!e$"e,+)4 !$%(%!)$+4/$ #$# !e$+#4e. 5e exemplu# atitudinea fa de sine se exprim prin trsturi cum ar fi# modestia, demnitatea, "ncrederea "n sine, sigurana de sine etc. /rsturile caracteriale pot fi definite ca seturi de acte comportamentale covariante sau ca particulariti psihice ce fac parte integrant din structura personalitii. /rsturile caracteriale au anumite caracteristici# 7. sunt eseniale, definitorii pentru om+ &. sunt stabile, durabile+ determin un mod constant de manifestare a individului *i permit anticiparea reaciilor viitoare. (. sunt coerente cu toate celelalte (caracterul ca structur unitar)+ 8. sunt asociate cu o valoare moral+ 9. sunt specifice *i unice. F)' .++4e #$# !e$)4)+> 7. :uncia relaional (pune persoana "n contact cu realitatea *i facilitea stabilirea relaiilor sociale)+ &. :uncia orientativ-adaptativ (permite orientarea *i conducerea de sine a individului)+ (. :uncia de mediere *i filtrare (ofer persoanei posibilitatea de a filtra prin propria-i simire *i g)ndire tot ceea ce "ntreprinde)+ 8. :uncia reglatoare (creea condiiile pentru ca omul s-*i regle e propria sa conduit).

3. ?ODELE E@PLICATIV-INTERPRETATIVE ALE CARACTERULUI ?ODELUL AALANEI CARACTERIALE ! fost structurat de psihologul rom)n %ielu -late, pornind de la sistemati area trsturilor caracteriale dou c)te dou "n perechi cu poli opu*i. !ceste trsturi opuse se gsesc la una *i aceea*i persoan "n proporii *i amestecuri diferite. 3a na*tere trsturile caracteriale se afl "n po iia ' ( ero), evoluia lor fiind teoretic egal probabil. n realitate "ns, omul va evolua spre un pol sau altul, dup cum reaciile lui vor fi "ntrite sau respinse social. -late apelea la imaginea unei balane, cu dou axe sau talere, "nclin)ndu-se c)nd "ntr-o parte c)nd "n alta, "n cele din urm stabilindu-se la unul dintre poli, "n funcie de# natura, tipul, numrul *i valoarea situaiilor de via parcurse de copil+ "ntrirea sau sancionarea lor exterior-educativ, gratificarea sau condamnarea lor+ asimilarea sau respingerea lor prin "nvare. ,)nd trsturile polare se echilibrea reciproc, avem de-a face cu un caracter ambiguu, slab determinat, c)nd valoarea trsturilor de la polul po itiv at)rn mai greu dec)t a celor de la polul negativ, ave un caracter socialmente po itiv+ c)nd valoarea trsturilor de la polul negativ at)tn mai greu dec)t cea a trsturilor de la polul po itiv, avem de-a face cu un caracter socialmente negativ. 1elevana modelului# 7. arat *i explic mecanismul psihologic al formrii caracterului, fora motrice a de voltrii acestuia const "n opo iia dintre contrarii, "n ciocnirea *i lupta lor# &. sugerea interpretarea caracterului nu doar form)ndu-se din afar, ci *i ca autoform)ndu-se, din interior+ (. conduce spre stabilirea unei tipologii caracteriale. ?ODELUL CERCURILOR CONCENTRICE CARACTERIALE *i are originea "n concepia lui $.!llport referitoare la trsturile de personalitate. ; trstur este o caracteristic de personalitate relativ stabil care se manifest constant "n mai multe situaii *i care este observat din comportamentul unei persoane. !llport "mparte trsturile de personalitate "n# /")'e (cele care "i apropie pe oameni *i dup care pot fi gsite comparaii intermediare) *i +',+5+,)#4e (care diferenia o persoan de alta) *i pe care !llport le mai nume*te dispo iii personale. Trsturile comune repre int organi ri complexe privite drept comune (sau comparabile) "ntr-o populaie de persoane. !stfel de trsturi pot fi identificate pornind de la apartenena oamenilor la o specie comun *i la o cultur. !llport preci ea faptul c toate studiile comparative asupra personalitilor, "ntreaga psihologie diferenial, ma4oritatea "ncercrilor de msurare se ba ea pe asemenea trsturi comune. /ermenul ,,dispoziie personal<< (care ar putea fi tradus ca trstur individual sau trstur morfogenetic, a*a cum accentuea !llport) se refer la oricare atitudine generali at care re id efectiv "n sistemul neuropsihic al persoanei singulare.

Trsturile individuale sunt, la r)ndul lor# trsturi cardinale, trsturi centrale i trsturi secundare. n orice personalitate exist dispo iii personale cu o semnificaie ma4or *i dispo iii personale cu o semnificaie minor. ,,;ca ional, o dispo iie personal este at)t de penetrant *i de important "ntr-o via "nc)t merit a fi numit dispo iie cardinal. 6ici o dispo iie de acest gen nu poate rm)ne ascuns, un individ e cunoscut prin ea *i poate deveni celebru datorit ei. ; asemenea calitate dominant a fost uneori denumit trstur eminent, pasiune conductoare, sentiment dominant, tem unitar sau rdcina vieii. .ste o personalitate neobi*nuit cea care posed o singur trstur cardinal *i numai una. 5e obicei, focarele unei viei par s re ide "ntr-un grup de dispo iii personale centrale distincte.<< (!llport, $.+ 7==7, p. (>>) T$%(%!)$+4e #$,+'#4e sunt similare tipurilor de personalitate, pentru c ele influenea fiecare aspect din viaa unei persoane. 5e exemplu, altruismul poate fi o trstur cardinal "n personalitatea %aicii /heresa. /rsturile cardinale sunt "ns foarte rare, exist probabil puini oameni guvernai de ele. T$%(%!)$+4e e'!$#4e influenea un numr mult mai mare de aspecte din viaa unei persoane dar ele nu au o influen at)t de vast ca trsturile cardinale. 5e exemplu, descrierea unei persoane ca fiind bl)nd, glumea sau prietenoas este o descriere prin trsturi centrale. T$%(%!)$+4e (e )',#$e au cea mai sc ut importan, pentru c ele infuenea doar o parte din aspectele vieii. ?referina pentru lectura romanelor @estern sau a m)nca "ngheat de ciocolat reflect asemenea trsturi secundare. (3ester, %.+ 7==9) ,hiar dac trsturile *i dispo iiile stabili ea conduita, ele nu sunt niciodat total constante *i nu sunt independente unele de altele. n egal msur, ele 4oac un rol esenial "n procesul adaptrii eficiente *i al stp)nirii lumii personale. ,lasificarea trsturilor individuale permite, "n concepia lui %.-late, pre entarea caracterului ca sistem organi at concentric. ,ercul interior include trsturile cardinale, cel mediu trsturile centrale iar cel exterior trsturile secundare. Un asemenea model ar putea evidenia dinamica evolutiv a caracterului, posibilitatea de consolidare *i generali are a unei trsturi (de irabile) *i de slbire *i restr)ngere a re ei de influen a altei trsturi (inde irabile). ?ODELUL PIRA?IDEI CARACTERIALE ! fost structurat tot de %ielul -late, prin analogie cu piramida noiunilor (A)gotsBi) sau a trebuinelor (%aslo@). !cest model surprinde relaiile *i interaciunile dintre trsturi din care deriv, efectul de emergen al structurii caracteriale, care deosebe*te o persoan de alta. ntr-un asemenea model se pun "n eviden gradul de valori are *i dominana unor trsturi "n raport cu altele, eficiena reglator-adaptativ a caracterului ca sistem integral. /rsturile ca atare se formea *i se individuali ea pe fondul interaciunii coninuturilor proprii diferitelor procese psihice, valori ate de subiect *i implicate "n determinarea atitudinii fa de societate. 0e pot delimita# trsturi globale (care definesc sistemul caracterial "n ansamblu+ de exemplu# unitatea caracterului, originalitatea, plasticitatea, stabilitatea scopului, integritatea)+

trsturi particulare (care definesc semnificaia relaional-social a componentelor psihice+ pot fi grupate "n# trsturi de natur cognitiv C refelexivitatea, obiectivitatea, spiritul critic *i opusul lor+ trsturi de natur afectiv C sentimentalismul, timiditatea+ trsturi de natur motivaional C lcomia, rapacitatea, avariia *i opusul lor+ trsturi de natur intersubiectiv C solicitudinea, spiritul de cooperare, spiritul de "ntra4utorare, altruismul *i opusul lor+ trsturi de natur moral C buntatea, cinstea, corectitudinea, demnitatea, modestia *i opusele lor+ trsturi de natur voliional C cura4ul, independena, perseverena, fermitatea, hotr)rea, consecvena, autocontrolul *i opusul lor).