Oraul Roman

Chiar dac existena Romanului e atestat documentar la 30 martie 1392 , printr-un document emis de ctre voievodul muatin Roman I, unii istorici consider vechimea acestuia mult mai mare pierdut undeva in negura timpului. Oricum, oraul nostru e una din cele mai vechi localiti de tip urban de pe teritoriul Romniei de azi i care poart in ntregimea sa titulatura celui mai mare i puternic imperiu din antichitate. Atunci cnd aternem pe hrtie acest nume, dac l scriem cu majuscul, se produce o metamorfoz fericit i romanul devine o opera literar. Plecnd de aici, mi-am propus s schiez, in coordonatele sale generale, drumul parcurs de Roman, urmrind evoluia acestuia de la trgul medieval de alt data, la municipiul de astzi. Aezat la rscrucea drumurilor care leag nordul de sudul Moldovei, acolo unde Moldova se vars in Siret, acest ora a avut perioadele sale de nflorire i de decdere. n Evul Mediu Romanul avea scut de aprare dou ceti; pe aici s-au oprit domnitorii tefan cel Mare i Mihai Viteazul. A fost un vestit centru meteugresc i comercial, avnd de asemenea i o strlucita via cultural i religioas, dar din nefericire a suferit distrugeri i incendieri din partea invadatorilor otomani, maghiari si ttari, aici fiind ucis si marele cronicar Miron Costin. Privind retrospectiv, de la nlimea secolului al XXI-lea, ne mndrim cu faptul c actuala Episcopie a Romanului i Bacului i are nceputurile si o activitate continu de peste apte veacuri, cum puine localiti din ara noastr au un asemenea privilegiu. Atunci cnd mprejurrile au fost favorabile i n fruntea oraului s-au aflat conductori destoinici, pe plan edilitar s-au produs transformri profunde , naintaii notri iau extins suprafaa si prestigiul, ducndu-i faima in tara si dincolo de frontierele sale. Pe aici i-au perindat mari personaliti remarcabile, cunoscut si apreciate la nivel naional si pe mapamond chiar, printre care: Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu, episcopul Melchisedec tefnescu, Sergiu Celibidache si muli alii. Locuitorii Romanului s-au remarcat in mod deosebit in luptele purtate de ctre strmoii notii mpotriva celor care au rvnit bogiile patriei noastre, aa cum au fost, spre exemplu, in Rzboiul de independenta din 1877-1878 si in actele Unirii din 1859 a lui Cuza, dar i cea din 1918 care a dus la nfptuirea Romniei Mari. In a doua jumtate a secolului XX-lea, Romanul devenise un important centru industrial al Romniei, aici existnd ntreprinderi precum Uzina de evi, Metalurgic, Combinatul Petrochimic, Fabricile de zahar si cele de prefabricate, de cramid, de tricotaje si multe altele. Din pcate, astzi, majoritatea si-au redus ncetat ori redus simitor producia. Aa se explic, in parte, si faptul ca foarte muli concitadini de ai nostri si-au luat lumea in cap si rnduiesc prin Europa, America Asia sau Australia in cutare unui trai mai bun si drept consecina, in ultimele 3 decenii, populaia Romanului s-a redus semnificativ, mai ales c i sporul natural e in declin de la un an la altul. In ciuda tuturor impedimentelor, n Roman exist inc o eficien destul de consecvent n plan economic, social, cultural si politic. Populaia, alctuit din majoritate din romni, e in relaii de buna convieuire cu alte etnii precum rromii, ungurii, evreii etc.. In plan

religios, pe lng cretinii ortodoci majoritari, o comunitate numeroas o reprezint cea a cretinilor romano-catolici. In afar de catedrala episcopal, exist multe biserici aparinnd acestor comuniti religioase sau i instituii de cult aparintoare si altor minoriti. Exist suficiente colegii naionale si tehnice, licee, scoli de cultur general i grdinie, precum si filiale ale unor universiti din Iai si Galai unde sunt cuprini tineri din ora si din comunele aferente Romanului. Sunt de remarcat rezultatele deosebite obinute de elevii notri la fazele naionale ale Olimpiadelor pe diferite discipline. Instituii de cultur precum Biblioteca Municipal, muzeele de istorie, art i naturale, Casa de cultur, Cercul militar atrag intelectualitatea creatoare, dornic de a-i etala cunotinele si abilitile de a contribui la emanciparea spiritual si material a concitadinilor, prin activiti de apreciat valoare tiinific i cultural. Avem obligaii, fa de generaiile viitoare, s mbogim motenirea lsat de strmoii notri, pentru a perpetua i amplifica spiritul creator care are rdcini att de valoroase i benefice tuturor.