Omul lipsit de educatie nu stie a se foloseasca de libertatea sa .

Immanuel Kant

EREDITATEA, MEDIUL I EDUCATIA Educatia reprezinta obiectul de studiu specific pedagogiei (stiintelor pedagogice). Datorita complexitatii profunzimii si amplitudinii sale,educatia este studiata si de alte stiinte socioumane inrudite cu pedagogia. onceptul pedagogic de educatie urmareste cunoasterea stiintifica, la un grad inalt de generalitate si abstractizare, a unei realitati psi!osociale cu o foarte mare arie de extindere in timp si spatiu si de desfasurare complexa si contradictorie la ni"el de sistem si proces. #edagogia este stiinta care studiaza fenomenul educational cu toate implicatiile sale asupra formarii personalitatii umane in "ederea integrarii acti"e a persoanei in "iata sociala. De$a lungul istoriei,societatea a acumulat experienta de cunoastere teoretica si practica condensata in "alori materiale si spirituale ce constituie ereditatea sociala a culturii si ci"ilizatiei. onser"area "alorilor si transmiterea lor se realizeaza prin educatie care,in aceasta ipostaza, reprezinata institutia constituirii si transmiterii ereditatii sociale a culturii si ci"ilizatiei. #e acest fundament de experienta condensata se actioneaza, prin educatie, pentru formele omului ca utilizator si consumator de "alori, ca producator si creator de "alori. Educatia este o functie esentiala si permanenta a societatii in doua ipostaze% de institutie a ereditatii sociale a culturii si ci"ilizatiei si de instrument de actiune pentru formarea omului. In sens social & istoric educatia este procesul de transmitere si asimilare a experientei & economice, politice, religioase, filosofice, artistice, stiintifice si te!nice & de la inaintasi la urmasi. In fazele de inceput ale societatii transmiterea experientei se realiza ocazional nesistematic si oral in comunitatile gentilicotribalica. In etapele a"ansate de dez"oltare a societatii, la unele popare, spre exemplu la egipteni, indieni etc., educatia se realiza ca initiere in temple, cunoasterea fiind un act sacru. oncomitent si ulterior educatia se institutionaliza prin scoli si uni"ersitati. Indiferent de ni"elul de dez"oltare a culturii si ci"ilizatiei si de modalitatile

de transmitere, s$a realizat dialogul generatiilor, s$a asigurat continuitatea existentei materiale si spirituale a omenirii. In sens social & cultural, educatia este procesul de ridicare a indi"idului din stare de natura biologica la cea culturala. Din ins biologic cu predispozitii normale cogniti"e, afecti"e, si "oliti"e, in mediul social si prin el, indi"idul de"ine o fiinta culturala,asimiland cultura si in situatii de exceptie, creand$o. Omul este, dupa 'alp! (inton, natura ) educatie. Din punct de "edere psi!ologic, psi!ogenetic, educatia este procesul de formare a omului ca personalitate in plan cogniti", afecti"$moti"ational, "oliti", aptitudinal, atitudinal. *tructura psi!ica a personalitatii se construieste pe fundamentul eredo$nati" al fiintei biologice, in cadrul relatiei educationale prin continutul cultural al experientei adultului$parinte, in"atator, profesor. Educatia in acest caz este instrumentul formarii indi"idului ca personalitate. In sens pedagogic, educatia este fenomenul social complex pri"it in trei dimensiuni% $ acti"itate constienta a subiectului educatiei (educator) de stimulare, indrumare, formare a obiectului educatiei (educat)+ $ proces de formare a omului pentru integrarea acti"a in societate, proces de formare intelectuala, morala, profesionala, fizica, estetica+ $ rezultat prin preluarea selecti"a a actiunilor informationale si includerea in structuri comportamentele proprii de cunoastere si actiune. #entru #laton, educatia ar fi arta de a forma bunele deprinderi sau de a dez"olta atitudinile nati"e pentru "irtute ale acelora care dispun de ele ,ristotel, in lucrarea sa #olitica, considera ca educatia trebuie sa fie un obiect al supra"eg!erii publice,iar nu particulare. In consecinta,ea trebuie sa pregateasca "iitori cetateni. ,ceasta pregatire trebuia sa se fac diferentiat dupa modelul in care cele trei aspecte ale sufletului ("egetati", animal, rational) se distribuie in randul oamenilor. -.,. omenins, in lucrarea sa Didactica magna, considera ca la nastere, natura inzestreaza copilul numai cu semintele stiintei, ale moralitatii si religiozitatii. ,cestea nu se desa"arsesc prin sine si de la sine, ele de"in un bun al fiecarui om numai prin educatie. 'ezulta ca, in conceptia sa, educatia este o acti"itate de stimulare a acestor seminte si implicit, de conducere a procesului de umanizare, omul nu poate de"eni om decat daca este educat #entru pedagogul englez din secolul al ./II$lea, -o!n (oc0e,educatia se prezinta sub forma unei relatii interpersonale de supra"eg!ere si inter"entie ce se stabileste intre preceptor

(educator) si copil ("iitor gentlemen). Este indispensabil ca educatorul sa cunoasca zestrea naturala a copilului pentru ca pe aceasta baza sa inter"ina cu modalitati adec"ate pentru a$l modela in concordanta cu prototipul omului in care se impletesc trasaturi ale nobilimii si burg!eziei (un gentlemen in actiune). 1ilosoful german Imanuel Kant, in reflectiile sale, aprecia ca educatia contribuie la "alorificarea naturii umane in folosul societatii% Este placut sa ne gandim ca natura omeneasca "a fi mai bine dez"oltata prin educatie si ca se poate a2unge a i se da o forma care sa$i con"ie cu deosebire. ,ceasta ne descopera perspecti"a fericirii "iitoare a neamului omenesc. 3i de zi, fiecare dintre noi suntem supusi, "rand4ne"rand unui aflux informational si unui bombardament mediatic cu sau fara intentie pedagogica. ,ceste influente multiple, resimtite sau nu ca fiind de tip educati", pot actiona concomitent, succesi" sau complementar, in forme "ariate, in mod spontan, incidental sau a"and un caracter organizat si sistematic. In pedagogie, aceasta realitate este reflectata cu a2utorul conceptului care defineste formele generale ale educatiei. ,cesta se refera la principalele ipostaze prin care educatia se poate obiecti"a, pornind de la "arietatea situatiilor de in"atare si de la gradul diferit de intentionalitate actionala. ( onstantin ucos) *e considera astfel ca formele generale ale educatiei reprezinta modalitatile de realizare a acti"itatii de formare$dez"oltare a personalitatii prin intermediul unor actiuni si (sau) influente pedagogice desfasurate, in cadrul sistemului de educatie4in"atamant in conditiile exercitarii functiilor generale ale educatiei (functie de formare$dez"oltare a personalitatii, functia economica, functia ci"ica, functia culturala a educatiei). (5abriela . ristea) 6oate influentele si actiunile educati"e care inter"in in "iata indi"idului, in mod organizat si structurat (in conformitate cu anumite norme generale si pedagogice, desfasurate intr$un cadru institutionalizat) sau,dimpotri"a, in mod spontan (intamplaror, difuz, neoficial) sunt reunite sub denumirea de forme ale educatiei. In functie de gradul de organizare si de oficializare, al formelor educatiei, putem delimita trei mari categorii% $educatia formala(oficiala)+ $educatia non$formala(extrascolara)+ $educatia informala(spontana).

*uportul psi!ologic al relatiei educationale este trebuinta de a comunica. *e comunica nu numai cunostinte, informatii ci si atitudini, sentimente si con"ingeri. *e comunica prin cu"ant, gest, mimica, prin intreaga conduita. 'elatia educati"a este complexa,determinata de numerosi factori. *e realizeaza intre comportamente globale (educator$educat). ,ctiunea educatorului este directi"a, intentionata, constienta, orientata de scopuri si obiecti"e care anticipeaza transformari in comportamentul in"atat al educatului. ,cesta nu asimileaza automat, el fixeaza, filtreaza, prelucreaza acti", include cele in"atate in propriile structuri. 'elatia este asimetrica, se realizeaza intre personalitatea formata a educatorului si personalitatea in formare a educatului. In acest context apar concordante si disconcordante in actul de comunicare educationala. lasificarea formelor educatiei anga2eaza doua categorii de criterii "alorice% a) riteriul proiectarii care delimiteaza intre formele educatiei institutionalizate (care au in "edere realizarea unor finalitati specifice, intr$un cadru institutionalizat) $educatia formala si nonformala + *i forma educatiei neinstutionalizata (realizata implicit, fara obiecti"e specifice $educatia informala. b) riteriul organizarii conform caruia diferentiem educatia realizata pe baza unor actiuni explicite si influente implicite (educatia formala si nonformala) si educatia realizata doar pe baza unor influente implicite (educatia informala) O diferenta a educatiei formale a fost data de catre #!ilip oombs, in anul 789:, conform careia educatia formala este sistemul educational structurat ierar!ic si gradat cronologic, pornind de la scoala primara si pana la uni"ersitate, care include, in plus fata de studii academice, o "arietate de programe de specializare si institutii de pregatire profesionala si te!nica cu acti"itate full$time. Educatia nonformala a fost definita de catre -.Kleis drept orice acti"itate educationala,intentionata si sistematica, desfasurata de obicei in afara scolii traditionale, al carui continut este adaptat ne"oilor indi"idului si situatiilor speciale, in scopul maximalizarii problemelor cu care se confrunta acesta in sistemul formal (stresul notarii in catalog, disciplina impusa, efectuarea temelor etc.) institutionalizate)

Educatia informala se refera la experientele zilnice ce nu sunt planificate sau organizate si conduc catre o in"atare informala. and aceste experiente sunt interpretate de catre cei mai in "arsta sau de catre membrii comunitatii ele se constituie in educatie informala. Educatia informala este procesul care se intinde pe toata durata "ietii,prin care indi"idul dobandeste informatii,isi formeaza priceperi si deprinderi, isi structureaza con"ingerile si atitudinile, se dez"olta, prin intermediul experientelor cotidiene. 1unctiile generale ale educatiei reprezinta proprietati intrinseci, specifice acti"itatii de formare$dez"oltare permanenta a personalitatii umane, exprimate la ni"elul consecintelor sociale anga2ate in mod obiecti", la ni"elul de sistem (societatea in ansamblul sau) si de subsistem (cultural, comunitar, economic, politic, natural) 1unctia fundamentala a educatiei este aceea de a "e!icula, selecta, actualiza si "alorifica experienta sociala in "ederea asigurarii unei integrari eficiente si rapide a indi"idului in societate si, prin aceasta, in "ederea crearii premiselor autodeterminarii indi"idului ca factor de progres social. #rin educatie, in principal, omul trece de la stare de existenta pur biologica la aceea de existenta sociala. Daca omul ar fi la nastere inzestrat prin ereditare, cu posibilitatile adultului, nu ar exista educatie. In ceea ce pri"este procesul de"enirii omului ca fiinta sociala nu este nici o deosebire intre copil nascut intr$o mare metropola si cel nascut intr$un trib primiti", intrucat amandoi trebuie sa in"ete totul. O parte a in"ataturii este rezultatul contractului spontan al omului cu diferite aspecte ale "ietii sociale, dar cea mai consistenta parte a in"ataturii se acumuleaza prin instruire, prin forme organizate si sistematice. #iaget considera ca scoala trebuie sa fie conceputa cu un centru de acti"itati reale, practice, desfasurate in comun, in asa fel ca inteligenta logica sa se formeze in functie de actiunea si de sc!imbarile sociale. Educatia reprezinta, astfel, acti"itatea psi!osociala cu functie generala de formare$ dez"oltare permanenta a personalitatii umane pentru integrarea sociala optima, anga2ata conform finalitatilor asumate, la ni"el de sistem si de proces, proiectate, realizate si dez"oltate prin actiuni specifice a"and ca structura de baza corelatia subiect (educator) obiect (educat), intr$un context desc!is, (auto) perfectibil.

Etape in dezvoltarea personalitatii #rin dez"oltare, in general, se intelege un proces complex de trecere de la inferior la superior, de la simplu la complex, de la "ec!i la nou, printr$o succesiune de etape, de stadii, fiecare etapa reprezentand o unitate functionala mai mult sau mai putin inc!egata, cu un specific calitati" propriu. 6recerea de la o etapa la alta implica atat acumulari cantitati"e cat si salturi calitati"e, acestea aflandu$se intr$o conditionare reciproca. Dez"oltarea personalitatii se manifesta prin incorporarea si constituirea de noi conduite si atitudini care permit adaptarea acti"a la cerintele mediului natural si socio$cultural. Dez"oltarea permite si faciliteaza constituirea unor relatii din ce in ce mai diferentiate si mai subtile ale fintei umane cu mediul in care traieste si se formeaza. Dez"oltarea are caracter ascendent, asemanator unei spirale, cu stagnari si re"eniri aparente, cu reinnoiri continue. a proces ascendent, dez"oltarea este rezultatul actiunii contradictiilor ce se constituie mereu intre capacitatile pe care le are la un moment dat indi"idul si cerintele din ce in ce mai complexe pe care le rele"a factorii materiali si socio$culturali cu care acesta este confruntat in de"enirea sa. Dez"oltarea psi!ica este rezultatul interactiunii factorilor externi si interni. ei externi sunt constituiti din totalitatea actiunilor si influentelor ce se exercita din exterior asupra formarii si dez"oltarii personalitatii umane. ,cestia sunt mediul si educatia. 1actorii interni sunt constituiti din totalitatea conditiilor care mi2locesc si fa"orizeaza dez"oltarea psi!ica, conditii care pot fi de natura biologica, ereditara si psi!osociala. 6oate aceste influente exercitate asupra personalitatii umane pot fi grupate prin raportare la trei notiuni de baza% ereditatea, mediul, educatia. onceptul ereditate pro"ine de la cu"antul latin !eres $ mostenitor. Ereditatea poate fi definita ca insusirea fundamentala a materiei "ii de a transmite de la o generatie la alta, sub forma codului genetic, mesa2ele de specificitate ale speciei, grupului si indi"idului ( ,. osmo"ici, (. Iacob, 7888). De remarcat in acest context este ca identitatea genetica este practic imposibila intre antecesori si descendenti. 'ezulta astfel ca din punct de "edere genetic fiecare indi"id este diferit, unic si irepetabil in raport cu toti ceilalti din trecut, prezent sau "iitor, probabilitatea unei identitati absolute fiind de 7 la 9; de trilioane. <nicitatea biologica este astfel una din trasaturile definitorii ale fiintei umane. Ea isi pune amprenta asupra intregii de"eniri umane, nu intr$un mod independent ci in corelatie cu factorii externi, de mediu si educatie.

a factor intern al dez"oltarii, ereditatea include un complex de elemente de ordin biologic si psi!ofunctional. #urtatorii materiali ai informatiei ereditare sunt genele din cromozomii nucleelor celulare. *tructura bioc!imica a acestora este cea care explica infinita di"ersitate umana. 6otalitatea genelor constituie programul genetic sau potentialul ereditar. 1iecare specie si indi"id din cadrul speciei poseda propriul sau program genetic. Din punct de "edere psi!ologic, cantitatea de informatie stocata intr$o celula constituie mesa2ul genetic care, in forma sa latenta, prealabila actiunii factorilor de mediu, este cunoscuta sub denumirea de genotip. Din interactiunea genotipului cu mediul incon2urator apare fenotipul, ca o sinteza a ceea ce este ereditar si influentele mediului. =a2oritatea autorilor sunt de parere ca zestrea ereditara se manifesta la om pe doua planuri% unul in determinarea unor trasaturi generale ale speciei, cum ar fi structura anatomofiziologica a organismului, pozitia bipeda, etc., iar celalalt in determinarea unor particularitati indi"iduale cum ar fi caracteristicile anatomofiziologice ( culoarea pielii, a oc!ilor, a pielii, etc. ), amprentele digitale, grupa sanguina, etc. 3estrea ereditara constituie o premisa necesara pentru dez"oltarea psi!ica. Ea nu produce direct aptitudinile si atitudinile, capacitatile si interesele, caracterul si conceptia despre lume a indi"idului. 1ructificarea potentialitatilor ereditare este mi2locita de mediu si de modalitatile de organizare a acti"itatii celui care se dez"olta. ,stfel, in fazele de inceput ale dez"oltarii, actiunea factorilor ereditari este mai pregnanta si efectele ei mai usor "izibile. (a "arste mai tarzii, influenta lor de"ine mai putin e"identa, ea contopindu$se cu experienta de2a ac!izitionata. In relatie cu fenomenele psi!ice, factorii ereditari sunt considerati premise necesare, dar nu si suficiente pentru dez"oltarea acestora si pentru formarea insusirilor lor. #redispozitiile nati"e au un caracter poli"alent, ceea ce inseamna ca pe acelasi fond ereditar se pot realiza, sub influenta factorilor de mediu si educatie, profiluri si insusiri psi!ice diferite. Ele nu predetermina in mod fatal anumite calitati si insusiri ale personalitatii umane, insa, ofera baza necesara pentru in"atare, pentru insusirea experientei sociale si influenteaza dinamica elaborarii unor noi mecanisme ale comportarii. Intr$ade"ar, exista o legatura inseparabila intre influentele genetice si mediul incon2urator, si este complet lipsit de sens sa "orbim despre ele ca si cum ar fi independente. >ebb ( 788? ) a dat un asemenea exemplu referitor la un ou in dez"oltare. 1ara componenta genetica oul nu exista, dar lipsa mediului de mentinere a "ietii si lasarea oului in frig au ca

rezultat moartea acestuia. Deci, ce asigura dez"oltarea oului, ereditatea sau mediul@ Aineinteles, si ereditatea, si mediul contribuie la acest proces si acest lucru trebuie retinut in studierea influentelor genetice. In ceea ce pri"este alte aspecte interesante ale ereditatii, acestea au fost puse in e"identa cu a2utorul unor cercetari pe gemeni ( monozigoti, dizigoti si c!iar tripleti ). *$a e"identiat printre altele, ca la monozigoti exista o foarte mare asemanare tipologica, explicabila prin pro"enienta dintr$un singur ou fecundat. Ideea ca genele din cromozomii celulelor sunt singurele transmitatoare de informatie ereditara, sau asa$numita teorie cromozomica a ereditatii a lui 6. >. =organ, a fost reanalizata in ultimele decenii de catre ingineria genetica. =ecanismele genetice au fost studiate nu doar la ni"el cromozomial ci si la ni"el bioc!imic. 'olul acidului dezoxiribonucleic ( ,BD ) a atras atentia asupra unor aspecte complexe intre metabolism si ereditate, ,BD fiind un important purtator de informatie ereditara. a o concluzie in ceea ce pri"este ereditatea ca factor al dez"oltarii psi!ice umane, principalele rezultate ale cercetarilor genetice, cu rele"anta pentru sfera fenomenului educational, ar putea fi sintetizate astfel % #e cale genetica sunt transmise un complex de predispozitii sau potentialitati, si nu Di"ersitatea psi!ica a subiectilor umani nu este rezultatul exclusi" al factorilor ereditari,

trasaturile antecesorilor. ci si al factorilor de mediu. Determinatiile ereditare se pot exprima la diferite momente de "arsta sau pot ramane in <nele aspecte ale "ietii psi!ice sunt puternic determinate ereditar ( temperament,

stare latenta pe tot parcursul "ietii indi"idului, in absenta unor factori acti"izatori. aptitudini, emoti"itate ), iar altele mai putin ( caracter, "ointa, atitudini ). Ereditatea umana, spre deosebire de cea animala, confera cea mai mica incarcatura de

comportamente instincti"e. *pre exemplu, copilul mic isi pierde specificitatea daca in copilarie este asistat de membrii altei specii, el animalizandu$se in ciuda ereditatii sale de tip uman. ,stfel, specia umana are cea mai lunga copilarie deoarece animalului ii este dat prin instincte tot ceea ce trebuie sa stie pentru a supra"ietui, pe cand omul trebuie sa in"ete ma2oritatea lucrurilor necesare asigurarii supra"ietuirii.

1actorul genetic este o premisa naturala a dez"oltarii, cu actiune probabilistica, oferind

fie o ereditate normala ce trebuie "alorificata, fie o ereditate tarata, ce poate fi compensata in diferite grade. Mediul, ca factor al dez"oltarii psi!ice, este si mai profund implicat in de"enirea psi!ica umana, oferind materialul de constructie. In sens larg, mediul cuprinde ansamblul elementelor naturale, sociale, culturale ce ne incon2oara si cu care omul este in interactiune permanenta, pe tot parcursul "ietii sale. 1actorii de mediu actioneaza in anumite contexte sau cadre sociale & grupurile familiale, de 2oc, de in"atatura & care constituie si ele tot atatea medii. Influenta factorilor de mediu se exercita nu numai asupra constituirii psi!icului in ontogeneza, dar si asupra proceselor fizice & osificarea, dentitia, greutatea & prin conditiile alimentare, igienice si de protectie pe care le ofera. *e distinge existenta a doua planuri ma2ore in care factorii de mediu actioneaza asupra indi"idului% planul factorilor natural$geografici ( sau mediul fizic ) si planul factorilor de ordin social ( sau mediul social ). In randul factorilor natural$geografici includem relieful, clima, temperatura, de fapt totalitatea conditiilor bioclimatice in care traieste omul, iar in factorii de ordin social includem, alaturi de educatie, familia, grupul de prieteni, contextul cultural al existentei indi"idului si sistemul relatiilor sociale in general. ,ctiunea mediului fizic este mereu corelata cu cea a mediului social care directioneaza "alorificarea posibilitatilor oferite de mediul fizic si modifica actiunea acestuia in concordanta cu ne"oile organismului. Din punctul de "edere al tipului de influente exercitate din partea factorilor de mediu distingem influente ale mediului proximal ( persoane si situatii cotidiene ) si influente ale mediului distal ( mass$media, Internetul ). 1actorii de mediu nu trebuie redusi insa la ni"elul realitatii lor fizice, fiind necesara luarea in calcul a semnificatiei acordate de catre subiectul uman acestora, stiut fiind faptul ca omul nu reactioneaza la e"enimente, ci la modul in care acesta semnifica si interpreteaza e"enimentele. ,ccentul se pune astfel nu pe simpla prezenta sau absenta a factorilor de mediu, ci pe masura si modul de interactiune al indi"idului cu acestia, in sensul ca un factor de mediu prezent dar indiferent subiectului cu care "ine in contact, este inert din perspecti"a dez"oltarii acestuia. ,ltfel spus, conditia dez"oltarii este ca factorii de mediu sa actioneze asupra indi"idului, iar acesta sa reactioneze prin intermediul unei acti"itati proprii

specifice. ,ctiunea factorilor de mediu, la fel ca si cea a ereditatii, este una de factura aleatorie, probabilistica, putand fi in egala masura o sansa a dez"oltarii sau un bloca2 al acesteia. #entru a e"identia ponderea relati"a a celor doi factori, ereditatea si mediul in dez"oltarea psi!ica, s$au intreprins o serie intreaga de cercetari care au pornit de la situatia unui mediu constant si a unor conditii ereditare "ariabile ( gemeni dizigoti in conditii asemanatoare de mediu ), a doua, in"ersa primei, un mediu "ariabil si o ereditate relati" identica ( gemeni monozigoti crescuti in medii diferite ) si, in fine, constatarile rezultate din obser"area asa$zisilor copii salbatici care de la nastere au crescut in afara societatii umane. Dintre multiplele cercetari intreprinse asupra gemenilor le mentionam pe cele ale psi!ologului francez '. 3azzo. oncluzia la care a a2uns este aceea ca deosebirile dintre ei se atenueaza o data cu trecerea de la functii simple, procese psi!ice elementare, la functii complexe, procese psi!ice superioare. functie psi!ica este mai complexa, cu atat mai putin depinde de ereditate. ( 78C; ) Incercarea de a exprima sub forma de proportie ponderea celor doi factori nu poate fi considerata concludenta din cauza "ariabilitatii existente, atat in interiorul celor doi factori, cat si in relatiile dintre ei. oncomitent cu recunoasterea influentei mediului asupra omului trebuie sa admitem si reciproca sa, aceea ca omul influenteaza si transforma mediul. Omul nu este, deci, un produs pasi" al mediului, el este un subiect acti" care, transformand mediul se transforma pe sine insusi. =ediul de"ine sursa a dez"oltarii psi!ice prin faptul ca ofera indi"idului circumstante si conditii concrete de "iata, obiecte , informatii si modele de conduita, susceptibile a fi percepute si in"atate+ de asemenea el ofera prile2uri de comunicare si sc!imburi afecti"e intre indi"id si cei care il incon2oara. =ediul poate actiona ca o bariera sau ca un factor care fa"orizeaza, faciliteaza, a"anta2eaza dez"oltarea psi!ica. Dar nici mediul nu influenteaza direct dez"oltarea psi!ica. 'elationarea constructiei biologice ereditare a organismului infantil nou$nascut cu datele de constructie furnizate de mediu se face printr$un operator special, educatia. Etimologic, termenul educatie ( de la educo, $educare ) inseamna a creste, a instrui, a forma, a scoate dinD, a duce, etc. Deci, am putea spune ca educatia presupune a scoate indi"idul din starea de natura si a$l introduce in starea de cultura . Despre rolul sau puterea educatiei si ponderea ei in dez"oltarea psi!ica a omului s$au formulat, de$a lungul timpului, di"erse conceptii si teorii. u cat o

1ormarea omului ca om, iar in acest proces, rolul, posibilitatile si limitele educatiei, este o problema care s$a discutat si se discuta intens. ,titudinile posibile in problema eficientei educatiei sunt trei% poziti"a, limitat poziti"a si negati"a. on"ingeri despre puterea, despre eficacitatea educatiei se intalnesc din cele mai "ec!i timpuri, atat in folclorul pedagogic, cat si in operele unor filosofi ca% Democrit, ,ristotel, Euintilian. Educatia & spune Democrit & transforma pe om si, facand aceasta, ea creeaza o a doua natura. 5anditorii 'enasterii au promo"at intelegerea omului ca facand parte din natura si au militat pentru o conceptie pedagogica in care increderea in puterea educatiei este afirmata cu tarie. Ii amintim in acest sens pe omenius, (oc0e, 'ousseau, #estalozzi, s.a. omenius ne in"ata ca omul are in el c!iar de la nastere, ca un graunte, anumite cunostinte embrionare. Din moment ce el poseda organe de simt, nu exista nimic ce n$ar putea cunoaste. Batura da samanta , dar nu si cunostinte si "irtuti gata formate. ,ceasta samanta are ne"oie de dez"oltare si aceasta dez"oltare este posibila doar cu a2utorul educatiei% Bimeni nu poate de"eni om daca nu capata in"atatura. & spunea omenius. (a replica posibila ca exista capete stupide care nu sunt in stare sa in"ete nimic, acelasi omenius raspunde% E indoielnic sa existe o oglinda atat de murdarita, incat sa nu reflecte totusi imagini intr$un fel oarecare+ e indoielnic sa existe o tabla atat de zgrunturoasa incat sa nu putem scrie totusi ce"a pe ea. Daca se intampla insa ca oglinda sa fie plina de praf sau de pete, inainte de a ne folosi de ea trebuie s$o stergem, iar o tabla prea zgrunturoasa trebuie s$o dam la rindea. In ceea ce$l pri"este pe (oc0e, acesta s$a pronuntat, in secolul al /III$lea, categoric in fa"oarea educabilitatii, c!iar exagerat de fa"orabil s$ar putea spune. El a a"ansat ideea potri"it careia sufletul copilului ar reprezenta o tabula rasa & o tabla curata, o !artie alba sau ceara, pe care o poti forma cum iti place. 1ilosoful materialist >el"etius, in opera sa Despre om afirma ca toti oamenii se nasc cu aceleasi capacitati. Inegalitatea dintre ei ar fi diferenta de educatie, deoarece educatia poate totul . Aelinsc!i atribuie si el "aloare imensa educatiei, dar nu crede in atotputernicia acesteia. onceptia sa este ca educatia poate face mult, fara ca acest mult sa fie nelimitat. In ceea ce$l pri"este pe -. -. 'ousseau, acesta socoteste omul bun de la natura, dar corupt de societate.

onceptii potri"it carora educatia nu poate contribui la sc!imbarea omului au aparut inca din oranduirea scla"agista, cand erau aparate astfel interesele claselor dominante. Ideologii burg!eziei raspandeau ideea ca burg!ezia este o clasa superior dotata fata de proletariat. *$a incercat astfel a"ansarea ideii ca persoanele cu o situatie economica infloritoare, cu o pozitie sociala inalta, fac parte dintre oamenii cei mai priceputi si mai capabili, iar copiii acestor familii burg!eze dobandesc prin ereditate de la parinti aceste calitati spirituale, fiind doar ei capabili sa conduca societatea in "iitor. !iar daca s$ar da posibilitate copiilor de muncitori si tarani sa frec"enteze scoli superioare, se considera ca acestia nu ar reusi sa faca fata, deoarece nu i$ar a2uta ec!ipamentul lor nati". 1ilosofia lui Kant este cea care a desc!is drum scepticismului pedagogic si pornind de la Kant, *c!open!auer sustine si el caracterul fatal al educatiei. *c!open!auer sustinea ca educatia este neputincioasa in fata calitatilor mostenite ale omului, care apasa asupra lui ca un destin implacabil in decursul intregii "ieti. In acelasi timp cu teoriile care proclamau ereditatea ca factor !otarator in formarea omului, au aparut in literatura si doctrine care sustineau ca mediul determina totul si nu se poate obtine nimic prin educatie. ,sadar, mediul ar determina in mod fatal de"enirea umana. ,ceste teorii pesimiste, care neaga puterea educatiei, au dus si la negarea educatiei in sine. ,stfel, spre sfarsitul anilor 7F;;, in loc de pedagogie apare pedologia, nu ca o stiinta despre educatie, ci ca o pseudo$stiinta care a"ea la baza teoria ca pricina insucceselor scolare sunt ereditatea si mediul. In psi!ologia traditionala exista doua scoli principale de gandire in ceea ce pri"este de"enirea umana. <na este be!a"iorismul, a"andu$l ca reprezentant principal pe -. A. Gatson, care in lucrarea sa #si!ologia "azuta de be!a"ioristi ( 787: ) sustine ideea ca dez"oltarea omului este in cea mai mare masura un rezultat al influentei mediului. ea de$a doua este nati"ismul, ai carui sustinatori considerau ca dez"oltarea se datoreaza, in principal, actiunii genelor si cromozomilor. In acest sens il amintim pe 5essel, care in 78?: a a"ansat ideea ca, de fapt, dez"oltarea copiilor se produce aproape in totalitate ca rezultat al influentelor genetice, mediul incon2urator a"and un efect redus. In conceptia sa, rolul mamei este de a oferi un mediu in care dez"oltarea naturala a copilului sa fie cat mai putin perturbata. In 6arile 'omane problema educatiei a fost "azuta in stransa legatura cu conceptia generala despre "iata din diferitele epoci istorice. In acest sens, In"ataturile lui Beagoe Aasarab

catre fiul sau 6!eodosie , desi sunt impregnate de spiritul religios al Aizantului, "adesc o atitudine poziti"a fata de educatie. onceptia lui .Dumitrescu$Iasi cu pri"ire la educatie, s$ar putea rezuma astfel% Batura ne pune inainte o serie nesfarsita de "arietati indi"idualeDImpre2urarile exterioare pot fa"oriza sau impiedica dez"oltarea lor. 'idicand o problema cu totul moderna a celor trei factori & ereditate, mediu, educatie & acesta continua% E o legatura organica intre transformarile sociale si sistemele de educatie,D, orice sc!imbare in alcatuirea sociala trebuie sa aduca cu sine modificarea intregului sistem de educatie. ,stazi, putini psi!ologi ar fi dispusi sa afirme fara ec!i"oc ca dez"oltarea s$ar datora exclusi" unuia sau altuia dintre factorii enumerati mai sus & este e"ident ca atat ereditatea, cat si mediul si educatia contribuie la de"enirea umana. Insa, in trecut, oamenii nu erau atat de ponderati in afirmatii. Ereditatea si mediul, intr$o interactiune si unitate perfecta, promo"eaza necontenit dez"oltarea omului, dar nu la modul spontan, ci intr$o srtuctura cu functie noua, constienta, un factor nou in formarea omului & educatia. Din aceasta perspecti"a putem afirma ca educatia controleaza si organizeaza influentele mediului asupra indi"idului, adaptandu$le la particularitatile de "arsta si indi"iduale ale acestuia. ,stfel spus, educatia face legatura si mediaza intre potentialitatea de dez"oltare, propusa de ereditate si oferta de posibilitati ale mediului. Educatia armonizeaza interactiunea ereditate$ mediu si creeaza un climat fa"orabil actualizarii potentialitatilor genetice, fapt pentru care putem spune ca educatia este o acti"itate umana specializata in dez"oltare. 1ara a nega importanta factorilor ereditari si de mediu, suntem totusi indreptatiti sa afirmam ca educatia, care include un sistem complex de actiuni si influente de natura formati"a si informati"a, are un rol ma2or in dez"oltarea psi!ica si in formarea personalitatii umane. =ediul, asemenea educatiei, influenteaza indi"idul intre limitele stricte pe care le traseaza ereditatea. u toate acestea, parafrazandu$l pe >. #ieron, am putea spune despre copil, ca in absenta actiunii factorului educatie , acesta ar ramane un simplu candidat la umanitate. Iz"orul dez"oltarii psi!ice il constituie, dupa cum se stie, contradictiile interne care apar ca urmare a solicitarilor externe. rearea mi2loacelor necesare pentru depasirea si rezol"area acestor contradictii re"ine, in primul rand, educatiei. #e de o parte, educatia ofera continuturile ce urmeaza sa fie asimilate, pe de alta parte ea se preocupa de modul in care sa fie asimilate, de

formarea capacitatilor omului de a nu se lasa derutat de obstacole sau de influente nefa"orabile si de a fi recepti" la influentele poziti"e ale mediului. 'olul conducator al educatiei rezulta si din inter"entia acesteia in ameliorarea conditiilor de mediu, in crearea unui climat educational fa"orabil, cu "alente educati"e puternice asupra formarii personalitatii umane. *intetizand, putem afirma cu certitudine ca dez"oltarea psi!ica este rezultatul interactiunii complexe ereditate$mediu$educatie. Educatia este o forma organizata, sistematica si continua de formare a personalitatii umane, educatia optimizand, in masura posibilitatilor, relatia ereditate$mediu. Educatiei ii re"ine rolul conducator in formarea si dez"oltarea personalitatii, deoarece organizeaza intr$o maniera optima influentele factorilor de mediu si, in acelasi timp, depisteaza predispozitiile ereditare, le diferentiaza si le grabeste intrarea in functiune suplimentandu$le forta. Educatia creeaza premisele interne fa"orabile actiunii prielnice anumitor factori externi, formarea personalitatii fiind atat efect al actiunii educati"e, cat si premisa pentru derularea acesteia.

BIBLIOGRAFIE airo", I. ,. & #edagogia , Ed. De *tat #edagogie si psi!ologie , 78?8 5olu, #., /erza, E., 3late, =. & #si!ologia copilului , manual pentru clasa a .I$a, *coli Bormale, ED#, Aucuresti, 788F >aHes, B., Orrell, *. & Introducere in psi!ologie , Ed. ,((, Aucuresti, 7889 Ionescu, =., !is, /. & #edagogie & suporturi pentru formarea profesorilor , Ed. #resa <ni"ersitara lu2eana, I;;7 Bicola, I. & #edagogie , ED#, Aucuresti, 788? Bicola, I., 1arcas, D. & #edagogie generala , manual pentru clasa a I.$a, *coli Bormale, ED#, Aucuresti, 788J *c!iopu, <., /erza, E. & #si!ologia "arstelor. iclurile "ietii , ED#, Aucuresti, 788J 6odoran, D. & #robleme fundamentale ale pedagogiei , Aucuresti, ED#, 78FI 6arco"nicu, /., #opeanga, /. & #edagogia generala , manual pentru anii I si II licee pedagogice, ED#, Aucuresti, 789:. ,ntonesei (i"iu $#aideia. 1undamentele culturale ale educatiei, Editura #olirom 788C ucos onstantin $ #edagogie,Editura #olirom I;;7 =aca"ei Elena & #edagogie , Editura" Didactica si #edagogica,7889 Bicola Ioan & 6ratat de pedagogie scolara, Editura ,',=I*, I;;: