BREVIAR PATOLOGIE ARHITECTURALA

Mecanismele degradarii cladirilor

Actiunile care pot sa compromita functionalitatea subansamblurilor sunt de natura !mecanica !c"imica !biolo#ica !termica !electroma#netica Aceste actiuni se pot e$ercita in e$teriorul sau interiorul cladirilor si pot a%ea cau&e naturale sau artificiale' Ele au caracter Permanent !#ra%itatie !presiunea apei !presiunea solului !solicitari statice si dinamice !ale %antului !ale apei Variabil !de natura termica !utila(e) etc'

Accidental

!socuri) e$plo&ii !actiuni datorate miscarilor!seismice !focului) etc'

Aceste actiuni pot determina incapacitatea ansamblului sau partilor componente de a mai satisface conditiile te"nice de performanta impuse) fie ca stadiu limita de aptitudine a ser%iciului*de la care criteriile specifice nu mai sunt satisfacute si sunt necesare reparatii+) fie ca stadiu ultim*in acest ca&) este afectata ./01!1230) structura+ ,orma I-O pre&entata mai (os) listea&a a#entii cae actionea&a asupra cladirilor) actionea&a' 4i#ura 1 e%identia&a modul in care a#entii de mediu actionea&a diferentiet asupra partilor distincte ale cladirii' Acesta se pot imparti in !a#enti e$teriori *care actionea&a atat din atmosfera cat si din sol5 ei pot fi de ori#ine naturala sau umana5 !a#enti interni) care se datorea&a ocuparii cladirii sau conceptiei acesteia5 clasificandu!I in functie de natura si &ona in care

Obser%atii 1+ atat a#entii datorati cladirii e$terni cat si cei interni ocuparii mediul incon(urator5 /+ consecintele conceptiei caldurii trebuie sa fie a#enti luate in ca considerare elementelor componente) dat fiind parte din mediul incon(urator al elementului component' faptul ca restul cladirii face

sunt impusi de

impusi

Cei mai comuni a#enti care actionea&a asupra cladirii sunt definiti mai (os'

a.Caldura

Este considerata in fi&ica drept 6%ariatie a ener#iei interne a unui s7stem8'Schimburile de caldura intre cladire si mediu, respecti% intre utili&ator si mediu) se datorea&a in principal !diferentei de temperature intre cei doi factori* cladire si mediu) respecti%e intre utili&ator si mediu+ !%ariatiei temperaturii unuia dintre cei doi factori In relatie cu caldura) au loc sc"imburi termice prin cele trei cai de mi#ratie a caldurii conductie) con%ectie si radiatie' Condctia inter%ine) in relatia cladire!mediu natural e$terior cladirii) intre cladire si terenul pe9in care se amplasea&a aceasta) iar in interiorul cladirii) intre utili&ator*in #eneral uman+ si pardoseala' Convectia inter%ine) in relatia cladire!mediu natural e$terior cladirii) intre un solid si un fluid in miscare) de pilda intre cladire si aerul e$terior) iar in relatia spatiu interior! an%elopa a cladirii) intre utili&ator si aerul incon(urator sau) mai interesant pentru stabilirea parametrilor in confort) intre peretii e$teriori si9sau pardoseala peste spatii neincal&ite in aerul interior) incal&it' Radiatia inter%ine) in relatia cladire!mediu natural e$terior cladirii) intre cladire si alte elemente solide aflate la distanta*elemente de mediu natural) ca %e#etatie) forme de relief) soare+) iar in relatia spatiu interior!an%elopa a cladirii) intre solide aflate la distanta*elemente perimetrale de constructie) de mobilier) corpuri de incal&ire:+' Influenta a#entului termic 6caldura8 asupra cladirii se manifesta prin sc"imbul termic care se produce si care are drept consecinta scaderea sau cresterea) in anotimpul cald) a %alorii temperaturii pe suprafata interioara a peretelui'

b.Lumina naturala asi#ura contactul cu mediul incon(urator' -ursa de ener#ie

utili&ata este ener#ia solara' Radiatia solara si ni%elul de lumina naturala difera de la tropice catre &ona temperate' Lumina &ilei %aria&a si ea) in functie de stralucirea cerului' ;atorita tipului diferit de lumina de &i) stralucirea constituie o problema cu solutii particulari&ate in functie de lumino&itatea cerului' Lumino&itatea cerului %aria&a cu latitudinea) cu #radul de acoperire cu nori) cu momentul din an sau din &i in care se face masuratoarea' ;e aceea sunt operate simplificari) pentru usurarea calculelor) in functie de &ona #eo#rafica in care se face studiul' In An#lia si in tarile Europei Occidentale) se utili&ea&a ipote&a de lucru a unui cer uniform acoperit de nori) #radul de lumina de &i fiind mai sca&ut' Un cer partial acoperit %a mari lumino&itatea' In tari ca India) unele tari africane) unele state nord americane) pre&umtia de lucru este un cer complet senin' ;e asemenea lumino&itatea cerului acoperit este ine#ala pe bolta5 astfel la &enit ea e ma$ima si scade catre linia ori&ontului) pana la o treime din %aloare'

c. Zgomotul inter%ine in relatia dintre cladire si mediul inconjurator e$terior sau

interior prin zgomote aeriene*&#omotele transmise prin aer+) precum si prin zgomote de impact*&#omotele care iau nastere prin lo%irea unor obiecte si transmise prin elementele de constructie+'

d.Focul. In ca& de incendiu) e$ista pericolul de a fi afectata stabilitatea elementelor

portante ale unei cladiri5 este deci necesar ca aceasta sa fie controlata pe o perioada considerate de timp' -uprafetele an%elopei trebuie luate in considerare in ceea ce pri%este !&ona critica*sensibila+ a rosturilor intre pereti) plansee si fatade !posibilitatea propa#arii focului in spatiile intermediare din cadrul an%elopei !posibilitatea propa#ariifocului pe suprafata e$terioara a fatadei

e.Circulatia aerului influentea&a confortul din interiorul incaperilor si se refera la

implicatiile pe care le au asupra an%elopantei cladirilor actiunea %antului) etansarea la aer si %entilarea naturala) cat si la cele deri%ate ca urmare a ec"iparii te"nice a cladirii'

e1.Vantul nu actionea&a constant nici ca directie nici ca %ite&a) deci o posibila

sc"imbare de distributie de forte duce la sc"imbarea directiei de circulatie a aerului' Pe suprafata unei fatade asupra careia actionea&a %antul se inre#istrea&a presiuni diferite astfel) incarcarea ma$ima e in &ona centrala si scade catre perimetru' La fel si distribuirea eforturilor de suctiune difera) colturile fiind in acest ca& solicitate mai puternic' Pentru asi#urarea unei comportari unitare ar trebui ca in spatele componentei de protectie si finisa(!paramentul e$terior!sa aiba loc o e#ali&are a presiunilor' Astfel) presupunand ca asupra unei alcatuiri cu strat de aer %entilat actionea&a o forta*%ant+) diferenta de presiune a aerului intre ca%itate*spatial de aer intermedier+ si e$terior %a determina o miscare a aerului spre ca%itate) ceea ce %a fa%ori&a cresterea presiuniiaerului in acel spatiu intermediar7' <asa de aer necesara pentru asi#urarea e#ali&arii presiunii este in functie de %olumul ca%itatii' Intrucat difu&ia aerului este proportionala cu diferenta de presiune) pe masura ce aerul intra in ca%itate) intensitatea difu&iei scade' Actiunea %antului este e$treme de dinamica) in %reme ce anali&ele se reali&ea&a in conditii stationare' Este astfel foarte #reu de pre%a&ut modul de comportare al unui perete intr!un re#im real de e$ploatare' Vantul inter%ine in relatia dintre cladire si mediul inconjurator exterior in le#atura cu !Topografia terenului In pre&enta deni%elarilor de teren) %ite&a %antului se sc"imba crescand spre coama' Altitudinea de asemenea afectea&a %ite&a %antului' La inaltimi de 1=== de metri) %ite&a %antului se dublea&a fata de %ite&a la ni%elul marii' !Efectul netezimii cladirii ;aca terenul este 6ru#os8!de pilda acoperit cu paduri) copaci mari sau cladiri!apar obstacole de natura sa diminue&e forta %antului' !Inaltimea cladirii

Vantul are %ite&a mai mare cu cat este mai putin influentat de atractia pamantului' ;e aceea) cu cat cladirea e mai inalta) cu atata creste presiunea %antului' !Dimensiunea si pozitia componentelor Vantul bate in rafale) care se manifesta in special la ni%elul componentelor mari ale an%elopei) cu deosedire asupra acelora situate in &onele de colturi si atice) unde se e$ercita si importante forte de suctiune' !Presiunea vantului pe fatada Vantul creea&a presiuni pe fatada pe care actionea&a si suctiuni pe fatada opusa) pe cele paralele cu directia sa si pe in%elitoarea plana' Astfel pe fatada e$pusa la %ant tendinta %a fi de infiltrare a aerului catre interior) in timp ce pe celelalte fatade sip e suprafata in%elitorii plane sau cu pante mici) aerul %a tinde sa iasa in e$terior' Vite&a %antului creste cu inaltimea) deci atat presiunea cat si suctiunea au %alori mai mari la partea superioara a unei cladiri in raport cu ba&a ei' ;e asemenea este importanta inaltimea cladirii) atat presiunea cladirii) atat presiunea %antului pe suprafata la ba&a si cea de la %arf depin&and de aceasta %aloare' ;istributia presiunilor re&ultate din actiunea %antului pe o fatada e$pusa este %ariabila) de la un ma$im in &ona centrala) sca&and catre colturile cladirii' Pe fatada opusa) suctiunea %aria&a in%ers) %aloarea fiind ma$ima la colturi si inre#istrand un minim in &ona centrala' Probleme specifice pentru aceste tipuri de subansambluri te"nolo#ice! ar"itecturale le pre&inta comportarea la actiunea cumulate a ploii) %antului si aerului' Vanturile puternice pot cau&a cladirilor o serie de distru#eri #ra%e' 4i#ura II'1 arata cum %anturile pot cau&a prabusirea unei cladiri' Pentru a intele#e ce se intampla atunci cand %anturile puternice apar) trebuie san e #andim ca tornadele si %anturile puternice in #eneral nu sunt constante' Vite&a lor scade si creste rapid' Iar o asemenea casa) po&itionata in directia %antului) cau&ea&a o sc"imbare a directiei acestuia'

Actiunea vanturilor puternice

Aceasta sc"imbare a directiei %antului mareste presiunea pe anumite parti ale casei si de multe ori cau&ea&a distru#erea imbinarilor dintre elementele ei' ;e e$emplu acoperisul poate &bura in asemenea ca&uri) sau ferestrele pot fi impinse in interior' Cladirile care cad sub efectul %anturilor puternice par de multe ori in urma unei

e$plo&ii) conducand la conceptia #resita ca stricaciunile au fost cau&ate de o presiune ine#ala a %antului pe cladire' Aceasta a dus la mitul ca ferestrele si usdile unei case in timpul %anturilor trebuie sa fie desc"ise pentru a e#ali&a presiunea' ;e fapt) aceste lucruri pot conduce mai repede la distru#erea totala a cladirii'

e2.Etansarea la aer
E#ali&area presiunilor in interiorul ca%itatii se poate face daca bariere contra aerului e etansa' ;aca finisa(ul si peretele support au %alori similare in ceea ce pri%este capacitatea de difu&ie a aerului) atunci intre fetele lor se %or inre#istra aceleasi diferente de presiune'

e3.Ventilarea naturala inter%ine in relatia dintre cladire si mediul inconjurator acesteia prin asi#urarea introducerii de aer curat din mediul e$terior in interiorul spatiilor inc"ise) contribuind astfel la reali&area confortului respirator al utili&atorilor'

Pre&enta si acti%itatile oamenilor conduc la alterarea calitatii aerului) care) daca persist ape termen lun#) se repercutea&a in ceea ce pri%este sanatatea utili&atorilor' In mod current acest sc"imb de aer se face prin intermediul elementelor mobile ale an%elopei*tamplarii+) uneori si prin cosuri de %entilatie' Intre interior si e$terior e$ista o diferenta de presiune determinate de una sau mai multe surse'

;iferenta de presiune dintre aerul interior si aerul e$terior este determinate si de efectul utili&arii ec"ipamentelor de %entilare9climati&are a aerului' 4ie ca introduce) fie ca absorb aer) ec"ipamentele de %entilare au un effect asupra cladirii) de care trebuie tinut cont inca din fa&a de proiectare'

f.Umiditaea
nfiltratii!umiditatea "idariilor #ec$i *Re%ista <onumentelor istorice!Buc'>2.) Umiditatea &idariilor %ec"i!criterii de inter%entie!Rodica Crisan+ %egradarile induse de umiditate asupra cladirilor includ aspecte multiple

!Efecte directe asupra comportamentului static al elementelor de constructie' Inlocuirea aerului cu apa in porii unui material ec"i%alea&a cu inlocuirea comportamentului elastic al aerului prin relati%e incompresabilitate a apei' In momentul punerii sub sarcina a materialului) efectul de e$pul&are a apei intestitiale induce eforturi suplimentare care) adau#ate compersiunii %erticale sau a$iale din descarcarea fireasca a incarcarilor) determina aparitia unor componente distructi%e) ori&ontale*&idarie+ sau radiale si tan#entiale*piese din lemn+' Reducerea re&istentei mecanice a &idului este a#ra%ata prin cresterea #reutatii sale proprii+ Astfel) un &id cu o umiditate de ?=@ in %olume trebuie sa suporte un plus de #reutate de ?==A# pentru fiecare cub de &idarie*o suprasarcina de cca 1=@ in ca&ul unei constructii PB0+' In #eneral) un plus de 1=@ umiditate reduce re&istenta mecanica a &idariei u .=@' Pe de alta parte) trecerea unui material din stare uscata in stare umeda determina cresteri dimensionale) reduse in ca&ul pietrelor*?C!13= microni9ml) functie de capilaritate+) dar relati%e importante in ca&ul lemnului si diferite de %aloare pe cele trei directii*pentru 1@ %ariatie de umiditate) %ariatiile a$iale sunt de cca ='=1@) cele radiale cca ='=?!='=0@iar cele tan#entiale cca ='=.!='CC@+' ! Efecte directe asupra capacitatii de izolare termica a elementelor de constructie Apa are o conducti%itate de /C de ori mai mare ca aerul' Ca atare conducti%itatea termica a materialelor creste in functie de procentul de umiditate continuta fata de %aloarea conducti%itatii materialului considerat uscat) o umiditate de C@ corespunde unei cresteri a conducti%itatii termice u DC@ si care poate a(un#e la 1CC@ pentru o umiditate de /=@' !Alterari ale materialelor)

prin procese fi&ice) c"imice si biolo#ice de la modificari ale straturilor superficiale) care in #eneral aspectul*culoare) afectea&a te$ura)

luciul sau #ranulatia suprafetelor) coe&iunea superficiala etc'+ si pana la modificari in structura interna a materialelor!nici un material*nici cuartul+ nu este c"imic inert la apa5 pe de alta parte) umiditatea continuta in elementele de constructii afectea&a direct igiena inca&erilor delimitate) nu numai prin reducerea capacotatii de i&olare termica) ci is prin e%aporarea apei spre spatiul interior) a%and ca effect cresterea umiditatii relati%e a aerului dincolo de limitele i#ienice acceptabile) ca si reducerea temperaturii superficiale si condens succesi%) fa%ori&and de&%oltarea de microflora si fauna specifica' Astfel) o incapere de locuit *dupa G. si I. Massari, Risanamento igienico dei locali umidi, oepli, Milano !""#+ poate fi declarata 6insalubra8 atunci cand se incadrea&a in una din urmatoarele cate#orii $miditatea continuta in &idarie depaseste ?@ in #reutate*in ca&ul &idariilor de caramida+ si .@ daca este din piatra poroasa Protectia termica este insuficienta si determina o predispo&itie la condens) respecti%e re&istenta termica totala9mp a cel putin unui perete de inc"idere este mai mica de 1mp"C9Ecal) pentru &one climatice cu temperature lunii celei mai reci sub . FC'

'ursa umiditatii In #eneral) umiditatea pre&enta in constructiile %ec"i este de in#a"ie*pro%ine din e$terior+ si are c"aracter cronic) a%and un comportament substantilal diferit de umiditatea de constructie) cu caracter tran&itoriu din cladirile noi' Umiditatea din constructiile %ec"i este distribuita nere#ulat si afectea&a numai o parte a cladirii5 este stationara sau frec%ent pro#resi%a in timp) este distribuita uniform in masa elementelor le#ate din &idarie' ;upa sursele de pro%enienta a apei) umiditatea pre&enta in constructiile %ec"i poate fi #rupata in ? mari cate#orii 1+ Umiditate din precipitatii atmosferice) prin infiltratii directe) in special din ploaia asociata cu %ant5 /+ Umiditate din atmosfera) prin condens superficial sau interstitial5

?+ Umiditate din teren) prin ascensiune capilara) cu doua cate#orii de surse posibile ?a+ din ape de suprafata dispersate in teren *ape meteorice sau scur#eri accidentale din conducte) puturi) re&er%oare+5 ?b+ din pan&a freatica' Umiditatea din precipitatii atmosferice nu ridica in #eneral probleme speciale pri%ind identificarea sursei si continutului inter%entiilor) fiind de obicei le#ata de neetanseitati *de#radari ale in%elitorii) rosturi desc"ise) fisuri+ si9sau defectiuni ale dispo&iti%elor de colectare *(#"eaburi) burlane+)fenomenele fiind accentuate de mentinerea timp indelun#at a conditiilor umede in lipsa unei intretineri corespun&atoare' Un interes special in cadrul inter%entiilor de reabilitare pre&inta umiditatea din condens si cea pro%enita din teren) prin ascensiune capilara) cau&ele e$acte fiind mai dificil de identificat' Uneori) in ca&ul cladirilor %ec"i) cele doua fenomene sunt asociate' Condensul se manifesta ca fenomen discontinuu) ce decur#e din racirea locala a aerului in contact cu o suprafata rece) si este le#at de conditii meteorolo#ice momentane sau periodice *se&oniere+) asociate unei protectii termice insuficiente) unor elemente de constructie cu alcatuire neomo#ena) inertiei termice mari a elementelor de constructie masi%e si in contact cu pamantul) umiditatii relati%e crescute a aerului sta#nat prin e%aporarea unor suprafete umede sau prin conditiile de utili&are *in &idariile construite din materiale capilate G caramida) calcare poroase)etc' G un condens limitat nu este daunator) atata timp cat apa) mi#rand prin perete catre suprafata e$terioara) se poate e%apora liber+) etc' In ca&ul &idariilor traditionale) lipsite de "idroi&olatii ori&ontale si alcatuite din materiale poroase) fenomenul ascensiunii capilare a apelor din teren superficiale sau de profun&ime) constituie una dintre problemele ma(ore ale reabilitarii' Continutul ascensiunii capilare este asta&i amplificat de folosirea unor finisa(e interioare si e$terioare impermeabile care limitea&a e%aporarea apei din &idarii) de modificari ale re#imului "i#rotermic al constructiilor le#ate de e$i#ente de utili&are contemporane *modificari ale re#imului de incal&ire si %entilare ale spatiilor interioare+) de modificari ale ni%elului pan&ei freatice prin di%erse lucrari subterane) de pre&enta in sol a numeroase trasee de ec"ipare edilitara susceptibile de defectiuni si posibile surse de infiltratii) de folosirea de fertili&anti in a#ricultura cu consecinte pri%ind concentratia salina a apei) etc'

E#aluarea cantitati#a a umiditatii Pentru o e%aluare corecta a fenomenelor si o inter%entie eficienta) este necesara o apreciere cantitati%a a umiditatii prin masuratori cu instrumente adec%ate *a' <asurarea umiditatii relati%e a aerului cu "i#rometrul sau cu piscometrul) si b' <asurarea umiditatii elementelor de inc"idere cu metoda electrica sau cu metoda ponderata+) in laborator sau in situ) simptomele %i&ibile si 6bunul simt8 neiind pe deplin concludente' In acest sens dam in continuare cate%a e$emple' In ca&ul cladirilor %ec"i) petele pre&ente pe tencuiala pot fi reminiscente ale unui fenomen inc"eiat) ca si semne ale unei umiditati actuale' Pre&enta ero&iunilor pe paramente e$terioare este le#ata de ume&iri si uscari alternate datorita %ariatiilor meteorolo#ice) in timp ce) intr!un spatiu inc"is) rece si ne%entilat) cu procente mari de umiditate constanta lipsesc de obicei simptomele de ero&iune) incat in ca&urile cele mai #ra%e) tencuiala nu acu&a nici o alterare' Pre&enta eflorescentelor impresionante de salnitru *nitrat de potasiu+ este le#ata de pre&enta si particularitatile acestor saruri solubile) si nu implica o umiditate mai mare a respecti%ului perete fata de un altul cu mai putine eflorescente' <uce#aiurile) care au ne%oie de o umiditate minima) asociata lipsei oricarei miscari de aer) lipsei luminii si pre&entei unui suport or#anic) nu pot constitui o indicatie pri%ind ni%elul de umiditate a incaperii si nici in ceea ce pri%este ori#inea apei' <asuratorile G de altfel) simple ca procedura G ofera o e$presie #raduala continutului fenomenului) referindu!se la di%erse aspecte ale acestuia) intre care de ma$ima numerica a

importanta este determinarea cantitatii de apa din &idarie ce permite deducerea distributiei ume&elii in &id *dia#rama sectiunii umede+ si) ca atare) a caii sale de acces *fi#' 1+'

Com&ortarea materialelor in ra&ort cu a&a Cu referire la comportarea materialelor in raport cu apa) tratatele te"nice de specialitate iau in #eneral in considerare trei caracteristici) %erificate e$perimental a' cantitatea de apa absorbita de proba inte#ral scufundata) respecti% coeficientul de imbibare5 b' %ite&a sau puterea de absorbtie a probei inte#ral scufundate) denumita uneori putere de absorbire capilara5 c' %ite&a de e%aporare a probei e$trase din apa' In ceea ce pri%este studiul umiditatii &idariilor insa) coeficientul de imbibare are un interes relati%) intrucat in realitate) cu e$ceptia unor ca&uri rare) materialul nu se #aseste scufundat inte#ral in apa' ;e mult mai mare interes este) in acest ca&) cantitatea de apa pe care materialul o poate acumula fiind in contact cu lic"idul numai printr!o portiune limitata a suprafetei sale) respecti% cantitatea de apa absorbita de partea uscata) aflata deasupra ni%elului apei *in emersiune+' O astfel de situatie studiata in laborator reproduce destul de fidel ca&ul &idariei in ele%atie care absoarbe apa din teren si furni&ea&a date esentiale pentru clasificarea materialelor de constructie in raport cu umiditatea &idariilor' Cercetarile efectuate in acest sens de Gio%anni si Ispolito <assari introduc doua noi caracteristici ale materialelor in raport cu apa 1' cantitatea de apa absorbita in emersiune) e$primata in procente raportata la %olum sau #reutate) denumita 6coeficient de atractie8' /' cantitatea de apa) in #rame) absorbita in unitatea de suprafata) denumita putere de 6atractie8' In ca&ul anumitor pietre naturale) e$ista o mare diferenta intre cantitatea de apa acumulata in imersiune si cea retinuta atunci cand materialul %ine in contact cu apa doar prin intermediul unei suprafete) respecti% este o mare diferenta intre coeficientul de

imbibare si cel de atractie este ca&ul pietrelor cu #oluri relati% mari) ca tra%ertinul) care) scufundate) se incarca cu apa in #oluri) pentru ca apoi) e$trase partial) sa nu aiba nici o putere de atractie asupra acelei ape' Absorbtia in emersiune) respecti% proprietatea materialelor ce se propune a fi denumita 6atractie8) este specifica materialelor poroase si permeabile) cu #ranulatie fina si omo#ena) cum ar fi ceramica poroasa) tufurile) calcarele poroase) unele con#lomerate'

(bsorbtia in imersiune)imbibarea* Clasificarea #enerala a materialelor de constructie in functie de cantitatea de apa in care se imbiba atuci cand sunt inte#ral scufundate in apa*procente din %olumul probei) respecti% umiditate %olumetrica+ =@!='1@ pietre foarte compacte*#ranit) marmura si calcare &a"aroide etc'+5 ='1@!C@ pietre mai putin compacte*calcar obisnuit compact etc'+5 C@!/=@ con#lomerate) calcar semidur) tra%ertin) mortar de ciment) mortar de %ar) carami&i compacte si de parament5 /=@!?C@ calcar moale) tuf de buna calitate) mortar de %ar cu pu&&olana5 ?C@!CC@ tuf calcaros sau %ulcanic) carami&i de mana) ipsos' ;upa cum era de asteptat) materialele naturale cu cea mai mare capacitate de imbibare sunt cele mai usoare' (bsorbtia in emersiune )+atractia,* In sensul definitiilor date anterior) orice material aflat partial in contact cu apa este caracteri&at de doua marimi care e$prima cantitatea si %ite&a cu care acesta absoarbe apa' E$perientele de laborator conduse de G' si I' <assari si reproducand la scara mai mica situatia &idariilor in mediul natural) au condus la urmatoarele obser%atii Inaltimea pana la care se ridica ume&eala *inaltimea de 6atractie8+ difera de la un material la altul) functie de tipul si diametrul capilarelor in cadrul structurii materialului este ma$ima in ca&ul mortarelor "idraulice de pu&&olana *umiditate

%olumetrica ?1@+ si al carami&ilor foarte poroase) desc"ise la culoare *umiditate %olumetrica ?=)0@+5 urmea&a calcarul poros) tuful) mortarul de %ar5 pot fi considerate a nu manifesta practic fenomenul de absorbtie pietrele naturale compacte din trei cate#orii #ranituri) calcare &a"aroide) ba&alturi) ceea ce le face optime pentru fundatii5 Cantitatea de apa absorbita in imersiune si in emersiune este aceeasi in ca&ul carami&ii si foarte diferita in ca&ul altor materiale) ca unele tufuri si con#lomerate calcaroase) ca betonul poros artificial) care absorb mult mai mult in imersiune decat in emersiune) materialele ca%ernoase si compacte) ca tra%ertinul) nu absorb apa in emersiune5 <ortarul de %ar!nisip absoarbe mai putin decat cel de %ar!pu&&olana) dar este mai rapid) adaosurile "idrofu#e obisnuite in mortar reduc apro$imati% la (umatate absorbtia) dar nu o anulea&a) in sc"imb se reduce mult %ite&a de absorbtie de 1= ori in ca&ul mortarului de %ar si de . ori in ca&ul mortarului de ciment5 In #rupul de materiale e$aminate) %ite&a ma$ima de absorbtie o are caramida foarte poroasa) #albuie) cca 19/ caramida rosie) cca 190 mortarul de %ar!nisip si cca 19C mortarul "idraulic de pu&&olana5 A%and in %edere diferentele intre di%erse materiale in ceea ce pri%este %ite&a de absorbtie) &idarii la fel de uscate %enite in contact cu apa %or pre&enta manifestari de ume&eala in inter%ale de timp diferite *daca un perete din carami&i #albui se ume&este dupa un an) unul din tuf se ume&este dupa D ani+5 Vite&a de absorbtie este mai mare in caramida decat in mortarul aderent acesteia ) iar mortarul absoarbe in final apro$imati% aceeasi cantitate5 In mortarul de ciment absorbtia este de 1= ori mai lenta fata de mortarul de %ar * de .!D= de ori daca este "idrofu#at+ si de cca C= de ori fata de caramida #albuie' O obser%atie interesanta este cea facuta de Eetternac"er) conform careia in caramida cantitatea de apa absorbita este uniform reparti&ata in masa probei pe toata inaltimea umeda) in timp ce in probele de piatra naturala straturile superioare contin intotdeauna mai putina apa decat cele inferioare' Acest fapt se poate e$plica in le#atura cu pre&enta capilarelor de diametre diferite in structura pietrei naturale * un con#lomerat calcaros in ca&ul e$perimentului efectuat de Eetternac"er+) ceea ce determina inaltimi diferite de

ascensiune a apei) spre deosebire de capilarele de diametru constant ale carami&ii) care determina o distributie uniforma a apei la inaltimea ma$ima de ascensiune' Aceasta constanta a diametrelor capilarelor constituie sio e$plicatia comportamentului identic al carami&ii in imersiune si emersiune' In ceea ce pri%este caracteristicile de capilaritate) materialele umede pot pre&enta capilaritatea po&iti%a) atunci cand e%apora apa cu aceeasi usurinta cu care o absorb * caramida) mortarul de %ar) panourile din fibre lemnoase+) sau capilaritate ne#ati%a) atunci cand o e%apora doar la suprafata si oretin in nucleu * betonul celular) tuful) %ata minerala+' Adsorbtia poate fi considerata un ca& particular al fenomenului #eneral de absorbtie a umiditatii de catre un material poros!capilar aflat in contact cu un mediu ce contine a anumita cantitate de apa' Ca&ul cel mai semnificati% este cel al contactului cu aer umed' Adsorbtia are loc in doua fa&e distincte condens in microcapilare si condens in macrocapilare' ;aca %aloarea umiditatii materialului este inferioara celei de ec"libru cu aerul) se #enerea&a un fenomen de adsorbtie moleculele %aporilor de apa sunt atrase de peretii capilarelor si formea&a pelicule subtiri) ce imbraca acesti pereti5 peliculele de%in din ce in ce mai consistente) pana cand ocupa complet spatiul disponibil' In aceste conditii) se formea&a meniscul) cu fenomenel ede capilaritate ce decur#' La temperatura constanta) presiunea %aporilor p%) deasupra meniscului este inferioara presiunii de saturatie ps si se difererntia&a considerabil in ca&ul capilarelor cu diametrul foarte mic' A%and in %edere ca in conditii de ec"ilibru p %Hp%a * unde p%a H presiune a%aporilor in aer+) se poate deduce ca) in microcapilare se produce condens c"iar pentru %alori ale umiditatii relati%e a aerului mult sub %aloarea de saturatie' La cresterea umiditatii pentru temperatura constanta) creste si umiditatea materialului in conditie de ec"ilibru' In apropierea %alorii de saturatie a aerului) umiditatea creste foarte rapid in acest ca&) lic"idul umple si capilarele de dimensiuni mai mari' Ca&ilaritatea materialelor &oroase

;upa cum re&ulta din cele de mai sus) procesele care conduc la o crestere a continutului de umiditate in materialele poroase pot fi sistemati&ate astfel Absorbtie in pre&enta aerului umed5 Absorbtie in emersiune5 Absorbtie in imersiune *imbibare+'

<aterialele poroase aflate in contact cu apa lic"ida sau cu %aporii de apa continuti in atmosfera) absorb umiditatea datorita fenomenelor de atractie intermoleculara ce se de&%olta la ni%elul suprafetelor de contact' -tructura poroasa a materialelor este comple$a pentru unele dintre ele) o repre&entare sc"ematica si simplificata poate fi cea a unei retele de capilare ce lea#a porii mai mari) deci o succesiune de 6ca%itati8 de diametre) lun#imi si po&itii %ariabile' ;escrierea fenomenului de propa#are a umiditatii in structura materialelor pe ba&a fenomenului de capilaritate este utila in special cu referire la ascensiunea apei pro%enita din teren' 4enomenul fi&ic cunoscut sub numele de capilaritate constitue o abatere de la principiul %aseloe comunicante) manifestata in ca&ul luc"idelor aflate in tuburi de diametru comparabil cu al unui fir de par) numite capilare * sau intre doua plane paralele) la o distanta de acelasi ordin de marime +' In cadrul dinamicii fluidelor) fenomenul este e$plicat pe ba&a actiunii combinate a fortelor de atractie moleculara ce se manifesta in macroscopie ca forte de ade&iune) respecti% atractia e$ercitata de moleculele peretilor %asului si de coe&iune) dintre moleculele lic"idului) precum si ca fenomene de tensiune superficiala' Cand un lic"id se afla in contact cu suprafata unui solid) moleculele sale sunt atrase de cele ale solidului si se de&%olta o forta de ade&iune' ;aca lic"idul 6uda8 solidul *ca&ul apei+) fortele de ade&iune depasesc pe cele de coe&iune * datorate atractiei moleculelor interne asupra celor superficiale+) iar suprafata lic"idului pre&inta o curbura conca%a * menisc conca%+' Introducand un tub de diametru foarte mic * capilar+ intr!un %as cu apa) se constata formarea unui menisc conca% la contactul dintre lic"id si peretele tubului si ridicarea apei in tub' Ec"ilibrul este atins atunci cand diferenta de presiune dintre aerul

e$terior si apa din interiorul capilarului este compensata de presiunea "idrostatica a coloanei de apa' ;in e$presia le#ii fundamentale a ascensiunii capilare formulata in fi&ica re&ulta ca ! ! inaltimea de ascensiune este in%ers proportionala cu densitatea lic"idului si ra&a tubului capilar5 inaltimea de ascensiune este direct proportionala cu tensiunea superficiala) care) la randul ei) creste temperatura' Prin analo#ie cu campul #ra%itational) se poate defini 6potentialul capilar8 *ener#ie potentiala pe unitatea de masa+) in%ers proportional cu densitatea lic"idului si ra&a capilarului' Un lic"id care 6uda8 *apa+ se deplasea&a dinspre confi#uratii cu potential capilar mic *deci) cu ra&a mare+ catre confi#uratii cu potential mare *ra&a mica+' Altfel spus) intr!un lant de capilare comunicante ce ra&e diferite) deplasarea se %a produce de la capilarul de diametru mai mare spre cel de diametru mai mic) si nu in%ers' Cantitatea de apa absorbita si inaltimea de ascensiune depind intr!ade%ar de distributia capilarelor) ca po&itie si diametru' Influenta omo#enitatii capilarelor este e%identiata de compararea re&ultatelor probelor de absorbtie in imersiune si in emersiune in ca&ul unei distributii neomo#ene) re&ultatele %aria&a nesemnificati% *ca&ul carami&ii+' Raspandirea in &idarie a apei continand saruri minerale di&ol%ate include si fenomene de difu&ie' Retinem) din fi&ica) faptul ca masa substantei difu&ate este direct proportionala cu diferenta concentratiilor si coeficientul de difu&ie) respecti% cu temperatura si natura solutiei' 4enomene de difu&ie pot a%ea loc nu numai prin contact direct) ci si prin membrane de separare permeabile sau semipermeabile *osmo&a+) constatandu!se trecerea preferentiala si cu %ite&a mai mare a di&ol%antului catre solutie5 se produce in acest ca& o presiune) orientata spre di&ol%ant care se numeste presiune osmotica' In ca&ul solutiilor bune conducatoare de curent *ca&ul solutiilor saline+) presiunile osmotice au %alori e$trem de mari' La concentratiile molare e#ale) presiunea osmotica a solutiilor saline este mai mare) pana la dublu) fata de solutiile rau conducatoare5 %alori ridicate ale presiunii osmotice sunt consecinta disocierii electrolitice a moleculelor in particule mai mici) marind concentratia molara'

4enomenul ridicarii si raspandirii apei in sidarii include si actiuni de natura electrodinamica' Este cunoscut faptul ca intre terenul de constructie si &idarie e$ista o diferenta de potential de contact) pamantul constituind polul po&iti%) iar &idaria polul ne#ati%) ceea ce) in pre&enta unui electrolit) #enerea&a forte electromotoare suplimentare) care %aria&a in functie de temperatura' -imilar) discontinuitatea de concentratie salina a apei din &id) face ca aceasta sa fie) in fapt) un comple$ de mici pile electrice capabile sa produca forte electromotoare' Transportul de electricitate in electroliti este un curent de con%ectie are ca %e"icul ionii) care isi asocia&a un numar oarecare de molecule sol%entului *apei+) tra#and dupa ei intre#ul corte#iu' Acest transport este amplificat proportional cu cresterea temperaturii' In ceea ce pri%este %asele capilare prin care circula un electrolit) retinem faptul ca) in cadrul electrodinamicii) se defineste fenomenul de electrocapilaritate5 acest fenomen este le#at de modificarea tensiunii superficiale in urma aplicarii unei forte electromotoare) modificare ce produce o deplasare a meniscului' -inteti&and) %om retine faptul ca fenomenul de conductibilitate capilara in &idarii este in%ers proportional cu diametrul porilor si densitatea lic"idului si este accentuat de concentratia salina a apei si de crestere a temperaturii' (scensiunea ca&ilara in "idarii ;aca in cea ce pri%este e$perientele de laborator pe probe din di%erse materiale se constata diferite inaltimi de absorbtiea apei in emersiune) in ca&ul &idariei puterea de absorbtie tinde catre cea specifica materialului de ba&a cu cat rosturile sunt mai subtiri si) deci) cantitatea de mortar mai redusa) cu atat comportamentul #lobal al &adariei %a fi mai apropiat de cel al materialului de ba&a' Este ca&ul &idariilor de caramida) cu asi&e re#ulate si rosturi relati% subtiri) in opo&itie cu &idariile din pietre nere#ulate si cu mult mortar' ;in punctul de %edere al comportamentului fata de in%a&ia umeda) elementele le#ate pot a%ea in raport cu mortarul o relatie acti%a) de cooperare) sau pasi%a acti%a) atunci cand elemetele le#ate transmit umiditatea cu %ite&a mai mare sau e#ala cu cea a mortarului5 pasi%a) atunci cand umiditatea este absorbita de mortar'

In #eneral) umiditatea ascensionala urmea&a calea cea mai scurta posibila' Intr!o &idarie de caramida) transportul de umiditate se produce in linie dreapta) a%and in %edere puterea de absorbtie similara a carami&ilor si a mortarului) umiditatea atin#andintr!un timp scurt inaltimi mari' In sc"imb) o &idarie din pietre anticapilare accepta pe ansamblu cu #reu patrunderea de umiditate) intrucat aceasta se produce numai prin intermediul mortarului) deci pe o cale lun#a) sinuoasa si mult mai lenta' Practic o in%a&ie umeda ascendenta datorata e$clusi% mortarului de %ar este imposibila' -ensul ascendent al umiditatii este determinat de coe$istenta a doua conditii a'continuitatea alimentarii din teren a &idului5 b' capilaritatea materialului le#at de mortar' Intreruperea continuitatii de alimentare face ca umiditatea sa de%ina descendenta' In ca&ul &idariilor de piatra) cooperarea acti%a a materialelor la transportul umiditatii depinde de tipul de piatra se de dimensiunile elementelor le#ate' ;aca este %orba de pietre sau blocuri de asemenea dimensiuni) incat) luate i&olat si puse in contact cu apa) se ume&esc inte#ral) pe toata #rosimea) atunci fiecare element de acest fel %a transmite umiditatea) a%and aceeasi functie acti%a ca si caramida) dar cu %ite&a mult mai mica' In%ers) daca inaltimea elementului le#at depaseste considerabil inaltimea de absorbtie) respecti%ul element nu %a contribui la transmiterea umiditatii si %a tinde sa retina aoa absorbita din mortarul adiacent) pastrandu!si nucleul uscat sau aproape uscat5 in acest ca&) a%ansarea umiditatii in &id este e$trem de lenta) iar inaltimea ma$ima ce poate fi atinsa este foarte redusa' -e e$plica astfel situatia) constatata frec%ent) a doua &iduri aflate in aceleasi conditii de amplasament in raport cu apa) reali&ate din acelasi material de ba&a) dar sub forma unor elemente de dimensiuni net diferite si care re&ulta) practic) unul ostil si celalalt fa%orabil ascensiunii umiditatii' 4unctie de ra&a capilarelor materialului in conditii de perfecta %erticalitate) se poate determina inaltimea de ascensiune capilara' In realitate insa rareori inaltimea de ascensiune capilara a unui material atin#e %alorile teoretice ce nu tin cont de caracteristicile de salinitateale apei) %ariabile in functie de amplasament) si nici de e%aporare) fenomen influentat de o serie de factori conte$tuali' Vite&a de ascenisune a umiditatii in &id scade pro#resi%) fiind contrabalansata de e%aporarea superficiala dincolo de un anumit ni%el) ascensiunea) de%enita foarte lenta) nu

mai este continua) ci in salturi) fa%ori&ate de anumite conditii oca&ionale *cum ar fi reducerile temporare ale insoririi+) ce fac sa %arie&e continutul e%aporarii superficiale' Iidul in care se ridica umiditatea poate fi considerat o conducta capilara) iar cantitatea de apa absorbita) in unitatea de timp) de sectiunea ori&ontala a &idului la iesirea din pamant) poate fi considerata debitul sectiunii de absorbtie' Pentru o anumita inaltime de absorbtie stabili&ata) e$ista pentru orice &id un ec"ilibru "idric conform caruia debitul sectiunii inferioare deabsorbtie e#alea&a e%aporarea totala a peretilor' ;in aceste moti%e) inaltimea de ascensiune a umiditatii este mai mica pe fatadele bine insorite si %entilate' Orice reducera a suprafetei de e%aporare determina reluarea *accentuarea+ ascensiunii umiditatii' In ca&ul &idariilor de acelasi fel si in aceleasi conditii de amplasament) sectiunea de absorbtie si) deci) debitul cresc direct proportional cu #rosimea &idului' Ca atare) pentru a ec"ilibra absorbtia mai mare) &idul mai #ros are ne%oie de o suprafata de e%aporare mai mare) ceea ce face ca umiditatea sa se ridice mai sus' ;eci) in conditii e#ale de materiale si amplasament) continutul de umiditate si respecti% inaltimea de ascensiune sunt proportionale cu #rosimea &idului' -a&ortul dintre su&rafata de e#a&orare si cea de absorbtie ) dedus din di%erse obser%atii asupra unor &idarii umede) este in medie urmatorul la stalpi i&olati -e9-a H /'''? la pereti e$teriori -e9-a H ?'''3 la pereti interiori -e9-a H 0'''1=

Raportul dintre inaltimea ma$ima de ascensiune a umiditatii *" a+ si #rosimea &idariei *d+ este denumit in literatura de specialitate indice de ascensiune H " a9d si ia urmatoarele %alori la stalpi i&olati "a9d H 1 la pereti e$teriori "a9d H 1)C'''0 la pereti interiori "a9d H /'''C

In practica cele mai mari inaltimi de ascensiune se intalnesc in le#atura cu urmatoarele conditii &iduri de caramida) iarna) e$punere la ,ord) apa cu continut salin mare) aer saturat sau aproape de saturatie'

Uscarea materialelor umede Un &id umed din ascensiune capilara si in care acest proces s!a stabili&at la o anumita inaltime) este caracteri&at de un bilant "idric conform caruia o anumita cantitate de apa intre pe la ba&a &idului si o alta iese prin e%aporare la ni%elul suprafetelor e$puse la aer' Cunoasterea coeficientilor de e%aporare superficiala ale di%erselor tipuri de &idarii ar permite calcularea cantitatii medii de umiditate transmise mediului ambiant in unitatea de timp de un perete umed) in conditii date de temperartura si #rad "i#rometric al aerului' ;esi conditiile se modifica pro#resi%) s!ar putea determina si numarul de sc"imburi de aer necesare pentru a cobori umiditatea aerului dintr!o incapere pana la limitele admise de e$i#entele de i#iena' In pre&ent) obser%atiile in domeniu sunt e$trem de reduse si un calcul ce se doreste precis nu ar reusi sa tina cont de %ariabilitatea conditiilor e$terioare' In practica) in ca&urile curente de pereti si pardoseli umede) e%aporarea unitara are %alori cuprinse intre 0 si 1=#9m /"' e%aporarea unitara creste de ?!C ori sub actiunea unui %ant slab *cca 3Am9"+ si de /!? ori sub actiunea soarelui) mai mult) in aceste conditii) e%aporarile unitare ale di%erselor materiale saturate cresc aproape paralel' Cercetari interesante in ceea ce pri%este uscarea matereialelor de constructii au fost reali&ate de ErJll) Erisc"er si GJrlin#' O e$punere succinta a re&ultatelor acestor cercetari pot aduce o contributie practica in problema asanarii &idariilor' In uscarea unui material umed se distin# doua fa&e in prima fa&a) eliminarea apei de catre suprafata materialului este constanta)

pe masura ce procentul de ume&eala continuta in masa acestuia scade pro#resi%5 e%aporarea se produce cu %ite&a la temperatura constanta5 suprafata este saturata5 dupa un anumit punct) numit punct de infle$iune si corespun&and unui anumit procent de ume&eala) caracteristic fiecarui material) are loc o cadere brusca a e%aporarii'

Acest comportament pare a fi caracteristic tuturor materialelor poroase si diferit de la material la material5 el poate fi e$primat #rafic printr!o dia#rama de uscare

*dia#rama Erisc"er!GJrlin#) fi#'/+) ce cuprinde o portiune aproape ori&ontala *e%aporare constanta+ si o a doua portiune) ce tinde spre %erticala *e%aporare in declin rapid+' E$plicatia se ba&ea&a pe obser%atia ca) in prima fa&a) atunci cand suprafata materialului este saturata) %ite&a de e%aporare depinde numia de deficitul de saturatie a aerului si este independenta de proprietatile materialului in curs de uscare' Intr!un anumit moment al procesului de uscare *punctul de infle$iune+) cand suprafata nu mai este saturata) o noua cantitate de apa %ine din straturile interne ale materialului) dar cu %ite&a mai mica decat cea care ar fi necesara pentru alimentarea e%aporarii constante' In acest moment inter%in caracteristicile de conductibilitate capilara specifice fiecarui material in parte) ce determina o re&istenta mai mare sau mai mica pe care apa o intampina pentru a a(un#e la suprafata in aceasta fa&a %ite&a de e%aporare depinde deci) de structura specifica a materialului' Este e%ident ca) in ceea ce pri%este efectele &idariilor umede asupra microclimatului interior) prima fa&a este cea mai periculoasa prin puterea considerabila si

constanta de e%aporare a &idului saturat) in timp ce in fa&a a doua puterea de e%aporare scade rapid' E$perimentele efectuate *in Italia si <area Britanie+ au do%edit faptul ca e%aporarea unitara are %alori apro$imati% e#ale pentru di%erse materiale atunci cand suprafata lor se mentine saturata) %alori cuprinse intre ? si / #9m /"' ;in punct de %edere practic) acest fapt conduce la conclu&ia ca) atunci cand sunt foarte umede *in prima fa&a de e%aporare+) &idarii din materiale di%erse produc aceeasi e%aporare superficiala si) deci) aceleasi efecte nefaste asupra microclimatului interior' ;ia#rama celei de!a doua fa&e este cu atat mai apropiata de %erticala) cu cat structura materialului este mai omo#ena *e$' nisipul) fi#'?+'

-e poate deduce de aici ca ) in ca&ul &idariilor de materiale cu #ranulatie foarte fina si omo#ena) prima fa&a %a a%ea o durata sensibil mai lun#a decat in ca&ul &idariilor din material discontinuu si etero#en) in timp ce fa&a a doua %a fi rapida si scurta' Cu alte cu%inte) un &id umed din caramida de buna calitate si mortar cu a#re#ate fine) construit) in#ri(it) cu asi&e re#ulate) %a continua sa aiba o e%aporare unitara superficiala ridicata si constanta c"iar daca) continutul sau procentual de umiditate atin#e o anumita %aloare *spre e$emplu) .!3)3@ in %olume) pentru caramida cu #reutate specifica K H 1)3.+) e%aporarea superficiala se reduce considerabil si incepe uscarea efecti%a' ;impotri%a) un &id din diferite pietre brute poroase) cu mortar #rosier) cu a#re#ate necernute) %a a%ea o prima fa&a de e%aporare unitara constanta relati% scurta) cand inca e$ista un continut procentual de ume&eala ridicat) incepe a doua fa&a) respecti% un lent declin al e%aporarii superficiale' ;in punct de %edere al efectelor asupra conditiilor de i#iena) &idaria de caramida este in #eneral mult mai periculoasa decat &idariile de piatra) intrucat) c"iar la %alori mai (oase ale continutului procentual de ume&eala) transmite mediului ambiant apa pe care o contine printr!o e%aporare ridicata si constanta) lucru ce nu se petrece in ca&ul &idariilor din pietre usoare) si in special din tuf) care conser%a in el apa c"iar in procente ridicate *de remarcat faptul ca &idariile de acest fel au o inertie mai mare si de acumularea apei) dar si la eliminarea ei) odata acumulata in masa &idului+' ;in aceste considerente) re&ulta urmatoarea clasificare din punct de %edere i#ienic a &idariilor) in functie de umiditatea procentuala in #reutate) propusa de G' si I' <assari

Tipul &idariei caramida piatra usoara si absorbanta *KN1'2+

Perfect uscata 1@

I#ienic uscata M?@

I#ienic tolerabila M0@

Umeda ?'''2@

4oarte umeda N2@

M0@

M.@

MD@

.'''1C@

O1C@

umiditatea proprie se orice alt material determina dupa uscarea materialului in aer liber Lpentru incaperi ocupate numai &iua In consecinta) putem afirma ca) o premisa fundamentala a orcarui studiu pri%ind conditiile de umiditate ale unei &idarii) ar fi stabili&area fa&ei in care se afla procesul de e%aporare) intrucat) asa cum s!a mai spus) un perete umed este mult mai periculos din punct de %edere i#ienic daca se afla in prima fa&a de e%aporare' -pre e$emplu) pentru o &idarie umeda din caramida a%and punctul de infle$iune la o umiditate de 33@ in %olume) o inter%entie de asanare are efecte reale de ameliorare numai daca reuseste sa reduca umiditatea sub aceasta %aloare) ceea ce corespunde unei reduceri considerabile a e%aporarii superficiale' ;in di%ersele e$perimente efectuate) s!a dedus faptul ca trecerea dintr!o fa&a in cealalta se %erifica in corespondenta cu urmatoarele %alori ale umiditatii #ra%imetrice) in functie de material ! ! ! pentru caramida obisnuita *K H1)3.+ G intre 0)D si ?)/@5 pentru tuf G intre 10 si 3@5 pentru ipsos G intre 2)C si C)?@5 M/@ peste umiditatea proprie M?@ peste umiditatea proprie

Re&ulta ca &idariile pot a%ea o e%aporare superficiala in scadere sub actiunea caldurii si9sau %entilarii atunci cand continutul lor de apa coboara sub urmatoarele %alori ale umiditatii #ra%imetrice ! ! ! C@ pentru caramida obisnuita5 10@ pentru tuf 2)C@ pentru ipsos' Constatarile de mai sus constitue doar elemente orientati%e pri%ind o posibila metoda de cuantificare a asanarii &idariilor' Procentele indicate cu caracter ilustrati% se refera la materiale i&olate si nu la ansamblul unei &idarii alcatuite din mai multe materiale' O obser%atie particulara in ceea ce pri%este efectele umiditatii elementelor de constructii asupra i#ienei incaperilor) re&ulta din e$perimentele efectuate) se refera la faptul ca aerul stationar a(un#e la saturatie in &ona de contact cu peretele umed) c"iar daca umiditatea peretelui este relati% (oasa *pentru 1D@ sau 0)C@ umiditatea #ra%imetrica) efectul este acelasi+) intr!un timp mai lun# sau mai scurt) in functie de %ite&a de e%aporare) respecti% in fa&a de uscare in care se afla materialul) conform dia#ramei Erisc"er!GJrlin#' Influenta e%aporarii peretelui umed asupra aerului interior incetea&a la .!3cm distanta) unde umiditatea aerului se ec"ilibrea&a cu cea din centrul incaperii' ;aca incaperea nu este %entilata) dupa un anumit timp o umiditate minima a &idariilor poate produce efecte spectaculoase *muce#ai+ in &ona imediat %ecina a peretelui' Re&ulta) din acesteobser%atii) e$plicatia eficientei dubla(elor de pereti ca inter%entie rapida in ceea ce pri%este asanarea climatului interior si locuibilitatea imediata a unor incaperi delimitate de pereti ume&i' In ceea ce pri%este comportarea materialelor in raport cu umiditatea) mai trebuie retinute urmatoarele conclu&ii de interes practic comparand comportamentul carami&iii cu cel al mortarului) cu care se

asocia&a) se remarca faptul ca acesta din urma are o mai mare inertie atat in ceea ce pri%este absorbtia) cat si in ceea ce pri%este e%aporarea5 de aceea) in asanarea &idariilor de caramida umede este foarte utila) ca practica accelerati%aa uscarii) indepartarea pro%i&orie a tencuielii5

intre mortar si elementele le#ate intr!o &idarie) diferentele de continut de

apa sunt mai mari sau mai mici in functie de umiditatea &idului intr!un perete foarte umed) componentele au apro$imati% acelasi continut de apa5 intr!o &idarie cu umiditate medie) componentele au continut diferit de umiditate5 intr!o &idarie putin umeda sau foarte bine %entilata) diferenta este si mai mare' In practica se recur#e frec%ent la o medie5 materiale di%erse) saturate sau cu procente mari de umiditate) e%apora cantitati apro$imati% e#ale pe unitatea de suprafata5 in sc"imb) la %alori mici ale umiditatii continute) comportamentul materialelor se diferentia&a) e%aporarea unitara tin&and sa de%ina proportionala cu %ite&a de absorbtie a materialului uscat5 atribuind %aloarea 1 e%aporarii unitare cantitati%e a carami&ii foarte poroase) e%aporarea unitara a carami&ii obisnuite este de cca P) cea a mortarului de %ar de cca 19C) a tufului 19D) a mortarului de ciment 19C5 dintre &idariile umede) cea mai daunatoare este cea din carami&i moi si mortar de %ar) atunci cand este apro%i&ionata constant cu apa) asa cum se intampla in ca&ul umiditatii ascensionale din pan&a freatica5 cantitatea de apa pe care un &id umed o poate absorbi din teren %aria&a

intre limite lar#i si depinde) intre altele) de e%aporarea superficiala cu cat este fortat sa e%apore cat mai mult in &ona supraterana) cu atat %a absorbi mai mult la ni%elul fundatiilor5 daca fundatile %in oQincontact cu pan&a freatica) %entilarea) c"iar foarte accelerata) nu %a putea a%ea un efect de uscare5 in sc"imb daca umiditatea pro%ine din actiunea directa a ploii sau din condens) %entilarea are ca efect si#ur uscarea completa' Caracteristicile de absorbite si e#a&orare ale carami"ii. .idrofilia carami"ii ;upa unele studii) suprafata carami&ii este caracteri&ata de un dublu strat electric cu o dispo&itie de sarcini ne#ati%e spre interiorul carami&ii si po&iti%e spre e$terior) ceea ce fa%ori&ea&a atractia moleculelor de apa pre&ente in mediul ambiant cu formarea de le#aturi de "idro#en *"idrofilia carami&ii+' Pe de alta parte) structura carami&ii fiind poroasa) apa este atrasa in pori prin suctiune capilara' In masa carami&ii apa tinde sa se distribuie in asa fel) incat intre#ul sistem sa pre&inte ener#ia totala minima posibila in raport cu distributia di%erselor

diametre de pori' Astfel) procesul de patrundere a umiditatii in masa carami&ii poate fi descris ca fiind structurat pe urmatoarele ni%eluri ! ! ! ! ni%el 1 materialul este complet uscat5 ni%el / apa patrunde in porii mici) cei mari * peste =)/C u+ ramanand uscati5 ni%el ? o pelicula de molecule de apa imbraca suprafata porilor mari5 ni%el 0 toti porii sunt plini de apa' Conform acestui model) re&ulta ca la un moment dat) masa carami&ii nu este in mod obli#atoriu toata afectata de acelasi ni%el de patrundere a apei' Absorbtia *spre interior si uscarea *spre e$terior+ implica procese comple$e de mi#ratie a moleculelor de apa si frec%ente sc"imbari ale starii de a#re#are *lic"id9%apori+' In pri%inta absorbtiei) porii cei mai apropiati de suprafata tind sa se umple cu apa *cei mai mici+ sau sa fie acoperiti de o pelicula superficiala *cei mai mari+) corespun&ator ni%elului ?) in timp ce masa interna ramane relati% uscata *ni%elurile / si 1+' Absorbtia a%ansea&a de la e$terior spre interior fie printr!un tranfer pro#resi% de molecule lic"ide *difu&ie lic"ida+) fie printr!o e%aporare in porii u&i) difusie de %apori si condens succesi% in porii uscati' <i#rari de absorbtie a ume&elii sunt facilitate de pre&enta sarurilor "i#roscopice' In pri%inta uscarii) "idrofilia superficiala a carami&ii face ca eliminarea si e%aporarea umiditatii sa aiba loc mai dificil ca absorbtia' E%aporarea ar trebui teoretic sa se acti%e&e la %alori ale umiditatii aerului ambiant mai mici de 1==@ si sa fie facilitata de o buna %entilare' ;ar sin#ura suprafata a carami&ii disponibila pentru uscare este cea e$pusa la e$terior) iar daca porii interni se pot satura rapid de %apori de apa) e%aporarea incetea&a' In procesul de uscare) cand continutul scade sub ni%elul ? si pelicula de apa ce acopera porii mari nu mai este continua) mi#ratia de apa spre e$terior se poate petrece numai prin difu&ie de %apori) fenomen mult mai lent ca mi#ratia lic"ida' In plus) intrucat caramida tinde sa se mentina in ec"ilibru cu umiditatea mediului) o anumita cantitate de apa tinde sa ramana in interiorul sau' Limitele +electroosmo"ei, in uscarea "idurilor

In cele aratate anterior) #asim o posibila e$plicatie a limitelor constatate e$perimental in utili&area pentru asanarea &idariilor a procedeelor de tip electroosmotic) limite concreti&ate in insuccesul total al procedeului in anumite situatii) sau stoparea procesului de eliminare a umiditatii la un anumit pra#) in alte situatii' Termenul de electroosmo&a) defineste in #eneral un principiu fi&ic conform caruia) prin trecerea unui curent electric continuu printr!un electrolit) se poate efectua un transport de lic"id prin membrane poroase sau semiporoase) cu o %ite&a independenta de #rosimea membranei' ;iferenta de potential e$istenta in mod natural intrestraturile profunde ale terenului *anod+ si &idariile in ele%atie *catod+) cu %alor icuprinse intre 1= si 1== mV) uneori c"iar C== mV) in functie de caracteristicile amplasamentului si &idariei) #enerea&a forte electroosmotice care tind sa transporte apa catre catod) deci spre &idarie) insumandu!se cu fortele "idrodinamice de capilaritate' Procedeele de uscare electroma#netice se ba&ea&a pe principiul in%ersarii artificiale a polaritatilor) ceea ce are drept consecinta in%ersarea sensului de mi#rare a apei' Principiul si!a #asit cu succes aplicatii industriale di%erse) cea mai apropiata de domeniul constructiilor fiind consolidarea pro%i&orie a sapaturilor in ar#ile umede' Limitele sistemului constau insa in faptul ca respecti%ul principiu fi&ic este %alabil numai in ca&ul unor materiale cu continut mare de umiditate) cand mi#ratia apei se produce prin transfer pro#resi% de molecule lic"ide catre suprafata de e%aporare) proces ce poate fi acti%at sub actiunea unor forte de tip electroosmotic introduse artificial5 este ca&ul ar#ilelor si turbelor) unde continutul initial de umiditate %olumetrica este 2=!D=@) iar o reducere pana la /C@ este un succes' Procedeul nu functionea&a la %alori mici ale umiditatii) dincolo de punctul de infle$iune) respecti% in fa&a a doua de uscare) cand deplasarea apei se face mult mai lent) prin e%aporare si condens succesi%) si nu prin osmo&a) de unde blocarea practica a procesului de eliminare a ume&elii prin electroosmo&a la un pra# ce corespunde punctului de infle$iune) este ca&ul &idariilor umede) cu umiditati %olumetrice ce rareori depasesc ?=@ si unde o asanre efecti%a nu se poate obtine decat prin scaderea umiditatii sub punctul critic) respecti% in fa&a de scadere brusca a e%aporarii' In plus) se pare ca

fenomenul electroosmotic este franat pro#resi%) de re&istenta electrica in crestere pe care masa de &idarie o opune curentului electric pe masura ce se usuca' Uscarea "idariilor umede. &ote"a /etternac0er In #eneral) e%aporarea apei continute de o &idarie este e%ident facilitata de e$punerea la soare si aer uscat) in miscare' In conditii e#ale de e$punere) e%aporarea depinde de calitatea &idariei) erspecti% de un asa numit coeficient cu patratul #rosimii) respecti% t H p $ s/ ' In ceea ce pi%ete umiditatea din ascensiunea capilara) e%aporarea superficiala franea&a si in cele din urma) opreste ascensiunea umiditatii5 s!ar putea crede ca %entilarea siactiunea directa a soarelui produc o uscare uniforma pe toata suprafata &idului' -e pare insa ca in realitate uscarea se produce intr!un mod diferit' Cu oca&ia e$perientelor efectuate pe probe de materiale i&olate umede) s!a constatat ca efectul %entilarii si a insoririi este cel de a forta e%aporarea superficiala si ca unei e%aporari amplificate ii corespunde o crestere e#ala a absorbtiei la ba&a' Un fenomen similar se produce si in ca&ul &idariilor o crestere e#ala a %ite&ei de ascensiune a apei si) in consecinta o crestere a re&istentei pe care apa trebuie sa o in%in#a in capilarele &idului' Considerand &idul o conducta capilara) are loc o pierdere de presiune similara celei ce se produce atunci cand creste %ite&a de deplasare a apei intr!un tub' ;e aceea) inaltimea la care umiditatea a(un#e in &id tinde sa descreasca pe masura cresterii %ite&ei de e%aporare superficiala' ;upa EtternacAer) uscarea incepe) deci) la partea superioara si se produce complet) in timp ce sub linia de separatie intre umed si uscat &idaria isi mentine umiditatea initiala' Initierea uscarii se datorea&a numai pierderii de presiune prin frecare) ca urmare a masei sporite de apa care tran&itea&a &idul 6atrasa8 catre suprafata de e%aporare crescuta' Cu cat un &id e%apora mai multa apa) cu atat se reduce ni%elul de ascensiune a umiditatii' Inaltimea ma$ima posibila se atra#e in conditii de aer saturat si depinde) in acest ca&) doar de caracteristicile de alcatuire a &idului' de uscare *p+ caracteristic) fiecarui tip de &idarie) si #rosimea acesteia *s*1 timpul de uscare *f+ %aria&a

Ana!%isinescu Ale$andra #r' 01U Popo%ici Ana Raluca #r' 01

%i&liografie'
-odica Crisan. Articol Revista monumentelor istorice, anul !(#)!""*, Editura Cultura +ationala,
%ucuresti

(na!Maria %abija. -isteme performante pentru fatade) Editura Uni%ersitara Ion <incu) Bucuresti)
/==1

RRR'cosis'net9abstracts9EG-=/9=?/2/9EG-=/!A!=?/2/'pdf
"ttp 99RRR'fema'#o%9fima9tsfs=?'s"tm RRR'fema'#o%9t$t9"a&ards9eart"SuaAes9ne"rp9fema!/CC!11!c"!3't$t RRR'opapisa'it9duomoTen#9pia&&a9camposanto9edificio9pRtTcsT00Td0'"tml RRR'plasterarc'net9essa79essa79-oren1='"tml RRR'ais!online'de9.9resourcefile9=D9=29/=9de/==?94A--A;E,944/9PRO;9E,9 U<UELT'HT<

Uni%ersitatea de Ar"itectura si Urbanism 6Ion <incu8) Bucuresti An IV 4i&ica constructiilor

Bre%iar Patologia ar,itecturala

Ana!Visinescu Ale$andra #r' 01U Popo%ici Ana Raluca #r' 01