Metodologia cercetrii sociologice 1. Principiile metodologice ale cercetrii sociologice 2. Metode sociologice de investigare 3. Cadrul cercetrii sociologice 1.

Principiile metodologice ale cercetrii sociologice Metodologia cercetrii sociologice se definete ca fiind totalitatea demersurilor teoretice, tehnice i epistemologice pe care le ntreprinde cercettorul faptelor sociale (sociolog sau psiholog) pentru a putea cunoate geneza, evoluia i dispoziia acestui gen de fapte . Etimologic, metodologia desemneaz tiina metodelor; sensul pe care l atribuim metodologiei n acest context este acela de a cuprinde ansamblul demersurilor teoretice, metodico-tehnice i epistemologice pe care le ntreprinde un cercettor n ederea cunoaterii tiini!ice a unor !apte, !enomeme sau procese sociale. "e!iniia prezentat subliniaz !aptul c n coninutul conceptului metodologia cercetrii sociologice regsim trei ni eluri di!erite de ordonare a demersurilor pe care le presupune actul cunoaterii tiini!ice a !aptelor sociale# ni elul teoretic, ni elul tehnic i ni elul epistemologic. Demersurile de natur teoretic pe care le ntreprinde cercettorul pentru a des!ura o cercetare concret a unui anumit domeniu al ieii sociale sunt multiple. El trebuie# s-i clari!ice cu exactitate ni elul la care a a$uns cunoaterea sociologic a domeniului pe care l cerceteaz; s !ac o analiz critic a aparatului conceptual n care este re!lectat realitatea social de enit obiect al cercetrii tiini!ice; s !ormuleze cu claritate ipoteze generale i ipoteze de lucru n care sunt, de alt!el, surprinse raporturile de cauzalitate dintre componentele structurale ale realului social cercetat i ali !actori economici, politici, morali intrinseci acestui real sau exteriori acestuia. Tehnica %grec. te&ne ' procedeu( este de!init drept )ansamblu de prescriptii metodologice %reguli, procedee( pentru o actiune e!icient, at*t n s!era produciei materiale, c*t i n s!era produciei spirituale %tehnici de cunoatere, de calcul, de creaie(, precum i n cadrul altor aciuni umane %tehnici de lupt, sporti e, etc.( "e!initia dat termenului de )tehnica utilizat n tiintele sociale i comportamentale este ambiguu pentru c, nu ntotdeauna se !ac distinctiile cu enite ntre metode si tehnici sau tehnici si procedee. +gnor*nd polemicile, ,helcea de!ineste tehnicile de cercetare subsumate metodelor ca re!eritoare la demersul operational al abordrii !enomenelor de studiu. -celeiasi metode i sunt subordonate mai multe tehnici. .iecare tehnic poate !i aplicat n modalitti di!erite. Procedeul este de!init drept )maniera de actiune, de utilizare a instrumentelor de in estigare.

Instrumentele de investigare, la r*ndul lor, sunt unelte materiale de care se !oloseste analistul pentru cunoasterea stiinti!ic a !enomenelor %!isa de nregistrare, aparat, etc.( )/etodele, tehnicile, procedeele si chiar instrumentele de in estigare, se subsumeaz perspecti ei teoretico metodologice, ast!el nc*t autonomia lor nu este dec*t relati Principiul unitii dintre teoretic i empiric are valoare general n metodologia tiinelor. -t*t teoria, c*t i obser aiile de teren, at*t deducia, c*t i inducia. ,iclul procesului cercetrii e ideniaz etapele principale, de care a trebui s se in seama n plani!icarea in estigaiilor preponderent cantitati e. Principiul unitii dintre nelegere comprehensiune! i e"plicaie pune n discuie relaia dintre subiectul i obiectul cunoaterii n tiinele sociale i comportamentale. Principiul unitii dintre cantitativ i calitativ impune utilizarea con ergent a metodelor statistice i cazuistice, !olosirea unor metode care sunt deopotri cantitati e i calitati e %de exemplu, analiza coninutului(. Principiul unitii dintre #udecile constatative i cele evaluative presupune anga$area moral a cercettorului n spri$inul alorilor nalt umaniste i a idealurilor naionale, sociologia liber de alori !iind 0 dup opinia noastr 0 mai degrab un deziderat dec*t o realitate. 2. Metode sociologice de investigare Diferente dintre abordarea calitativa si cea cantitativa: 1.Cercetarea cantitativa este plasata epistemologic pe pozitia poziti ismului , a explicatiei, pe cand cele calitative sunt plasate pe pozitia !enomenologico-comprehensi a. %.enomenologia este curentul !iloso!ic care studiaza !enomenele constiintei, ale su!letului prin prisma orientarii si continutului lor, !acand abstractie de omul real, acti itatea lui psihica si mediul social(. "eci, cercetarea cantitativa este asemanata cu cea din stiintele naturii, pe cand cea calitativa dispune de o abordare etnologica. 2. +n cercetarea cantitativa cu intele cheie sunt cele de control, intindere %ex# macrosocial, global-!ormal(, pe cand in cea calitativa aceste cu inte sunt comprehensiune-pro!unzime %ex# microsocial, local, contextual( 3. Cercetarea cantitativa este preocupata de obiecti itate si generalizare, in timp ce, in cea calitativa aceste chestiuni trec pe plan secundar 4. Cercetarea cantitativa este dominata de logica eri!icarii, iar cea calitativa de logica descoperirii 5. +n cercetarea cantitativa exista un interes pentru stabilirea de relatii cauzale, corelatii, iar in cea calitativa exista un interes pentru stabilirea unei cauzalitati locale 6. +n cercetarea cantitativa procedeele sunt codi!icate, !ixe, aspect impus de utilizarea inter iului si chestionarului standardizat, pe cand in cea calitativa procedeurile sunt ariabile

prin insasi natura obser atiei participati e, a inter iului intensi e %metode de baza ale acestui stil( 7. +n cercetarea cantitativa, pozitia sociologului cercetator este una neutra, distanta in timp ce in cea calitativa pozitia cercetatorului este aceea de actor participant. "e aici si rele anta parerii cercetatorului in cercetarea calitati a, in opozitie cu parerea subiectului in cea cantitati a 8. "atele rezultate in urma cercetarii cantitative sunt de mare !idelitate, pe cand cele rezultate in urma cercetarii calitative sunt de o mare bogatie 9. +n cercetarea cantitativa raportul de cercetare este alcatuit din ci!re, tabele, gra!ice. +n cercetarea calitativa domina limba$ul natural, uneori !ara ci!re si aproape meta!oric. Asemanari intre abordarea calitativa si cea cantitativa 1. se pleaca de la un baga$ de in!ormatii socio-culturale similare, obiectul cercetarii !iind acelasi, dar tratat in mod di!erit 2. si in stiintele naturii se !ace apel la intuitie %intuitionism matematic( 3. si in cercetarile cantitati e, caracterizate prin distanta cercetator - subiect, apar atitudini empatice %cazul chestionarelor standardizate, completate prin procura, adica - completeaza un chestionar, asa cum crede ca ar raspunde :( 4. in cercetarile cantitati e, completarea unor chestionare preponderent de intentie si moti atie se bazeaza tot pe subiecti itate umana

3. Cadrul cercetarii sociologice -bordnd aceasta problematica este necesar sa mentionam ca pasii pe care-i parcurge cercetarea sociologica sunt# 1. alegerea temei de cercetat; 2. stabilirea metodelor si tehnicilor !olosite in in estigarea ce urmeaza sa se realizeze; 3. 4. 5. des!asurarea in estigarii %sau culegerea datelor(; analiza datelor culese; alori!icarea rezultatelor obtinute.

1. $legerea temei de cercetat ,ercetarea sociologica nu se !ace !ara a a ea o tema prestabila care de obicei este data de anumite dis!unctiuni din realitatea sociala %in cazul sociologiei $uridice, din realitatea $uridica(. Exempli!icam cate a teme care pot !i in iitor subiectul in estigarii sociologiei $uridice# - ,are sunt cele mai comune tipuri de in!ractiuni; - ,are este procentul dintre cei identi!icati ca in!ractori si condamnati;
3

- -re incredere populatia in actul de dreptate al $ustitiei; - +n ce masura pedepsele se ere duc la pre enirea criminalitatii; - ,e determina cresterea criminalitatii in ultimul deceniu; - <tabilirea gradelor de aprobare sau dezaprobare ale populatiei !ata de actul de coruptie;

2. "upa stabilirea tematicii cercetarii sociologice si dupa ce s-au ales ipotezele posibile care pot !i descoperite, sociologii trec la alegerea metodelor si tehnicilor de in estigare. <ociologia si-a creat propriile metode de cercetare, acestea !iind cunoscute sub numele de anchete sociale, care constau in in estigarea directa a membrilor grupurilor umane, !olosind in egala masura si alte metode speci!ice celorlalte stiinte cum sunt# obser atia, experimentul si studiul documentelor. +n cadrul anchetelor sociale, tehnicile de in estigare sunt chestionarul si inter iul. a( =bser atia >rima si cea mai utilizata metoda de in estigare este obser atia, ea fiind o activitate umana de contemplare si sesizare a fenomenelor si proceselor sociale in forma sa naturala, fara ca observatorul sa intervina in desfasurarea celor studiati. +n sociologie, observatia este stiintifica, ea in opera unor obser atori pregatiti, !iind o contemplare intentionata si metodica a realitatii sociale, cu o orientare spre un scop bine determinat. Obiectul observatiei in sociologia $uridica este realitatea juridica !ormata din !enomenele si procesele $uridice care de!inesc societatea in momentul des!asurarii in estigatiei. +n raport de anumite criterii, obser atiile sociologice pot !i clasi!icate in mai multe categorii# 1. n functie de pozitia observatorului fata de grupul social studiat obser atia este# o "irecta %sau nemi$locita( intre obser ator si grupul studiat neinterpundu-se nimic, aceasta !iind in contact cu realitatea sociala. -cest mod de obser atie este cel mai aloros pentru ca o!era in!ormatii cu aloare de !apte si constituie materialul cel mai bogat, di ers si nuantat pentru analize colecti e speci!ice stiintelor sociologice;
4

+ndirecta, atunci cand se !ace !olosind opiniile altor obser atori, asa cum este in cazul studiului documentelor.
o

2. !n al doilea criteriu de clasificare al observatiilor in cercetarea sociologic ail constituie pozitia observatorului fata de grupul social observat# "aca obser atorul ramane in a!ara grupului social obser at, obser atia in acest caz este obser atie externa;
o

-tunci cand obser atorul are un contact indelungat cu colecti itatea studiata, uneori integrandu-se in acti itatile speci!ice acestuia, obser atia este numita interna sau participati a.
o

>ractica sociologica a demonstrat ca acest gen ultim de obser atie este cel mai e!icient !ata de celelalte categorii de obser atiii si chiar !ata de celelalte metode de in estigare cum sunt chestionarele si inter iurile, deoarece obser atorul poate sesiza si culege date ade arate. >entru reusita obser atiei participati e specialistii recomanda respectarea urmatoarelor reguli#
o o o

stabilirea unei )granite precise intre obser ator si grupul obser at; respectarea normelor de con ietuire ale grupului studiat; obser atorul sa nu socheze grupul studiat prin cunostintele pe care le poseda, prin ocabularul !olosit, !ara sa lase impresia ca este o autoritate; sa nu !orteze prin nimic situatia obser ata pentru a obtine date; sa descopere liderii !ormali sau in!ormali ai grupului studiat.

o o

b( Experimentul " doua metoda importanta de investigare !olosita in sociologie o constituie experimentul care este de !apt o observatie dirijata de observator prin aceea ca se inter ine in desfasurarea fenomenului sau procesului observat prin schimbarea conditiilor , !ie prin introducerea din afara a unor variabile sau factori noi. "aca obser atia este o contemplare a unui !enomen care nu s-a repetat, experimentul poate !i reconstituit si repetat ori de cate ori este ne oie pentru a eri!ica ipotezele initiale in situatia in care de la prima incercare aceasta nu s-a realizat. +n literatura de specialitate se recomanda parcurgerea, pas cu pas, a mai multor etape pentru ca experimentul sa !ie e!icient.
5

-cestea sunt in ordinea urmatoare# - stabilirea ipotezelor; - crearea conditiilor de obser atie; - stabilirea si supra egherea grupului de control; - introducerea !actorilor externi; - stabilirea consecintelor acestora; - controlul si diri$area ariantelor urmarite; - elaborarea pe baza eri!icarii ipotezelor si concluziilor teoretice a actiunilor practice. ?aloarea experiementelor este mai mare decat a obser atiilor, primele eri!icand cu precizie ipotezele, pentru ca de cele mai multe ori, obser atiile lasa mereu dubii si locuri goale. +n schimb, experiementele se realizeaza mai greu decat obser atiile, !ie din moti e etice sau $uridice, !ie din cauza cheltuielilor ridicate care le impun. c( <tudiul documentelor " treia metoda de investigare sociologica este cea documentara sau studiul documentelor. Ea reprezinta de !apt, tot o obser atie dar o obser atie indirecta. ,u a$utorul ei sociologii %prin consultarea di!eritelor documente o!iciale sau particulare( suplinesc lipsa unor in!ormatii care nu pot !i obtinute prin celelalte metode de cercetare sociologica. -tunci cand se apeleaza la aceasta metoda, trebuie a ut in edere ca documentele cu continut sociologic poarta amprenta personalitatii celor care le-au intocmit si nu in ultimul rand sunt particularizate de conditiile istorice din perioada careia ii apartin. ,ele mai !olosite documente in cadrul in estigatiilor sociologice sunt# - situatiile statistice;

- arhi ele o!iciale !ormate din documente calitati e ca analize, procese- erbale, rapoarte de acti itate, directi e; - documente ale unor persoane cum sunt scrisorile, $urnalele, memoriile sau autobiogra!iile; - documente auxiliare in care sunt incluse alaturi de lucrarile literare, presa, documentele !otogra!ice, cinematogra!ice si cele !onetice. d( -nchetele sociale "aca observatia si e#perimental sunt metode de cercetare pe care le gasim si la alte stiinte %cum sunt cele ale naturii( metoda anchetei este specifica sociologiei unde realitatea investigata contine oameni cu care sociologul investigator intra intr$o relatie de comunicare prin limbaj. Etimologic !rantuzescul )en@uite este radacina cu antului ancheta, care presupune ascultarea oamenilor pentru a eri!ica existenta sau inexistenta unui !apt sau a unei situatii. -ceasta metoda )ancheta, prin cele doua instrumente de in estigare# inter iul si chestionarul apeleaza la esantioane de oameni, intrebandu-i asupra unor probleme de interes sociologic, ale caror raspunsuri sunt ulterior analizate si structurate pe di!erite criterii. >e aceasta baza se or !ormula concluzii %ade aruri de aloare( care or !i !olosite de !actori de decizie in domeniul cercetat %$uridic in cazul sociologiei $uridice(. 1. +nter iul >rin interviu se intelege o convorbire, un dialog, purtat de sociolog si unul din membrii esantionului uman ales din grupul social investigat pentru culegerea de in!ormatii in legatura cu scopul urmarit. -ceasta modalitate de in estigare este !olosita in multiple !orme ale ietii sociale cum sunt# - concursurile pentru ocuparea unei slu$be; - inter iurile reporterilor; - stabilirea unor diagnostice medicale; - e!ectuarea unor tratamente psihiatrice in cazul psihoterapiei;

+n literatura de specialitate s-au realizat mai multe clasi!icari ale inter iurilor stabilinduse ca cele mai utilizate !orme de inter iuri sunt# - inter iuri tet a tet sau prin tele!on; - inter iuri structurate, semistructurate sau nestructurate %in !unctie de gradul de libertate in !ormularea intrebarilor de catre sociolog(; - indi iduale si de grup %in !unctie de numarul persoanelor participante la inter iu(. Aegurile unui inter iu e!icient <pecialistii atrag atentia ca pentru a obtine rezultate bune in !olosirea inter iului, trebuie sa respecte urmatoarele reguli# - o singura intrebare, un singur raspuns; - intrebari precise si simple; - durata inter iului sa !ie scurta, in !unctie de pregatirea si personalitatea interlocutorului; - e itarea cu intelor cu dublu sens; - intrebarile sa se re!ere la aspecte concrete; - e itarea !ormularilor pentru ca la intrebarile puse sa nu se dea raspunsuri monosilabice, de genul da sau nu. 2. ,hestionarul " doua metoda de investigare !olosita in anchetele sociologice este chestionarul care consta informularea unui set de intrebari care se adreseaza subiectilor pe problematica studiata. <pre deosebire de inter iu unde sociologul si interlocutorul au un contact nemi$locit, in cazul chestionarului# intrebarile se pun pe un !ormular %de obicei pe hartie( sau la calculator, cu pri ire la domeniul studiat, !ara ca sociologul sa intre in contact cu subiectul; de cele mai multe ori, subiectul este scos din mediul sau.

,hestionarele, in !unctie de modalitatea in care subiectul poate sa aleaga raspunsurile care i se cer, sau sa raspunda liber la intrebarile puse, se impart in chestionare cu raspunsuri limitate sau chestionare cu raspunsuri nelimitate %deschise(. +n prima categorie chestionarele cuprind un set de raspunsuri posibile din care subiectului i se cere sa aleaga pe cel pe care il considera ade arat. +n cazul chestionarului deschis subiectilor li se cere sa raspunda liber, cu propriile cu inte la intrebarile puse. ,. ,onstruirea esantionului -nchetele sociale se intreprind prin intermediul esantionului care reprezinta acea parte a grupului social studiat, stabilita prin di!erite procedee si a carei in estigare conduce la concluzii care or putea !i exploatate la ansamblul colecti ului de origine. =peratia prin care se stabileste esantionul reprezentati dintre membrii grupului social in estigat se numeste esantionare. +n practica sociologica se !olosesc procedee de esantionare prin hazard %procedee probabiliste( sau prin procedeul cotelor. +n cazul procedeului cotelor, esantionarea este realizata cu a$utorul calculelor, al legilor statistice si matematice asupra carora nu ne om opri deoarece noi nu dorim pregatirea de specialitate a studentilor de la !acultatea de drept, ci doar o punere in tema a acestora cu notiuni de sociologie generala si de sociologie $uridica. ". -naliza datelor culese si !ormularea concluziilor "upa ce etapa culegerii datelor s-au epuizat, echipa de sociologi care e!ectueaza in estigarea trece la etapa analizei datelor %!olosindu-se tabele, scale, reprezentari gra!ice( si in !inal la redactarea concluziilor care se or prezenta !actorilor de decizie. +n sociologie, pentru ca cercetarea sa !ie e!icienta, se cere o permanenta pregatire a specialistilor sociologi, pentru ca de multe ori rezultatele obtinute nu sunt reale deoarece pe intregul proces al in estigarii sociologice pot aparea impedimente care in principal se re!era la# nu s-au intocmit corect chestionarele; nu s-au constituit corect esantionul; analiza si interpretarea datelor nu s-a !acut in mod corect.
9

+n alte situatii exista riscul ca desi cercetarea sociologica sa !i !ost corecta, concluziile sa !ie reale, dar !actorii de decizie din di!erite considerente %economico-!inanciare sau politice( sa nu tina seama de solutiile propuse.

10