PORTOFOLIU

[CLASA A IX-A]

MATEMATICA

ELEV

Done Nicolae Alexandru | CLS A IX-A i3

PORTOFOLIU

[CLASA A IX-A]

MULTIMEA NUMERELOR REALE

Proprietati
1. Asociativitatea (a+b)+c=a+(b+c) oricare ar fi a,b,c reale (a*b)*c=a*(b*c) oricare ar fi a,b,c reale 2. Comutativitatea a+b=b+a oricare ar fi a,b reale a*b=b*a oricare ar fi a,b reale 3. Distributivitatea a*(b+c)=a*b+a*c oricare ar fi a,b,c reale 4. Existenta termenului neutru a+0=0+a=a oricare ar fi a real a*1=1*a=a oricare ar fi a real 5. *Existenta termenului opus (+) Opusul lui a este a a+(-a)=(-a)+a=0 oricare ar fi a real *Existenta termenului invers (*) ,a0

Formule de calcul prescurtat:

I. II. III. IV. V. VI. VII. VIII. (a+b)=a+2ab+b (a-b)=a-2ab+b (a-b)(a+b)=a-b (a+b+c)=a+b+c+2ab+2ac+2bc (a+b)=a+3ab+3ab+b | a+b+3ab(a+b) (a-b)= a-3ab+3ab-b | a-b-3ab(a-b) (a-b)(a+ab+b)=a-b (a+b)(a-ab+b)=a+b

ELEV

Done Nicolae Alexandru | CLS A IX-A i3

PORTOFOLIU

[CLASA A IX-A]

Modului unui nr. Real

|x| = { {

Proprietati
1) |x|0 El reprezinta lungimea sg. Determinat de origine si de pozitia lui pe axa nr. Reale 2) |x*y|=|x|*|y|; | | 3) |x+y||x|+|y| (atunci cand x, y sunt positive) 4) |x|=m, m R* => x = m 5) |x|<m x (-m,m) |x|m x (-m,m] 6) |x|>m x (- ,-m)U(m,+ ) |x|m x (- ,-m]U[m,+ )

Partea intreaga si partea fractionara a unui nr. Real

[x] = partea intraga a lui x {x} = partea fractionarea a lui x [x] x [x]+1, oricare ar fi x real {x}=x-[x], oricare ar fi x real

Proprietati
I. II. III. IV. [x] Z, [x] = x => x Z x-1<*x+x, oricare ar fi x real [x+n]=[x]+n, oricare ar fi x real si n intreg Identitatea lui Heruite [x]+[ [x]+ [ V. VI. VII. ]=[2x] ]+ + [ ]=[nx]

{x} [0,1) {x}=0 x Z {x+n} = {x} , n Z

ELEV

Done Nicolae Alexandru | CLS A IX-A i3

PORTOFOLIU

[CLASA A IX-A]

Logica matematica. Propozitii cu valoare de adevar. Operatii cu propozitii

Un enunt reprezinta ansamblul de simboluri cu un anumit sens Se numeste propozitie in logica matematica un enunt care este ADEVARAT sau FALS Propozitiile se noteaza cu: p,q,r,s, etc Valoarea de adevar se noteaza v(p)={

Operatii cu propozitii
1) Negatia unei propozitii ( non) p p 1 0 0 1

2) Disjunctia propozitiilor (V sau) p q pvq 1 1 0 1 0 0 0 1 0 1 1 0

3) Conjuncta ( si) p q pq 1 1 1 1 0 0 0 1 0 0 0 0

4) Implicatia ( implica) p q pq 1 1 1 1 0 0 0 1 0 1 1 0

ELEV

Done Nicolae Alexandru | CLS A IX-A i3

PORTOFOLIU

[CLASA A IX-A]

5) Echivalenta ( echivalent) p q pq 1 1 1 1 0 0 0 1 0 0 0 1

Un ansamblu de propozitii ce este adevarat mereu indiferentde valoarea de adevara propozitiilor ce il construiesc se numeste TAULOGIE p 1 1 1 1 0 0 0 0 q 1 1 0 0 1 1 0 0 r 1 0 1 0 1 0 1 0

Tipuri de rationamente matematice. Metoda inductiei matematice

Rationamentul inductive are ca ipoteze cazuri particulare si obitine concluzii generale. Rationamentul deductiv pleaca de la ipoteze generale si deduce particularul. Metoda inductiei matematice face parte din rationamentele inductiei matematice si esteutilizata indemonstrarea enunturilor ce depinde de o variabila n naturala.

Etapele metodei
I. II. III. IV. Notam enuntulcu p(n) Verificam daca p(no) este adevarata unde no este prima valoare pe care o poate lua n Presupunem p(k) adevarata si demonstram p(k+1) este adevarata. Concluzionam conform metodei inductiei matematice p(n) este adevarata oricare ar fi n naturala si nno

ELEV

Done Nicolae Alexandru | CLS A IX-A i3

PORTOFOLIU

[CLASA A IX-A]

Probleme de numarare
nr de elemente pentru multimea A se noteaza : card (A) A si B se numesc multimi disjuncte daca nu au nici un element in comun AB= =>A si B DISJUNCTE Fie A si B doua multimi finite a) b) c) d) Daca A si B sunt disjuncte atunci card (AUB)= card (A)+ card(B) Daca B este o submultime a lui A atunci card (A-B)= card(A)-card(B) Daca A si B nu sunt disjuncte atunci card (AUB)= card (A)+card(B)-card(AB) A1,A2,A3,A4An, nN* atunci card (A1UA2U UAn) = [card (A1)++card(An)]-[card (A1A2)+++card(An-1An)+[card(A1A2A3)++ etc

Progresii aritmetice
Un sir de nr.reale in care orice termen incepand cu al doilea, se obtine din termenul precedent adunat cu acelasi nr. se numeste PROGRESIE ARTIMETICA. Asadar, progresia aritmetica este un sir (an) definit de relatia de recurenta de forma an+1 =an+r oricare ar fi n1 unde r este un nr. real fixat, numit RATIE.

Observatii
1) Sirul (an) este progresie aritmetica daca diferenta an+1-an este constanta, adica nu depinde de n; (an+1-an=r, oricare ar fi n1) 2) Progresia aritmetica este bine determinate daca se cunosc primul termen a1 si ratia r 3) Pentru a indica faptul ca sirul a1,a2,a3 este o progresie aritmetica ce foloseste notatia a1,a2,a3

Teorema 1
Un sir (an) este progresie aritmetica daca si numai daca an= oricare ar fi n2 asadar un sir

(an) este progresie aritmetica daca si numai daca aria termenului incepand cu al doilea este media aritmetica a termenilor vecini lui.

Teorema 2
Intr-o progresie aritmetica (an) cu ratia r, termenul general este dat de formula an=a1+(n-1)r

Teorema 3
Suma primilor n termini ai progresiei aritmetic (an) estedata de formula Sn: ELEV , n1 Done Nicolae Alexandru | CLS A IX-A i3

PORTOFOLIU

[CLASA A IX-A]

Progresii geometrice
Se numeste progresie geometrica orice sir in care fiecare termen incepand cu al doilea este obtinut din precedentul prin inmultirea cu o constanta, numita ratie. se noteaza ca si progresia aritm, doar ca avem doua puncte sus si doua jos Bn b2=b1*q, b10, q0, b>0 b3=b2*q=b1*q b4=b3*q=b1*q ----------------------bn=b1*

Proprietati
1) bnbn= = ,n2, b>0 = =

2) Intr-o secventa finitadintr-o progresie produsul termenilor egal departati de extreme este egal cu produsul extremelor. b1,b2,,bnb1*bn=b2*bn-1= =bk*bn-k+1

3) Sn=b1+b2++bn={

ELEV

Done Nicolae Alexandru | CLS A IX-A i3

PORTOFOLIU

[CLASA A IX-A]

VECTORI
Se numeste vector un segment orientat coracterizat prin: I. II. III. Modul | |= lungimea segmentului AB Directie: AB Sens: sensul de la A la B, unde A este originea si B este varful

Directia unui vector este defapt multimea tuturor dreptelor paralele cu dreapta support deci 2 vectori coliniari semnifica faptul ca sunt cu aceeasi drepte suport sau cu drepte suport paralele. Doi vetori sunt egali daca au aceeasi directie, acelasi sens si acelasi modul.

Operatii cu vectori
Adunarea
1) Daca vectorii au aceeasi origine atunci se aplica regula paralelogramului

2) Daca vectorii sunt unul dupa altul adica unul are originea in varful celuilalt se aplica regula triunghiului.

3) Daca vectorii nu sunt in situatiile de mai sus atunci prin translatie ii aranjam sa fie.

Fie

ELEV

Done Nicolae Alexandru | CLS A IX-A i3

PORTOFOLIU

[CLASA A IX-A]

Proprietatile adunarii
1) Adunarea vectorilor este comutativa 2) Adunarea vectorilor este asociativa 3) Adunarea admite element neutru vectorul nul 4) Orice vector admite un vector opus care adunat cu da 0

Inmultirea vectorilor cu scalari

Prin aceasta operatie se obtine un vector care are aceeasi directive cu cel intial, acelasi sens duca scalarul este pozitiv sau sens opus daca scalarul este negative iar modului vectorului este multiplicat cu acel numar real (scalar).

Proprietatile inmultirii cu scalar

1) *(* )=(*)* 2) *( )=* +* 3) (+)* =* +*

Descompunerea unui vector in reper cartezian

Coordonatele lui A |

Se numeste versor al unei drepte vectorul de lungime 1 care da directia dreptei. Lungimea unei vector este egal cu OAB =>

ELEV

Done Nicolae Alexandru | CLS A IX-A i3

PORTOFOLIU

[CLASA A IX-A]

Fie M[AB] AM=MB=>OM mediana=> Modului vectorului Daca + si +

=>

=> (

=>{

= sunt doi vector in plan, atunci : {

Vectorii nenuli

sunt coliniari daca si numai daca

Vectorul nul este coliniar cu orice vector nenul.

Teoreme importante
1) Teorema bisectoarei

2) Teorema 2
Fie triughiul ABC oarecare. BIsectoarele interne ale triunghiului sunt concurente intr-un punct i (centrul cercului inscris in triunghi). Vectorul de pozitie al punctului I verifica relatia

OI=

ELEV

Done Nicolae Alexandru | CLS A IX-A i3

PORTOFOLIU

[CLASA A IX-A]

ELEV

Done Nicolae Alexandru | CLS A IX-A i3