ANGELICA - iarba ngerilor

Angelica, plant cultivat n trecut n grdinile mnstirilor, este recomandat pentru proprietile sale vindectoare i condimentare, pentru aroma deosebit i gustul plcut, dulce-amrui !ultiplele mi"loace de vindecare a bolilor #i$ice i psi%ice cu a"utorul preparatelor din angelic arat valoarea deosebit a darului pe care ngerii l-au o#erit oamenilor spre pstrarea sntii &rice gospodar care va cultiva n grdina proprie aceast 'iarb a ngerilor(, va avea n cas o adevrat #armacie )pecia este originar din Islanda, Groenlanda, rile scandinave i )iberia, de unde s-a rsp*ndit n $onele temperate ale Europei i Asiei Cunoscut i sub denumirile de antonic, ang%elin, aglic sau buc%ini, planta cuprinde circa +, de specii, dintre care cea mai valoroas este Angelica arc%angelica, a crei denumire de gen provine din latinescul 'angelus- care nseamn 'nger- .n popor, e/ist tradiia c ea mani#est pe pm*nt virtuile ngerilor, #iind destinat oamenilor pentru pstrarea sntii .n Evul !ediu, angelica era considerat un adevrat panaceu pentru multe su#erine #i$ice i psi%ice, care se puteau vindeca sub ocrotirea ngerilor .nsi denumirea tiini#ic este legat de un vis al unui om cucernic, ce ar #i trit n Evul !ediu i cruia i-a aprut )#*ntul !i%ail i i-a artat 'iarba ngerilor(, cu a"utorul creia va putea vindeca molima de cium din localitate .ntr-adevr, bolnavii care au inut n gur o bucat de rdcin de angelic au devenit imuni la aceast boal !ulte secole la r*nd s-a cre$ut c angelica ar avea virtui magice, #iind #olosit contra #armecelor i a deoc%iului !amele aveau gri" s pun rdcini de angelic n scldtoarea copiilor bolnavi, aceasta av*nd #ora de a c%ema ngerul p$itor la capul copilului, care se nsntoea repede .n legendele rom*nilor se spune c 0intea, %aiducul din munii !aramureului, cunotea #ora de tmduire pe care o avea 'iarba ngerilor( i bea palinc cu angelic, pentru a #i #erit de cium i %oler, de suprri, sminteal, lingori sau de gloanele dumanilor 1ot n 1ransilvania, e/ista convingerea c o ng%iitur de palinc, mpreun cu un macerat din semine, tulpini sau rdcini de angelic, putea s vindece bolile de stomac, rcelile, gripele, reumatismul i depresia, iar btr*nii cptau vigoarea tinereii 2in #olclorul locuitorilor din satele de munte a#lm c 'iarba-ngerilor( este e#icient doar n vindecarea oamenilor cu cuget curat deoarece, n #aa unui om ru sau lacom, planta i pierde #ora tmduitoare, prin plecarea ngerilor p$itori 2in dragoste #a de locurile n care a crescut, angelica pl*nge n momentul recoltrii ei i de aceea se recomand ca tierea s se #ac numai seara, dup ce planta a adormit 3

Angelica 4 monument al naturii Crete spontan n eta"ul montan i submontan, la altitudini de +,,-3+,, de metri, prin locuri st*ncoase i umede, la marginea pdurilor i pe malul r*urilor 5iind declarat monument al naturii i deci ocrotit prin lege, la specia spontan nu este admis recoltarea plantelor, pentru a evita dispariia ei din natur 2e aceea, este intens cultivat n unele ri europene, mai ales n Germania, 5rana, 6elgia, &landa i 0olonia, mari productori de uleiuri volatile Culturile ocup supra#ee mari la altitudini de +,,-7,, metri, n apropierea apelor curgtoare 2escriere i proprieti Angelica este o plant erbacee, peren, cu un ri$om gros, n #orm de nap, i mie$ alb-glbui n interior, continuat cu rdcini adventive lungi 1ulpina groas, cilindric i goal n interior este nalt de 3-8 metri i apare numai din anul al doilea de vegetaie 5run$ele sunt mari, dinate pe margini i cu teaca um#lat, iar #lorile alb-ver$ui se grupea$ n in#lorescene umbeli#orme, globuloase, de 3,-8, cm n diametru .n scopuri medicinale, se #olosesc rdcinile, tulpinile, #run$ele i seminele, deci toate organele plantei 9i$omii cu rdcini se recoltea$ dup al doilea an de cultur, n lunile august-octombrie sau la nceputul primverii :martie-mai; 2up uscarea la soare sau n camere uor ncl$ite, rdcinile capt un miros aromat, caracteristic i un gust amrui, uor picant 5run$ele i tulpinile se recoltea$ n lunile iunie-iulie, iar seminele n iulie La recoltare, planta nu trebuie atins cu m*na umed, deoarece sucul su este iritant pentru piele i mucoasele sensibile, ca urmare a pre$enei #urano-cumarinelor Cultura de angelic se n#iinea$ n luna august, prin semnatul imediat dup recoltarea seminelor, deoarece acestea i pierd repede #acultatea germinativ Coninut c%imic e/trem de bogat Compo$iia c%imic a organelor plantei e/plic multiplele proprieti terapeutice, valori#icate n di#erite #orme de utili$are intern i e/tern At*t n ri$omi i rdcini, c*t i n semine, #run$e i tulpini, e/ist, n medie, 3< uleiuri eterice, n care predomin %idrocarburile ciclice i aromatice =leiul este galben-ver$ui, cu miros aromat, uor ierbos, picant i lemnos, asemn*ndu-se cu uleiurile de mosc i ambr .n a#ar de ulei eteric, mai e/ist cumarine i #urano-cumarine, aci$i organici :angelic, valerianic, ca#eic, clorogenic;, aci$i grai, taninuri, substane amare, re$ine, glucide, vitamina 6 0roprietile terapeutice n di#erite a#eciuni maladive - stoma%ice, tonic-amare, aperitive, antibiotice, antiseptice, depurative, anti#ermentative, calmante ale durerilor gastrice, carminative, e/citante ale apetitului i ale secreiei %epato-pancreatice, antidot mpotriva otrvirii cu beladon, cucut i br*ndu de toamn> - sedative :datorit angelicinei;, antinevralgice, antiisterice, analge$ice i antispastice> - antireumatice, antiin#lamatoare, diuretice> - e/pectorante, sudori#ice> - cardiotonice, antiaritmice> - energi$ante n anemie i convalescen La nivelul aparatului digestiv, au #ost constatate e#ecte #avorabile n? gastroduodenit cronic, arsuri stomacale, ulcer gastroduodenal, disc%ine$ie biliar, %epatite, ciro$e, dureri de stomac, vome spastice, crampe stomacale, colici, enterite, balonri, constipaii, bulimie pe #ond nervos 0entru bolile aparatului respirator e/ist e#ecte n? astm bronic, bronite cronice, grip, tuse, #ebr, tuberculo$, #orti#icarea bron%iilor, sinu$it 8

Contra a#eciunilor sistemului nervos acionea$ n? astenie #i$ic i intelectual, sindrom isteric neuroastenic, nevralgii, agitaie nervoas, labilitate psi%o-vegetativ, stres, migrene, oboseal, stri depresive, dureri de cap, spasme de origine nervoas, parali$ie, epilepsie, ra%itism .n a#eciunile cardiovasculare are e#ecte bune n? aritmii e/trasistolice, palpitaii, ntrirea inimii .n boli canceroase se poate utili$a uleiul eteric e/tras din semine mcinate 0entru nt*r$ierea n de$voltarea mental i n di#iculti de concentrare la copii i colari, se #olosete uleiul din semine cu rol de e/citant cerebral 0entru erupii tegumentare, ec$eme, plgi, acnee, contu$ii, ulceraii, mucturi de c*ine turbat .n anemii provocate prin pierderi %emoragice, boli in#ecioase i convalescen prelungit, se recomand tinctur din rdcini 0entru nt*r$ierea procesului de mbtr*nire este indicat uleiul eteric din semine n do$e reduse, cu rol de e/citant cerebral Este celebru ca$ul lui Annibal Camou/, :#ost soldat n serviciul 9egelui Ludovic al @Alea 5ranei; care s-a stins din via n 3B+C la v*rsta de 383 de ani i care a intrat n istorie pentru uimitoarea sa longevitate El a#irma c obinuia s mestece rdcini de angelic 5orme de preparare i utili$are a produselor terapeutice - In#u$ie din rdcini, semine i tulpini preparat dintr-o lingur la 8+, ml de ap clocotit> se in#u$ea$ acoperit 3,-3+ minute i se beau 8-D ceaiuri pe $i, nainte de mese> - 2ecoct din 3,-3+ g rdcini uscate la +,, ml ap> se #ierbe 3,-3+ minute la #oc mic i se beau 8-D ceaiuri pe $i, nainte de mese> - 2ecoct din semine de angelic? o linguri se #ierbe + minute, se in#u$ea$ acoperit i se beau c*te dou cni pe $i, ndulcite cu miere de albine> - !acerat din rdcini i semine :n pri egale;, care se prepar din 8, g plant la un litru de ap rece, av*nd e#ecte n crampe stomacale, colici intestinale, vome, astenie, ameeli, nevralgie, a#eciuni ale glandei tiroide> - 1inctur din rdcini :8, g n 3,, ml alcool B,E;? se las la macerat timp de 3, $ile i se iau c*te 3,-8, picturi, de D ori pe $i, nainte de mese, ntr-o cur de D, de $ile> - 1inctur din amestec de angelic, podbal, iarb mare :n pri egale;> se consum c*te 3-8 lingurie de D ori pe $i, cu bune e#ecte n astmul bronic> - Comprese reci cu macerat din rdcini proaspete sau #run$e crude :+, g la litru; pentru plgi, contu$ii, ulceraii, %emoroi$i i #isuri anale> - Cataplasme cu #run$e de angelic i miere pentru mucturi de c*ine sau arpe> - Ain din rdcini sau tulpini mrunite :+, g macerate ntr-un litru de vin alb sec timp de 3,-3F $ile;> se agit $ilnic, se strecoar i se beau 3-8 p%rele de 3,, ml pe $i, nainte de mese> - Ain din amestec de angelic i pelin, care se macerea$ G-3, $ile i se consum c*te o lingur de D ori pe $i, av*nd e#ecte n para$ito$e intestinale i ca ntritor digestiv> - Lic%ior tonic din 8+ g de tulpini ver$i i 3 g de nucoar, care se macerea$ timp de 3+ $ile n 3,+ litri alcool de B,E din #ructe> dup strecurare se adaug sirop #cut din 3 Hg $a%r i +,, ml ap i se pstrea$ la rece> - 0ulbere din rdcini uscate i mrunite, din care se ia c*te un v*r# de cuit> se ine timp de + minute sub limb, de D-F ori pe $i, nainte de mese, n cure de durat .n cosmetic i par#umerie, angelica se #olosete datorit rolului su de catali$ator al mirosului 0ar#umurile erbacee capt ast#el o not de mosc !tile cosmetice pentru ten gras, seboreic i cu pori mari se prepar sub #orm de past din pulbere #in mcinat de angelic umectat> se ine D, minute pe #a, eventual cu adaos de mueel sau cu s*n$iene galbene Ca produse casnice, pe ba$ de ulei din semine de angelic se prepar spunuri i detergeni .n vopsitorie, cu a"utorul angelici se obine culoarea galben-aurie .n alimentaie se #olosete ca legum 1ulpinile i #run$ele #ragede, tiate n buci de G-3, cm, se #ierb 3,-8, minute n sirop de $a%r i se pstrea$ n borcane bine nc%ise, pentru a #i D

consumate sub #orm de conserve 0ri din plant pot servi la aromati$area multor m*ncruri pre#erate de locuitorii din vestul Europei .n nord, laponii #ierb #run$ele i rdcinile de angelic n lapte, pregtind o m*ncare special, #oarte aromat La prepararea unor produse de co#etrie :dulceuri, bomboane, pr"ituri; se #olosesc tulpinile ver$i 9dcinile de angelic intr n te%nologia de preparare a unor buturi alcoolice, mai ales a lic%iorurilor amare :Aespetro, C%artreuse, 6enedictine, 1%eriaIue, 6itter engle$esc i Apa Carmelitelor; 5ormulele de preparare a lic%iorurilor au #ost elaborate iniial de clugrii din &rdinul 6enedictin :cel mai vec%i ordin clugresc din lume;, care #oloseau angelica n diverse eli/iruri i n misteriosul 'teriac veneian(, care intr ast$i n reeta original a 6itterului suede$ .n aceste reete, se mai adaug ment, roini, coriandru, anason, #enicul, o#ran, ardei, lm*ie, scorioar, nucoar, cuioare, g%imbir i cardamon

Salvia - planta care salveaza viata

"Dorinta salviei este sa-i faca pe oameni nemuritori", se spunea in Evul Mediu. O credinta straveche, inscrisa chiar in numele plantei. "Salvia" vine din latinescul "salvare" - a fi sanatos, a vindeca, a salva. La romani, era o planta sacra, culeasa cu protocol. Despre aceasta planta e/trem de aromata, cu #run$e ver$i, albicioase, si #lori ro$albe si violete, se spunea in Antic%itate ca este sacra, #iind adusa pe pamant c%iar de $ei JCine are salvie in gradina nu lasa batranetea sa se apropieJ - spune un vec%i proverb c%ine$esc !edicii greci si romani - Galen, 0linius, 2ioscoride - elogia$a si ei salvia, considerand-o o regina a ierburilor tamaduitoare, cu e#ecte protectoare magice In 9oma antica, salvia era considerata o planta sacra, #iind adunata cu un intreg ritual Cel care o#icia ceremonialul aducea drept "ert#a paine si vin, imbracat intr-o tunica alba 9omanii inter$iceau #olosirea obiectelor de metal, considerand ca devin otravitoare in contact cu salvia !ai ales la trecerea dintre iarna si vara, salvia era un remediu nelipsit, #iind #olosita ca deto/i#iant, protector impotriva diverselor in#ectii care apar in aceasta perioada, tonic nervos si psi%ic, reintineritor )e credea ca acela care va consuma salvie inca de la inceputul primaverii va intineri si el odata cu natura E/ista multe mituri terapeutice legate de aceasta planta sacra, mituri pe care stiinta moderna se straduieste sa le inteleaga si sa le dea o utilitate practica )alvia este o planta cercetata intens, careia medicina ii descopera tot mai multe aplicatii practice Ea nu este doar un medicament natural cu multiple aplicatii, ci si un leac e/celent pentru mentinerea sanatatii )i in medicina traditionala romaneasca, salvia are numeroase intrebuintari Avand o mare sensibilitate la ing%eturile din timpul iernii, ea este o planta care necesita ingri"iri speciale si, ca atare, nu creste spontan, ci doar cultivata, mai ales in $onele sudice ale tarii 2e la ea se #olosesc #run$ele si partile aeriene in#lorite, care sunt #oarte bogate in uleiuri volatile, avand un gust puternic aromatic si astringent Gasim aceasta planta sub #orma de ceai in practic toate maga$inele speciali$ate de tip 0la#ar, la #el ca si anumite preparate pe ba$a de salvie, cum ar #i tinctura Cateva retete pe baza de salvie ulberea )e obtine prin macinare cat mai #ina cu rasnita electrica de ca#ea 2epo$itarea pulberii de salvie se #ace in borcane de sticla inc%ise ermetic, in locuri intunecoase si reci, pe o perioada de ma/imum doua saptamani :deoarece uleiurile volatile se evapora #oarte rapid; 2e regula, se administrea$a de D-F ori pe $i, cate o "umatate de lingurita rasa, pe stomacul gol

!inctura )e pun intr-un borcan cu #ilet cincispre$ece linguri de pulbere de salvie, peste care se adauga doua pa%are :F,, ml; de alcool alimentar de +, de grade )e inc%ide borcanul ermetic si se lasa la macerat vreme de doua saptamani, dupa care se #iltrea$a, iar tinctura re$ultata va #i pusa in sticlute mici, inc%ise la culoare )e administrea$a cate o lingurita diluata in putina apa, de patru ori pe $i Este #olosita ca ec%ilibrant nervos si %ormonal, stimulent al activitatii cerebrale si al memoriei "inul stimulant de salvie

5run$e uscate de salvie 5oarte aromate si picante, se #olosesc si in bucatarie Intr-un litru de vin natural alb se pun doua$eci de linguri de pulbere de salvie si se lasa sa se macere$e vreme de trei saptamani, dupa care se strecoara )e iau cate D linguri din acest vin, inainte sau dupa masa Administrat inainte de masa, vinul de salvie stimulea$a apetitul si inviorea$a Luat dupa ce am mancat, vinul de salvie - spune medicul #rance$ Kean Aalnet - este un e/traordinar remediu contra surmena"ului si a asteniei, contra astmului, contra distoniei neuro-vegetative 0otrivit aceluiasi medic, vinul cald de salvie este un e/celent pro#ilactic pentru raceala si gripa Otetul de salvie Era #oarte mult #olosit de catre calugarii benedictini, care il considerau un eli/ir pentru nervi si digestie Iata reteta sa de preparare? intr-un litru de otet natural de mere :sau de mere cu miere; se lasa sa se macere$e, vreme de doua saptamani, +, de grame de #run$e de salvie maruntita Aa re$ulta un otet #oarte aromat, cu e#ecte tonice digestive, carminative :reduce balonarea;, invioratoare, un e/celent adaos la salatele de primavara E/tern este #olosit ca #rectie impotriva racelii, a durerilor reumatice, a starilor de oboseala #i$ica si psi%ica Decoctul combinat )e pun D-F linguri de salvie maruntita la macerat in "umatate de litru de apa, vreme de G-3, ore, dupa care se #iltrea$a 0reparatul re$ultat se pune deoparte, iar planta ramasa dupa #iltrare se #ierbe in inca o "umatate de litru de apa, vreme de cinci minute, dupa care se lasa sa se raceasca si se #iltrea$a In #inal se amesteca cele doua e/tracte, obtinandu-se apro/imativ un litru de preparat, care se #oloseste intern :3-8 cani pe $i; sau e/tern, sub #orma de comprese si bai Cataplasma cu salvie & mana de #run$e maruntite de salvie se lasa timp de 3-8 ore sa se inmoaie in apa calda :F,-+, de grade Celsius; 2upa trecerea acestui interval de timp se aplica direct pe locul a#ectat, acoperindu-se cu un ti#on )e lasa vreme de o ora #oli interne, tratate cu salvie +

#ronsita, astmul, rinita, sinuzita, bolile respiratorii cu secretii abundente - pulberea de salvie, administrata constant vreme de o luna, cate o "umatate de lingurita de F ori pe $i, reduce cantitatea de secretii si are e#ecte antiin#ectioase puternice Este recomandata mai ales in perioada de primavara, inclusiv bolnavilor cronici, pentru ca are e#ecte deto/i#iante puternice, actionand asupra cau$elor pro#unde ale acestor boli $ndi%estia, balonarea - se ia inainte de masa un s#ert de lingurita de pulbere de salvie Aceasta planta stimulea$a digestia si ec%ilibrea$a apetitul, avand calitatea de a impiedica #ormarea ga$elor in intestin In lumea araba, salvia este numita Jiarba beduinilorJ, decoctul combinat de salvie #iind un remediu celebru pentru tratarea tuturor problemelor digestive, mai ales a diareei, a colitei de fermentatie si a diferitelor infectii ale tubului di%estiv 0entru tratarea acestor a#ectiuni se iau 8-D cani de decoct combinat de salvie pe $i Ciclu menstrual nere%ulat, foarte abundent sau dureros, sterilitate feminina - se administrea$a o "umatate de lingurita de salvie, de patru ori pe $i, pe stomacul gol =n tratament va dura trei luni si va avea e#ecte ample de armoni$are la nivel %ormonal, in#luentand atat productia glandelor endocrine, cat si receptorii di#eritilor %ormoni

5lorile - asemanatoare cu gura-leului, sunt mici, de culoare ro$-violeta si, mult mai rar, alba !ulburari de menopauza - contra acestor probleme, tinctura de salvie este un adevarat eli/ir, reducand transpiratia, rarind aparitia bu#eurilor, avand un puternic e#ect de reintinerire )e administrea$a cate o lingurita de tinctura :intotdeauna diluata in apa; de D-F ori pe $i, pe stomacul gol E#ectele terapeutice apar dupa F saptamani Contra %emoragiilor care apar la debutul menopau$ei se #oloseste pulberea de salvie, administrata in acelasi mod ca mai sus =n studiu reali$at in Italia in 3CCG, pe D, de #emei, a aratat ca dupa D luni de tratament cu salvie, s-au rarit sau c%iar au disparut bu#eurile nocturne, precum si transpiratia abundenta 2e alt#el, impotriva transpiratiei e/cesive sau cu miros neplacut, salvia are e#ecte e/traordinare, #iind un adevarat deodorant cu administrare interna, asa cum vom vedea in continuare? !ranspiratia e&cesiva - studii #acute in paralel in Anglia, Germania si )tatele =nite au aratat #ara dubiu ca salvia reduce puternic sudoratia, inclusiv cea care apare pe #ondul unor de$ec%ilibre la nivelul glandelor cortico-suprarenale )e administrea$a in acest scop sub #orma de tinctura, cate F lingurite pe $i, sau de decoct combinat, din care se bea 3 cana pe parcursul unei $ile :are un gust neplacut, dar este #oarte e#icient; Diabetul de tip $i - salvia sporeste #oarte mult receptivitatea :cu pana la 8-D ori; organismului la insulina - este conclu$ia unui studiu german pe aceasta tema In acest scop, se administrea$a decoctul combinat de salvie, cate o cana pe $i 7

'stenie de primavara, surmena( - se iau +, de picaturi de tinctura de salvie de D-F ori pe $i E#ecte mai puternice se obtin daca aceasta tinctura se ia diluata in ceai rece de roinita :melisa; Cancer la colon, tumori pe tubul di%estiv - in medicina traditionala araba, decoctul combinat de salvie, din care se administrea$a 8-D cani pe $i, in cure de minimum D luni, este un remediu redutabil impotriva acestor a#ectiuni Acelasi lucru il sustine terapeuta de origine austriaca !aria 1reben, care adauga #aptul ca salvia este un minunat a"utor in toate #ormele de cancer, citand un #aimos dicton din Evul !ediu? J2e ce sa moara omul, daca in gradina creste salviaLJ #oli e&terne, tratate cu salvie )ani care se vindeca %reu - se aplica pe locul a#ectat o cataplasma cu #run$e maruntite de salvie :preparata dupa metoda pre$entata anterior; 1ratamentul se #ace $ilnic, cate o ora, vreme de minimum D saptamani Eczeme infectioase - se #ac spalaturi cu decoct de salvie, apoi se aplica o cataplasma cu salvie, care se tine vreme de 3-D ore, dupa care locul tratat se lasa sa se $vante 5run$ele de salvie contin principii cu puternice e#ecte antibacteriene si anti#ungice :combat ciupercile para$ite; entru revi%orare - se #ac bai cu decoct de salvie :+ litri la o cada de apa; de doua ori pe saptamana 6aile cu salvie con#era o stare de tonus psi%ic si vioiciune, inlatura oboseala, dau corpului un miros placut 9etete de #rumusete

entru mentinerea culorii naturale si a stralucirii parului, dupa spalatul obisnuit cu sampon, se #ace ultima clatire cu decoct combinat de salvie, preparat dupa reteta pomenita anterior 0entru parul negru, se recomanda un decoct preparat in acelasi mod, dar dintr-un amestec in parti egale de ceai negru si salvie )alvia e buna si pentru ingri"irea parului carunt, pe care il intareste si caruia ii inc%ide culoarea entru tenul cu pori dilatati, patat, o#ilit - se #ac spalaturi, in #iecare dimineata si seara, cu decoct combinat de salvie )uplimentar, se pune pe obra"i, seara, o compresa cu acest preparat, care se tine vreme de un s#ert de ora 2intii #recati cu #run$e de salvie devin albi si stralucitori recautii Administrarea plantei la persoanele e/trem de sensibile poate produce convulsii digestive 0lanta este contraindicata in general epilepticilor In ca$ul diabeticilor insulino-dependenti, in timpul administrarii salviei, glicemia va #i strict supraveg%eata 5emeile care alaptea$a nu vor #olosi aceasta planta, care este recunoscuta pentru e#ectul sau #oarte rapid de oprire a lactatiei B

Salvia si varsta a treia Inca din Evul !ediu se spunea despre salvie ca are un puternic e#ect intineritor, a"utand mai ales mentinerea nealterata a #acultatilor intelectuale si emotionale, pana la varste inaintate )tudii #acute recent intr-un centru medical din NeM Castle :Anglia; au con#irmat din plin acest lucru, punand in evidenta trei elemente e/trem de importante? - salvia a"uta la mentinerea tineretii celulelor din care este #ormata scoarta cerebrala :prin e#ectul antio/idant; - salvia actionea$a asupra receptorilor unor %ormoni importanti in mentinerea tineretii organismului - salvia in%iba #ormarea unor en$ime care bloc%ea$a procese e/trem de importante la nivelul creierului, cum ar #i? memorarea, asocierea, sinte$a 2e alt#el, aceasta planta actionea$a printr-un mecanism similar celor mai noi tratamente ale Al$%eimer-ului

Administrarea de F ori pe $i a unei lingurite de tinctura de salvie are, in consecinta, e#ecte e/trem de bene#ice pentru prevenirea senilitatii, a proceselor de degradare care apar la nivelul sistemului nervos central, odata cu varsta !ai mult, salvia stimulea$a capacitatea de memorare, #avori$ea$a activitatea intelectuala si imbunatateste per#ormantele intelectuale, atat la cei in varsta, cat si la tineri 0rimele re$ultate in acest sens se vad dupa patru saptamani de administrare constanta, un tratament complet durand intre 8 si D luni :putand #i #acut de D ori pe an;

*-ar trebui sa lipseasca din nici o casa+ S'L"$'

Este una din cele mai bine studiate plante de leac din lume, fiind folosita in medicina de mai bine de ,-.. de ani. $nsusi numele ei arata ca este "cea care salveaza" bolnavii /nde %asim si ce folosim de la salvie La noi, salvia a #ost aclimati$ata inca din antic%itate, crescand in toate $onele "oase ale tarii Cu toate acestea nu o vom putea culege din #lora spontana, deoarece are o mare sensibilitate la ing%eturile din timpul iernii si necesita ingri"iri speciale Ca atare, se #oloseste doar salvia cultivata, #run$ele si partile aeriene in#lorite, care sunt #oarte bogate in uleiuri volatile, avand un gust puternic aromatic si astringent Cum se prepara si cum se administreaza salvia ulberea )e obtine prin macinare cat mai #ina a #run$elor si a partilor aeriene cu rasnita electrica de ca#ea 2epo$itarea pulberii de salvie se #ace in borcane de sticla inc%ise ermetic, in locuri intunecoase si reci, pe G

o perioada de ma/imum 8 saptamani :deoarece uleiurile volatile se evapora #oarte rapid; 2e regula, se administrea$a de D-F ori pe $i cate o "umatate lingurita rasa, pe stomacul gol !inctura )e pun intr-un borcan cu #ilet doua$eci de linguri de pulbere de salvie peste care se adauga doua cani :+,, ml; de alcool alimentar de B, de grade )e inc%ide borcanul ermetic si se lasa la macerat vreme de doua saptamani, intr-un loc calduros )e #iltrea$a, iar tinctura re$ultata se pune in sticlute mici, inc%ise la culoare )e administrea$a cate 3 lingurita diluata in putina apa, de patru ori pe $i Este #olosita ca ec%ilibrant nervos si %ormonal, stimulent al activitatii cerebrale si al memoriei /leiul de salvie In "umatate de litru de ulei de masline e/travirgin se pun 3, linguri de parti aeriene de salvie, uscate si maruntite )e lasa amestecul la soare vreme de 8 saptamani, dupa care se #iltrea$a, se adauga 8, de picaturi de ulei volatil de salvie pentru u$ intern :se gaseste in maga$inele tip pla#ar;, iar preparatul obtinut se trage intr-o sticla inc%isa la culoare, care se pastrea$a in locuri intunecoase si reci /leiul volatil de salvie )e obtine doar prin procedee industriale :prin distilarea plantei proaspete; si este unul din cele mai #olosite uleiuri volatile din lume, datorita e/traordinarelor sale insusiri antiseptice, #iind utili$at si drept conservant al produselor alimentare :mai ales in America Latina; In scopuri medicinale, se administrea$a doar uleiul de salvie cumparat din maga$inele si din #armaciile speciali$ate, care are inscrisa pe ambala" speci#icatia clara ca este recomandat pentru u$ intern )e administrea$a cate doua picaturi de 8-F ori pe $i, in cure de F saptamani, urmate de alte 8 saptamani de pau$a "in ener%izant Intr-un litru de vin natural alb se pun doua$eci de linguri de pulbere de salvie si se lasa la macerat vreme de trei saptamani, dupa care se strecoara )e iau cate D linguri inainte sau dupa masa Administrat inainte de masa, vinul de salvie stimulea$a apetitul si inviorea$a Luat dupa ce am mancat, este un e/traordinar remediu contra surmena"ului si a asteniei, contra astmului, contra distoniei neuro-vegetative, spunea medicul #rance$ Kean Aalnet 0otrivit aceluiasi medic, vinul cald de salvie este un e/celent pro#ilactic pentru raceala si gripa Otetul de salvie Era #oarte mult #olosit de catre calugarii benedictini, care il considerau un eli/ir pentru nervi si digestie Iata reteta sa de preparare? vreme de doua saptamani, se pun la macerat +, de grame de #run$e de salvie maruntita intr-un litru de otet natural de mere sau de mere si miere Aa re$ulta un otet #oarte aromat, cu e#ecte tonice digestive, carminative :reduce balonarea;, invioratoare, care este si un e/celent adaos la salatele de primavara E/tern, este #olosit ca #rectie impotriva racelii, a durerilor reumatice, a starilor de oboseala #i$ica si psi%ica $nfuzia combinata )e pun la macerat D-F linguri de salvie maruntita in "umatate de litru de apa, vreme de G-3, ore, dupa care se #iltrea$a 0reparatul re$ultat se pune deoparte, iar planta ramasa dupa #iltrare se #ierbe in inca "umatate de litru de apa, vreme de cinci minute, dupa care se lasa sa se raceasca si se #iltrea$a In #inal se amesteca cele doua e/tracte, obtinandu-se apro/imativ un litru de preparat care se #oloseste intern :3-8 cani pe $i; sau e/tern, sub #orma de comprese si bai Cataplasma cu salvie & mana de #run$e maruntite de salvie se lasa timp de 3-8 ore sa se inmoaie in apa calda :F,-+, de grade Celsius; )e aplica direct pe locul a#ectat, acoperindu-se cu un ti#on )e lasa vreme de 3 ora C

!ratamente interne cu salvie N Al$%eimer - studii de ultima ora arata ca administrarea de salvie bloc%ea$a #ormarea unor en$ime :concentrate in creier si in maduva spinarii; care a#ectea$a sistemul nervos, provocand aceasta boala In anul 8,,8, la Clinica 0si%iatrica din 1e%eran, F8 de pacienti su#erin$i de Al$%eimer :gravitate mica si medie;, cu varste intre 7+ si G+ de ani, au #ost tratati $ilnic cu e/tract alcoolic de salvie, pe o perioada de patru luni Conclu$iile studiului sunt mai mult decat incura"atoare? administrarea de salvie restabileste in mare masura memoria, imbunatateste #unctii cognitive cum ar #i rationamentul si atentia, reduce starile de agitatie psi%omotorie 2e la primele simptome ale acestei a#ectiuni, se administrea$a tinctura de salvie, cate o lingurita de patru ori pe $i, in cure de F luni, urmate de 3 luna de pau$a, dupa care tratamentul se reia Acest tratament este o speranta si in prevenirea si in combaterea dementei senile N Colita, colita de #ermentatie, enterocolita, diverticulita - se administrea$a pulberea de salvie, cate F lingurite pe $i, in cure de 83 de $ile urmate de B-3, $ile de pau$a =n studiu "apone$ din 8,,B arata ca salvia este mai e#icienta decat unele antibiotice in tratarea a#ectiunilor intestinelor corelate cu in#ectii bacteriene )alvia are e#ecte antibiotice similare sau c%iar mai puternice decat medicamentele de sinte$a :ampicilina, eritromicina, gentamicina etc ;, contra unor bacterii de$voltate in intestin, responsabile de multe din ca$urile de colita si de alte a#ectiuni inrudite Ast#el, e/tractul de salvie s-a dovedit a #i deosebit de activ contra 0roteus vulgaris, )%igella #le/neri, )%igella sonnei Asupra )almonella tOp%i are acelasi e#ect ca ampicilina si streptomicina, asupra )treptococcus aureus are e#ecte similare cu cloram#enicolul 0entru tratarea diverticulitei si a colitei de putre#actie se adauga in #iecare do$a de pulbere administrata intern cate 8 picaturi de ulei volatil de salvie N 6ronsita virala acuta, rinita virala acuta :raceala;, gripa - studii recente reali$ate in 6ulgaria con#irma e#ectul antiviral, in ca$ul in#ectiilor gripale, al salviei In plus, salvia reduce #ebra, reduce secretiile in e/ces de pe caile respiratorii, calmea$a durerile de cap si musculare provocate de in#ectiile cu virusi gripali )e administrea$a in#u$ia combinata, cate un litru pe $i, in cura de B $ile E/tern, se #ac #rectii cu otet de salvie pe tot corpul, insistandu-se asupra toracelui, mainilor, ce#ei, tamplelor si #runtii N Astmul, bronsita cronica si bolile respiratorii cu secretii abundente - pulberea de salvie administrata constant vreme de o luna, cate o "umatate de lingurita de F ori pe $i, reduce secretiile in e/ces de pe caile respiratorii si are e#ecte antiin#ectioase puternice Este recomandata mai ales in perioade de primavara, inclusiv bolnavilor cronici, pentru ca are e#ecte deto/i#iante puternice, actionand asupra cau$elor pro#unde ale acestor boli N An/ietate, tulburari de memorie - un studiu al =niversitatii din NeMcastle, !area 6ritanie, a obiectivat ca administrarea salviei ampli#ica memoria de lunga si de scurta durata, creste capacitatea de rationament si per#ormanta intelectuala in general !ai mult, aceste calitati se mentin mai bine in conditii de stres, salvia #iind si un e/celent remediu pentru combaterea e#ectelor negative ale stresului si avand e#ect an/iolitic )e administrea$a pulberea, cate o "umatate de lingurita de patru ori pe $i, in cure de F saptamani, urmate de D saptamani de pau$a N Indigestie, balonare - se ia inainte de masa un s#ert de lingurita de pulbere de salvie )timulea$a digestia si ec%ilibrea$a apetitul, avand calitatea de a impiedica #ormarea ga$elor in intestin In lumea araba, salvia este numita Jiarba beduinilorJ, decoctul combinat de salvie #iind un remediu celebru pentru tratarea tuturor problemelor digestive, mai ales a diareei )e iau 8-D cani de in#u$ie combinata de salvie pe $i N Ciclu menstrual neregulat, #oarte abundent sau dureros, sterilitate #eminina - se administrea$a o "umatate de lingurita de pulbere de salvie, de patru ori pe $i, pe stomacul gol =n tratament va dura trei luni de $ile si va avea e#ecte ample de armoni$are la nivel %ormonal, in#luentand atat productia glandelor endocrine, cat si receptorii di#eritilor %ormoni N 1ulburari speci#ice premenopau$ei - contra acestor probleme, tinctura de salvie este un adevarat eli/ir, reducand transpiratia, rarind aparitia bu#eurilor, avand un puternic e#ect de reintinerire )e administrea$a cate o lingurita de tinctura :intotdeauna diluata in apa;, de D-F ori pe $i, pe stomacul gol E#ectele terapeutice apar dupa F saptamani de #olosire a plantelor Contra %emoragiilor care apar la 3,

debutul menopau$ei, se #oloseste pulberea de salvie, administrata in acelasi mod ca mai sus =n studiu reali$at in Italia pe D, de #emei a aratat ca dupa D luni de tratament cu salvie s-au rarit sau c%iar au disparut bu#eurile nocturne, precum si transpiratia abundenta 2e alt#el, impotriva transpiratiei e/cesive sau cu miros neplacut, salvia are e#ecte e/traordinare, #iind un adevarat deodorant cu administrare interna, asa cum vom vedea in continuare? N 1ranspiratia e/cesiva - studii #acute in paralel in Anglia, Germania si )tatele =nite au aratat #ara dubiu ca salvia reduce puternic sudoratia, inclusiv cea care apare pe #ondul unor de$ec%ilibre la nivelul glandelor cortico-suprarenale )e administrea$a in acest scop sub #orma de tinctura cate F lingurite pe $i, sau de in#u$ie combinata, din care se bea 3 cana pe parcursul unei $ile :are un gust neplacut, dar este #oarte e#icienta; Comisia E :organismul guvernamental german de veri#icare a e#icientei plantelor medicinale; recomanda e/tern baile totale sau partiale cu e/tract de salvie :se #oloseste in#u$ia combinata;, pentru combaterea transpiratiei e/cesive N 2iabetul de tip II, ad"uvant in diabetul de tip I - Jsalvia sporeste #oarte mult receptivitatea :cu pana la 8-D ori; organismului la insulinaJ este conclu$ia unui studiu german pe aceasta tema 0entru combaterea acestei a#ectiuni se administrea$a decoctul combinat de salvie, cate o cana pe $i N Astenie de primavara, surmena" - se iau +, de picaturi de tinctura de salvie de D-F ori pe $i E#ecte mai puternice se obtin daca aceasta tinctura se ia diluata in ceai rece de roinita :!elisa o##icinalis; N Cancer la colon, tumori pe tubul digestiv - in medicina traditionala araba, in#u$ia combinata de salvie, din care se administrea$a 8-D cani pe $i, in cure de minimum D luni, este un remediu redutabil impotriva acestor a#ectiuni Acelasi lucru il sustine terapeuta de origine austriaca !aria 1reben, care adauga #aptul ca salvia este un minunat a"utor in toate #ormele de cancer, citand un #aimos dicton din Evul !ediu? J2e ce sa moara omul, daca in gradina creste salviaLJ N Cancer la san - doi cercetatori de la J2epartamentul de )tudii GeneticeJ al =niversitatii din 6elgrad, )erbia, au #acut public in 8,,+ un studiu de medicina e/perimentala care arata ca administrarea e/tractului de salvie impiedica producerea de mutatii in celulele tesutului mamar, mutatii care conduc la aparitia cancerului la san )tudii preliminare arata ca acest tratament are nu doar e#ecte e/traordinare de preventie a cancerului de san, ci este c%iar un remediu contra tumorilor maligne, cu aceasta locali$are, a#late in di#erite stadii )e administrea$a uleiul de salvie :#ormula cu ulei e/travirgin de masline pre$entata in debutul articolului;, cate o lingura de doua ori pe $i, luata inainte de masa =n tratament durea$a 7 saptamani, urmat de 8-D saptamani de pau$a, dupa care se poate relua N &prirea lactatiei - se #ace #oarte e#icient administrand intern pulbere de salvie, cate o lingurita de patru ori pe $i, intr-o cura cu o durata de F-7 saptamani Concomitent, salvia se #oloseste si e/tern, cataplasma cu aceasta planta #iind aplicata pe sani vreme de o ora pe $i !ratamente e&terne cu salvie N 9ani care se vindeca greu, rani in#ectate - se de$in#ectea$a locul a#ectat cu tinctura de salvie, apoi se alica o cataplasma cu #run$e maruntite de salvie :preparata dupa metoda pre$entata anterior; 1ratamentul se #ace $ilnic cate o ora, vreme de minimum D saptamani N Ec$eme in#ectioase - se #ac spalaturi cu tinctura de salvie, apoi se aplica o cataplasma cu salvie, care se tine vreme de 3-D ore, dupa care locul se lasa sa se $vante la aer 5run$ele de salvie contin principii cu puternice e#ecte antibacteriene si anti#ungice :combat ciupercile para$ite; N 0entru revigorare - se #ac bai cu in#u$ie combinata de salvie :+ litri la o cada de apa;, de doua ori pe saptamana 6aile cu salvie con#era o stare de tonus psi%ic si de vioiciune, inlatura oboseala, dau corpului un miros placut N Candido$a bucala - se #ace de 8-D ori pe $i cate o gargara, cu o durata de cinci minute, cu in#u$ie combinata de salvie, in care se di$olva in prealabil D picaturi de ulei volatil de salvie 1ratamentul se #ace vreme de 3F $ile N Gingivita, a#te, stomatita - se #ace tratamentul pre$entat la candio$a bucala 5run$ele de salvie sunt un remediu e/celent pentru cavitatea bucala, distrugand ma"oritatea microorganismelor care produc in#ectia epiteliilor gingiilor, avand e#ect antiin#lamator si calmant 33

)EC'/!$$ Administrarea plantei la persoanele e/trem de sensibile poate produce convulsii digestive 0lanta este contraindicata in general epilepticilor N =leiul volatil de salvie nu se administrea$a copiilor sub 3, ani N In ca$ul diabeticilor insulino-dependenti, in timpul administrarii salviei, glicemia va #i strict supraveg%eata N 5emeile care alaptea$a nu vor #olosi aceasta planta, care este recunoscuta pentru e#ectul sau #oarte rapid de oprire a lactatiei $ntrebuintarea salviei in cosmetica 0e langa actiunea ei terapeutica, salvia are un e#ect astringent, este aromata si racoritoare 2e aceea - printre altele - ea este inclusa in produsele cosmetice si de ingri"ire a pielii, precum si in lotiunile si sampoanele pentru par Cand parul incarunteste, salvia il inc%ide la culoare, ast#el incat suvitele desc%ise ra$lete nu mai sunt asa de evidente In plus, ea stimulea$a - pare-se - circulatia sanguina si cresterea parului, con#erindu-i acestuia din urma un aspect #rumos si sanatos )alvia este utili$ata #recvent si in apa de gura, la gargare si pentru curatarea dintilor Inainte ca pasta de dinti sa #ie inventata, oamenii isi #recau dintii cu #run$e de salvie, pentru a indeparta depunerile Ceea ce intarea - in acelasi timp - tesutul bucal )i asta$i sunt multe paste de dinti care contin salvie, deoarece curata dantura si da gurii sen$atie de prospetime )alvia are e#ect antiseptic si poate ameliora sub #orma de gargara - raguseala, durerile de gat si in#ectiile din cavitatea bucala O binefacere pentru piele =leiul eteric de salvie se #oloseste pentru adaosurile de baie, lotiuni, sapunuri si par#umuri )alvia este astringenta si curata temeinic pielea de celulele moarte si de alte particule 2aca sunteti sensibili la sc%imbarile de vreme, adaugati salvie la apa de baie si destindeti-va Are un e#ect e/traordinar )alvia se gaseste peste tot, de aceea va puteti prepara singure - #ara bani multi - produsele cosmetice In#u$ia se obtine oparind #run$ele cu apa clocotita si o puteti #olosi pentru o baie a #etei care inviorea$a si curata pielea 2e asemenea, puteti lasa in#u$ia sa se evapore in dormitorul dvs , pentru un aer proaspat si par#umat )etete pentru frumusete Praf de dinti 8 linguri de #run$e de salvie :proaspata;, 8 linguri de sare de mare !aruntiti #run$ele, impreuna cu sarea, intr-un mo"ar, pana ce obtineti o pudra #ina, pe care o bagati la cuptor si o lasati sa se coaca Cand este tare si J#acutaJ, scoateti-o din cuptor, pisati-o inca o data si pastrati-o intr-o cutie sau un recipient etans 5olositi-o de 8 ori pe $i impotriva tartrului Albeste dintii si improspatea$a respiratia Apa pentru gargara Ingrediente? +, g salvie proaspata, +,, ml apa clocotita )e opareste salvia cu apa clocotita si se lasa sa se in#u$e$e circa un s#ert de ora )e strecoara lic%idul, se toarna intr-o sticla si se #oloseste ca JmedicamentJ pentru gargara 2o$a? cate o "umatate de ceasca, de F ori pe $i Este racoritoare si improspatea$a respiratia Sampon (pentru par saten) Ingrediente? D lingurite de salvie uscata, 3,B l apa clocotita, 7 linguri sapun de ulei de masline, 8 oua, otet de #ructe 0uneti apa pe #oc, adaugati salvia, acoperiti vasul cu un capac si lasati sa #iarba incet, 38

apro/imativ 8, de minute )trecurati lic%idul, aruncati #run$ele si incorporati sapunul dat pe ra$atoarea mare :#ulgi; Amestecati bine ca sa se di$olve, luati vasul de pe #oc si lasati sa se raceasca Adaugati ouale - unul cate unul - batand cu telul, pana ce compo$itia devine omogena 1urnati-o intr-o sticla cu etic%eta si lasati-o sa se odi%neasca 8F de ore )cuturati samponul inainte de #olosire 2upa ce va spalati pe cap cu samponul ast#el preparat, ar #i bine sa va clatiti parul cu apa si otet de #ructe :G parti de apa P o parte de otet; In rest, procedati ca de obicei 0arul castaniu capata un luciu #rumos, samponul intareste culoarea naturala si inc%ide usor suvitele carunte N 0entru mentinerea culorii naturale si a stralucirii parului - se #ace ultima clatire cu in#u$ie combinata de salvie :preparata dupa reteta pre$entata in pag G; 0entru parul negru, se recomanda un decoct preparat in acelasi mod, dar dintr-un amestec in parti egale de ceai negru si salvie N 0entru tenul cu pori, patat, o#ilit - se #ac spalaturi in #iecare dimineata si seara cu decoct combinat de salvie )uplimentar, se pune pe obra"i, seara, o compresa cu acest preparat, care se tine vreme de un s#ert de ora

Salvia, floarea Maicii Domnului

2e mii de ani, cea mai mare atenie a persoanelor preocupate de sntatea celor din "ur a #ost ndreptat spre planta )alvia o##icinalis, considerat 'iarb s#*nt( la greci, i 'simbolul sntii(, la orientali 0entru romani devenise un panaceu universal, care vindeca toate bolile umane sau planta celor 3 ,,, de virtui terapeutice 2e alt#el, denumirea speciei deriv de la cuv*ntul latin 'salvare( - a salva, a vindeca, av*nd multiple ntrebuinri terapeutice =n vec%i dicton pstrat din 9oma Antic #ormula categoric? 'Cum s moar omul dac are salvie n grdinL( .ntr-o carte #oarte vec%e se arta c proprietile vindectoare ale acestei plante se datoresc 5ecioarei !aria, care #ugea cu pruncul Iisus n brae #iind urmrit de soldaii regelui Irod C*nd !aria a rugat #lorile de pe c*mp s o ascund, prima plant care i-a srit n a"utor a #ost salvia, care a adpostit-o n bogia sa de #run$e i a scpat-o de urmritori Atunci !aica 2omnului a spus? '2e a$i nainte i p*n n veci, tu vei #i #loarea pre#erat a oamenilor .i dau puterea s vindeci pe om de toate bolile i s-i salve$i de la moarte, aa cum ai #cut tu pentru mine ( 2e atunci, salvia n#lorete n #iecare an pentru salvarea i a"utorarea oamenilor, #iind ocrotit de m*inile )#intei 5ecioare !edicii greci i romani atribuiau salviei proprieti multiple? diuretice, ntritoare, %emostatice i antibronitice )alvia a ptruns de timpuriu n Europa prin intermediul clugrilor benedictini, mai ales din m*nstirea )t Gallen Qala#ried )trabo, stareul m*nstirii 9eic%en a ludat salvia n poemul su 'Rortulus( .n Evul !ediu, salvia a avut un rol deosebit at*t n medicin, c*t i n arta culinar, ceea ce a permis preotului Sonrad von !egenberg s o considere drept '%rana $eilor( Acest semiarbust peren, cu nlime p*n la un metru, originar din regiunea mediteranean, a ocupat supra#ee tot mai mari n Grecia, )pania, Italia, 1urcia i, treptat, n Germania, 5rana, Anglia i coasta 2almaiei .n 9om*nia, salvia gsete condiii bune de cultur, ndeosebi n "udeele din sudul rii, mai ales pe terenuri pietroase i calcaroase, e/puse la soare, unde i menine #oarte bine coloritul #run$elor i par#umul 5run$ele argintii sau alb-cenuii, proase, se recoltea$ la nceputul n#loririi i apoi de nc 8-D ori n decursul verii i toamnei, pe timp nsorit )e usuc n poduri, oproane i n camere bine aerisite, n locuri umbrite pentru a nu pierde din uleiul eteric, uor volatili$abil 3D

M/L!$ LE )O )$E!01$ #$O'C!$"E 0uine plante medicinale sinteti$ea$ n #run$e o diversitate at*t de mare de compui organici, cu nsuiri bioactive aa cum se constat la savie .n primul r*nd mirosul plcut, aromatic, speci#ic odorant, cam#oraceu, lemnos i ierbaceu precum i gustul condimentat, puin amrui, deriv dintr-un ulei eteric comple/ :,,F < n #run$e proaspete i 3-8,+< n #run$e uscate; .n a#ara uleiului eteric, #run$ele conin i ali compui organici care diversi#ic i mresc valoarea terapeutic :taninuri, saponine, gume, mucilagii, #lavonoide, acid rosmarinic, cam#or, vitamine :63, C, 00; i principii amare :picrosalvin; 2ac n Antic%itate se constatau e#ectele vindicative ale salviei numai pe ba$a e/perienei, n pre$ent, prin anali$ele bioc%imice e#ectuate, ne e/plicm modul de acionare a acestei plante n prevenirea i combaterea multor a#eciuni maladive, #apt respectat de at*tea secole n medicina tradiional la ma"oritatea popoarelor din Europa O!E*1$'L/L C/)'!$" 'L S'L"$E$ 0rincipalale proprieti curative n care intervine n mod bene#ic sunt? digestive, carminative, coleretice, astringente, antiin#lamatoare, antidiareice, antiseptice, bacteriostatice, aperitive i tonic-amare> - e/pectorante, antispastice, bronice, anti#ebrile, antisudori#ice> - calmante ale sistemului nervos, antinevralgice, uor sedative> - uor %ipoglicemiante .n tratamente e/terne are e#ecte cicatri$ante, vulnerare, astringente, antiseptice, emoliente i calmante )alvia oprete transpiraia nocturn la bolnavii de tuberculo$ At*t #run$ele, c*t i v*r#urile n#lorite, se utili$ea$ n stare uscat n prevenirea multor a#eciuni 2in cele mai vec%i timpuri, salvia a #ost apreciat ca cel mai bun remediu n oprirea transpiraiei nocturne la bolnavii de tuberculo$ :mai ales n amestec cu #lori de lavand; 2e asemenea, intervine n bronite cronice, astm bronic, angin, catar pulmonar, e/pectoraii, tuse, laringite, amigdalite i stri de slbiciune care nsoesc alte boli de piept 1ot din Antic%itate datea$ practica tratamentelor n unele a#eciuni #eminine? tulburri dureroase n timpul ciclului menstrual, dismenoree, metroane/it, metrit, ulceraii, vaginit atro#ic, bu#euri de cldur n timpul menopau$ei .n plus, are bune e#ecte n restabilirea tonusului uterului dup natere 2e reinut, c nu se recomand la #emeile care alptea$ deoarece micorea$ cantitatea de lapte, e#ectul #iind bene#ic numai la mamele care i narc copilul i doresc reducerea lactaiei ) nu se uite c salvia #avori$ea$ #ecundaia, combate sterilitatea i impotena se/ual .n ca$ul apariiei unor a#eciuni la nivelul organelor digestive nu poate #i negli"at aceast plant minune Cunoscutul #itoterapeut, printele )ebastien Sneipp, pre$enta e#ectele salviei n reglarea #unciilor stomacului i ale #icatului, n in#lamaii gastrointestinale, indigestii, colici, spasme i dureri ale stomacului Ceaiul de salvie nltur greurile, diareea :mai ales la sugari;, intensi#ic secreiile ve$icii biliare, vindec disc%ine$ia biliar, balonrile i #latulena la stomac i intestine, %alena, lipsa po#tei de m*ncare 2atorit proprietilor antiseptice, salvia reduce ritmul #ermentaiilor intestinale, mai ales cele provocate de microbii implicai n in#eciile intestinale, curind mucoasele i elimin*nd muco$itile CEAI=L 2E )ALAIE 9EGLEATU GLICE!IA 2IA6E1ICIL&9 La persoanele cu diabet $a%arat, ceaiul de salvie are e#ecte bine cunoscute n reducerea glicemiei ntre limite normale Aciuni remarcabile ale tratamentelor cu salvie au #ost nregistrate contra strilor de nervo$itate, oboseal mental, pierderea memoriei, migrene, dureri de cap, astenie nervoas, surmena", depresii 3F

psi%ice, tremurturi ale membrelor :boala 0arHinson;, epilepsie, parali$ie i stri de slbiciune, mai ales la copiii debili i la convalescenii dup operaii sau dup boli prelungite 6=N 1&NIC 0EN19= AV9)1NICI La v*rstnici, salvia ntreine vitalitatea ntruc*t acionea$ ca un distrugtor al radicalilor liberi care declanea$ unele boli grele i grbesc mbtr*nirea 1ratamentele cu salvie au dovedit e#icacitate i n bolile reumatismale, cardio-vasculare, gut atonic, circulaie de#ectuoas a s*ngelui, prevenirea in#arctului, reglarea tensiunii arteriale i #orti#icarea organismului .n utili$ri e/terne, planta este indicat sub #orm de gargar n abcese dentare cu puroi, gingivite s*nger*nde, paradonto$e, a#te i ulceraii bucale, stomatite i amigdalite La muli copii ar putea #i evitat operaia de amigdalit, dac ar bea $ilnic ceai de salvie =leiul de salvie este cicatri$ant n rni s*nger*nde sau purulente, n ulceraii ale pielii, degerturi, transpiraii e/cesive la m*ini i picioare, %emoroi$i, acnee, seboreea #eei, de$um#larea nasului, ntrirea vederii i a au$ului !&2ALI1UWI 2E A2!INI)19A9E .n ma"oritatea a#eciunilor menionate mai sus se recomand in#u$ia din #lori i #run$e uscate de salvie :3-8 lingurie la 8+, ml ap clocotit care se in#u$ea$ acoperit timp de 3+ minute; consum*ndu-se c*te 8 ceaiuri pe $i, bute prin ng%iituri rare .n ca$uri speciale se utili$ea$ i alte #orme de administrare, at*t intern c*t i e/tern - 1inctur :8, g #run$e macerate 3,-3F $ile n 3,, ml alcool; din care se iau c*te 3+-8, picturi de D ori pe $i n ca$ de acnee, orgelet i alopecie - Ain de salvie :G, g #run$e uscate i mrunite, macerate n 3 litru de vin alb timp de 3,-3F $ile; din care se iau 8-D linguri dup mese n ca$uri de astenie nervoas, impoten se/ual, surmena" #i$ic, psi%ic i intelectual - 0ulbere din #run$e uscate i mcinate :se iau D capsule pe $i; n ca$ de tulburri menstruale, bu#euri i transpiraii e/cesive la menopau$ - In%alaii cu in#u$ie n ca$ de sinu$it - Gargar cu ap de salvie sau cu o soluie din 8,, ml in#u$ie de salvie, 8+ ml glicerin ,3, ml tinctur de lavand i D, g clorur de sodiu #olosit n ca$ de %alen :miros neplcut al gurii; - )plturi cu in#u$ie concentrat :3,, g #run$e la 3 litru ap clocotit; #cute de 8 ori pe $i pentru metroane/it i metrite ulcerate - )upo$itoare cu e/tract %idroalcoolic din #run$e de salvie pentru re#acerea uterului in#antil, reglarea #lu/ului menstrual, #avori$area concepiei i pstrarea sarcinii - 6i de salvie preparat din 8 pumni de #run$e macerate la rece peste noapte> a doua $i se ncl$ete p*n d n clocot, iar e/tractul se toarn n apa de baie av*nd bune e#ecte la #emei cu tulburri abdominale, la persoane cu depresii psi%ice i la copii debili - Cataplasme din #run$e uscate i mcinate, amestecate cu unt i plasate pe supra#aa g*tului n ca$ de amigdalite i alte in#lamaii - Cataplasme din #run$e proaspete i mrunite, aplicate pe locul nepturilor de insecte - 0ulbere din #run$e de salvie presurat pe peria de dini cu care se #reac dinii pentru albire, ntrirea gingiilor i mprosptarea mirosului din gur Constantin I !ilic, pro#esor, Iai O nou modalitate de investigare tiinific a memoriei explic modul concret n care se formeaz amintirile !otto? 'Neuronii se a#l acolo unde mintea nt*lnete corpul- :Kim 9obbins - A sOmp%onO in t%e brain; 3+

2r 6rad 6uc%sbaum, cercettor principal la Institutul 9otman de Cercetare din 6aOcrest a reali$at mpreun cu ali oameni de tiin un studiu care con#irm #aptul c 'memoriile comple/e, cu multe trsturi, implic o reinstalare parial a ntregului tipar de activitate cerebral care este evocat n timpul percepiei iniiale a e/perienei Aceasta a"ut la e/plicarea motivului pentru care memoriile vii pot #i resimite ca #iind at*t de reale C*nd noi retrim mental un episod pe care l-am e/perimentat, acest #apt poate #i resimit ca si cum am #i transportai napoi n timp i trim momentul acela din nou )tudiul nostru a con#irmat c memoriile comple/e, cu multe trsturi, implic o reinstalare parial a ntregului tipar de activitate cerebral care este evocat n timpul percepiei iniiale a e/perienei Aceasta a"ut la e/plicarea #aptului de ce memoriile vii pot #i resimite ca #iind at*t de reale- :comunicat de pres 8D iulie, Centrul pentru .ngri"ire Geriatic, 6aOcrest; Comunicatul de pres dat pe 8D iulie anul acesta de ctre Centrul pentru .ngri"ire Geriatric 6aOcrest din 1oronto, a adus la cunotina publicului re$ultatele unui studiu reali$at n colaborare ntre Institutul de Cercetare 9otman din 6aOcrest i =niversitatea 1e/asului din 2allas 6aOcrest este un nume rsuntor n domeniul neurotiinelor Aa cum se spunea n comunicatul de pres, 'studiul este unul din cele mai ambiioase i comple/e pentru elucidarea abilitii creierului de a evoca o amintire prin reactivarea prilor din creier care erau anga"ate n timpul e/perienei perceptive originale Cercettorii au gsit c memoriile vii i percepia real au o similaritate XocantY la nivel neural, dei nu sunt replicri Xpi/el cu pi/elY ale tiparelor cerebrale de activare - )tudiul va aprea online n Kournal o# Cognitive Neuroscience, naintea publicaiei tiprite Comunicatul de pres mai a#irma c 'cercettorii au descoperit c memoriile vii :ale unei e/periene 4 n a ; i e/periena trit pre$int la nivel nervos similariti XocanteY, dei ele nu sunt replicri per#ecte Xpi/el cu pi/elY la nivelul creierului Cele dou operaii cognitive nu lucrea$ e/act n acelai #el la nivelul creierului, de aceea c%iar i cele mai vii amintiri nu ne pot XprostiY #c*ndu-ne s credem c trim e/periena respectiv =n grup de 8, de aduli sntoi ntre 3G i D7 de ani a constituit lotul de studiu> persoanele au #ost nregistrate :activitatea lor cerebral a #ost nregistrat - n a ; cu aparatul de re$onan magnetic nuclear :9!N; n timp ce priveau 38 videoclipuri de pe Ooutube com sau vimeo com, #iecare clip av*nd durata de C secunde Clipurile conineau o diversitate de aspecte 4 mu$ic, c%ipuri, emoii umane, animale i scene n natur &amenii de tiin au gsit c versiunea real i cea reamintit pre$entau o similaritate de C3< pentru activarea acelorai circuite cerebrale 0articipanii au #ost instruii s acorde atenie mrit #iecrui videoclip :care a #ost repetat de 8B de ori; i li s-a spus c vor #i testai asupra coninutului #iecrui videoclip dup scanare :Z; Ec%ipa dr 6uc%sbaum a obinut Xdove$i clareY despre #aptul c modelele de activare cerebral n timpul rememorrii active erau n proporie de C3< aceleai cu cele din momentul tririi e/perienei primare, con#orm datelor 9!N )imilaritile cele mai largi n tiparele de activitate cerebral aveau loc n ariile de asociere sen$oriale i motorii ale scoarei cerebrale, $one care au un loc c%eie n memorare, atenie, contienti$area percepiei, g*ndire, limba" i contien 2r 6uc%sbaum a sugerat ca anali$a imagistic :9!N; utili$at n acest studiu ar putea #i potenial adugat la bateria curent de XunelteY de investigare a strii memoriei care sunt la ndem*na clinicienilor !odelele de activare a creierului, din datele de la 9!N, ar putea o#eri o cale obiectiv de a cuanti#ica #aptul dac propria prere a unui pacient asupra memoriei sale de a #i Xbun sau vieY este corect sau nu Acest e/periment re#lect ceea ce din punct de vedere spiritual este cunoscut i anume #aptul c readucerea n contiin a unui anumit aspect nseamn branarea la re$onana speci#ic a acelui aspect, 37

iar la modul concret aceasta se #ace, aa cum au artat dr 6uc%sbaum i colaboratorii si, prin accesarea acelorai trasee nervoase, n proporie de C3<, n mod obinuit 2escoperirea cercettorilor arat implicit i modul n care se produc, la nivel concret, memoriile i a"ut la desci#rarea mecanismului nervos coninut n $icala bine-cunoscut din btr*ni? 'repetarea este mama nvrii- 9eactivarea la anumite perioade de timp a acelorai trasee nervoase, prin reali$area e/act a aceluiai lucru, #ie c este, de e/emplu, simplul F/F[37 care trebuie memorat, #ie c este numele unei #iine, #ie c este o stare re$ultat n urma unei meditaii, #ie c este o asana, un e/erciiu de respiraie sau cine tie ce in#ormaie so#isticat, aceast reactivare prin repetare #ace ca acel traseu nervos s devin uor de accesat i, deci, uor de reactivat re$onana, cu in#ormaia i trirea respectiv, n contiin 2e aceea este at*t de util repetarea strilor #rumoase avute, repetarea cu insisten a e/erciiilor spirituale bene#ice, repetarea anumitor in#ormaii etc , pentru a amprenta n materie, adic a crea traseele nervoase concrete necesare pentru reali$area e/perienei\memoriei respective .ntr-un articol anterior am amintit c n anii ]7,, !aurice X6arrOY )terman, absolvent al #acultii de psi%ologie al =niversitii Cali#ornia, Los Angeles :=CLA;, a nceput s promove$e un concept care a #ost acceptat abia n ultimii ani de ctre oamenii de tiin, i anume #aptul c 'creierul este un organ dinamic i #oarte plastic 4 adic se poate adapta structural i #uncional la numeroase solicitri Numrul de cone/iuni care poate e/ista ntre toate celulele nervoase ale creierului este impresionant Iar aceste cone/iuni se de$volt Cone/iunile ntre neuroni se #ormea$ pe tot parcursul vieii, ca rspuns la stimulii venii din mediul e/terior 4 contactul cu membrii #amiliei, cu ali oameni, coala, educaia etc , dar i ca rspuns la propriile intenii i motivaii Cu c*t copilul i apoi adultul se strduiete s a#le i s nvee mai multe lucruri, cu at*t sunt stimulai un numr din ce n ce mai mare de neuroni i, n consecin, numrul cone/iunilor crete- Cu alte cuvinte, neuronii din aceeai arie cortical sau din arii corticale di#erite sunt capabili s reali$e$e cone/iunile speci#ice ntre ei ast#el nc*t s poat susine e/periena respectiv pe care o triete #iina uman 9etrirea aceleiai e/periene, #ie i doar n minte, #ace ca acelai traseu nervos i aceiai neuroni, n proporie de C3<, aa cum au artat oamenii de tiin prin studiul amintit mai sus, s #ie reactivai 9e#eritor la studiul reali$at, e/ist dou aspecte care trebuie subliniate? 3 Acest e/periment a #ost reali$at pe #iine umane #r antrenament n ceea ce privete capacitatea de memorare sau concentrare mental i re$ultatele au artat re-accesarea acelorai trasee nervoase n proporie de C3<^ Aceasta a veri#icat la modul concret legea re$onanei, ntruc*t rememorarea clipurilor, care totui pre$entau un anumit grad de comple/itate, a artat accesarea n cea mai mare parte :C3<; a aceluiai set de circuite cerebrale, deci de re$onane 8 0articipanilor la studiu li s-a spus c vor #i testai asupra coninutului videoclipurilor 2eci participanii au #ost motivai s memore$e c*t mai mult 2e aceea, putem s a#irmm c re$ultatele acestui studiu 4 gradul de amintire n proporie de C3< - sunt aplicabile doar celor care au intenia de a ine minte aspecte care i interesea$^ Adic, calitatea ateniei i participarea total :nu numai mental, dar i emoional; la aciunea pe care o reali$m va a"uta la crearea unor memorii solide, iar la modul concret, practic, a unor #ocare re$onatorii e/trem de puternice n #iina noastr re#eritor la acea aciune Aa cum a artat i studiul reali$at de oamenii de tiin canadieni, prin repetare se impregnea$ la nivel concret 4 n materia cenuie cerebral :la nivelul sistemului nervos central; #ocarul de re$onan 3B

pentru o anumit stare, pentru o atitudine speci#ic, pentru un anumit e/erciiu spiritual etc , sub #orma traseelor nervoase speci#ice corespun$toare 2e aceea este at*t de important repetarea e/perienelor spirituale bene#ice, a tririlor #rumoase etc Acest e/periment aduce dovada concret a impregnrii n substan, n sistemul nervos, a modelului re$onator al tririlor respective i susine ceea ce a#irma, n cartea sa, Kim 9obbins? 'neuronii se a#l acolo unde mintea nt*lnete corpul-

3G