1

Autismul incapacitate de interrelationare

Constiinta reprezinta capacitatea de a produce judecati asupra intentiilor si actelor noastre. Constiinta este intuitia pe care o are spiritul despre perceptiile si actele sale. Constiinta este intentionalitate, adica este indreptata spre ceva din afara mea. Interpretarea este competenta care le permite primatelor sa atribuie atitudini, intentii, sentimente mintiilor 1. Citirea altor mintii este de fapt empatizarea. A fi empatic inseamna a percepe cu acuratete cadrul intern de referinta al altuia, cu toate componentele sale emotionale si semnificatiile care-i apartin ca si cum cealalta persoana, dar fara a pierde conditia de ca si cum 2. e poti transpune cu ajutorul ima!inatiei in !andirea celuilalt, in trairea lui si in modul de a actiona ". #mpatia poate fi definita din punct de vedere psi$analitic ca un proces al unei identificari scurte prin care, cu o fantezie constienta sau neconstienta, cineva s-ar contopi pe sine cu o alta persoana pentru ca sa intelea!a si sa impartaseasca sentimentele si atitudinile altuia. In mod normal oamenii empatizeaza unii cu ceilalti. Isi intele! trairile, !andirea, modul de actiune unii altora. %ar e&ista si fiinte care nu pot empatiza, care nu dispun de un or!an mental'. Acesti oameni se numesc autisti. #i nu pot comunica. (rin urmare nu se pot inte!ra in societate. %aca nu pot le!a prietenii pentru ca nu pot fi capabili sa empatizeze sau sa interpreteze reactiile, atitudinile celorlalti atunci se pune intrebarea daca devin an&iosi, daca traiesc sentimente de insin!urare, de alienare, de an!oasa.
1

)*+CA,, -A%. /I0AI+ I, -*%.C#-# I, 1I+*)*1IA /I, II %I, (#-)(#C I2A ) I, #I C*3,I I#I , #%I .-A .,I2#-)I A II %I, 4.C.-#) I, 2555, pa!. 16'. 2 /A-C.), ) -*# #/(A I# )I (#-)*,A+I A # 3 I4I%#/, pa!. 4 )*+CA,, -A%. /I0AI+ I, -*%.C#-# I, 1I+*)*1IA /I, II %I, (#-)(#C I2A ) II, #I C*3,I I#I , #%I .-A .,I2#-)I A II 4.C.-#) I, 2555, pa!.167.

Comunicarea este esenta sociabilitatii. #a reprezinta actul prin care oamenii si alte vietiutoare isi fac cunoscute e&istenta, intentiile, dau stiri, informeaza, sc$imba mesaje transmitand intr-un sens sau mai multe sensuri in scopul convietuirii si uneori doar informarii. Autistii nu sunt parte inte!ranta a societatii. %ificultatea lor de intele!ere a celorlalte minti 8i plaseaza in e&teriorul !rupurilor, asociatiilor. In varianta Asper!er, autistii nu pot interactiona social, dar pot stapani limbajul si pot trece testele de inteli!enta la nivel mediu si peste medie9. In varianta -ett, autistii si-au pierdut deprinderile dobandite intre unu si patru ani si deprinderea de a folosi mainile, prin dere!larea semnificativa a unor : comportamente . %ezvoltarea mentala a unui individ care traieste in afara unei ambiante lin!vistice datorita stransei le!aturi dintre limba si !andire este imposibila. Cel ce beneficiaza de un astfel de mediu poate evolua normal c$iar si atunci cand el nu vorbeste;. )ituatia autismului demonstreaza contrariul acestei prepozitii ca individul care traieste intr-un mediu lin!vistic se dezvolta mental. Autistii nu pot adopta o atitudine intentionala7. Atitudinea intentionala este modul de interpretare comportamental al unei entitati, tratand-o ca si cum ar fi un a!ent rational, care a determinat ale!erea actiunii , luand in considerare , convin!erile si dorintele sale. *r!anismul este un sistem intentional asupra caruia se pot face predictii6. Autistul nu poate face predictii. #l nu poate e&plica ce se intampla in mintea sa, nu poate
5 6

I4I%#/, pa!. 16;. I4I%#/, pa!. 16;. 7 %I,., /I0AI #*-IA C*/.,ICA-II 8 %#,,# , %A,I#+ I(.-I /#, A+#. * I,C#-CA-# %# I, #+#3#-# A C*,) I, #I , #%I .-A 0./A,I A), 4.C.-#) I, 1667, trad. (A-+*3, 0*- #,)IA, pa!. ";. 9 I4I,#/, pa!. '"

introspecta, nu poate analiza nici trairile proprii nici pe cele ale celorlalti. Autistii sunt un model de virtute. #i nu pot minti, insela, pretinde. #i se instraineaza, nu pot comunica, nu se pot amuza, flecari , sau juca. Individul dispune de mijloace de e&primare sonora nearticulata ca rasul, oftatul, tusea semnificativa precum si foarte multe semnale acustice cu inteles bine determinat pentru care nu e&ista o denumire15. 4ataia pe umar, stran!erea mainii, imbratisarea, palmuirea, sarutul si altele constituie elemente de limbaj tactil tot asa cum putem descoperii elemente de comunicare cromatica in e&teriorizarea sentimentelor de rusine sau manie, prin modificarea culorii obrazului11. %esi mult mai putin constientizate, e&ista si la om forme de comunicare c$imica si electrica, pe unele dintre acestea bazandu-se multe afinitati si antipatii nee&plicate dintre indivizi , rase si populatii. Importanta mijloacelor de comunicare !estuala a fost subliniata inca din antic$itate in conte&tul oratoriei, care a acordat o atentie deosebita functiei persuasive a !esticii. Autistii nu intel! semnele, limbajul non-verbal al oamenilor normali sau a celor ce nu sufera de aceasta deficienta. In teatru, relatia fundamentala este cea dintre personaj si spectator. 4una functionare a mijloacelor <inezice si pro&emice de e&primare joaca un rol esential12. Actorul este obli!at, pe de o parte, sa-si supradimensioneze !estica si mimica spre a le face perceptibile de la distanta si pe de alta parte sa-si subordoneze jocul de scena unui cod al e&presiei faciale si corporale accesibile publicului in conditii socioistorice determinate.
10 11

%I,., /I0AI #*-IA C*/.,ICA-II , pa!. I4I%#/, pa!. "6. 12 I4I%#/, pa!. 2'.

Autistii nu pot interpreta !esturile, mimica acestora. #i nu pot simula faptul ca sunt altcineva. #i nu pot empatiza cu celalalt. ,u poate simti durerea sau suferinta celuilalt. rebuie sa studiem viata fiintelor si nu creierul lor 1". %aca observam suferinta oamenilor, studiindu-le comportamentul, stim ce se afla si-n creierul lor. 4iolo!ic, omul are un creier mai evoluat ca al celorlalte animale, dar re!ulile biolo!ice controleaza si comportamentul omului. )pre deosebire de celelalte animale, omul se deosebeste prin aceea ca poseda mai multe semnale non-verbale ereditare sau educate. Comunicarea reprezinta un mod de interactiune psi$osociala prin care oamenii isi transmit impresii, idei, conceptii prin mesaje ce produc sc$imburi de informatii cu scopul cultivarii valorilor propri si cunoasterii valorilor celorlalti. #a se efectueaza in sisteme si limbaje non-verbale comple&e= limbaje verbale insotite de limbaje non-verbale, de simboluri, de alternata, tonuri, ritmuri, taceri folosite anume pentru impartasirea unor semnificatii cu scopul recunoasteri ideilor si intereselor pastrarii unor le!aturi si unor raporturi. Autistul nu poate comunica, nu-si poate ima!ina trairile celuilalt. Autistii nu dispun de ima!inatie. #i se orienteaza dupa indicatori perceptivi din conte&tul real in care se desfasoara activitatea. #i nu au o directionare precisa, inainteaza fra!mentar, sacadat, cu sta!nari si erori pana la obtinerea unui rezultat oarecare. (rocesul de obtinere, prin ima!inatie, a noului implica interactiuni cu toate componentele sistemului psi$ic uman, cum ar fi= dorintele, aspiratiile, profunzimea intele!erii, orientarile dominante, trairile profunde ale evenimentelor, e&perienta proprie, dinamica temperamentala intrea!a personalitate1'. Astfel produsul ima!inativ e&prima
13

%#,,# , %A,I#+ I(.-I /#, A+#. * I,C#-CA-# %# I, #+#3#-# A C*,) II, #I , #%I .-A 0./A,I A), 4.C.-#) I, 1667, trad. (A-+*3, 0*- #,)IA, pa!. 176. 14 (*(#)C. ,#2#A,., (A.+ ()I0*+*3I# , #%I .-A %I%AC ICA )I (#%A3*3ICA, 4.C.-#) I, 166;, pa!. 6".

personalitatea, ori!inalitatea acesteia si este el insusi ori!inal, fie in raport cu e&perienta, fie cu cea sociala. Autistii sunt fiinte fara ima!inatie, fara personalitate. ,u se poate vorbi in cazul lor de constiinta, de intentionalitate sau de predictii. ,u pot fi considerati fiinte sociale.

4I4+I*3-A1I#=
1. )*+CA,, -A%. /I0AI+ I, -*%.C#-# I, 1I+*)*1IA /I, II %I, (#-)(#C I2A ) II, #I C*3,I I#I , #%I .-A .,I2#-)I A II %I, 4.C.-#) I, 2555.

6 2. ". '. 9. /A-C.), ) -*# #/(A I# )I (#-)*,A+I A # %I,., /I0AI #*-IA C*/.,ICA-II %#,,# , %A,I#+ I(.-I /#, A+#. * I,C#-CA-# %# I, #+#3#-# A C*,) II, #I. , #%I .-A 0./A,I A), 4.C.-#) I, 1667, trad. (A-+*3, 0*- #,)IA. (*(#)C. ,#2#A,., (A.+ ()I0*+*3I# , #%I .-A %I%AC ICA )I (#%A3*3ICA, 4.C.-#) I, 166;.