Universitatea Tehnica a Moldovei

La filosofie
Tema: Thomas Hobbes

A efectuat: Gr. A verificat: Vasile Vasilos

Chisinau 2010

Thomas Hobbes (5 aprilie, 1588-4 decembrie , 1679) a fost un filozof englez, cel mai cunoscut pentru tratatul sau Leviatanul (1651). obbes a scris despre filozofie politica si alte subiecte, oferind o definitie a naturii umane ca o forma de cooperare auto interesata. ! fost contemporan cu "rancis #acon si cu $en% &escartes si a scris un raspuns la Meditatiile lui $en% &escartes. obbes este unul dintre cei mai mari sistematicieni ai rationalismului si un bun cunoscator al filosofiei lui &escartes. 'entru a scapa de $e(olutia engleza, obbes s-a mutat la 'aris in perioada 164)-1651, intorcandu-se in !nglia dupa caderea lui *rom+ell.

Copilaria si educatia
obbes s-a nascut in ,almesbur-, .ilts/ire, !nglia pe 5 aprilie, 1588. 0atal sau, (icar de */arlton si .estport, a fost fortat sa paraseasca orasul, abandonandu-si cei trei copii in gri1a fratelui sau "rancis. obbes a fost educat la biserica din .estport de la (arsta de 4 ani, apoi s-a mutat la scoala din ,almesbur- si dupa aceea la o scoala pri(ata condusa de tanarul $obert 2atimer, absol(ent al 3ni(ersitatii 45ford. obbes a fost un ele( bun, iar in 16)6 a fost trimis la 45ford unde a intrat la ,agdalen all ((ezi ertford *ollege). &irectorul de la ,agdalen all a fost un 'uritan foarte agresi(, 7o/n .il8inson , care a a(ut o influenta puternica asupra gandirii lui obbes. 2a uni(ersitate, obbes se pare ca a urmat o curricula propie, nefiind atras de studiul scolastic. obbes nu si-a complectat studiile uni(ersitare pana in 16)8, dar a fost recomandat de .il8inson ca meditator pentru .illiam, fiul lui .illiam *a(endis/, #aron de ard+ic8 (si mai tarziu conte de &e(ons/ire), si astfel a inceput legatura lui de o (iata cu aceasta importanta familie de nobili. obbes a de(enit insotitorul tanarului .illiam si amandoi au luat parte la un mare turneu in 161). *u aceasta ocazie, obbes a luat cunostinta de metodele stiintifice si critice europeene, care contrastau filosofia scolastica pe care o studiase la

45ford. 9n aceea perioada eforturile sale se indreptau spre studiul atent al autorilor greci si latini, rezultatul fiind grandioasa traducere a 9storiei razboiului 'eloponesian a lui 0ucidide, pe care a finalizat-o in 16:8 si care a fost prima traducere a acestei lucrari in engleza. obbes credea ca relatarea lui 0ucidide despre razboiul 'eloponesiac demonstreaza ca o gu(ernare democratica nu poate supra(ietui unui razboi si nu poate asigura stabilitatea, si de aceea este indezirabila. obbes nu si-a concentrat eforturile asupra filosofiei pana in 16:9, desi se intalnea cu figuri din lumea literara ca #en 7onson si cu ganditori ca "rancis #acon. !nga1atorul sau *a(endis/, de(enit conte de &e(ons/ire, a murit de ciuma in iunie 16:8. *ontesa (adu(a l-a concediat pe obbes, dar el si-a gasit in scurt timp un alt loc de munca, tot ca meditator, de aceasta data pentru fiul lui ;ir <er(ase *lifton. $amane pe acest post, petrecand o mare parte a timpului la 'aris, pana in 1661, cand isi gaseste din nou de lucru la familia *a(endis/, ca meditator al fiului fostului sau ele(. 9n urmatorii sapte ani, pe langa munca de meditator, se preocupa de e5tinderea propriilor sale cunostinte de filosofie, trezindu-se in el curiozitatea pentru cele mai importante dezbateri filosofice. ! (izitat "lorenta in 1666 si mai tarziu a fost unul dintre participantii obisnuiti la dezbaterile grupurilor filosofice din 'aris, organizate impreuna cu ,arin ,ersenne. 9ncepand din 1667, obbes se considera filosof.

Scrierile de filozofie politica

"ilosofia lui obbes este strict nominalista si mecanicista, e5cluzand teologia. =a nu se preocupa decat de soarta obiectelor, naturale si artificiale, create de om cu alte cu(inte, acelea care pot fi >calculate> rational. 0eoria sa cea mai de succes a fost ceea despre starea naturala si contractul social (dreptul natural). 'rin opera sa principala, >2e(iat/an> (1651), obbes a de(enit fondatorul filosofiei statale moderne. &at fiind ca in natura domneste >razboiul fiecaruia cu toti ceilalti>(/omo /omini lupus), oamenii inc/eie un contract social prin care transfera statului puterea si competenta. 2egitimitate statului consta si in datoria sa de a garanta securitatea. obbes porneste de la premiza ca egoismul domina natura umana (omul pentru om este lup). &e aici rezulta necesitatea aparitiei statului ca o creatie artificiala. "ilozofia politica a lui obbes se mai ocupa si de raportul stat (su(eran) - indi(id (cetatean), de notiunea si rolul dreptului natural in societate si de distinctia dintre drept (1us) si lege (le5). Thomas Hobbes ( 1588-1679 ) a fost cel mai important filozof si e5ponent al curentului monar/ofil, unul dintre cei mai straluciti filozofi ai dreptului. 9n filozofia sa sociala, el considera ca omul, in starea de natura, se caracteriza prin indi(idualism, lacomie, rautate, ri(alitate. 'entru a pune capat razboiului uni(ersal dintre oameni, acestei primiti(e egalitati si dreptului de nimicire interindi(iduala,

oamenii, printr-un contract social, au creat statul. 9n sc/imbul pacii si securitatii indi(iduale, oamenii au cedat statului drepurile lor naturale. *onser(area si dez(oltarea societatii (or fi dependente de autoritatea absoluta a su(eranului, de puterea totalitara. 9ncredintarea (ietii colecti(itatii in mainile su(eranului de(ine definiti(a si deplina prin inc/eierea contractului. *a urmare, orice incercare de restrangere a autoritatii su(eranului (a ec/i(ala cu un atentat la contractul social, la fundamentele organismului social. 9n secolul al ?@99-lea sunt folosite din ce in ce mai des doua concepte ce isi au originea in =(ul ,ediu, dar care nu obtinusera un statut de referinta uni(ersala in acea perioada. *ele doua concepte sunt cel de legi ale naturii, folosit in filosofia naturala, si cel de legi naturale, folosite in 1urisprudenta si in teoria politica. 4 metafizica mecanicistaA &umnezeu e corpB &incolo de asemanarea le5icala, e5ista si o asemanare in profunzimeC =5ista doar o asemanare metodologica a constructiilor teoretice din acea perioada sau e5ista o unitate de structura si de gDndireC !semanarea nu trebuie sa ne apara ca fiind una arbitrara dintr-un moti( simplu, filosofia naturii moderne combina elemente din ceea ce astazi numim stiinta, filosofie si teologie. 9n ma1oritatea cazurilor unul si acelasi gDnditor era si om de stiinta si metafizician si epistemolog si moralist. 0/omas obbes, ramas in memoria colecti(a ca filosof al politicului, realiza e5perimente stiintifice si a(ea o opinie metafizica despre structura materiei. 'entru o analiza coerenta a lui obbes putem pleca e5act de la opinia sa asupra materiei. =5ista interpretari ale lui obbes (1) care sustin ca metafizica sa este gDndita spre a fi cea care asigura pacea sociala, ca renuntarea la entitatile spirituale este moti(ata de dorinta sa de a asigura pacea ci(ila. ,i se pare insa onest si elegant sa ii oferim lui obbes prezumptia de ne(ino(atie si sa asumam ca punctul de plecare al sistemului sau de gDndire este ontologia, e(itDnd sa ideologizam de la bun inceput interpretarea. 'entru obbes e5ista doar entitati corporale si nu e5ista nimic in afara acestor entitati corporale. !ceste entitati se definesc ca fiind independente de minte si coe5tensi(e in spatiu. =le au accidente, acestea sunt corelati(ul proprietatilor substantelor din gDndirea lui &escartes, orice atribut in afara de miscare E culoarea, temperatura, marimea E reprezinta un accident. 9nteresant este faptul ca accidentele sunt cele ce 1oaca un rol cauzal, si nu corpurile. 4rice e5plicatie in ceea ce pri(este lumea fizica, corporala, singura care e5ista, este redusa la miscarea materiei (:). &aca acceptam aceasta (iziune asupra lumii a(em cDte(a probleme, caci obbes nu elucideaza ceea se intDmpla intr-un corp astfel incDt sa poata produce miscare in celalalt. 9n plus, aceasta conceptie nu este compatibila cu creatia lumii de catre &umnezeu e5 ni/ilo, afirmatie cu care obbes este de accord, data fiind conceptia sa asupra autoputerniciei di(ine. = interesant de subliniat ca &umnezeu insusi este corp, pentru ca nu e5ista entitati spirituale, dar in acelasi timp &umnezeu este incognoscibil, caci oamenii nu poseda o facultate ce poate concepe infinitul (cum poseda in filosofia lui &escartes). 4mul ca su(eran de ne(oie

*onsecintele acestei reduceri ontologice sunt impresionante. 9n mod direct, dat fiindca nu e5ista decDt materie corporala si toate sc/imbarile sunt definite prin miscarea materiei, singurul model pentru orice tip de cunoastere este fizica. ,etoda geometrica a fizicii trebuie generalizata pentru toata cunoasterea. obbes insusi declara in 'refata de la F&e *i(eG ca filosofia sa a fost posibila doar prin aplicarea noii metode folosite de <alilei in fizica. 9n plus, daca filosofia morala medie(ala era bazata pe metafizica, in modernitate locul metafizicii a fost luat de filosofia naturala, asa ca obbes incearca sa isi bazeze filosofia politica pe acesta noua stiinta a naturii. ,ecanica de(ine model uni(ersal, de la teoria politica la medicina, (ointele indi(iduale sunt pri(ite ca putDnd fi compuse, la fel cum fortele sunt compuse la <alilei, pentru a obtine (ointa colecti(a. ,onismul materialist si determinismul sunt elementele distincti(e al acestui mecanicism generalizat ce se prezinta ca un sistem inc/is, aproape autar/ic si in ec/ilibru (6). &ar cum si legile mecanicii reprezinta rezumate si sinteze ale fenomenelor, si nu fenomenele insele, la fel si (iziunea asupra societatii se prezinta ca fiind artificiala. <eometria este un model pentru fizica, dar este o FinsulaG ideala a certitudinii si coerentei, creata de mintea umana si nu de natura. 'entru obbes, ade(arata cunoastere este doar cea a propriilor creatii, este o cunoastere a ceea ce e artefact. &at fiindca atotputernicia di(ina este de neinteles, nu e5ista o armonie prestabilita intre mintea umana si uni(ers, ca la <alilei. 4r, daca nu poate cunoaste decDt ceea ce creeaza, omul este obligat sa organizeze uni(ersul, fiind absolut strain uni(ersului, este obligat, ca sa supra(ietuiasca, sa 1oce rolul de su(eran (4). Hu putem cunoaste prin cauze finale, orice e5plicatie de tip teleologic este izgonita din filosofia naturala, dar putem sa stim care sunt scopurile omului, stiinta politica obtinDnd in acest fel statut de stiinta. 'entru ca (izeaza constructiile umane, stiinta asupra politicului poate fi precisa. 2a fel ca in aritmetica si in geometrie E alte constructii umane -, arta de a face si de a mentine republicile presupune anumite reguli, ne spune obbes (5). "orta si puterea !cest model al fizicii sociale ce ar caracteriza gDndirea lui obbes, dupa propriile sale spuse, a fost contestat din mai multe perspecti(eI negarea lui in fa(oarea psi/ologiei si a antropologiei, inlocuirea lui cu o teorie semiotica a puterii, negarea lui in fa(oarea unei teologii politice, interpretarea opusa potri(it careia obbes pleaca de la scopul politic. ;a le luam pe rDnd. 1. Hu fizica, ci elemente de psi/ologie si antropologie ar sta la baza teoriei politice a lui obbes. 'entru 2eo ;trauss conceptia politica a lui obbes nu e bazata pe stiintele naturii, ci pe elemente de obser(atie empirica asupra comportamentului uman, un fel de psi/ologism, prezent inca din scrierile de tinerete ale lui obbes, moment in care filosoful englez nu era interesat de filosofia naturala. 0eoria pasiunilor si teoria actiunii, atDt de importante pentru descrierea starii de natura si pentru argumentarea necesitatii de a renunta la aceasta stare, utilizeaza obser(atii despre comportamentul uman, constante in opera lui obbes si prezente inca din tineretea sa (6). :. !nalogiile cu lumea fizica, pe care obbes le face, ar fi dus la o interpretare

gresita ca sistem mecanicist a gDndirii sale. 0eoria pasiunilor si dinamica relationala ce duce la razboi nu pot fi e5plicitate, pur si simplu, in termeni de fizica. Hu a(em de a face cu o fizica sociala, ci cu o semiotica etico-politica, pentru ca puterea nu produce efecte decDt prin intermediul semnelor. 9n fizica, la fel ca in societate, forta este semn al puterii, a(em de a face cu un sistem de relatii simbolice si nu cu o folosire directa a (iolentei, puterea este de natura potentiala si nu este totdeauna in act. 3ni(ersalitatea insasi a statului este un produs al limba1ului (7). 9n aceasta interpretare accentul este pus pe teoria cunoasterii si pe nominalismul lui obbes. #iserica E o corporatie politica autorizata de su(eran 6. 0eologia politica ce s-ar (rea ultima 1ustificare a teoriei socio-politice a lui obbes pleacDnd de la puterea nemarginita a lui &umnezeu. Hu functia sa de creator este cea care conteaza, ci aceea de su(eran absolut si atotputernic. 4mul i se supune pentru ca nu poate face alfel, omul asculta de legea naturala, data de &umnezeu, pentru ca are obligatia de a asculta. 2egea di(ina insasi nu merita numele de lege decDt in masura in care relatia dintre om si &umnezeu e comparabila cu relatia ce ii uneste pe su(eran cu supusii sai (8). !totputernicia di(ina este fundament atDt al ordinii necesare a naturii, cDt si al ordinii morale a naturii. ,odelul fizico-mecanist se fundamenteaza ca si modelul social pe necesitatea absoluta a (ointei lui &umnezeu si pe faptul ca nu e5ista un posibil neactualizat al (ointei di(ine. 9n ceea ce pri(este indi(idul, conser(area de sine este impusa de atotputernicia di(ina, care duce la legile naturale, care la rDndul lor duc la constructia societatii. 4bligatia morala pro(ine din calitatea lui &umnezeu de su(eran si din cea a omului de supus (9). ;labiciunea umana pusa in paralel cu atotputernicia di(ina creeaza obligati(itatea de a se supune legilor naturale si apoi de a se supune corpului politic. &reptul natural este astfel deri(at din puterea irezistibila a lui &umnezeu ca su(eran si nu din faptul ca acesta este creatorul uni(ersului. 9nteresant este insa faptul ca &umnezeu, dincolo de re(elatie, e incognoscibil, nu e5ista teologie naturala posibila, noi putem sti despre &umnezeu doar ca este, si nu ce este. 9n aceste conditii esenta crestinismului este redusa la minim si, in ultima instanta, la latura sa politica. =senta crestinismului este aceea ca ristos este ,esia, dar ,esia este regele imparatiei lui &umnezeu, iar aceasta imparatie nu poate fi decDt temporala si materiala. 'Dna la a doua (enire a lui ristos, crestinul este deci obligat sa asculte de su(eran, unic reprezentant al lui &umnezeu pe pamDnt. 9n mod parado5al, ascultatrea de puterea temporala este 1ustificata prin transcendenta si puterea lui &umnezeu. *um papa si papalistii folosisera teoria celor doua sabii pentru a 1ustifica superioritatea puterii spirituale asupra celei materiale, obbes foloseste monismul ontologic pentru a reduce puterea spirituala la cea materiala si pentru a face din #iserica o corporatie politica autorizata de su(eran. 9mpotri(a clericilor 4. 9nterpretarea mai radicala presupune ca filosofia lui obbes ar pleca in mod in(ers fata de cazurile descrise pDna acum, materialismul monist este ontologia pe care o alege deoarece aceasta ar fi cea mai recomandata pentru a duce la pacea

sociala. 9n scopul de a asigura pacea publica, obbes elaboreaza o ontologie care nu lasa nici un loc pentru ceea ce nu este materie, indiferent ca e (orba de a substante spirituale sau de (acuum. obbes isi propune sa prezinte un sistem de gDndire ce elimina elementele producatoare de /aos si dezordine, pDna si faptul ca nu crede in e5istenta (idului este o contributie la e(itarea razboiului ci(il (1)). *apitolul 6 al tratatului F2e(iat/an and t/e air pumpG, intitulat in mod sugesti( F;eeing doubleG, este un atac impotri(a influentei preotilor, reprezentanti ai asazisei puteri spirituale, ce (or sa dubleze autoritatea si prin urmare sa creeze doua loialitati paralele pentru su(eran si pentru preoti. 4r, di(izarea autoritatii su(eranului si impartirea loialitatilor cetatenilor este o crima. 'entru a contracara acest comportament ce duce la re(olte, trebuie sa il distrugem de la radacina, iar radacina dublei puteri spirituale si temporale este credinta in e5istenta a doua tipuri de entitati ontologic ireductibile, materia si spiritul. &aca acest dualism este negat nu mai e5ista un moti( in (irtutea caruia preotii sa pretinda autoritate si sa se prezinte drept o alternati(a la deciziile su(eranului. 9n aceasta forma, interpretarea mi se pare prea sociologizanta, este insa de retinut lantul cauzal, in ambele sensuri. */iar daca obbes a plecat de la ontologie si a a1uns la consecinte politice sau daca a plecat de la dorinta de pace si a construit un sistem ontologic pe care sa se bazeze aceasta dorinta, coerenta sistemului se pastreaza, ceea ce sunt premise in primul caz de(in concluzii in cel de al doilea si (ice(ersa. 2egile naturii si legile naturale */iar si daca nu ar fi construit un sistem monist putem sa intelegem dorinta lui de a prelua modelul practicat in filosofia naturala a (remii, pentru ca acesta oferea certitudine si uni(ersalitate. 2egile naturii, ca si legile naturale sunt uni(ersale, nimic nu se poate sustrage de la respectarea lor, spre deosebire de legile ci(ile, pe care poti sa nu le respecti si nu doar ca poti, dar nici nu esti pasibil de pedeapsa daca nu le respecti in cazul in care supra(ietuirea ta depinde de incalcarea legii (11). 9n plus, in secolul ?@99 regasim adesea dorinta de a deduce un intreg sistem conceptual dintr-o baza minima de principiiEa5iomeElegi. &escartes pretinde ca (a reusi sa deduca din primele principii ale filosofiei legile miscarii, mai in amanunt &escartes (rea sa bazeze aceste legi fizice pe atributele di(ine. */iar daca modul de a il concepe pe &umnezeu difera la cei doi contemporani in mod radical, ambii il pun pe &umnezeu ca fundament al constructiei lor teoretice. 'oate parea ciudat sa spunem despre obbes, care a fost acuzat de ateism, ca isi fundamenteaza sistemul in su(eranitatea absoluta a lui &umnezeu. Hu stiu daca obbes a fost un credincios sau nu, dar modalitatea de a apela la ;criptura si la atotputernicia di(ina do(edeste ca, daca nu era un bun credincios, cel putin era un e5celent retor. */iar daca preia doar modelul paradigmatic de gDndire din teologie sau daca ii da un statut epistemic de fundamentare, in ambele cazuri se poate (orbi despre o teologie politica a lui obbes. 9n concluzie, relatia dintre legile naturii propuse de filosofia naturala si legile naturale propuse de teoria politica poate fi interpretata in doua moduriI 1. fizica este model pentru constructia politica si legile comportamentului uman sunt

structurate la ni(el metodologic dupa modelul fizicii sau :. atDt legile naturale, cDt si legile naturii au o sursa superioara, teologia naturala sau politica, si e5istenta unui unic su(eran ce se ingri1este in mod asemanator de ambele. &aca in(ocam insa monismul /obbesian, diferenta dintre legile naturii si legile naturale nu are cum sa fie decDt una in functie de departamente lumii la care se refera. 3nitatea pro(ine din insasi ontologia sa nediferentiata.