Etica I

2010
STEFAN GHEORGHE
UNIVERSITATEA DANUBIUS DIN GALAI
DEPARTAMENTUL DE NVMANT LA DISTAN I FRECVEN REDUS
FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE
Anul II, semestrul I
ETIC N COMER,TURISM I SERVICII
Toate drepturile pentru aceast lucrare sunt rezervate autorilor. Reproducerea ei
integral sau fragmentar este interzis.
Editura niversitar !"anu#ius$ este recunoscut de
%onsiliul &a'ional al %ercetrii (tiin'ifice
din )nv'm*ntul +uperior ,cod 111-200./
ISBN 978-606-533-028-3
Tipografia 0igotto 1ala'i
Tel.2 023..455151
Etic n comer, turism i servicii
2
%6RI&+
1. ETICA, AFACERILE I CONSUMATORII
7orala 8i etica 9n afaceri 10
Etic 8i responsa#ilitate social 1:
;#iectivele specifice unit'ii de 9nv'are
Rezumat 24
Teste de autoevaluare 24
<i#liografie minimal 25
2. ETICA AFACERILOR N ROMANIA
Responsa#ilitatea social a companiilor 9n Rom*nia 3:
Transparen' 8i responsa#ilitate social 4.
Rezumat =2
Teste de autoevaluare =2
>ucrare de verificare =4
<i#liografie minimal ==
3. MANAGEMENTUL ETIC AL ORGANIZAIILOR
;ptimizarea raporturilor dintre manageri 8i anga?a'i
=5
3
"eontologia managerial .2

7anagementul etic 9n Rom*nia 50
Rezumat 5:
Teste de autoevaluare 5@
<i#liografie minimal :1
4. ROLUL ETICII N DECIZIILE DE MARKETING
Etica 8i politica de pre'uri
:@
Etica 9n politica de distri#u'ie 8i pu#licitate
@=
%riterii etice 8i morale specifice negocierilor 100
Rezumat 112
Teste de autoevaluare 113
>ucrare de evaluare 11=
<i#liografie minimal 11.
Bibliografie (de elaborare a cursului)
4
I&TR;"%ERE
Afacerile au nevoie de consumatori. %e sens ar avea fa#ricarea unui produs dac nu
ar avea cine s 9l cumpereA +au prestarea unui serviciu de care nimeni nu ar fi interesatA
Afacerile 8i consumatorii coeBist 9ntrCo rela'ie organic2 clien'ii depind de oferta de #unuri 8i
servicii necesare traiului, cu care firmele de tot felul alimenteaz 9n continuu pia'aD la r*ndul
lor, 9ntreprinztorii depind de cererea ne9ntrerupt de #unuri 8i servicii a consumatorilor
pentru ca firmele lor s supravie'uiasc 8i s se dezvolte.
)ntre afaceri 8i consumatori eBist o rela'ie dialectic. 6e de o produc'ia gener*nd
nevoile consumatorilor. +tr#unicii no8tri au trit foarte #ine fr automo#ile, telefoane
celulare, televiziune prin ca#lu sau computere 8i fr toate serviciile coneBe E sta'ii de
#enzin, autostrzi, electricitate, Internet etc. E 9n vreme ce nou neCar fi aproape imposi#il s
concepem un trai decent fr toate acestea. 6e de alt parte, nevoile consumatorilor stimuleaz
dezvoltarea continu a afacerilor, pe care le alimenteaz cu #anii necesari pentru investi'ii,
crearea de noi produse 8i servicii. 6roductorii 8i consumatorii nu sunt dou categorii sau
specii distincte de oameniD specializat 9ntrCun anumit tip de activitate economic, fiecare
productor este, 9n acela8i timp, 8i un consumator E at*t 9n via'a profesional ,unde consum
utilit'i, teFnologie, materii prime, know how, consultan' etc./, c*t 8i 9n cea privat. )ntruc*t
9ns rela'iile dintre 9ntreprinztori 8i furnizorii lor de utilit'i, servicii 8i mi?loace de produc'ie
constituie un domeniu pro#lematic de sine stttor 9n cadrul eticii afacerilor, aici nu vom
discuta dec*t despre rela'iile dintre firme 8i consumatorii finali de produse 8i servicii finite.
)ns8i strategia organiza'iei poate oglindi pozi'ia acesteia din punct de vedere eticD
am#i'ia unui nivel 9nalt al eticii profesionale este cel pu'in insepara#il de am#i'ia unui 9nalt
nivel al eficien'ei economice 8i al investi'iei 9n progresD uneori eBigen'ele eticii 9n
9ntreprindere pot a?unge s modifice strategia aleas. +trategia 8i etica se con?ug astfel la
nivelul organiza'iei. Astfel se a?unge la concluzia c etica este renta#ilD ea tre#uie perceput
ca o investi'ie a organiza'iei, mai ales pe termen mediu 8i lung. Ea nu se opune profitului, ci
doar acelui profit in?ust, ilegal sau imoral.
nii manageri consider legtur dintre etic 8i afaceri o simpl glum. Al'ii privesc
alturarea celor dou no'iuni ca fiind imposi#il sau cel pu'in impro#a#ilD o alt categorie
consider discu'iile despre etica irelevante. +unt 8i manageri care evit s aduc 9n discu'ie
etica datorit temerii c o asemenea conversa'ie ar putea fi interpretat ca o recunoa8tere a
vinov'iei sau incorectitudinii.
>ucrarea are un scop didactic, formativ 8i instructiv, iar prin aplica'iile prezentate este,
9n acela8i timp, 8i un gFid practic la 9ndem*na celor interesa'i, care fac cuno8tin' cu
elementele teoretice fundamentale ale o#iectului 8i metodei de cercetare a "octrinelor
economice contemporane cu principiile, procedeele 8i instrumentele specifice utilizate 9n
modelarea realit'ilor lumii economice.
Giecare unitate de 9nv'are este un ansam#lu de su#capitole ce con'in secven'e de
9nv'are care asigur 9nv'area progresiv 8i structurat. +arcinile de 9nv'are formulate pe
parcurs sunt menite s fiBeze noile cuno8tin'e 8i s participe la formarea competen'elor
=
asumate a fi do#*ndite de ctre studen'i. Testele de evaluare 8i de autoevaluare, formulate la
sf*r8itul fiecrei unit'i de 9nv'are, alturi de rezumat 8i de #i#liografie, particip la
consolidarea cuno8tin'elor 8i a competen'elor propuse.
Obiectivele cadru pe care 'i le propun sunt urmtoarele2
selectarea informa'iilor esen'iale din curs 8i din #i#liografieD
corelarea cu informa'ii din alte domenii ,discipline/ coneBe 8i
aplicarea acestora in mod eficientD
asumarea no'iunilor fundamentale ale domeniului gandirii
economice si s 9n'eleag importan'a g*ndirii economice ca element
de #az al sistemului economic mondial
s identifice categoriile de rela'ii economice ce fac o#iectul g*ndirii
8i teoriei economice
s identifice categoriile de rela'ii economice ce fac o#iectul g*ndirii
8i teoriei economice
%on'inutul este structurat 9n urmatoareleD unit'i de 9nv'are2
C Etica, afacerile yi consumatorii
C Etica afacerilor n Romnia
C Managementul etic al organiza(iilor
C Rolul eticii n deciziile de marketing
)n prima unitate de 9nv'are, intitulat Etica, afacerile i consumatorii se va
regsi operationalizarea urmtoarelor o#iective specifice2
C s 9n'eleag importan'a eticii afacerilor ca element de #az al sistemului
economic rom*nescD
C s identifice categoriile de rela'ii economice ce fac o#iectul eticii afacerilorD
C s eBplice importan'a reglementrilor ?uridice 9n cadrul evolu'iei
economiceD
C s 9n'eleag no'iunile de #az specifice eticii 8i moraleiD
C s con8tientizeze faptul c morala reprezint o component de #az a
culturii 8i civiliza'iei.
"up ce vei studia continutul acestui capitol, vei parcurge #i#liografia
recomandat. 6entru aprofundare 8i autoevaluare i'i propun eBerci'ii 8i teste
adecvate.
.
"up ce vei parcurge informatia esential, 9n a doua unitate de 9nv'are
intitulata Etica afacerile i consumatorii vei reu8i sa acFizi'ionezi urmtoarele
o#iective2
C s 9n'eleag importanta eticii afacerilor in economia romaneascaD
C s cunoasc transformrile sociale, politice 8i ?uridice ale implementarii
standardelor de eticD
C s enun'e principalele institu'ii de drept cu activitati in domeniul eticii
afacerilor
care iti vor permite s aplici 9n pro#leme concrete de natur economic,
cunostintele 9nvtate. %a s iti poti evalua gradul de 9nsusire a cunostintelor,
vei rezolva testele de evaluare propuse. <i#liografia recomandata te va a?uta sa
aprofundezi cunostintele do#andite prin studiu si eBercitii. >ucrarea de
verificare pe care tiCo propun sa o rezolvi, sa o eBpediezi apoi in termen de =
zile, prin tutore sau prin posta electronica, face parte din evaluarea ta pe
parcurs si va fi luata in calcul pentru nota finala.
)n a treia unitate de 9nv'are, intitulat Managementul etic al organizaiilor vei
regsi operationalizarea urmtoarelor competen'e specifice2
C s recunoasc importan'a managementului etic 9n cadrul organiza'iilor
C s 9n'eleag deose#irea dintre practicile etice 8i cele neetice
C s precizeze importan'a respectrii codurilor etice 9n cadrul firmelor
iar dup ce se va studia continutul cursului si vei parcurge #i#liografia
recomandat, pentru aprofundare 8i autoevaluare iti propun eBercitii 8i teste
adecvate.
"upa cea deCa patra unitate de 9nv'are intitulat Rolul eticii n deciziile de
marketing vei reusi sa operationalizezi urmtoarelele o#iective specifice2
C s cunoasc caracteristicile specifice ale marHetingului
C s 9n'eleag deose#irile dintre principalele tipuri de politici de marHeting
C s recunoasca deose#irile dintre companiile care nu recgurg la argumente
neetice 9n pu#licitate
care iti vor permite s aplici, 9n pro#leme concrete, de natur economic,
cuno8tin'ele 9nv'ate. %a s iti poti evalua gradul de 9nsu8ire a cuno8tin'elor,
vei rezolva testele de evaluare.
Iei primi, dup fiecare doua capitole parcurse, lucrri de verificare, cu cerin'e
clare, pe care le vei rezolvaD 9n acest fel vei 9ndeplini o#iectivele pe care leCam
5
formulat. Iei rspunde 9n scris la aceste cerin'e, folosinduCte de suportul de
curs 8i de resursele suplimentare indicate. Iei fi evaluat dup gradul 9n care ai
reu8it s opera'ionalizezi o#iectivele. +e va 'ine cont de acurate'ea rezolvrii,
de modul de prezentare 8i de promptitudinea rspunsului. 6entru neclarit'i 8i
informa'ii suplimentare ve'i apela la tutorele indicat. .0J din not va proveni
din evaluarea continu ,cele dou lucrri de verificare/ 8i 40J din evaluarea
final.
:
1. ETICA, AFACERILE I CONSUMATORII
Morala yi etica n afaceri
10
Etic yi responsabilitate
16
Rezumat
24
Teste de autoevaluare
24
Bibliografie minimal
27
Obiective specifice:
>a sf*r8itul capitolului, vei avea capacitatea2
C s define8ti, eBemplific*nd conceptul de etic a afacerilor ca element
de #az al sistemului economic rom*nescD
C s aplici no'iunea de utilitate economica categoriilor de relatii
economice ce fac o#iectul eticii afacerilorD
C s 9n'elegi importan'a reglementrilor ?uridice 9n cadrul evolu'iei
pietei economice rom*ne8tiD
C s descrii comportamentul consumatorului din perspectiva moralei
vazut ca 8i o component de #az a culturii 8i civiliza'ieiD
Timp mediu estimat pentru studiu individual: 4 ore

@

+tefan 1FeorgFe Etic n comer, turism i servicii
1.1. Morala yi etica n afaceri
1.1.1. No(iuni introductive
%*nd vor#im de afaceri, ne g*ndim, 9n primul r*nd, la profit, mai rar C la etic
8i la moral. 6u'ini sunt cei care nu consider afacerile 8i etica drept no'iuni antagonice. (i
mai pu'ini 8iCar imagina eBisten'a unui tratat de etic a afacerilor. %u toate acestea, se acord
o importan' din ce 9n ce mai mare eticii 9n afaceri, gra'ie modificrilor suferite de strategiile
8i structurile corpora'iilor, lucru evident 9n conteBt european. )n ma?oritatea universit'ilor din
Europa sCa introdus 9n ultimii ani cursul !Etica afacerilor$D numrul articolelor pu#licate 9n
pres privind acest su#iect a crescut enormD pe Internet se pot gsi peste 20.000 de Ke# pages
8i circa 1.200 de cr'i dedicate eBclusiv eticii 9n afaceriD 9n corpora'iile moderne eBist de?a
directori pe pro#leme de etic.
1eneza 8i consacrarea economiei de pia' constituie un proces compleB ce presupune
mecanisme 8i institu'ii purttoare de valori, norme 8i principii adecvate competi'iei. Afirmarea
pie'ii ca mecanism al valorizrii sociale este 9n esen' condi'ionat de fenomene specifice
economice cu un mare grad de o#iectivitate. Gunc'ionarea optim a regulilor pie'ii este, la
r*ndul su, determinat de calitatea mediului sociologic, de cultura 8i valorile morale propuse
8i eBprimate. %ultura 8i etFosul unei comunit'i sunt vectori 8i surse din care se
aprovizioneaz comportamentul. Ele definesc, 9n zona de maBim o#iectivitate a
economicului, limitele 8i permisi#ilit'ile, accepta#ilul 8i inaccepta#ilul, dezira#ilul 8i
indezira#ilul. "e aceea, calitatea 8i func'ionalitatea normelor 8i valorilor care regleaz mediile
comunitare sunt suporturile producerii 8i reproducerii unui anumit model de conduit 8i
comportament 9n afaceri. 7a?oritatea oamenilor se conduc 9n via' dup ceea ce se nume8te
morala conven'ional sau de aparen'.
La baza moralei stau cteva principii:
principiul demnitii;
principiul responsabilitii;
principiul libertii;
principiul solidaritii;
principiul dreptii;
principiul caritii.
Defini(ie
Referitor la etic, "ic'ionarul eBplicativ al lim#ii rom*ne o define8te drept
!8tiin'a care se ocup cu studiul principiilor morale, cu legile lor de dezvoltare
istoric, cu con'inutul lor de clas 8i cu rolul lor 9n via'a socialD totalitatea
normelor de conduit moral corespunztoare unei anumite clase sau societ'i$
1.1.2. Aprecieri conceptuale
;#iectul de studiu al eticii afacerilor 9l constituie economia, 8i a#ordarea acesteia are
un caracter istoric urmrind modificrile cantitative 8i calitative produse 9n lume. Gilosofia
etic este aceea disciplin preocupat de ceea ce este #ine 8i ru, corect sau gre8it. Toate
societ'ile au avut 8i au reguli etice care apro# onestitatea, respectarea promisiunilor,
10

a?utarea semenilor 8i respectarea drepturilor celorlal'i. +ocietatea contemporan creeaz
structuri 8i institu'ii, norme 8i reguli, 9n special de natura ?uridic, solicitate s promoveze
acele valori eBisten'iale care sunt compati#ile cu a8teptrile oamenilor. )n cadrul economiei de
pia' este 9ns o concuren' descFis. Ginalitatea competi'iei este profitul. Regulile de
conduit sunt, la limita, condi'ionate de calcul. Importan'a moralei 8i a eticii 9n domeniul
economic a fost reliefat tocmai de aceea 9nc din primele scrieri cu caracter economic.
TFomas 7altFus preciza de pild 9n L6rinciples of 6olitical EconomML ,1:20/, ca
"Economia politic are cu mai multe relaii cu morala i politica dect cu tiinele
matematice" iar "ic'ionarul eBplicativ al lim#ii rom*ne, define8te morala ca fiind2
"ansam!lul normelor de convieuire, de comportare a oamenilor unii fa de alii i fa de
colectivitate, i a cror nclcare nu este sancionat de lege, ci de opinia pu!lic". )n
"ic'ionarul lim#ii franceze L6etit Ro#ertL, prin edi'ia sa din 1@:2 se define8te morala ca fiind2
"tiina !inelui i rului" teoria aciuni umane n calitatea ei de a fi supus datoriei i au ca
scop !inele" ansam!lul de reguli de conduit considerate de o manier a!solut" ansam!lu
de reguli de conduit care decurg dintr#o anumit concepie despre moral"$
Defini(ie
Asocia(ia economiytilor defineyte etica n afaceri ca fiind capacitatea de a
reflecta asupra valorilor n procesul de luare a deciziilor, de a determina
modul n care aceste valori yi decizii influen(eaz diversele grupuri de
parteneri yi de a stabili modul n care managerii companiilor pot s
foloseasc n afaceri aceste observa(ii n condi(iile fireyti, cu care se
confrunt permanent firma.
Etica reprezint modul nostru de a interac'iona ca anga?atori, anga?a'i, colegi, clien'i,
prieteni, sau mem#rii ai comunit'ii 9n care trim. %onduita etic reprezint unul dintre
criteriile principale care definesc felul 9n care o companie 98i desf8oar activitatea,
consolid*nd sau, dimpotriv, distrug*nd reputa'ia acesteia pe pia'a. %onduita etica necesit
efort, capacitate de sintez 8i inteligen'. "eCa lungul timpului a fost dovedit faptul c o
conduit etic are 9ntotdeauna rezultate pozitive. EBist posi#ilitatea de a pierde pe termen
scurt dar niciodat pe termen lung.
1.1.3. Raporturile existente ntre etic yi societate
; #un cunoa8tere a normelor morale 8i etice reprezint pentru to'i cei implica'i 9n
circuitul economic al societ'ii argumentul suprem, 9ntruc*t, o etic sntoas reprezint
9ns8i esen'a unei societ'i civilizate. Ansam#lul normelor etice constituie #aza pe care sunt
cldite rela'iile interumane ,rela'iile cu patronii, fa' de anga?a'i, de colegi, de clien'i, de
su#ordona'i, de furnizori, fa' de comunitatea 9n care ne aflm 8i unii fa' de al'ii/. A8adar,
etica nu se refer la legturile pe care le avem cu alte persoane C to'i avem legturi unii fa' de
al'ii E ea are 9n vedere la calitatea acestor legturi$
+pecificul 8i particularit'ile eBprimrii valorilor morale 9n afaceri deriv tocmai din
11

asumarea, ca principiu 8i practic, a responsa#ilit'ii fa' de succesul firmei. )ntrCo afacere
care e8ueaz nu poate fi vor#a de responsa#ilitate, eBcept*nd situa'ii limit, cu totul
independente de patronat 8i management. Refuzul responsa#ilit'ii evacueaz orice
referen'ialitate la principiile 8i valorile morale. )n al'i termeni, 9n domeniul afacerii
standardele morale presupun aBiologia afacerii, adic, definirea valorilor dezira#ile 8i a
modului-msurii eBprimrii lor. )n acest plan, responsa#ilitatea C ca nucleu dur al eticii
afacerii C prezint o tripl descFidere-raportare2 spre sine, spre su#alterni, spre
societate-comunitate. "in aceasta perspectiv, determinarea sociologic a responsa#ilit'ii
este un func'ie fundamental a eticii afacerii.
Etica managementului este o form a eticii aplicate 8i reprezint un ansam#lu de
norme crora tre#uie s li se su#ordoneze ac'iunile 8i deciziile cadrelor de conducere din
organiza'ii, norme care pot s fie sau nu sanc'ionate din punct de vedere ?uridic 8i care sunt
impuse prin for'a con8tiin'ei colective, a opiniei pu#lice. %a principii generale de conduita sau
coduri etice, etica este aplicat 9n managementul resurselor umane, 9n managementul
situa'iilor de criza, 9n comunicarea de marHeting 9n toate formele ei2 #randing, rela'ii pu#lice,
pu#licitate. Etica profesional impune sta#ilirea unor reguli interne 9n fiecare profesiune, care
pot lua forma N#unelor practice$, Ncodurilor etice$ sau Ncodurilor deontologice$.
1.1.4. Afacerile yi consumatori
Etica poate fi considerat 8i o 8tiin' care ne a?ut s cunoa8tem omul, comportamentul
sau 8i societatea 9n ansam#lul ei. +tudierea eticii drept disciplin practic numit 8i Letica
aplicatL, ca ultim curent 9n a#ordarea acestei 8tiin'e, a avut o contri#u'ie foarte important
at*t 9n domeniul dreptului c*t 8i al medicinii 9n care etica legal sau ?urispruden'a 8i etica
medical sunt su#iecte #ine sta#ilite. Aceasta sCa datorat 8i faptului c unii profesori 8i oameni
de afaceri au considerat necesar impunerea 9n practica afacerilor a valorilor acceptate de ctre
comunitatea mai larg. <aza legal a acestei concep'ii de 9ncorporare a eticii 9n afaceri se
presupune c este con'inut 9ntrCo decizie a %ur'ii +upreme de Ousti'ie a +A, 9n 1@0., care
spune c2 "%orporaia &firma' este creaia statului, i c are menirea s e(iste pentru !inele
comunitii"$
Aceast a#ordare a dreptului 8i medicinii au avut o important contri#u'ie la
dezvoltarea <usiness Administration ca disciplin de studiu, 9n special 9n +A. "e eBemplu
niversitatea Parvard, la lansarea Gacult'ii de <usiness a adoptat modelele pedagogice
dezvoltate de facult'ile sale de drept 8i medicin, 9n care a#ordarea etic a disciplinei are un
rol important. Etica afacerilor este o activitate componenta a muncii managerilor la toate
nivelele. %a o#iect de studiu a aprut la 9nceputul anilor $50. )n Rom*nia etica afacerilor a
9nceput s c*8tige teren 9ncep*nd cu anul 2000 9n facult'ile cu profil economic 9n prezent ea
fiind 9ncorporat 9n planurile de 9nv'm*nt la toate facult'ile de 8tiin'e economice din 'ar.
(tiin'a eticii are un caracter analitic se preocup de cauzele ac'iunilor noastre 9n
func'iile de standardele aflate 9n vigoare 8i ne spune ce tre#uie s facemD ea nu este 9ns o
8tiin' descriptiv nu ne indic cum s facem, dar este orientat spre ac'iune2 se 9nva' din
practic. "e aceea, se folose8te adesea 8i conceptul de etic aplicat, prin care se 9n'elege
12
analiza din punct de vedere moral a unor situa'ii concrete din practica social sau
profesional, 9n vederea lurii unor decizii.
Etica este o trstur uman universal cFiar dac codul de etic nu este
acela8i pentru to'i, el prezent*nd particularit'i pentru fiecare
societate,organiza'ie,sau pentru fiecare individ 9n parte. Etica social se ocup
de rela'iile omului cu cei din ?urul sau, individul fiind 9n centrul acestor rela'ii.
"in ra'iuni economice organiza'iile ac'ioneaz 9ntodeauna 9n serviciul unor
persoaneD #inele comun al organiza'iei reprezint un ansam#lu de o#iective pe
care mem#rii si 9ncearc s le ating. "e aceea putem afirma c etica 9n
organiza'ie se #azeaz pe dou principii fundamentale2
1. suprema'ia omului si a principiilor morale asupra organiza'iei
2. atingerea scopului sau a #inelui comun urmrind principiile morale
Etica afacerilor define8te un sistem de principii, valori, norme 8i coduri de percep'ie 8i
conduit, 9n #aza unei filosofii a firmei, care se impun ca imperative morale induc*nd
o#ligativitatea eBprimrii lor. )n #un msur codurile cognitive 8i de comportament 98i
integreaz valorile morale ca atare, de8i, acestea devin func'ionale 8i credi#ile numai 9n
msura 9n care sunt asociate o#iectivelor socialmente valide ale afacerii.
Etica, 9n opinia unor speciali8ti, reprezint un set de reguli care definesc ceea ce este
drept 8i gre8it 9n conduita noastr. "onaldson descrie etica 9n organiza'ii ca fiind un studiu
sistematic cu care se confrunt domeniul afacerilor, industriei sau activit'ile, institu'iile sau
practicile 8i credin'ele rela'ionate acestora. IntrCo manier mai concret, OoFns precizeaz c
etica poate fi definit ca o reflec'ie sistematic asupra consecin'elor morale ale deciziilor
,poten'iale daune pentru personalul din interiorul organiza'iei c*t 8i pentru persoanele din
eBteriorul acesteia/.
Etica presupune motiva'ie, motiva'ia determin o anumit manier de ac'iune, iar
variantele de comportament conduc la consecin'e mai mult sau mai pu'in grave pentru
persoanele aflate 9n interac'iune. Girmele care pot fi numite etice prezint anumite
caracteristici:
1. EcFili#ru 9ntre profit 8i etic
2. Ialorile etice stau la #aza comportamentului zilnic al ac'iunilor individuale
3. +istem de sanc'iuni care prevede penalizarea 8i corectarea ac'iunilor cu caracter neetic.
4. 6rezint un set de valori care presupune2
tratarea celorlal'i cu respect 8i cinste a8a cum dore8ti 8i tu s fii
tratatD
fa#ricarea 8i comercializarea produselor astfel 9nc*t s fii
mul'umit dac le folose8ti tuD
tratarea mediului 9ncon?urtor ca 8i cum ar fi proprietatea ta.
13

Etica tre#uie s 9nso'easc 9ntregul proces de luare a deciziei 9n toate etapele sale.
Rela'ia fundamental asupra creia se concentreaz cea mai mare parte a pro#lematicii eticii
9n afaceri este de fapt conflictul 9ntre performan'ele economice ale organiza'iei msurate 9n
venituri, costuri, profituri sau datorii 8i performan'ele sale sociale, mult mai dificil de
apreciat, reprezentate de o#liga'iile fa' de anga?a'i, clien'i, creditori, furnizori, distri#uitori
sau pu#licul larg. Accentul pus 9n ultimii ani pe etic, 9n organiza'ii, se datoreaz scFim#rilor
rapide 9n domeniul for'ei de munc, ca rezultat al apari'iei noilor teFnologii, interna'ionalizrii
afacerilor, impactului diferi'ilor factori economicoCsociali 8i politici at*t asupra sectorului
privat c*t 8i a celui pu#lic.
14
Sarcina de lucru 1
Identifica principiile care stau la #aza eticii afacerilor precum 8i
sensul eticii aplicate in conteBtul cercetrii evolu'iei pie'ii economice.
1.2. Etica yi responsabilitatea social
%ontri#u'iile pozitive la dezvoltarea social pot fi considerate de ctre firme drept
investi'ii pe termen lung 9n consolidarea unei vie'i comunitare mai sigure, mai #ine
educate 8i mai ecFita#ile, de care pot profita 8i corpora'iile, desf8ur*nduC8i activitatea
9ntrCun mediu de afaceri mai dinamic, mai potent 8i mai sta#il. Acestea sunt motive
economice serioase pentru care poate fi 9n avanta?ul corpora'iilor s 98i asume anumite
o#liga'ii fa' de diferite grupuri sociale.
Intre#area este aceea dac au sau nu responsa#ilit'i sociale corpora'iileA Aceast
9ntre#are a st*rnit aprige 8i eBtinse polemici 9n trecut dar, astzi, ma?oritatea autorilor
accept c afacerile au 9ntrCadevr 8i alte responsa#ilit'i 9n afar de target#ul
profita#ilit'ii maBime. %ele mai convingtoare sCau dovedit argumentele de ordin
economic, legate de logica interesului ra'ional sau a egoismului luminat. )n acest cadru
argumentativ, companiile 98i asum o serie de responsa#ilit'i sociale 9n msura 9n care
efectele sunt #enefice pentru profiturile lor.
1.2.1. Responsabilitatea social a firmelor
%orpora'iile percepute ca fiind socialmente responsa!ile pot #eneficia de o clientel
mai larg 8i mai satisfcut, 9n vreme ce o percep'ie pu#lic de iresponsa!ilitate social se
poate solda cu un #oicot sau alte ac'iuni ostile din partea consumatorilor. "e pild, 9n 2001
gigantul petrolier EBBon7o#il a avut de suportat #oicotul unui mare numr de consumatori
din Europa, drept reac'ie fa' de refuzul companiei de a semna protocolul de la QMoto privind
prevenirea 9nclzirii glo#ale, protocol 9mpotriva EBBon7o#il a dus o foarte activ campanie
de lo##M.
)n mod similar, anga?a'ii pot fi atra8i s lucreze pentru acele companii comerciale pe
care le consider ca fiind socialmente responsa#ile 8i pot fi cFiar devota'i 8i m*ndri s lucreze
la astfel de firme. Implicarea voluntar 9n ac'iuni 8i programe sociale a firmelor poate s
anticipeze ini'iativele legislative ale statelor, asigur*nd astfel o mai mare independen' a
corpora'iilor fa' de controlul guvernamental.
)n general, nu se contest vala#ilitatea unor astfel de ac'iuni, ci se sus'ine doar c ele
sunt generate de interese egoiste, astfel 9nc*t nu trdeaz nici un fel de responsa#ilitate
social, ci doar 98i mascFeaz dorin'a de profit su# mantia unei respecta#ilit'i sociale. "in
acest punct de vedere se confirm ideea Hantian c valoarea moral a unei ac'iuni este 9n
mod decisiv dependent de inten'iile cele mai profunde ale agentului.
1=
)n calitate de actori sociali puternici, cu acces la resurse importante, corpora'iile
tre#uie s 98i utilizeze puterea 8i resursele 9n mod socialmente responsa#il. ; corpora'ie
multina'ional, care a acumulat un capital enorm prin munca 8i creativitatea anga?a'ilor si din
'ara de origine, #ucur*nduCse vreme 9ndelungat de spri?in din partea guvernului, nu
procedeaz corect atunci c*nd, urmrind sC8i maBimizeze profiturile, se delocalizeaz,
mut*nduC8i activele 9n 'rile din >umea a Treia, unde salariile sunt mult mai mici, iar
reglementrile de protec'ie a mediului mult mai pu'in severe, fr sCi pese de salaria'ii care
98i pierd locurile de munc !acasN. Toate activit'ile corpora'iilor au un anumit impact social,
fie prin produsele 8i serviciile pe care le ofer sau locurile de munc pe care le asigur, fie
indirect, prin efectele lor asupra altor companii. "rept urmare, corpora'iile nu pot s eludeze
rspunderea pe care o incum# acest impact, indiferent dac este unul pozitiv, negativ sau
neutru.
Argumenta(ia etic n afaceri nu se rezum la faptul c, n momentul n
care profiturile cresc n urma unor ac(iuni cu finalitate social avem un
exemplu, ci dac motivul ini(ial al acestor acyiuni este dorin(a de profit
sau respectul fa( de interesele legitime ale altor grupuri sociale.
"in pcate, motivele care stau la #aza ac'iunilor unei firme sunt greu, dac nu cFiar
imposi#il de sta#ilit cu certitudine. 6e de alt parte, cu toate studiile 9ntreprinse p*n acum, a
fost practic imposi#il de !doveditN fr du#ii o rela'ie direct 9ntre responsa#ilitatea social 8i
profita#ilitate. %Fiar dac pro#ele acumulate par s sugereze o corela'ie pozitiv 9ntre cele
dou aspecte, rela'ia de cauzalitate dintre ele rm*ne pro#lematic.
Acestea dau na8tere unor pro#leme sociale 8i, prin urmare, au responsa#ilitatea de a le
solu'iona 8i de a preveni apari'ia unor noi pro#leme. 6rin inova'ii teFnologice 8i cre8terea
eficien'ei, firmele duc la dispari'ia anumitor ocupa'ii 8i implicit la cre8terea 8oma?ului,
migra'ia for'ei de munc, depopularea unor zone afectate de o recesiune structural 8i
suprapopularea zonelor de !oom economicD corpora'iile polueaz mediul, eBploateaz
resursele neregenera#ile etc. &u este corect din punct de vedere moral ca mereu al'ii s
suporte consecin'ele acestor fenomene, de pe urma crora companiile au numai de c98tigat.

Atunci cnd companiile de succes ini(iaz programe de
responsabilitate social e ct se poate de rezonabil s ne ntrebm dac
aceste programe contribuie la succesul firmelor respective sau mai
degrab succesul financiar le ngduie luxul implicrii n ini(iative
generoase. Pe lng aceste argumente de ordin economic trebuie s
avem n vedere yi argumentele morale n favoarea responsabilit(ii sociale
a corpora(iilor.
1.

1.2.2. Tipurile de responsabilit(i sociale
"e #un seam, cel mai ela#orat 8i cel mai larg acceptat model al responsa#ilit'ilor sociale
ale corpora'iilor este a8aCnumitul !model cvadripartit al responsa#ilit'ii sociale corporatisteN,
propus ini'ial de ctre ArcFie %arroll 9n 1@5@ 8i perfec'ionat apoi 9ntrCo lucrare recent,
realizat 9n cola#orare cu A. Q. <ucFFoltz ,%arroll R <ucFFoltz, 2000/. Acest model este
reprezentat 9n figura de mai ?os.
7odelul cvadripartit al responsa#ilit'ii sociale corporatiste ,%arroll, 1@@1/

Autorul prive8te responsa#ilitatea social a corpora'iei ca pe un concept
multistratificat, 9n care distinge patru aspecte intercorelate E anume responsa#ilit'i
economice, legale, etice 8i filantropice, dispuse piramidal, astfel 9nc*t !adevrataN
responsa#ilitate social presupune reunirea tuturor celor patru niveluri 9n comportamentul
corpora'iei. %a atare, %arroll 8i <ucFFoltz ofer urmtoarea defini'ie2 !Responsa!ilitatea
social a corporaiei cuprinde ceea ce societatea ateapt din partea unei organizaii din
punct de vedere economic, legal, etic i filantropic ntr# un anumit momentN ,%arroll R
<ucFFoltz, 2000, p. 3=/.
15

Dorite de societate

Ateptate de societate

Pretise de societate

Resposa!i"it#$i
%i"atropice
Resposa!i"it#$i
etice
Resposa!i"it#$i
"e&a"e
"eparte de a depinde eBclusiv de ceea ce fac ac'ionarii lor, activitatea corpora'iilor se
#azeaz pe contri#u'ia unor largi 8i variate grupuri socioCprofesionale ,precum anga?a'i,
consumatori, furnizori, comunit'i locale E 9ntrCun cuv*nt stakeholders/, av*nd, prin urmare,
datoria de a 'ine seama 8i de interesele acestor grupuri. "ate fiind toate aceste argumente de
ordin economic 8i moral 9n favoarea asumrii de ctre corpora'ii a unor responsa#ilit'i
sociale, se poate aprecia c, din punct de vedere teoretic, cFestiunea pare suficient de solid
clarificatD practic 9ns, vom vedea 9n continuare c se ridic destule pro#leme 9n ceea ce
prive8te posi#ilit'ile de a trage la rspundere corpora'iile pentru comportamentul lor etic
discuta#il, c*nd nu deCa dreptul imoral.
Responsabilitatea economic. %ompaniile au ac'ionari care pretind un c*8tig rezona#il
pentru investi'iile lor, au anga?a'i care doresc slu?#e sigure 8i #ine pltite, au clien'i care cer
produse de #un calitate la pre'uri accesi#ile etc. Aceasta este prin defini'ie ra'iunea de a fi a
diferitelor afaceri 9n societate, astfel 9nc*t prima responsa#ilitate a unei afaceri este aceea de a
fi o unitate economic func'ional 8i de a se men'ine pe pia'. 6rimul strat al responsa#ilit'ii
sociale a corpora'iei reprezint #aza celorlalte tipuri de responsa#ilit'i, pe care le sus'ine 8i le
face posi#ile. Iat de ce satisfacerea responsa#ilit'ilor economice este pretins ,adic
solicitat imperativ/ tuturor corpora'iilor.
Responsabilitatea legal. Responsa#ilitatea legal a corpora'iei solicit ca afacerile s
se supun legilor 8i s respecte !regulile ?oculuiN. )n ma?oritatea cazurilor, legile codific
vederile 8i convingerile morale ale societ'ii, astfel 9nc*t respectarea lor este o condi'ie
necesar a oricrei reflec'ii ulterioare privind responsa#ilit'ile sociale ale unei firme. "e
eBemplu, 9n ultimii ani mai multe firme de marc au avut de suportat penalit'i 9n urma
dovedirii 9n ?usti'ie a unor practici de concuren' neloial, materializate 9n strategii ilegale
menite s le asigure pstrarea sectorului lor de pia' 8i cre8terea ne?ustificat a profita#ilit'ii
,ceea ce 9nseamn c aceste firme sCau concentrat 9n mod eBcesiv asupra responsa#ilit'ii lor
economice/.
1igantul 7icrosoft a pierdut un proces de lung durat, 9n care corpora'ia a fost
acuzat de violarea legilor antitrust, a#uz*nd de pozi'ia sa monopolist pentru aC8i dezavanta?a
competitoriiD procesul sCa soldat cu pierderi drastice pentru companie. >a fel, dezvluirile
privind conspira'iile de fiBare a pre'urilor, care au zguduit pia'a operelor de art 9n anii 1@@0,
sCau soldat cu condamnri ale unor senior e(ecutives afla'i 9n fruntea veneratelor case de
licita'ii +otFe#MSs 8i %FristieSs, cea mai sever condamnare, de un an 9ncFisoare 8i o amend
de :,= milioane de Euro, primind fostul pre8edinte de la +otFe#MSs, Alfred Tau#man. %a 8i 9n
cazul responsa#ilit'ilor economice, %arroll consider c satisfacerea responsa#ilit'ilor legale
este o cerin' imperativ a societ'ii fa' de orice corpora'ie.
Responsabilitatea etic. Responsa#ilit'ile etice o#lig corpora'iile s fac ceea ce
este ?ust, corect 8i ecFita#il cFiar dac nu sunt silite s procedeze astfel de cadrul legal eBistent.
"e eBemplu, atunci c*nd +Fell a vrut 9n 1@@= s pun 9n eBploatare platforma marin <rent
+par din 7area &ordului, compania a avut toate apro#rile legale ale guvernului #ritanic 8i
totu8i a czut victim campaniei viguroase ini'iate de ctre organiza'ia 1reenpeace 8i
#oicotului consumatorilor. "rept urmare, decizia legal de instalare a platformei marine a fost
1:
9n cele din urm nepus 9n aplicare, deoarece firma nu a 'inut cont de a8teptrile etice mai
preten'ioase ale societ'ii ,sau cel pu'in ale grupurilor de protestatari/. %arroll sus'ine a8adar
c responsa#ilit'ile etice constau 9n ceea ce societatea ateapt din partea corpora'iilor,
dincolo de cerin'ele economice 8i legale.
Responsabilitatea filantropic. )n v*rful piramidei, cel deCal patrulea nivel al
responsa#ilit'ii sociale a corpora'iei cuprinde ac'iunile filantropice. %uv*ntul grecesc
!filantropieN 9nseamn literal !iu#irea de oameniN 8i introducerea acestui termen 9n conteBtul
mediului de afaceri are 9n vedere toate acele situa'ii 9n care corpora'ia are li#ertatea de a
decide, fr nici o constr*ngere eBterioar, s se implice 9n ac'iuni ce vizeaz 9m#unt'irea
calit'ii vie'ii anga?a'ilor, a comunit'ilor locale 8i, 9n ultim instan', a societ'ii 9n ansam#lu.
Acest nivel de responsa#ilitate social cuprinde o mare varietate de ini'iative, printre care
dona'ii carita#ile, construc'ia unor facilit'i recreative pentru salaria'i 8i familiile lor, spri?inul
acordat 8colilor locale, sponsorizarea unor evenimente artistice sau sportive etc.
6otrivit acelora8i autori responsa#ilit'ile filantropice sunt numai dorite din partea
corpora'iilor, fr a fi pretinse ori a8teptate, ceea ce le face s fie !mai pu'in importante dec*t
celelalte trei categoriiN.7eritul modelului cvadripartit propus de %arroll 8i <ucFFoltz este
acela c structureaz diferitele responsa#ilit'i sociale ale corpora'iilor pe dimensiuni
distincte, fr a nesocoti faptul primordial c firmele au o#liga'ia de a fi, 9nainte de toate,
profita#ile 9n limitele legii. )n acest sens, este o teorie c*t se poate de pragmatic.
%u toate acestea, modelul nu ne spune ce se 9nt*mpl atunci c*nd dou sau mai multe
tipuri de responsa#ilit'i se afl 9n conflict. Iat un eBemplu foarte #anal. 6ro#lema 9ncFiderii
unor unit'i productive pune foarte frecvent pro#lema gsirii unui ecFili#ru 9ntre
responsa#ilit'ile economice ,care solicit eficien' 8i profita#ilitate/ 8i responsa#ilit'ile etice
ale companiei, din partea creia salaria'ii a8teapt s li se asigure slu?#e sta#ile.
Etica 8i responsa#ilitatea social au devenit un su#iect sensi#il, mai ales 9n 'rile dezvoltate
din punct de vedere economic. +u#estimarea acestui fenomen, poate conduce la pierderea
clien'ilor, la diminuarea volumului activit'ii opera'ionale 8i la dificult'i 9n atragerea de noi
clien'i. %onsecin'ele sunt implicite pentru afacere2 renta#ilitate diminuat, perspective de
dezvoltare reduse, scderea semnificativ a valorii de pia' a firmei.
Giecare dintre noi, 9n calitate de actori sociali, 98i are propriul sistem de credin'e 8i
valori, care reflect propriul mediu social 8i cultural, ca rezultat al adaptrii la pro#lemele 8i
dificult'ile din mediul eBtern 8i al integrrii normelor religioase. Responsa#ilitatea actorilor
sociali este urmarea raportului de putere dintre ace8tia 8i a mediului institu'ional eBistent, 9n
special a structurii 8i func'ionalit'ii acestuia. >i#ertatea decizional este componenta
esen'ial a moralit'ii 8i este, din punct de vedere etic, mult mai relevant dec*t orice alt
criteriu. "in acest motiv consider c sistemul democratic 8i mecanismul pie'ei li#ere ofer
posi#ilitatea solu'ionrii conflictului de interese dintre actorii sociali 9ntrCo manier mult mai
ecFita#il dec*t sistemul #azat pe opresiunea 8i dominarea semenilor C mediul propice, de
altfel, pentru amplificarea corup'iei 8i oportunismului.
1@

)n
definirea sau redefinirea misiunii unei compani,
managerii tre#uie sa tina seama de cerin'ele tot mai mari cu privire la asumarea unui rol activ
9n societate, ac'iune ce poart numele de Nresponsa!ilitatea sociala organizationala # R)*$
,sau, 9n lim#a engleza, +%)R , %orporate )ocial Responsi!ilit-./.
Implicarea social a companiilor a devenit un su#iect frecvent 9nt*lnit datorit unui
ansam#lu de factori2 glo#alizarea economic, tendin'a de epuizare a resurselor, cre8terea
alarmant a pericolului polurii 8i scderea rolului sectorului pu#lic. %+R devine o
component tot mai important a interac'iunii mediului de afaceri cu societatea 9n care 98i
desf8oar activitatea organiza'iile. Acest termen prezint interes at*t pentru cei ce 9l aplic 9n
activit'ile lor curente, c*t 8i pentru mediul academic care, pentru a crea viitori manageri
responsa#ili, se implic 9n studierea sa. )n epoca contemporana, nevoia permanenta de
scFim#are a devenit o o#i8nuin'. 6ersoanele, at*t cele fizice c*t 8i cele ?uridice, pentru a se
dezvolta 8i a se afirma, tre#uie sa se adapteze continuu la evolu'ia mediului, s caute s creeze
ceva nou, s inoveze 9n tot ceea ce 9ntreprind.
6rimul care face referire la acest termen este P.R. <oKen, care argumenteaz ca o
organiza'ie are o#liga'ia de a Nurmri acele politici, de a lua acele decizii, ori de urma acele
linii de ac'iune care sunt dezira!ile i acceptate n termeni de o!iective i valori ale
societii$. El sus'ine faptul c acest concept al responsa#ilit'ii sociale semnific
urmtoarele2
20
Fig. nr.1 Etica n societate, sursa: Nela Popescu, Taming pportunism !n "odern
#orporations $ %usiness et&ics is able to solve t&e problem o' opportunism(),
#on'erence: *uropean societies or *urope +ociet,(, +ee'eld, -ustria, ./ $ .0
+eptember .11..
Credinele i
valorile indivizilor
Etica n
afaceri
Etica n
politic
Etica n
societate
C afacerile e(ista datorit societii, iar comportamentul i metodele lor de operare
tre!uie s coincid cu o!iectivele ma/ore ale societii"
C oamenii de afaceri tre!uie s se comporte asemenea unor ageni responsa!ili moral
fata de societate.
Conform teoriei lui Maslow organiza(iile adopt politici de
responsabilitate social numai dup ce yi satisfac trebuin(ele aflate pe
primele trei nivele:
1. Nevoile de supravie(uire (sau de ra(ionalitate a activit(ii economice) -
ob(inerea profitului yi a dividentelor, nivelul 1;
2. Nevoile de securitate - ob(inerea yi men(inerea unor avantaje
competitive, nivelul 2;
3. Nevoile de afiliere - participarea n uniuni comerciale sau patronale
ori n grupuri de lobby, nivelul 3;
4. Nevoia de asumare a rolului social yi comunitar (echivalent nevoii de
autorealizare din modelul Maslow, nivelul 4;
6ro#lemele de management, implicit responsa#ilitatea social, devin mult mai
compleBe pe msura ce companiile trec de grani'ele na'ionale2 dac este dificil a se a?unge la
un consens despre ceea ce constituie un comportament responsa#il social 9n cadrul propriei
culturi, tot at*t de dificil este s se determine valori etice comune mai multor culturi. 6e
msura ce resursele planetei devin tot mai pu'ine, un comportament responsa#il din partea
celor ce o populeaz 8i o eBploateaz 98i gse8te necesitatea 8i aplica#ilitatea. "atoria
oamenilor de a pstra calitatea mediului 9ncon?urtor tre#uie s duc la scFim#ri sistemice
ale modului de ac'ionare a popula'iei, a pie'ei 8i a societ'ii pentru a tri 9ntrCo armonie
perfect cu to'i ceilal'i 8i cu planeta 9ns8i. +unt trei principii generale conform crora
managerii tre#uie s fie preocupa'i de comportamentul responsa#il al organiza'iei2
1. dreptul unei companii de a e(ista depinde de responsa!ilitatea sa fata de mediul
ncon/urtorD
2. guvernele pot introduce legi stricte dac afacerile nu includ n aria lor standardele socialeD
3. o politica caracterizata de responsa!ilitate sociala conduce la acceptarea sociala i,
implicit, consolideaz via!ilitatea unei firme.
Totu8i, 9n anii din urma au aprut 8i alte stimulente pentru responsa#ilitate 9n
activitatea firmelor, printre care presiunea din partea clien'ilor, a comunit'ilor locale, a
autorit'ilor de reglementare, #ncilor, finan'atorilor sau a furnizorilor de servicii de
asigurare. Implicarea companiilor 9n a#ordarea unor pro#leme care privesc societatea a
devenit un su#iect frecvent pe agenda comunit'ii de afaceri 8i a sectorului neguvernamental.
21

EBista o serie de motive pentru interesul crescut fata de acest su#iect, de la nevoia de a gsi
surse alternative 8i fleBi#ile de finan'are, la 9ncadrarea 9ntrCun conteBt european 8i glo#al care
impune companiilor sa fie mai responsa#ile 8i mai transparente, de la simpla dorin'a de a se
apropia de un segment de pia'a pe care 8i partenerii sau competi'ia 9l a#ordeaz, la nevoia de a
rspunde c*t mai eficient 8i mai temeinic pro#lemelor cu care se confrunta fiecare comunitate.
Al(i autori au definit, pornind de la aceste baze teoretice, piramida
nevoilor organiza(ionale, prin extensie a modelului Maslow a piramidei
nevoilor individuale care include:
1. Nevoi fiziologice - foamea, setea, reproducerea,adpostirea, odihna,
etc;
2. Nevoi care tin de siguran( yi protec(ie - practic sunt aceleayi ca
nainte, dar pe termen lung aceasta nsemnnd stabilitate, protec(ie,
loc de munc, pensie;
3. Nevoi sociale (sau de apartenen(): acceptarea de ctre un grup,
prietenie, iubire, familie,
4. Nevoi care (in de ego (de stim) - respect din partea celorla(i,
recunoaytere, rspundere, importan(, etc.

%*nd gigantul 9n telecomunica'ii &oHia a fcut pu#lic inten'ia de aC8i 9ncFide fa#rica
de telefoane mo#ile din <ocFum 1ermania 9n 200:, fc*nd s dispar 9ntre 3.000 8i =.000 de
locuri de munc, guvernul federal a protestat veFement, calific*nd msura drept !#rutalND 9n
scFim#, ac'iunile &oHia au urcat imediat pe pie'ele #ursiere. )n acela8i timp pia'a 8i presa au
reac'ionat #oicot*nd produsele de telefonie mo#il ale &oHia care sCa vzut nevoit s acorde
compensa'ii financiare 8i s revizuiasc politica concedierilor din 1ermania in conteBtul 9n
care facilit'ile fiscal de peste 200 milioane de euro acordate de guvern erau fcute pu#lice.
6ro#lema se pune deose#it de acut 9n economia rom*neasc actual, dat fiind faptul c
tranzi'ia la o economie de pia' func'ional 8i competitiv reclam imperativ o cre8tere a
eficien'ei economice 8i a productivit'ii, ceea ce condamn la dispari'ie o serie de sectoare
neperformante 8i 9nvecFite 8i concedieri masive de personal. 6e de alt parte, reconversia
for'ei de munc disponi#ilizate se face cu mare 9ncetineal, ls*nd pe drumuri 8i fr nici o
speran' un mare numr de salaria'i. ; alt limit a modelului cvadripartit este aceea c 9n
conceperea lui autorii au avut 9n vedere eBclusiv mediul de afaceri american diferit de cel din
niunea European.
22


Responsa#ilitatea social mai este vzut ca fiind o consecin' logic a o#liga'iei care
decurge din cre8terea puterii ,importan'ei/ sociale ale unei firme, iar necorelarea acestei
cre8teri cu asumarea responsa#ilit'ii sociale poate conduce, 9n cele din urma, la pierderea
acestei puteri sociale 8i implicit la declinul firmei.
n alt punct de vedere apar'ine lui T. "onaldson, care considera responsa#ilitatea
sociala drept o o#liga'ie contractuala pe care firmele o au fata de societate. ; firma de'ine un
rol central 9n societate 8i acest motiv 9i permite sa foloseasc at*t resursele umane c*t 8i pe
cele naturale pentru aC8i realiza func'iile sale productive 8i pentru o o#'ine un anumit avanta?
competitiv, respectiv pentru aC8i consolida un anumit statut de putere. %a efect, societatea are
drepturi sociale implicite2 9n scFim#ul dreptului de a eBploata resurse 9n procesele productive,
aceasta poate solicita dreptul de a controla aceste procese. +pecificul acestui tip de contract se
poate scFim#a pe msur ce se modifica condi'iile sociale, dar 9n general acesta rm*ne #aza
legitimit'ii cererii pentru asumarea responsa#ilit'ii sociale. ". Tood eBtinde aceste idei,
identific*nd 0 principii de urmat pentru responsa#ilitatea social2
organiza'iile de afaceri sunt 8i Ninstitu'ii sociale$ 8i aceasta le o#liga saC8i foloseasca
puterea 9n mod responsa#ilD
organiza'iile de afaceri sunt responsa#ile pentru ceea ce ofer mediului 9n care sunt
implicateD
managerii sunt Nagen'i morali$ care sunt o#liga'i s eBercite 9n mod responsa#il
prerogativele lor decizionale.
)n general, %+R se situeaz la intersec'ia dintre sistemele politic 8i cel cultural respective
cel economic. "eCa lungul timpului, un numr tot mai mare de persoane cu profunde
23
Sarcina de lucru 2
Identificati tipurile de responsa#ilit'i ale modelului piramidei lui
7asloK2
cuno8tin'e academice au sus'inut ideea c firmele nu mai pot fi considerate pur ca institu'ii
private ci ca institu'ii sociale. A.<. %arroll sugereaz c responsa#ilitatea social a
corpora'iilor este definit av*nd la #aza cererile economice, legale, etice 8i sociale pe care
societatea le are fa' de afaceri. )n mod similar al'i autori plaseaz responsa#ilitatea social a
corpora'iilor la grani'a dintre a8teptrile societ'ii de la afaceri 8i etica 9n afaceri. El
argumenteaz c responsa#ilitatea social a corpora'iilor nu este mai mult dec*t un alt aspect
al responsa#ilit'ii manageriale ca urmare a dezvoltrii capitalismului. ; contri#u'ie
interesant la aceasta argumenta'ie au adusCo Tuzzolino 8i Armandi care au formulat o teorie
motiva'ional a rspunsului social al organiza'iilor #azata pe piramida nevoilor a lui 7asloK.
Responsa#ilizarea activit'ilor nu reprezint, neaprat, o noutate2 ma?oritatea
9ntreprinderilor, 9n special cele mici, au fost 9ntotdeauna aproape de comunit'i 8i au cutat s
fie ni8te #uni !ceteni$, 9nc de la 9nceputurile comer'ului. "e fapt, mul'i 9ntreprinztori
realizeaz instinctiv c !a face ceea ce tre!uie$ E a deservi clien'ii, a avea gri?a de moralul 8i
siguran'a personalului, a fi aten'i fa' de furnizori, a fi concuren'i loiali 8i a prote?a mediul E
9nseamn #un sim' comercial.
Sarcina de lucru 3
Redacteaza un teBt de 10C12 randuri in care sa eBplici piramida nevoilor
organiza'ionale pentru o firm cu eBemple.
24
2=
Rezumat
Etica managementului este o form a eticii aplicate 8i reprezint un
ansam#lu de norme crora tre#uie s li se su#ordoneze ac'iunile 8i deciziile
cadrelor de conducere din organiza'ii, norme care pot s fie sau nu sanc'ionate
din punct de vedere ?uridic 8i care sunt impuse prin for'a con8tiin'ei colective,
a opiniei pu#lice. %a principii generale de conduita sau coduri etice, etica este
aplicat 9n managementul resurselor umane, 9n managementul situa'iilor de
criza, 9n comunicarea de marHeting 9n toate formele ei2 #randing, rela'ii
pu#lice, pu#licitate. Etica profesional impune sta#ilirea unor reguli interne 9n
fiecare profesiune, care pot lua forma N#unelor practice$, Ncodurilor etice$ sau
Ncodurilor deontologice$.
%*nd vor#im de afaceri, ne g*ndim, 9n primul r*nd, la profit, mai rar C
la etic 8i la moral. 6u'ini sunt cei care nu consider afacerile 8i etica drept
no'iuni antagonice. (i mai pu'ini 8iCar imagina eBisten'a unui tratat de etic a
afacerilor. %u toate acestea, se acord o importan' din ce 9n ce mai mare
eticii 9n afaceri, gra'ie modificrilor suferite de strategiile 8i structurile
corpora'iilor, lucru evident 9n conteBt european. 6e l*ng aceste argumente
de ordin economic tre#uie s avem 9n vedere 8i argumentele morale 9n
favoarea responsa#ilit'ii sociale a corpora'iilor. Acestea dau na8tere unor
pro#leme sociale 8i, prin urmare, au responsa#ilitatea de a le solu'iona 8i de a
preveni apari'ia unor noi pro#leme. 6rin inova'ii teFnologice 8i cre8terea
eficien'ei, firmele duc la dispari'ia anumitor ocupa'ii 8i implicit la cre8terea
8oma?ului, migra'ia for'ei de munc, depopularea unor zone afectate de o
recesiune structural 8i suprapopularea zonelor de !oom economicD
corpora'iile polueaz mediul, eBploateaz resursele neregenera#ile etc. &u
este corect din punct de vedere moral ca mereu al'ii s suporte consecin'ele
acestor fenomene, de pe urma crora companiile au numai de c*8tigat.
Teste de evaluare
1. &o'iunea de etic nu are legtur cu2
a. afacerile
#. mi?loacele de produc'ie
c. comer'ul
2. Etica afacerilor reprezint un domeniu 2
a. +pecific doar niunii Europene
#. %aracteristic +tatelor nite
c. Accesi#il comunit'ii interna'ionale
3. Economia de pia' presupune un compleB 2
a. de valori, principii 8i reguli adecvate competi'iei
#. caracterizat de li#eralism a#solut E ?ungl economic
c. confruntri multiple necesare 9nlturarii concuren'ei
4. Gunc'ionarea corect a regulilor pie'ei depinde 9n mare msur 2
a. o#iectivele domeniului economic
#. cultur, valori morale 8i calitatea mediului sociologic
c. o#iectivele 8i calitatea mediului sociologic
=. Importan'a moralei 9n afaceri a fost reliefat 9n primele scrieri economice de2
a. Adam +mitF
#. "avid Ricardo
c. TFomas 7altFus
.. "in puncte de vedere economic, etica afacerilor este definit drept2
a. capacitatea de a reflecta asupra valorilor 9n procesul de luare a deciziilor
2.
#. o#serva'ii 9n condi'iile fire8ti, cu care se confrunt permanent firma
c. valori si decizii ce influen'eaz diversele grupuri de parteneri
5. 7orala se fundamenteaz pe urmtoarele principii2
a. al demnit'ii, concuren'ei, #unstrii generale
#. responsa#ilit'i, demnit'ii, solidarit'ii, drept'ii, #unstrii generale
c. responsa#ilit'i, demnit'ii, solidarit'ii, drept'ii, carit'ii
:. %oncuren'a ce caracterizeaz economia de pia' are drept finalitate2
a. profitul 9n orice condi'ii #azat pe legalitate
#. #unstarea general a tuturor cu respectarea doar a legisla'iei
c. profitul 9n limita regulilor de conduit
@. 7ediul social este interesat de2
a. crearea de institu'ii capa#ile s reglementeze profitul
#. structuri 8i institu'ii, norme 8i reguli, 9n special de natura ?uridic, solicitate s
promoveze acele valori eBisten'iale
c. institu'ii compati#ile cu a8teptrile oamenilor
10. 6rincipiul solidarit'ii este specific2
a. moralei 8i eticii afacerilor
#. moralei
c. eticii afacerilor 8i economiei
Bibliografie minimal
1.<arrM, &orman, 1@@: C 1usiness Ethics, 7ac7illan, QD
2. <auman, 0Mgmunt C 2lo!alizarea i efectele ei sociale, trad. rom. 7arius %onceatu,
<ucure8ti, Editura Antet, 2004D
3. %arroll, A.<., ,1@5@/ C 3 three E dimensional model of corporate performance, AcademM of
7anagement RevieK, vol. 4, no.4, pp. 4@5 E =0=D
25
4. Griedman, 7ilton R Griedman, Rose, 1@@: E 4i!er s alegi$ 5n punct de vedere personal,
trad. rom. 6etre 7azilu, Editura All, <ucure8tiD
=. 1. >e <on, 6sihologia mulimilor, Editura A&TET UU 6RE++D
.. Asocia'ia pentru Rela'ii %omunitare 8i Allavida ,septem#rie 2003/, 7endine ale
comportamentului filantropic n Romnia8 donatori individuali i companiiD
5. Revista de %omer' nr. =-2004, Responsa!ilitatea social corporatist, instrument de
marHetingD
:. Fttp2--KKK.revista22.ro-Ftml-indeB.pFpAnrV2005C02C23RartV34@3.
2:

Etica I

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Etica I

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

2010

S-ar putea să vă placă și