1. Anatomia clinic, fiziologia i metodele de examinare ale urechii Externe i nsemntatea lor pentru stomatologie.

Urechea este compus din 3 compartimente: urechea extern, mijlocie i Intern. Urechea extern este alctuit din pavilionul urechii i conductul auditiv Extern. Conductul auditiv extern are legturi anatomice cu structurile i organele vecine Ca urmare a legturii anatomice a peretelui anterior al acestuia cu mandibular !"#$. %eretele In&erior al conductul auditiv extern se gaseste in raport strins cu glanda parotid. In peretele posterior al canalul auditiv ext. 'e a&l canalul (alope prin care trece n.&ascial. %eretele superior)&osa craniana mijlocie. Fiziologia: captea*a, concentra*a si conduc undele sonore spre timpan. Inspectia, palparea. Otoscopia. %rin otoscopie se explorea* conductul auditiv extern i membrana "impanic. Explorarea se &ace cu ajutorul speculului auricular prin care 'e proiectea* lumina de la oglinda &rontal sau de la lampa +Clar %entru o mai bun vi*uali*are se &ace trac,ia pavilionului, redresind Curba conductului auditiv extern. %alparea cu stiletul butonat este %racticat pentru di&eren,ierea &orma,iunilor polipoase, Corpilor strini, .a. #embrana timpanic se inspectea* apoi din punctul -e vedere al po*i,iei, culorii, reperelor i al integrit,ii anatomice. 'e cercetea* #obilitatea, bombarea sau retrac,ia, hiperemia sau congestia membranei "impanice, .ngroarea sau atro&ia membranei timpanice, pierderea de substan, /i sediul per&ora,iilor. 0n condi,ii normale timpanul este de culoare gri, strlucitoare. 2. Anatomia clinic a urechii medii, particularitile ei la copii. Urechea medie este compartimentul cel mai des atacat de in&ec,ia banal /i virotic. In structura urechii medii deosebim: 1 cavitatea timpanic ciocanasul, nicovala, scarita$2 1 trompa Eustache tuba auditiva$2 1 antrumul2 1 aditusul ad antrum i sistemul de celule pneumatice ale procesului #astoidian. "impanul impreun cu cavitatea timpanic au rolul de a recep,iona, de a "rans&orma i de a transmite vibra,ia undelor sonore spre urechea intern. In pre*ent sunt bine preci*ate dou &unc,ii importante ale trompei Eustache ) &unc,ia echipresiv, sau de egalare a presiunii ventila,ie i protec,ie$, i &unc,ia -e drenaj. 3. iziologia aparatului de transmisie al urechii. -in punct de vedere &unc,ional, regiunea peri&eric a anali*atorului auditiv 'e .mparte .n aparatul de transmisie i cel de percep,ie a sunetului. !paratul de transmisie se compune din urechea extern, urechea medie i 'pa,iul endolim&atic i perilim&atic ale urechii interne. !paratul de percep,ie este repre*entat de organul spiral Corti$, care sevete %entru trans&ormarea procesului mecanic de vibra,ie .ntr)un %roces de excita,ie nervoas, asigurind ast&el transmiterea sunetelor ctre Celulele de percep,ie auditiv. #uchii cavit,ii timpanice)muchiul tensor timpani /i muchiul stapedian ) .ndeplinesc dou &unc,ii: de acomodare i de protec,ie. %rima asigur condi,ii 3ptime pentru sistemul de transmisie i trans&ormare a sunetelor .n cavitatea

"impanic. (unc,ia de protec,ie se mani&est prin reglarea intensit,ii sunetelor, 'electarea &recven,elor medii, prevenind ast&el distrugerea timpanului. %entru transmiterea i trans&ormarea energiei mecanice a sunetului %4n la membrana ba*ilar sunt necesare urmtoarele condi,ii: 1 &unc,ionarea normal a &erestrelor2 1 existen,a di&eren,ei de presiune sonor pe ambele &erestre2 1 &unc,ionarea normal a trompei Eustache2 1 presiunea egal pe ambele pr,i ale timpanului. !. Anatomia i fiziologia cohleii, structura organului spiral "#ortii$. %eoriile surdiiei. Cohleea melcul osos$ repre*int un canal osos care &ormea* dou i 5umtate rota,ii .n jurul unei &orma,iuni osoase conice ) columel modiolus$. Cohleea membranoas sau canalul cohlear ductus cohlearis$, este situat In rampa vestibular i are o &orm triunghiular. %eretele in&erior este repre*entat -e membrana ba*ilar, cel extern este partea extern a cohleei osoase, iar cel -e)al treilea este alctuit din membrana 6eisner vestibulara$. Canalul cohlear con,ine Endolim&. 3rganul spiral Corti$, componentul principal al !nali*atorului auditiv, este situat pe membrana ba*ilar, &iind constituit din celule 'en*oriale)auditive care contactea* cu dendritele celulelor nervoase. &. Anatomia i fiziologia canalelor semicirculare. Canalele semicirculare au &orma unor cavit,i tubulare circulare in numr -e trei : anterioar &rontal$, posterioar sagital$ i lateral ori*ontal$. (iecare canal are o extremitate mai largita ampulara$ si una neteda neampulara$ 'i ajung in vestibul prin 7 deschi*aturi. Canalele semicirculare membranoase sunt situate in interiorul celor osoase, Imitind con&igura,ia lor si in ele circula endolim&a. Cilii celulelor sen*oriale din cristele !mpulare &ormea*a cupola terminalis, &ormatiune neurosensoriala speci&ica %entru excitantii miscarii unghiulare. '. Anatomia i fiziologia (esti)ului. Vestibulul repre*int partea central a urechii interne, situat .ntre cutia "impanic i conductul auditiv intern. El comunic anterior cu cohleea, posterior Cu canalele semicirculare, extern cu cutia timpanic prin &ereastra oval i intern Cu conductul auditiv intern. 0n literatura de specialitate vestibulul este descris Ca o cavitate osoas de &orm cubic av4nd 8 pere,i: extern, intern, anterior, %osterior, superior i in&erior. *esti)ulul mem)ranos cuprinde utricula i sacula sub &orm de ve*icule. In utricula i sacul se gsesc organele de recep,ie a accelera,iei liniare, denumite #acule, c4te 3 pentru &iecare labirint. #aculele sunt acoperite cu un epiteliu cu Celule pri*matice de sus,inere, printre care se a&l celule sen*oriale ciliate. Cilii !cestora ptrund .n substan,a gelatinoas, .n care se gsesc concre,iuni calcare 9umite otolite statoconii$ ) dup 9!% membrana statoconiorum. %rin :reutatea i iner,ia lor, la schimbarea po*i,iei corpului otolitele exercit trac,iuni !supra cililor. ;estibulul comunic cu cohleea prin intermediul ductusului Reuniens. Utricula comunic cu sacula prin ductusul utricul-sacularis, care -escind .n ductus endolim&atic, iar acesta se termin cu sacul endolim&atic 'ituat sub dura mater pe &a,a posterioar a st4ncii temporalului. +. Examenul auzului "formula acumetric$. !cumetria &onica cu vocea$ presupune examinarea &unctiei auditive cu vocea vorbita. %entru examen e nevoie de o sala i*olata acustic cu lung de 8)<= m.

#edicul va solosi vocea soptita in 9 este perceputa la 8 m$, vocea de conversatie >= m$ si ;ocea strigata >==m$. ?olnavul trebuie sa stea cu urechea examinata spre medic, iar pe Cealalta sa o astupe cu degetul. !cumetria instrumentala)examinarea &unctiei auditive pe cale osoasa si aeriana Cu ajutorul diapa*oanelor din otel in &orma de U, care dupa lovire emit un sune " de o anumita &recventa. %roba 6inne compararea duratei perceptiei auditive pe cele > cai: aeriana si osoasa$, %roba @eber determina laterali*area sunetului$, proba 'chAabach determina durata perceptiei 'unetului transmisa pe cale osoasa$, proba :elle determina mobilitatea scaritei$. ,. Examenul audiometric. %entru e&ectuarea acestui examen este necsar un ap) audiometru, compus din :generatorul de sunete de di& &recvente, modulatorul intensitatii sunetului, > casti)tele&oane una pentru transmisia sunetelor pe cale osoasa si cealalta pe cale aeriana$. 6e*ultatele obtinute in timpul examenelor pot &i inregistrate sub &orma de gra&ic)audiograma, Care are drept scop determinarea locali*arii procesului patologic in anali*atorul auditiv. -. Examenul aparatului (esti)ular. Include: anamne*a, care elucidea*a pre*enta sau absenta vertijului, ametelii, -eregl de echilibru,mai ales in miscarea de rotatie a capului.2 Inspectia: nistagmusul, asimetria tonusului muscular, %robele: indexului, rotatorie, mersul in linie dreapta 1.. %raumatismele urechii externe i a timpanului. Cel mai supus traumatismelor este pavilionul urechii. /imptomatologia0 durere, hemoragii, plag cu implicarea pericondrului i ! cartilajului .n .ntregime. Be*iunile conductului auditiv extern sunt diverse. "rauma,ii acu* durere -e intensitate di&erit, hemoragie. "ratamentul presupune calmarea durerii, 3prirea hemoragiei. 1 toaleta plgii2 1 aplicarea suturilor pe plaga produs acum 8 ore2 1 antibiotice, antiin&lamatoare, analge*ice. In urma loviturilor pavilionului e posibil &ormarea othematomului, care .n -imensiuni nu prea mari se poate resorbi de sine stttor dup bagijonarea cu "inctur de iod de 7C i aplicarea unui pansament steril compresiv. !tunci c4nd 3thematomul are dimensiuni mari, se va e&ectua punc,ia cu evacuarea s4ngelui /i a chiagurilor, badijonarea cu solu,ie de iod de 7C i aplicarea pansamentului Compresiv. 0n othematomul in&ectat se practic inci*ii prin care se elimin Con,inutul abcesului i se prescriu antibiotice, proceduri &i*ioterapice. !rsurile i degeraturile urechii externe de asemenea necesit un ajutor de Urgen,. 'imptomul principal este durerea. "ratamentul include msuri terapeutice :enerale combaterea durerii cu antinevralgice, sedative$ i locale .nchis cu %ansament steril2 deschis sub ac,iunea ra*elor solux$. (lictenele se deschid. 11. racturile st1ncii osului temporal. Simptomatologia: oc, cu pstrarea cunotin,ei, hemoragie, licvoree !uricular, echimo*e .nregiunea auricular, mastoidian, per&orarea membranei "impanice. 0n &racturile transversale i oblice labirintul este distrus .n ambele 'egmente cohlee i vestibul$, induc4nd o surditate de percep,ie total i tulburri -e echilibru. 0n &racturile longitudinale labirintul poate &i cru,at. %ratamentul0 msuri antioc, ser antitetanic, sedative.

;ibra,ia, *gomotul, schimbrile brute de altitudine, anoxia relativ, !ccelera,iile liniare i unghiulare prin ac,iunea lor asupra anali*atorului acusticovestibular %rovoac tulburri de au* i de echilibru. 'emnele clinice ) hipoacu*ie, -ureri, vertij, vom, gre,uri. 12. #orpii strini auriculari. 2opul de cerumen. Etiopatogenia. 3riginea lor este variat: exogen obiecte mici, insecte, 'emin,e de &loarea soarelui, de harbu*, porumb etc$2 Endogen dopul epidemic i dopul de cerumen$. imptomatologie: durere auricular otodinie$ .n ca* de corp strin ascu,it2 Dipoacu*ie de tip transmisie. 3toscopia pune .n eviden, pre*en,a corpului strin 0n conductul auditiv extern c.a.e.$. "ratamentul expune extragerea corpului strin din c.a.e. Cea mai sigur, 'impl este metoda lavajului spltura$ c.a.e. Inainte de a e&ectua spltura c.a.e. #edicul preci*ea* dac traumati*atul 9u su&er de otit medie cronic supurat. 0n ca* de otit medie cronic supurat /i in lipsa dereglrilor labirintice spltura c.a.e. 'e poate &ace &olosind de*in&ectante, 'au corpul strin se va extrage cu ajutorul unor instrumente speciale. !ehnica splrii c.a.e.: traumati*atul se aa* pe un scaun. %e umrul lui 'e pune un ervet, iar pe acesta o tvi, renal. #edicul ia seringa :uEon cu #4na dreapt, iar cu degetul mare i indicele m4inii st4ngi trage pavilionul urechii Ba maturi inapoi i in sus, iar la copii inapoi i .n jos pentru a indrepta direc,ia C.a.e. -egetul mijlociu al mainii stingi se aplic la captul distal al seringii cu 'cop de a o &ixa pe peretele postero)superior al conductului auditiv extern .n "impul splturii. !pa sau solu,ia de*in&ectant trebuie s &ie de 38)3FGC. !pa sau lichidul -e*in&ectant (uracilin, 6ivonol, -ioxidin, #iramistin etc.$ 'e introduce .n 5eturi succesive spre peretele postero)superior. 13. Erizipelul urechii externe i pericondrita pa(ilionului urechii. Este o in&lama,ie acut a tegumentelor pavilionului provocata -e streptococul ? hemolitic i pre*int, de regul, propagarea pe ureche a unui eri*ipel &acial. Diagnosticul se stabilete .n ba*a examenului obiectiv: tegumentele %avilionului i ale regiunilor .nvecinate sunt roii, lucioase, separate de *onele 'ntoase prin burelete eri*epelos. %e alocuri apar *one &lictenulare. "iagnosticul di#eren$ial se &ace cu pericondrita i condrita pavilionului urechii /i a conductului auditiv extern, a&ec,iuni ce nu antrenea* lobul auricular. !ratamentul este general i local. Cel general const .n administrarea penicilinei, !ntihistaniinicelor, antiin&iamatoarelor i vitaminelor. Bocal se aplic Comprese cu rivanol de <)>C. 3ericondrira pa(ilionului urechii a&ectiune in&lamatorie a pericondrului cartilajului urechii externe, %rovocata de bacilul piocianic. 'impt:dureri violente in reg pavilionului, care iradia*a in cap, &ebra, insomnie. 3biectiv: pavilionul este tume&iat, &oarte sensibil la palpare. %oate progresa necroti*ind cartilajul, din plaga se scurge puroi de cul verde)albastra. Cicatri*ari vicioase cu de&ormatii inestetice. ": Chirurgical: inci*ia la locul cel mai &luctuent, chiuretajul, aplicarea meselor. 1!. urunculul conductului auditi( extern i otita extern difuz. ?oala apare de regul pe le*iunile tegumentelor Conductului auditiv extern produse de gratajul cu chibritul, cu acul, cu degetul,

'au este declanat de baia .n ap poluat, sau apare pe &ondul unei otite medii %ruriginoase. (lora microbian, care in&ectea* tegumentele pavilionului i conductului, Este repre*entat, .n ordinea &recven,ei, de sta&ilococul piocianic, proteus, 'treptococ, colibacili. Excesul de sebum i stagnarea cerumenului pot &avori*a Exacerbarea virulen,ei sapro&ite locale. Factori #a%oriz&nd locali sunt ec*emele Constitu,ionale, reac,iile alergice locale determinate .n special de pulveri*rile #edicamentoase. (actori &avori*an,i ai macera,iilor locale sunt cldura, dopurile -e vat, bolile de piscin, supura,ia urechii mijlocii. Factorii #a%orizan$i generali -iminuea* re*isten,a organismului. %rintre acestea se numr: diabetul *aharat, "uberculo*a, surmenajul accentuat, convalescen,a, alergia 'imptom: -urerea apare de timpuriu, iradia* in hemicraniu i 'e exacerbea* .n timpul micrilor de mastica,ie. ?olnavul, in &unc,ie de etapa Evolutiv a &urunculului, acu* o stare general alterat i insomnii provocate -e durere. -in punct de vedere &unc,ional, bolnavul poate avea i o uoar Dipoacu*ie, .n ca*ul cind &urunculul produce o obstruc,ie mai accentuat a Conductului. 'e mai .nregistrea* &ebr i &risoane. 'e recomand bi auriculare cu solu,ii antiseptice alcool boricat$, cu antibiotice: %enicilin, !ureocicline, Cloram&enicol. Ba "ratamentul local se va aduga un tratament general sus,inut de autovaccin, ;itaminoterapie, &i*ioterapie. 4tita extern difuz In&lama,ia pielii conductului este determinat de o irita,ie local, Care poate avea cau*e multiple, cele mai &recvente &iind urmtoarele: ) scurgerile auriculare, .ntre,inute de otite medii supurate2 ) ec*emele in&ectate ale conductului auditiv2 ) &urunculo*ele persistente ale conductului auditiv2 ) irita,iile mecanice locale ale tegumentelor conductului cu chibrituri, 'cobitori, ace de pr. 3tita extern di&u* poate &i uni) sau bilateral. -in %unct de vedere subiectiv, bolnavul acu* la .nceput o m4ncrime intens .nso,it -e o sen*a,ie de tensiune i cldur la nivelul conductului. -ac a&ec,iunea %rogresea*, apar dureri vii, care iradia* .n hemicraniu i se exacerbea* .n "impul mastica,iei. !psarea asupra tragusului se dovedete mai pu,in dureroas -ec4t .n &uruncul. "emperatura corpului este sub&ebril sau normal. !ntibiograma este obligatorie. 0n lipsa acesteia se va administra o antibioterapie !ntista&ilococic pe cale general. Bocal se va urmri e&ectuarea *ilnic sau cel %u,in o dat la dou *ile a unei toalete riguroase, de pre&erat prin aspirarea secre,iilor. /e vor instila sub &orm de picturi sau pe mee solu,ii de 6ivanol >C2 Cloramin <C2 -alibaur2 alcool H=G2 (enosept. 1&. 4tita medie acut. Este o a&ec,iune generat de o in&lama,ie acut a mucoasei urechii medii, Care cuprinde concomitent toate compartimentele urechii medii: cavitatea "impanic, tuba auditiv Eustache$, aditus ad antrum, antrul i sistemul de celule %neumatice ale procesului mastoidian. Etiopatogenie. Cau*a determinant a bolii .n majoritatea ca*urilor este In&ec,ia, care poate &i de origine viral, bacterian, micotic, asociere de diveri (actori patogeni. 3erioada preperforati( corespunde inva*iei microbilor .n csu,a "impanic, producerii i acumulrii exsudatului purulent .n urechea medie. 'imptomul patognomonic: otodinie brusc, violent, pulsatil, pro&und, exacerbat -e degluti,ie, iradiat .n .ntregul masiv cranio)&acial de partea urechii bolnave.

!ceti bolnavi acu* acu&ene *gomote$, ame,eli, Ce&alee, vrsturi, agita,ie. 'tarea bolnavului este pro&und alterat, atacat de (ebrilitate 3I)J< GC$, .nso,it de &risoane. 'e constat astenie, inapeten,, "ahicardie, insomnie. 3erioada perforati( se caracteri*ea* prin apari,ia per&ora,iei 'pontane a timpanului, asigur4ndu)se drenajul csu,ei timpanice, ceea ce duce Ba o ameliorare vdit a strii generale a bolnavului. -urerea otic i sen*a,ia -e tensiune otic se atenuea*, &ebra scade sau dispare complet. 3erioada postperforati(. 0n aceast perioad toate simptomele subiective /i obiective cedea* sau dispar treptat. 'tarea general se normali*ea*. 3toreea -evine mucoas i din ce .n ce mai pu,in abundent. "impanul nu este hiperemiat /i in&iltrat. 6eperele timpanului revin la normal. %er&ora,ia .ncepe s se .nchid. (ebra i otodinia, ce&aleea, insomnia i alte simptome dispar. -e regul 3#! 'e vindec dup >)J sptm4ni. "ratament : 'ul&amidele !moxiclavul ) intravenos sau oral. !ugumentinul. Ce&alosporine orale !ratamentul chirurgical. 3dat &ormat, colec,ia de puroi va trebui urgent -renat prin timpanotomie, &r a se atepta per&orarea spontan, 1'. 4tita medie cronic. Ce&alee, slbiciune general, &ebr, tahicardie, ?radicardie etc, simptome caracteristice i altor boli. !gen,i cau*ali sunt: in&ec,ia aerob, anaerob, gramnegativ, :ram)po*itiv i mixt, streptococii, sta&ilococii, pneumococii, bacilul Koch, #icoplasmele, hlamidiile. 3toscopic se determin o per&ora,ie larg antero) sau postero)in&erioar 'ars tenza a timpanului2 puroi &ilant i pstrarea inelului timpanic imptomatologie: per&oratie stabila a membr timpanice, 3toree purulenta indeungata, hipoacu*ie, acu&ene *gomot in ureche$ (ormele clinice: omcr simpla me*otimpanita$, omcr propriu)*isa epitempanita$, #ixta me*oepitempanita$ %ratamentul "oaleta i a cavit,ii timpanice cu mee sau tampoane de vat 'terili*at. -up aceea se &ac instila,ii sau chiar splaturi auriculare, e&ectuate Lilnic sau chiar de c4teva ori pe *i. (olosirea local a diverselor medicamente cu e&ect de*in&ectant, astringent, !ntiseptic, antibacterian, anti&ungic, bactericid, cicatri*ant, hemostatic. Chirurgical: in ca*ul coplicatiilor:colesteatom, labirintita, mastoidita, copl intracraniene. 1+. 4tita medie acut supurat. In&ectia urechii medii otita medie$ este oin&lamatie sau in&ectie a urechii medii. In&ectia incepe adesea cand o raceala cau*ea*a o um&lare si o inchidere a tubului -e legatura dintre urechea medie si gat, tub numit "rompa lui Eustache. Bichidul, Care in mod normal curge, in ca* de raceala se acumulea*a in urechea medie. ?acteriile sivirusurile se de*volta in urechea medie si cau*ea*a in&ectia urechii. !ceasta conditie se intalneste cel mai des la copiii mici, pentru ca in ca*ul lor , trompa lui Eustache este mai scurta si se poate bloca mai usor decat la copiii mari sau adulti. imptoame: (ebra ) secretia care se scurge din ureche este subtire si galbena. -aca secretia contine si sange !sta denota &aptul ca timpanul s)a rupt ) scaderea apetitului, varsaturi, irascibilitate

) tulburari ale somnului ) este posibila pierderea au*ului. 'imptomele acumularii de secretie includ: ) pocnete, tiuituri sau sen*atia de plenitudine sau presiune in ureche. Copiii adesea au di&icultati in descrierea simptomatologiei. Copiii isi &reaca urechile in incercarea de a)si usura su&erinta ) pierderea au*ului. Copiii care isi pierd au*ul pot parea visatori sau neatenti, %arand ta&nosi sau irascibili ) ameteala si pierderea echilibrului ) otita medie supurata este acumularea unei secretii in urechea medie, &ara in&ectie . Copilul poate sa nu pre*inte simptomatologie de boala, dar secretia poate determina %ierderea au*ului sau sen*atia de +ureche in&undata+. 1,. 3articularitile e(oluiei clinice ale otitei 5edii acute la noi6nscui i sugari. 45A a nou6nscutului !pare de regul la a 3)a sptm4n dup 9atere i este generat de ptrunderea lichidului amniotic in csu,a &impanic /i de in&ec,iile na*o&aringiene. -iagnosticul este &oarte di&icil, deoarece lipsete !namne*, copiii nu pot pre*enta locali*area durerii. 3toscopia poate pre*enta Erori, deoarece pre*en,a lichidului amniotic i a ,esutului mixoid .n cavitatea "impanic nu pennit examinarea complet a strii cavit,ii timpanice. Ba aceti Copii timpanul este .ngroat, opac i are o po*i,ie mai mult ori*ontal, decit ;ertical. Conductul auditiv este mult mai .ngust decit la maturi i la copiii mai mari. 45A la sugari i copiii mici Etiopatogenie: streptococi, pneumococi, sta&ilococi, virusuri etc. (actorii (avori*an,i sunt particularit,ile anatomomor&ologice i &unc,ionale ale 3rganismului copilului .n general, i ale urechii .n particular2 i anume: copiii 'uport &recvent boli in&ec,ioase, in cutia timpanic se a&l ,esut mixoid, tuba !uditiv este mai scurt, dreapt, permanent deschis i are o direc,ie ori*ontal, Imunitatea local i general redus, &ac deseori pusee de rinite, adenoidite etc. Simptomatologie. 'imptomul principal ) durerea .n ureche ) este mai %ronun,at la copiii mici i poate lipsi la sugari. Copilul este nelinitit, re&u* 'inul, are insomnie, invirtete capul, iar la i4rsta de 7)F luni micu,ul se apuc Cu mina de urechea bolnav. Ba sugari i copiii mici avem de a &ace cu otoantrit, otomastoidit i cu #eningismul, cu semne generale preponderent. -e obicei boala .ncepe acut, "emperatura corpului se ridic la 3I ) J<GC. Uneori se observ urmtoarele 'indroame: toxic, respirator, digestiv, nervos etc. 0ntruc4t la copii timpanul este #ai gros se complic per&ora,ia, precum i diagnosticul: la copii nu se poate 3bserva niciodat un tablou otoscopic caracteristic celui descris la maturi. 1-. 3articularitile e(oluiei clinice a otitei medii acute gripale. 'e .nregistrea* .n timpul epidemiilor de grip. 'imptomatologia Este cea a gripei i a otitei acute. 3talgie puternica, ce&alee, insomnia, &ebra, starea generala alterata. 3toscopia pune in eviden, %re*en,a &lictenelor de culoare violacee).nchis hemoragice$pe supra&a,a membranei timpanice, In &undul conductului auditiv extern. Demoragie in cav timpanica. 'ecretia sanguinolenta 'e trans&orma in purulenta. ;irusul gripal sau toxinele sale ataca n. ;estibulocohlear, %rovocind surditate de perceptie. 'ronosticul in ca*urile otitei gripale usoare este &avorabil, in ca*uri :rave depinde de tratament si pro&ilaxia coplicatiilor.

2.. 2iagnosticul diferenial dintre otita medie acut supurat 7 furunculul perforati( al conductului auditi( extern. In&ectia urechii medii otita medie$ este oin&lamatie sau in&ectie a urechii medii. In&ectia incepe adesea cand o raceala cau*ea*a o um&lare si o inchidere a tubului de Begatura dintre urechea medie si gat, tub numit "rompa lui Eustache. Bichidul, care In mod normal curge, in ca* de raceala se acumulea*a in urechea medie. ?acteriile sivirusurile 'e de*volta in urechea medie si cau*ea*a in&ectia urechii. !ceasta conditie se intalneste cel mai des la copiii mici, pentru ca in ca*ul lor, "rompa lui Eustache este mai scurta si se poate bloca mai usor decat la copiii mari sau adulti. imptoame: (ebra ) secretia care se scurge din ureche este subtire si galbena. -aca secretia contine si 'ange asta denota &aptul ca timpanul s)a rupt ) scaderea apetitului, varsaturi, irascibilitate ) tulburari ale somnului ) este posibila pierderea au*ului. 'imptomele acumularii de secretie includ: ) pocnete, tiuituri sau sen*atia de plenitudine sau presiune in ureche. Copiii adesea au di&icultati in descrierea simptomatologiei. Copiii isi &reaca urechile in Incercarea de a)si usura su&erinta ) pierderea au*ului. Copiii care isi pierd au*ul pot parea visatori sau neatenti, %arand ta&nosi sau irascibili ) ameteala si pierderea echilibrului ) otita medie supurata este acumularea unei secretii in urechea medie, &ara in&ectie. Copilul poate sa nu pre*inte simptomatologie de boala, dar secretia poate determina %ierderea au*ului sau sen*atia de +ureche in&undata+. ?oala apare de regul pe le*iunile tegumentelor Conductului auditiv extern produse de gratajul cu chibritul, cu acul, cu degetul, 'au este declanat de baia .n ap poluat, sau apare pe &ondul unei otite medii %ruriginoase. (lora microbian, care in&ectea* tegumentele pavilionului i conductului, Este repre*entat, .n ordinea &recven,ei, de sta&ilococul piocianic, proteus, 'treptococ, colibacili. Excesul de sebum i stagnarea cerumenului pot &avori*a Exacerbarea virulen,ei sapro&ite locale. (actori &avori*4nd locali sunt ec*emele Constitu,ionale, reac,iile alergice locale determinate .n special de pulveri*rile #edicamentoase. (actori &avori*an,i ai macera,iilor locale sunt cldura, dopurile -e vat, bolile de piscin, supura,ia urechii mijlocii. (actorii &avori*an,i generali -iminuea* re*isten,a organismului. %rintre acestea se numr: diabetul *aharat, "uberculo*a, surmenajul accentuat, convalescen,a, alergia (urunculul conductului auditiv extern este situat la 9ivelul conductului cartilaginos i respect por,iunea sa osoas unde nu exist (oliculi pilosebacei. -urerea apare de timpuriu, iradia* .n hemicraniu i 'e exacerbea* .n timpul micrilor de mastica,ie. ?olnavul, .n &unc,ie de etapa Evolutiv a &urunculului, acu* o stare general alterat i insomnii provocate -e durere. -in punct de vedere &unc,ional, bolnavul poate avea i o uoar Dipoacu*ie, .n ca*ul c4nd &urunculul produce o obstruc,ie mai accentuat a Conductului. 'e mai .nregistrea* &ebr i &risoane. 'e recomand bi auriculare Cu solu,ii antiseptic alcool boricat$, cu antibiotice: %enicilin, !ureocicline, Cloram&enicol. Ba "ratamentul local se va aduga un tratament general sus,inut de autovaccin,vitaminoterapie, &i*ioterapie.

21. 5astoidita. #astoida &ace parte din osul temporal al craniului. %oate &i palpata ca o %roeminenta osoasa posterior si usor superior lobului urechii. Contine spatii mici pline cu aer celule aeriene$. Este conectata cu urechea medie, 'i ast&el atunci cand exista o colectie lichidiana in urechea medie, este pre*enta o Cantitate mica de lichid si in spatiile cu aer din mastoida. 'imptomele initiale ale mastoiditei pot &i aceleasi cu simptomele din &a*a initiala In&ectiei urechii mijlocii. %ielea care acopera mastoida devine eritematosa inrosita$, in&lamata si sensibila, Iar urechea externa este impinsa in lateral si in&erior. !lte simptome pre*ente sunt &ebra, durere in jurul sau in ureche, scurgeri cremoase din ureche. -urerea tinde sa &ie persistenta si pulsatila. !&ectarea au*ului se poate inrautati progresiv. B cau*ator si pentru a determina care antibiotice vor &i mai e&iciente in distrugerea bacteriei. !ntibioticele pot &i administrate oral odata ce bolnavul incepe sa se recupere*e, Iar administrarea lor se continua pentru cel putin > saptamani. In ca*urile &oarte grave care a&ectea*a chiar osul mastoidian, cu &ormarea colectiilor %urulente abcese$, este necesara drenarea abcesului si chiar indepartarea chirurgicala a mastoidei mastoidectomie$. #astoidita se caracteri*ea*a prin erodarea septurilor osoase dintre celulele pneumatice mastoidiene. %acientii cu mastoidita acuta pre*inta durere, sensibilitate si tume&actie la nilul mastoidei. Unele ca*uri implica microorganisme similare celor implicate in 3#! '. %neumoniae, D. In&luen*ae$2 !ltele pot &i atribuite '.aureus si bacililor gram)negativi, inclusiv %seodomonas. In mod ideal, "ratamentul trebuie ghidat dupa re*ultatele culturilor din &luidul de la nilul urechii medii, obtinut prin timpanocente*a. 22. 5astoiditele exteriorizate.

Este vorba de o in&lamatie a mastoidei, care se exteriori*ea*a in pielea din spatele urechii. Cau*e ) 3 mastoidita exteriori*ata constituie o complicatie a unei otite acute. 'imptome si semne ) Copilul are &ebra, &risoane, dureri te cap, Este obosit, are dureri de ureche si aude mai putin bine. Exista o reactie in&lamatorie la Inaltimea mastoidei, in&lamata in spatele pavilionului urechii: pielea este rosie si 'ensibila uneori ea este um&lata de un abces subcutanat. "ratament ) "ratamentul consta in luarea de antibioticemtate si, adesea, in mastoidectomie. 23. 2iagnosticul diferenial dintre limfadenit i mastoidit. Bim&adenita)) ?oala care consta in in&lamarea ganglionilor lim&atici. 3 adenita este cel mai !desea de origine in&ectioasa: ea poate &i virala mononucleo*a in&ectioasa$, para*itara toxoplasmo*a$, cau*ata de un germene obisnuit sau piogen generator de puroi: adenita 'upurata cu aparitia de adeno&legmoane$, sau de bacilul lui Koch adenita tuberculoasa$. Bocali*arile obisnuite ale adenitei sunt pe gat, subsuoara, plica inghinala, dar unele sunt mai %ro&unde, mediastinale sau abdominale, si pot comprima organele din vecinatate. /imptome si e(olutie ) Cel mai adesea o adenita nu provoaca nici un simptom. Uneori se mani&esta prin dureri abdominale si &ebra. ?oala cea mai caracteristica, !denita me*enterica, &recvent de origine virala, se intalneste la copil, care simulea*a o cri*a de apendicita.

%ratament ) "ratamentul consta in administrarea de analge*ice, pentru a calma durerile, -e antipiretice, pentru a scadea &ebra, si de antibiotice cand in&ectia este de natura microbiana. #astoidita se caracteri*ea*a prin erodarea septurilor osoase dintre celulele pneumatice mastoidiene . %acientii cu mastoidita acuta pre*inta durere, sensibilitate si tume&actie la nilul mastoidei. In ca*ul existentei unui abces subperiostal sau a celulitei, pavilionul auricular este impins in exterior si in &ata . Unele ca*uri implica microorganisme similare celor implicate in 3#! '. %neumoniae, D. In&luen*ae$2 !ltele pot &i atribuite '.aureus si bacililor gram)negativi, inclusiv %seodomonas. 2!. 4tita medie cronic0 clasificarea, ta)loul clinic, 3rofilaxia i dispensarizarea. 'e cunosc J &orme de 3#C: ) benign: me*otimpanit, otoree benign, otoree tubar, 3#C ) simpl2 ) malign: epitimpanit, otoree &etid, 3#C propriu)*is, 3#C ) Colesteatomatoas2 ) me*oepitimpanit sau epime*otimpanit2 ) 3#C la bolnavii care anterior au suportat o interven,ie chirurgical %e ureche, iar otoreea i hipoacu*ia persist i .l deranjea* pe bolnav. OMC simpl se caracteri*ea* printr)o otoree mucopurulent, hipoacu*ie -e transmisie. 'tarea general nu este alterat. 3toscopic se determin o %er&ora,ie larg antero) sau posteroin&erioar (pars tenza a timpanului2 puroi (ilant i pstrarea inelului timpanic. %rin per&ora,ie uneori se vede #ucoasa promontoriului, care este In&iltrat, .ngroat. 'ro#ilaxia acestei &orme de 3#C' const .n condi,ii decente de via,, !limenta,ie normal2 tratamentul adecvat i la timp al otitei medii acute, pro&ilaxia ?olilor in&ec,ioase, tuberculo*ei2 asanarea &ocarelor cronice de in&ec,ie i !sigurarea unui tratament adecvat al bolnavilor cu boli cronice: diabet *aharat, !lergie, ne&ropatii, hepatite 2&. %ratamentul conser(ator i chirurgical al otitelor medii cronice. %ermeabili*area tubei auditive prin administrarea .n nas a vasoconstrictoarelor: 9a&ti*in, :ala*olin, E&edrina sau !drenalin =,<C de c4teva 3ri pe *i. 3. "oaleta c.a.e. /i a cavit,ii timpanice cu mee sau tampoane de vat 'terili*at. -up aceea se &ac instila,ii sau chiar splaturi auriculare, e&ectuate Lilnic sau chiar de c4teva ori pe *i. J. (olosirea local a diverselor medicamente cu e&ect de*in&ectant, astringent, !ntiseptic, antibacterian, anti&ungic, bactericid, cicatri*ant, hemostatic 9itro&urai (uracilin$ se utili*ea* extern ) < comprimat la < ooml de ap. ;erde de ?riliant, solu,ie alcoolic de <C. "inctur de glbenele. !plica,ii locale pe locurile le*ate. "inctur de propolis. "ratament general: proceduri &i*ioterapice)unde ultrascurte, vitaminoterapie, Calmante, antihistaminice. !ntibiotice dup re*ultatul antibiogramei i aprecierea sensibilit,ii #icrobiene la antibiotice

2'.

2iagnosticul diferenial al mezotimpanitei i epitimpanitei.

2+. 8a)irintitele. #lasificarea. 8a)irintita seroas0 Etiopatogenia, ta)loul clinic i tratamentul. Clasificarea labirintitelor ) -up etiologie: speci&ice i nespeci&ice. ) -up criteriul patogenic: timpanogene, meningogene, lim&ogene, "raumatogene, mixte. ) -up tabloul clinic: acut i cronic evident, latent$. ) -up caracterul rsp4ndirii procesului patologic: labirintit circumscript /i di&u*. ) -up caracterul patomor&ologic: labirintit seroas i necro*ant. 0n &unc,ie de aspectul clinic deosebim: ) labirintite acute precoce care apar .n primele >)3 *ile de boal2 ) piolabirintit ) labirintit precoce grav supurat2 ) labirintit tardiv ) apare .ntre F i 3= *ile de la debutul otitei acute2 ) labirintitele acute survenite .n cursul omes. Simptomatologia speci&ic de ba* a labirintitei este urmtoarea: ) vertij .nso,it de grea,, vrsturi2 ) nistagmus peri&eric2 ) hipoacu*ie de tip percep,ie2 ) acu&ene2 ) dereglri neurovegetative transpira,ii, paloare etc$. 'tarea bolnavului este alterat. -iagnosticul .n ca* de tablou clinic tipic nu Este di&icil. Tratamentul va &i conservator i chirurgical, .n primele dou &orme ) Congestiv i exsudativ)excep,ional, conservator: antibiotice, antiin&lamatoare, !ntiedemice, antihistaminice, regim la pat, .n ca* de indica,ii )paracente*.In

(ormele supurativ i necrotic ) chirurgical ) mastoidotomie sau evidarea %etromastoidian .n &unc,ie de &orma otitei acut sau cronic$ care a cau*at Babirintit. 'e asocia* i tratamentul medicamentos. 2,. 8a)irintita supurat0 etiopatogenie, ta)loul clinic i tratamentul. Babirintita repre*inta in&lamatia labirintului urechii sistem de cavitati si canale ce &ormea*a urechea interna$ 'i determina pierderea echilibrului. 'ituat in stanca osului temporal, labirintul se a&la in legatura cu urechea medie, Cu sistemul nervos central si cu meningele. Babirintita se mani&esta prin aparitia vertijelor, insotite de greturi, ;arsaturi si o stare generala de rau. ;ertijul este o sen*atie subiectiva de deplasare a obiectelor din jur si a propriei persoane, ce poate &i resimtita Ca o instabilitate usoara, mergand in ca*urile grave pana la sen*atia puternica de rotire. Babirintita poate a&ecta una sau ambele urechi. In marea majoritate a ca*urilor, episodul acut durea*a Intre cateva *ile si cateva saptamani. 6ecuperarea spontana este preponderenta2 totusi, recurenta est E obisnuita, in special in primii 7 ani dupa primul episod. In ca*uri rare, episodul poate dura cateva luni sau chiar ani. %ierderea &unctiei vestibulare siMsau au*ului ca urmare a labirintitei bacteriene este severa si permanenta. Babirintita poate surveni la orice varsta, desi o incidenta crescuta se inregistrea*a la pacientii de J= ani 8a)irintita supurata este consecinta unei otite medii otita seromucoasa$, Caracteri*ata prin pre*enta unei e&u*iuni lichidiene in spatele timpanului, -in cau*a careia pacientul acu*a o sen*atie de plenitudine auriculara si o 6everberatie anormala a propriei voci. Babirintita supurata poate antrena -istrugerea timpanului sau o mastoidita in&lamatia mastoidei N os situat in spatele urechii$. "6!"!#E9" ) unele medicamente sunt indicate pentru combaterea vertijelor si greturilor : antihistaminice, anticolinergice scopolamina$ si antiemetice ) sedativele sunt prescrise pentru calmarea bolnavului ben*odia*epina, etc$ %ratamentul chirurgical In ca*uri rare, o interventie chirurgicala se impune pentru drenarea colectiei purulente -in urechea medie sau pentru indepartarea unui colesteatom. 2-. 4tita medie exsudati(. 4tita medie acut este o boal produs de )acterii sau(irui, care apare On general ca Urmare a unei in&ec,ii atractului respirator superior. Acuzele i simptomele se schimb On &unc,ie de stadiul de boal: /tadiul nt1i0 in&lama,ia exsudativ <)> *ile$: &ebr de 3I)J= grade, Pn ca*urile grave &rison, On ca*ul copiilor uneori apare durerea occipital, rigiditatea cervical. -urerea este puternic, pulsatil, mai accentuat noaptea, decQt *iua. 3sul de dup urechi, mastoidul, este dureros la presiune. Pn sincronitate cu pulsul 'e percep *gomote auriculare surde, acuitatea au*ului scade. aza a doua0 (a*a de delimitare 3)H *ile$: 'ecre,ia purulent deobicei ptrunde prin "impan spre meatul auditiv. Ca urmare durerea cedea* i bolnavul devine a&ebril. -ac la Onceputul bolii am Ontrodus un tratament Cu antibiotice, aceast &a* se poate prescurta semni&icativ, iar ruptura spontan ! timpanului poate &i chiar evitat.

aza a treia0 ;indecarea >)J sptmQni$: 'curgerea din urechi se oprete treptat, iar au*ul se normali*ea*. Ba copii tineri pot s apar de multe ori (om, diaree,datorit scurgerii secreiilor purulente, Care poate irita ast&el sistemul digestiv. 2eshidratarea care urmea* tulburrilor digestive agravea* i mai mult simptomele. -ac tratamentul otologic corespun*tor nu este urmat din timp, timpanul perforeaz spontan. Pn momentul acesta durerile pacientului scad, datorit dispari,iei tensiunii timpanului. Pn ca*ul otitei medii pasul cel mai important este asigurarea aerisirii camerei timpanului i Ondeprtarea secre,iilor. -e aceea este important practicareaperforrii artificiale a timpanului paracente*ei$. Cu oca*ia acestei proceduri se taie un mic ori&iciu pe timpan, cu ajutorul unui instrument !semntor unei lnci minuscule, prin care se extrag secre,iile. Interven,ia On general se practic sub aneste*ie local. Uneori se poate OntQmpla ca ori&iciul s se Onchid Onainte de vindecarea complet. Pn asemenea ca*uri s)ar putea s &ie nevoie de repetarea paracente*ei. 9u este de dorit s se atepte pQn la ruperea, la per&orarea spontan a timpanului, %entru c On acest ca* ) datorit ori&iciului de per&ora,ie N la nivelul timpanului s E produce o ran cu marginile neregulate, care se vindec greu, lsQnd o cicatrice relativ :roas, crescQnd ast&el pericolul apari,iei hipoacu*iei. %rin,ii trebuiesc avi*a,i On aceast privin,, pentru c o crpare a timpanului poate avea Consecin,e mai grave, decQt o ran minuscul produs de paracente*. %e lQng tratamentul otologic, s)ar putea s &ie nevoie i de administrarea antibioticelor . "ratamentul se continu Onc >)3 *ile dup dispari,ia simptomelor, pentru un minim de 7 *ile. Este bine s se Onceap cu un derivat de penicilin cu spectru larg, care se va schimba On ca* de nevoie, O 9 &unc,ie de antibiogram. ;indecarea poate &i accelerat de picturi na*ale, antipiretice a 9tiin&lamatoare, sau picturi auriculare. Pn ca*uri recidivante, dac in&lama,ia este sus,inut de hipertro&ia amigdalelor adenoide , Ondeprtarea chirurgical a acestora poate duce la solu,ionarea problemei. 3.. 9e(rita cohlear0 surditate de percepie, #lasificarea, diagnosticul, tratamentul. Surditatea de perceptie este produsa de le*iuni ale urechii interne melc$ sau ale cailor nervoase auditive. ?olnavul nu aude deloc vocea soptita dar aude slab vocea de conversatie si sunetele subtiri. ;orbeste cu voce tare pentruca nu se aude pe sine. Este o a&ec,iune care se caracteri*ea* printr)un proces patologic care !&ectea*: ) celulele sen*oriale ale organului 'piral Corti$2 ) cile de conducere ale anali*atorului auditiv2 ) centrii nervoi. Emoragie, trombo*, embolism, edem labirintic, spasm vascular vasconstric,ia !rterial$2 vasodilata,ie excesiv2 hipercoagulabilitatea sanguin. Simptomatologia este predominat de hipoacu*ia de tip percep,ie de divers :rad, acu&ene de un timbru acut. Ba simptomele descrise mai sus se asocia* 'imptomele bolii care a generat surditatea. Tratamentul. ?onavii trebuie spitali*a,i. 'e vor administra: vasodilatatoare, 3xigenoterapie, anticoagulante, hormoni %rednisolon, -exameta*on$, vitamine, Cavinton, de*intoxicante.

31. /indromul 5eniere. 'indromul #eniere se datorea*a distensiei compartimentului endolim&atic al urechii interne. Be*iunea primara este locali*ata in sacul endolim&atic care este responsabil pentru (iltrarea si excretia endolim&ei lichidul care umple cavitatile labirintului membranos al urechii$. Etiopatogenia bolile generale: diabetul *aharat, hipertonia, hipotonia, alergia2 endocrine) !vitamino*ele, mai ales a vitaminei C2 ) tulburrile metabolismului apei, srurilor minerale2 ) in&ec,iilor de &ocar2 Simptomele clinice ale bolii sunt: 1 Dipoacu*ia de tip percep,ie2 acu&ene. ;ertijul i hipoacu*ia se de*volt Concomitent. -urata cri*ei este de la c4teva minute p4n la <)> ore, Dipoacu*ia este unilateral. Cri*ele se pot repeta .n aceeai *i sau la un !numit interval de timp. Ba examenul bolnavului .n perioada dintre Cri*e se pune .n eviden, persisten,a hipoacu*iei, hiperre&iexiei, care "rece apoi .n hipore&lexie labirintic. 1 -ereglri de echilibru. Tratamentul este medicamentos i chirurgical. "ratamentul medicamentos prevede administrarea: 1 'pasmoliticelor. 1 Cardiotonicelor. 1 Calmantelor. 1 !ntihistaminicelor. 'e administrea*: 'ol. !tropini ,'ol. %lati&ilini R,>C)l)> ?icarbonat de sodiu 'e inter*ic toate produsele alimentare toxice, excitante alcoolul, tutunul, Ca&eaua$, se reduce lichidul i sarea. 32. 4toscleroza "otospongioza$. 3tosclero*a este o boala cu transmitere genetica ce consta in !paritia unor modi&icari osoase la nivelul capsulei otice, antrenand blocarea articulatiei dintre 'carita si urechea interna. 'e produce ast&el o anchilo*a a lantuluiS -e osisoare din urechea medie, care impiedica transmiterea e&icienta a sunetelor de la timpan la urechea interna. 3tosclero*a se mani&esta prin scaderea progresiva a au*ului. %acientii acu*a o progresie lenta pe parcursul a 7 N <= ani$ a hipoacu*iei -e transmisie, insotita uneori$ de *gomote in ureche si auto&onie pacientul is I aude propria voce mult mai intens$. %acientii pot descrie si ameteala si pierderea echilibrului, in situatii grave !parand vertijul rotator sever. Cand vertijul apare doar ca expresie a otosclero*ei, 'e numeste Tsindrom otosclerotic de ureche medieU. 3peratia de corectie se numeste stapedectomie si este o procedura &recventa in practica chirurgicala 36B , se poate reali*a sub aneste*ie locala sau generala, 33. /urditatea neurosonsorial0 etiologie, diagnosticul, :ea)ilitarea, profilaxia. /imptomele pierderii auzului sunt urmatoarele0 ) au*ul redus estompat$2 ) di&icultatea de a intelege ceea ce se vorbeste in jur, in special cand in &undal s

E aud si alte sunete sau voci persoana a&ectata poate au*i interlocutorul vorbind -ar, nu poate distinge cuvintele rostite de acesta$2 ) ascultarea televi*orului sau radioului la un volum mai ridicat decat in trecut2 ) evitarea conversatiei si interactiunii sociale. 'ituatiile sociale pot deveni ast&el 3bositoare si stresante in ca*ul pierderii au*ului2 persoana respectiva va evita aceste 'ituatii din ce in ce mai mult pe masura pierderii au*ului2 ) depresia ) &oarte multi dintre adulti devin depresivi datorita &aptului ca pierderea au*ului Be a&ectea*a viata sociala. "iuit, uruit, suierat, *um*et in urechi tinitus$2 ) dureri de urechi2 ) puroi sau alte secretii ce se scurg din urechi2 acestea pot &i datorate ranirilor sau in&ectiilor Care determina pierderea au*ului2 ) vertijul, care poate aparea odata cu pierderea au*ului in boala #eniere, neuromul acusti C sau in&lamatiile labirintului labirintite$ "ratamentul pentru pierderea au*ului temporara sau reversibila, depinde de obicei de cau*a c !re a determinat pierderea au*ului. "ratamentul pentru pierderea de&initiva a au*ului implica (olosirea prote*elor auditive. ) prote*ele auditive: acestea ampli&ica sunetele2 desi prote*ele auditive imbunatatesc (unctia auditiva si in consecinta determina o comunicare mai usoara, ele nu pot restabili au*ul normal2 ) dispo*itive care &acilitea*a au*ul, dispo*itive de alarma si alte dispo*itive care ajuta comunicarea. 3!. #omplicaiile intracraniene otogene0 etiologie, cile de ptrundere a infeciei. Etiopatogenie. Complica,iile otitelor medii sunt cau*ate de aceiai agen,i %atogeni care cau*ea* i otitele medii acute: sta&ilococi, streptococi, pneumococi /.a. In complica,iile generate de otitele medii cronice supurate, On a&ar de microbii -eja numi,i, mai pot &i depista,i: bacilul piocianic, pneumobacilul, Klebsiella, %seudomonas aeruginosa, proteul, colibacilul, di&eri,i anaerobi, bacilul Koch, /.a. ;irusurile de asemenea joac un rol important On etiopatogenia complica,iilor 3togene, deoarece On unele ca*uri ei provoac otita respectiv acut$, On !ltele reOncl*esc otita medie cronic supurat. )ile de ptrundere a in#ec$iei: * percontinuetatem2 1 dehiscen,ele2 1 labirintogena 1 hematogen2 1 lim&ogen2 1 traumatic2 1 mixt. !bcesul epidural, subdural2 meningita otogena2 abces cerebral, cerebelos2 "rombo&lebita sinusului venos lateral sigmoid$ 3&. 5eningita otogen. 'imptomele principale care stau la ba*a stabilirii diagnosticului: 1 Ce&alee di&u*, &oarte pronun,at,insuportabil. 1 'tarea general grav alterat: insomnie, anorexie, &atigabilitate. 1 %o*i,ia +opistotonus+ a bolnavului, picioarele trase spre abdomen, iar Capul re&lectat. 1 ?olnavul este &oarte sensibil la orice excitant &oto&obie$. 1 'emne de intoxica,ie: &ebr, &risoane.

1 Beucocito*, ;'D accelerat. 1 'chimbri .n starea lichidului ce&alorahidian: presiunea mrit, tulbure, %leiocito* ) <===)<==== )>==== i mai multe cu preponderen, 9eutro&ile, *ahrul i clorurile sunt micorate, mrit concentra,ia de %roteine. 'emne meningiene: redoarea ce&ei, semnele Kernig, ?rud*insVi .a. %o*itiv Tratamentul are ca scop: !$ Eliminarea &ocarului in&ec,ios al urechii medii. ?$ Combaterea strii generale grave a organismului prin administrarea -e cardio) i vasotonice, calmante. C$ -ecompresia creierului. 'e administrea* solu,ii hipertonice .ntru #icorarea tensiunii intracraniene2 se deschide &osa cranian medie i %osterioar, se decolea* dura mater. -$ !dministrarea preparatelor antiin&ec,ioase i antiin&lamatorii: antibiotice, Dormoni. E$ E&ectuarea unui tratament simptomatic .n &unc,ie de simptome. 3'. 2iagnosticul diferenial dintre meningita otogen, meningococic "cere)rospinal$ i tu)erculoas. #eningita otogena) cu evolutie lenta, ce&alee, greata , varsaturi, le* de &ocar urechea medie$ #eningita meningococica)debut violent, t= remitenta, herpes, eruptii petesiale cutanate, surditate ?ilaterala, pre*enta menigococului in BC6 #eningita "?C) evolutie mai lenta si se asocia*a cu a&ectiunile plaminilor, oaselor, gangV lim&atici, BC6 este de cul deschisa, se depistea*a b. Koch 3+. %rom)ofle)ita sinusului sigmoidean "lateral$. /epticopiemia otogen. Este o in&lama,ie a sinusului lateral cu sau &ara sepsis otogen. Are loc o %eri&lebit, endo&lebit, tromb sub perete, tromb obturator steril sau septic. Simptomatologia. (ebr, &risoane, pulsul este .n concordan, cu "emperatura. "egumentele palide, limba uscat. !norexie, grea,, vrsturi, Beucocito*a, ;'D accelerat, dereglarea &unc,iilor &icatului, rinichilor. Formele clinice: 1 pioemic: temperatur .nalt, &risoane, .n &unc,ie de ptrunderea Embolusurilor septice .n marea sau mica circula,ie a s4ngelui: oprirea Bor .n capilarele creierului, articula,iilor, rinichilor, ,esutului cutanat, %lm4ni2 1 latent sau &r septicemie2 1 ti&oid: splenomegalie, epistaxis2 1 &orma meningee. Tratamentul. Combaterea &ocarului in&ec,ios, asanarea strii generale i Un tratament simptomatologie. 3,. A)cesul lo)ului temporal otogen. !bcesul cerebral este o colec,ie de puroi On substan,a creierului, de cele #ai multe ori On lobul temporal de partea urechii bolnave ca re*ultat al 6spQndirii procesului in&lamator)distructiv din urechea medie On cavitatea Creierului. +."ebutul bolii : ce&alee, &ebr, &rison, vrsturi, ame,eli, bradicardie,oprirea otoreei. >.'erioada de acalmie. ,.'erioada mani#est. 'imptomele caracteristice ale acestei perioade !u &ost grupate de ?ergman On trei grupe de sindroame:

-. indromul de supura$ie: &ebr, sen*a,ie de oboseal, slbire, tulburri :astro)intestinale, ;'D i leucocito*a sunt crescute, reac,ie #eningial. .. indromul de hipertensiune intracranian: ce&alee, vrsturi, ?radicardie, somnolen,, tulburri psihice, tulburri respiratorii, Convulsii, tulburri oculare, ame,eli, acu&ene, irita,ie meningial. ). indromul de localizare. !pare de obicei mai tQr*iu &iind condi,ionat (ie de edemul cerebral din vecintatea abcesului, &ie de o compresiune Ba distan,. "ulburrile motorii se locali*ea* de partea opus le*iunii. Afa ia este simptomul principal. Ea poate &i anamnestic, motorie, 'en*itiv, para&a*ic nu numete corect obiectele$, alexic, agra&ic. 'e constat dereglri psihice ) psiho*a acut. /. 'erioada terminal depinde de &orma clinic i tratamentul aplicat. -ac clinic abcesul evoluea* acut i bolnavul nu este operat, moartea %oate surveni &ie prin ence&alit di&u*, &ie prin deschiderea abcesului Pn ventriculul lateral. Tratamentul presupune sanarea chirurgical a &ocarului osteitic cau*al, -escoperirea cu drenarea sau enucOearea abcesului, combaterea in&ec,iei i 6edresarea strii generale. 3-. A)cesul cere)elos otogen. !bcesul cerebelos este o colec,ie de puroi On substan,a cerebelului. !ceste !bcese se OntQlnesc cu mult mai rar decQt cele cerebrale. %ot &i locali*ate anterior, CQnd in&ec,ia provine din labirint2 i posterior On locali*area in&ec,iei On sinusul Bateral a&ectat. Sindromul de supura!ie este asemntor cu cel din abcesul cerebral, cu -eosebire c slbirea este Onc mai accentuat. Pn ceea ce privete &ebra, Beucocito*a, ;'D i modi&icrile lichidului ce&alorahidian, acestea sunt adesea Identice. Sindromul de "ipertensiune intracranian este precoce i mai accentuat -ecQt On abcesul cerebral. Ce&aleea este mai vie, cu sediu posterior, Onso,it de 6edoarea ce&ei, vrsturi, gre,uri, bradicardie mai precoce i mai accentuat. Ba simptomele enumerate se mai adaug tulburrile generate de compresiunea Cilor motorii On protuberant, bulb i mduva superioar cu paraplegie, schimbri %atologice ale re&lexelor, di*artrie, parali*ii ale diverilor nervi cranieni, cel mai -es &iind a&ectat nervul oculomotor extern i comun. indromul de localizare: 1 tulburri de atitudine bolnavul se clatin, cade Onapoi i de partea ?olnav, mers ebrios$2 1 tulburri ale micrilor active: hipermetrie2 1 tulburri ale micrilor pasive ) scade tonusul musculaturii de partea ?olnav ) +mQini moarte+ "homos$2 1 tulburri vestibulare: vrsturi, gre,uri, nistagmus spontan, care persist /i dup distrugerea labirintului, se observ pe partea bolnav, este "rector, schimbtor, lent, amplu. Pn fa a terminal a abceselor cerebeloase se Onregistrea* i o serie de "ulburri bulbare: ale pulsului, respira,iei, dis&agie, hipereste*ia &e,ei, diminuarea 'au abolirea re&lexului cornian i tulburri pupilare. Tratamentul. -renarea colec,iei, combaterea in&ec,iei, redarea strii :enerale, sanarea &ocarului otic. !.. %ratamentul i profilaxia complicaiilor intracraniene otogene.

Tratamentul c"irurgical include: paracente*a, antrotomia, mastoidotomia Cu sau Iar deschiderea &oselor craniene medie i posterioar$2 evidarea %etromastoidian simpl i lrgit. Tratamentul medicamentos include: +. !erapia antibacterian. 'e administrea* un antibiotic cu spectru larg -e ac,iune. ')a dovedit e&icient asocierea ?en*ilpenicilinei , !mpicilina , 3xacilina, #eticilina, Ce&alosporinele, 6i&ampicina,Bincomicina, 6istomicina. 0. !erapia dezintoxicant, corec$ia echilibrului acido-bazic 1i 2ichidarea acidozei metabolice. 'e administrea* iMv cu pictur sol. :luco*ae7C2 'ol. Clorur de sodiu de =,IC)%oliglucin sau 6eopoli)glucin J==ml. ,. !erapia combaterii edemului cerebral, neurotoxicozei 1i a sindromului )on%ulsi%. -eshidratarea se va e&ectua prin injectarea intravenoas a 'olu,iei de #anitol /. !erapia 3n combaterea 1ocului toxiin#ec$ios, sindromul )I" 4coagulopatie intra%ascular diseminat5, insu#icien$ei suprarenale acute, "ereglrilor hemodinamice. Pn acest scop se administrea* %rednisolon , E&edrina, !drenalin,9oradrenalin, Deparin 7. !erapia combaterii imunode#icien$ei secundare 1i #orti#icarea Reacti%it$ii organismului. 'e prescriu: %lasm. I*ogrup antista&ilococic, Imunoglobulin antista&ilococic, !"(, vitamine ?,, C, %%, ?,, ?,T ?,.. 3 deosebit Importan, o are alimentarea ra,ional i adecvat, precum i Ongrijirea igienosanitar. 6. !erapia simptomatic 1i speci#ic 3n caz de a#ectarea concomitent - altor organe 1i sisteme. -e exemplu, On meningite otogene este generat de 3 otit medie cronic supurat tuberculoas. 'e va &ace un tratament cu medicamente !ntituberculoase 'treptomicin .a.$. !1. Anatomia clinic i metodele de examinare a piramidei i foselor nazale. 'iramida nazal este o &orma,iune anatomic impar, situat .n centrul (e,ei, delimitat de regiunile din vecintate prin an,urile na*ogeniane, na*opalpebrale /i na*olabiale. 3asele na*ale, propriu)*ise, spina na*al a osului (rontal, apo&i*a &rontal a maxilarului superior, precum i cartilajele laterale i Cele alare ale nasului &ormea* scheletul nasului extern. In structura nasului Extern deosebim: rdcina, dosul, streina, lobul, narinele, aripile. )a%itatea nazal este situat deasupra cavit,ii bucale. 'eptul 9a*al o .mparte .n dou &ose na*ale. !cestea comunic prin narine cu exteriorul, Iar prin coane cu &aringele i implicit cu laringele, &orm4nd calea respiratorie 'uperioar. Ba nivelul vestibulului na*al se gsesc &oliculii piloi i glandele 'ebacee. !ici se pot de*volta &urunculii nasului. !2. Anatomia clinic i metodele de examinare ale sinusurilor paranazale, 3articularitile la copii. Sinusul ma#ilar este situat .n grosimea maxilarului superior i este cel #ai mare dintre sinusurile &e,ei. !cest sinus poate &i comparat cu o piramid a Crui ba* o constituie peretele intersinusona*al, iar v4r&ul este .ndreptat spre !po&i*a *igomatic a maxilarului superior. Sinusurile frontale$ dou la numr, sunt situate .n grosimea osului &rontal, -espr,ite printr)un sept osos sub,ire. %eretele anterior are o grosime de J mm, Cel posterior cranian$ este mai sub,ire i pre*int raporturi cu lobul &rontal, #eningele i sinusul longitudinal. ) lama perpendicular median2 ) dou lame ciuruite2 ) masele laterale etmoidale .n grosimea crora se a&l celulele etmoidale.

!rhitectonica acestor celule amintete un &agure de miere. 8a)irintul etmoidal este situat .ntre &osa na*al i orbit. %artea na*al a Etmoidului &ormea* peretele lateral extern$ al &oselor na*ale, iar peretele lateral ) %eretele medial al orbitei. Etmoidul are legturi cu planeul sinusului &rontal, cu 'inusul maxilar, situat in&erior, i cu sinusul s&enoidal, situat posterior. Sinusul sfenoid este situat deasupra rino&aringelui, .naintea apo&i*ei ba*ale a 3ccipitalului i posterior de &osele na*ale. !re .n medie un volum de cea F)H cm3. IWeretele anterior al sinusului vine .n raport cu cavitatea na*al i cu etmoidul. 3ri&iciul de drenare a sinusului s&enoid se a&l pe acest perete .n por,iunea 9a*al, .n spatele cornetului superior. %eretele posterior vine .n raport cu &osa Cerebral posterioar. Cel superior are raporturi cu: ) glanda pituitar hipo&i*a$ din eaua turceasc2 ) hiasma optic2 ) bandeletele ol&active2 ) partea antero)intern a lobului &rontal. !3. #aracteristica mucoasei foselor nazale i sinusurilor paranazale. (ucoasa nazal 4pituitar5 este de tip: !$ respirator: * epiteliu cilindric ciliat i strati&icat2 1 corion din ,esut conjunctiv lax2 1 glande mucoase i seromucoase. -5 ol#acti%, situat .n meatul na*al superior. Epiteliul mucoasei ol&active Con,ine celule: 1 ba*ale, cu &unc,ie de substitu,ie sau regenerare a epiteliului i Xesutului ae*at pe o membran ba*al &oarte sub,ire, care desparte Epiteliul ol&activ de corion2 1 de sus,inere2 1 sen*oriale. Corionul este &ormat din ,esut conjunctiv .n care se gsesc capilare sanguine, Capilare lim&atice i &ibre nervoase amielinice. Vasculari area nasului %i a sinusurilor parana ale este &oarte abundent, -eoarece se e&ectuea* din dou surse ) artera carotid extern i artera Carotid intern. !rtera carotid extern, prin ramurile sale: &acial, numit i #axilara extern i artera s&enopalatin, numit i artera maxilar intern, i !rtera carotid intern prin ramura sa ) artera o&talmic ) anastomo*ea*, !sigur4nd alimenta,ia arterial a nasului i a sinusurilor parana*ale. Re$eaua %enoas a nasului este bine de*voltat. ;enele nasului duc s4ngele 0n vena &acial, iar ultima se vars .n vena 5ugular intern. ;ena unghiular se !nastomo*ea* cu vena o&talmic care 'trbate sinusul cavernos. !!. *ascularizarea arterial a nasului i sinusurilor paranazale. 7mportana n clinic. Vasculari area nasului %i a sinusurilor parana ale este &oarte abundent, -eoarece se e&ectuea* din dou surse ) artera carotid extern i artera Carotid intern. !rtera carotid extern, prin ramurile sale: &acial, numit i #axilara extern i artera s&enopalatin, numit i artera maxilar intern, i !rtera carotid intern prin ramura sa ) artera o&talmic ) anastomo*ea*, !sigur4nd alimenta,ia arterial a nasului i a sinusurilor parana*ale. !st&el se Explic epistaxisul &recvent, de divers grad, i hemosta*a di&icil, iar prin pre*en,a la

9ivelul por,iunii antero)in&erioare a septului na*al, a petei vasculare Kissellbach ) Demoragiile na*ale !&. 3articularitile anatomice a reelei (enoase a nasului ;i sinusurilor paranazale. 7mportana n clinic. Re$eaua %enoas a nasului este bine de*voltat. ;enele nasului duc s4ngele 0n vena &acial, iar ultima se vars .n vena 5ugular intern. ;ena unghiular se !nastomo*ea* cu vena o&talmic care 'trbate sinusul cavernos. -e aceea o In&ec,ie na*al poate genera trombo*a sinusului Cavernos, &enomen .nregistrat .n ca* de (uruncul al nasului, traumatism na*al cu In&ectarea ,esutului &e,ei, nasului i a 'inusurilor parana*ale. ;enele posterioare se ;ars .n vena s&eno)palatin. Exist legturi -irecte dintre venele nasului i venele Endocraniului, &apt ce condi,ionea* pericolul -e*voltrii complica,iilor endocraniene .n ca* Fig. ++. 7ona 8issellbach. -e patologie rinosinu*al. 2im#aticele. ;asele lim&atice de la nas i sinusurile parana*ale se vars .n :anglionii submandibulari, cervicali pro&un*i, retro&aringieni i jugulo)carotidieni. Iner%a$ia este asigurat de nervul o&talmic, trigemen, parasimpatic i 'impatic. !'. unciile nasului. Enumerarea lor. uncia respiratorie. /indromul de o)strucie nazal. 9asul este unul din cele mai importante organe din s&era 3.6.B. care Exercit urmtoarele &unc,ii: ) respiratorie2 ) ol&activ2 ) de aprare2 ) de re*onan,2 ) estetic. Func$ia respiratorie a nasului este cea mai important, cu in&luen, asupra Buturor organelor i sistemelor organismului. 3 respira,ie na*al bun se poate Compara cu o comoar de nepre,uit. (osele na*ale au pere,i neregula,i, ceea ce -uce la .ncetinirea curentului de aer i crearea condi,iilor pentru un debit maiconstant -e aer. !erul inspirat la trecerea prin nas suport urmtoarele modi&icri: se 0ncl*ete, se ume*ete, se puri&ic. 0ncl*irea lui .n &osele na*ale este condi,ionat -e &orma rulat a cornetelor na*ale, %uri&icarea aerului inspirat este asigurat .n primul r4nd de activitatea !paratului mucociliar. %articulele mai mari din aerul inspirat sunt re,inute cu !jutorul vibri*elor, &irioare de pr de la nivelul vestibulului na*al. !+. unciile nasului. Enumerarea lor. uncia de aprare. 9asul este unul din cele mai importante organe din s&era 3.6.B. care Exercit urmtoarele &unc,ii: ) respiratorie2 ) ol&activ2 ) de aprare2 ) de re*onan,2

) estetic. Func$ia respiratorie a nasului este cea mai important, cu in&luen, asupra Buturor organelor i sistemelor organismului. 3 respira,ie na*al bun se poate Compara cu o comoar de nepre,uit. (osele na*ale au pere,i neregula,i, ceea ce -uce la .ncetinirea curentului de aer i crearea condi,iilor pentru un debit maiconstant -e aer. !erul inspirat la trecerea prin nas suport urmtoarele modi&icri: se 0ncl*ete, se ume*ete, se puri&ic. 0ncl*irea lui .n &osele na*ale este condi,ionat -e &orma rulat a cornetelor na*ale, %uri&icarea aerului inspirat este asigurat .n primul r4nd de activitatea !paratului mucociliar. %articulele mai mari din aerul inspirat sunt re,inute cu !jutorul vibri*elor, &irioare de pr de la nivelul vestibulului na*al !,. 5alformaiile congenitale ale nasului. 5alformaii congenitale. (orma nasului poate &i motenit. Ereditatea !lcoolic, luetic, tuberculoas, saturnian pot duce la mal&orma,ii na*ale. "raumatismele abdominale, intoxica,iile .n special cele medicamentoase$ hiposau !vitamino*ele, luesul sau diverse viro*e, tratamentul cu antibiotice, ra*ele 6oentgen .n primele luni ale sarcinii de asemenea pot genera mal&orma,ii ale 9asului i sinusurilor parana*ale. 'e intilnesc diverse de&orma,ii ale septului na*al: proeminente, depresiuni 0n plan &rontal, sagital, creste, pinteni, .ngrori ale septului na*al. 0n plan general !-. urunculul nasului i complicaiile e(entuale. Etiologie i patogenie. !pari,ia unui &uruncul este cau*at de o in&ec,ie, -e &actori &avori*an,i i de slbirea imunit,ii locale i generale. (urunculul nasului 'e de*volt mai &recvent la su&erin*ii de diverse tulburri de ordin hepatic, :astrointestinal, metabolic, neuroendocrin i mai ales la bolnavii cu diabet *aharat. !gentul patogen de cele mai multe ori este sta&ilococul auriu. /imptomatologie. ?olnavii acu* dureri violente la nivelul nasului, stare :eneral grea, &ebr, ce&alee, indispo*i,ie. Ba deschiderea &urunculului se elimin %uroi. 4)iecti(. 9asul .n regiunea &urunculului este rou, tume&iat, in&iltrat, dureros /i edema,iat. #omplicaii. Bim&adenita obra*ului2 trombo&lebita sinusului cavernos2 (uruncul antracoid2 septicopiemie2 diverse complica,ii endocraniene. %ratamentul. 'e aplic metode de tratament generale i locale. (etodele generale presupun tratarea a&ec,iunilor endocrine, gastroenterale, ;itaminoterapie, balneoterapie. (etode de tratament local. 'e vor evita ac,iunile care ar putea traumati*a "egumentele din regiunea &urunculului i din cele adiacente. 'e recomand %ansamente cu alcool recti&icat, iar la deschiderea &urunculului ) ac,iuni pentru -renarea con,inutului acestuia mee, tampon cu solu,ie hipertonic de solu,ie (i*iologic$. 'e administrea* o terapie antimicrobian antibiotice$, antihistaminice, 'edative, antitermice, antiedemice. &..:inita acut "coriza sau guturaiul$. 6inita acuta banala )guturai, cori*a: repre*inta una dintre cele mai &recvente boli din patologia umana, ce apare la toate virstele, avind caracter epidemic. ?oala este initial virala, ulterior &lora microbiana na*ala devenind virulenta, trans&ormind cori*a in rinita mucopurulenta.(actori &avori*anti ai rinitei acute: cau*e de obstructie na*ala, alergia na*ala, &rigul, ume*eala, atmos&era

poluata, scimbarile bruste de temperature, stresul, oboseala, tutunul, alcoolul,etc.'imptomatologia rinitei acute banale: ) la debut se mani&esta prin:ce&alee, &risoane stranuturi, astenie mialgii, secretii na*ale apoase, obstructie na*ala, hiposmie)anosmie. ) in stadiul urmator secretia devine mucopurulenta, iar simptomatologia generala scade in intensitate.?oala evoluea*a de cele mai multe ori spre vindecare completa. 6areori se poate complica cu: sinu*ite, otite, &aringite, laringotraheobronsite, complicatii oculare. %ratamentul consta in administrarea de antiin&lamatoare ibupro&en,diclo&enac, etc.$ !ntitermice paracetamol$, antalgice, antialergice, de*in&ectante naso&aringiene instilatii na*ale de picaturi de vasoconstrictoare de >)3 ori pe *i$, antiseptice locale, vitaminoterapie, inhalatii, aerosoli. In ca* de suprain&ectie se administrea*a antibiotic, de pre&erinta dupa e&ectuarea antibiogramei din secretiile na*ale. "ratamentul igienodietetic presupune repaus la pat in camera aerisita,alimentatie usoara,bai calde la piciare. &1.:inita cronic0 etiologie, clasificarea, ta)loul clinic, tratamentul. 'e disting urmatoarele grupe de rinite cornice Clasi&icare: ) rinita cronica banala: catarala, hipertro&ica, atrophic ) rinita cronica speci&ica din bolile in&ectocontagioase ) rinita cronica micotica. 6inoscleromul, rinitele micotice, rinitele cronice speci&ice, rinitele alergice, %olipo*a na*ala, rinitele vasomotorii dupa evolutie pot &i considerate rinite cronice. Tabloul clinic depinde de &orma rinitei, de varsta bolnavului, de tratamentul !plicat si se caracteri*ea*a prin obstructie na*ala, rinoree, hiposmie, algie de divers :rad, uscaciune in nas rinita atro&ica banala si o*ena$, miros &etid din nas o*ena$. Tratamentul este pro&ilactic, medicamentos si chirurgical. "ratamentul conservator se va e&ectua in ca* de rinite cronice &orma Calaraia, &orma hipertro&ica &a*a congestiva, &orma hipotro&ica banala, &orma Bitro&ica simpla si o*ena. "ratamentul conservator include: ) anticongestionante 9a&a*olina, 3ximeta*olina, Letri*olina$2 ) instilatii cu solutii de*in&ectante de Colargol >C2 ) aspirarea secretiilor2 ) spalaturi na*ale cu solutie &i*iologica de =,IC2 ) aero*ol cu corti*on2 ) emoliente si protectoare ale mucoasei na*ale2 ) (ina*ol circa =,7 cm unguent de 3)J ori pe *i in &iecare &osa na*ala2 ) #entoclar, inhalatii: intr)un vas cu =,7 litri apa &ierbinte 87GC$ se introduc >,7)7 ml =,7)< lingurita$ #entoclar. ?olnavul acopera capul cu un %rosop si inhalea*a vaporii adanc cu gura deschisa sau prin nas timp -e 7)<= min. %rocedura se repeta de >)3 ori pe *i. ) cure sul&uroase in statiunea :ovora sau 'lanic)#oldova2 ) excluderea &actorilor nocivi. &2.4zena "rinita atrofic ozenoas$0 etiologie, 2iagnosticul diferenial cu rinita atrofic, tratamentul. :inita cronica atro&ica o*enoasa o*ena$ 6inita cronica atro&ica o*enoas aapare mai &recvent la &emei, cu debut in perioada pubertatii. !&ectea*a mai des rasa galbenain etiologia bolii au &ost elaborate mai multe teorii anatomice, &i*iologi ce, in&ectioase, metabolice, traumatice$/imptomatologie0 obstructie na*ala, sen*atie de uscaciune, rinoree purulenta cronica &etida, cacosmie initial subiectiva apoi obiectiva,ce&alee.Ba examinarea 36B se observa la nivelul &oselor na*ale cruste de culoare verde murder, &etide, mucoasa na*ala este atro&iata, &ragila2 &osele na*ale sint largi.Evolutia rinitei cronice atro&ice o*enoase poate &i descendenta, cuprin*ind &aringele, laringele, traheea.%ratamentul medical in rinita cronica atro&ica vi*ea*a:<.modi&icarea

tro&icitatii mucoasei na*ale prin: aerosoli cu apa de mare, apa termala, apa iodata2 aeroterapie aplicarea de substante caustice chimice glicerina iodata <C$, vitaminoterapie vit. !, E, ->, %%$ >. #odi&icarea &lorei microbiene: pensulatii cu glicerina gluco*ata, aerosoli cu antibiotice streptomicina$,vaccinare. 3"oni&icarea starii generale: calciu, vitamine, proteinoterapie. "ratamentul chirurgical in rinita cronica atro&ica vi*ea*a eliminarea crustelor, combaterea &ormarii lor si micsorarea calibrului &oselor na*ale prin interventii la nivelul septului na*al, peretelui extern al &oselor na*ale sau la nivelul planseului &oselor na*ale. &3.:inita (azomotorie0 clasificarea, ta)loul clinic, tratamentul. &inita 'asomotorie repre*inta in&lamarea mucoasei &oselor na*ale prin tulburarea controlului &luxului sangvin de la acest nivel, re*ultand vasodilatatie si edem al mucoasei. #ai poate &i denumita si rinita nonalergica, deoarece &actorul declansator nu este alergic. !pare la orice varsta, dar este mai &recventa la adultul tanar. ')a observat ca persoanele diagnosticate cu rinita vasomotorie sunt predispuse spre anxietate si depresie. Cau ele pot &i de natura: 4cupationala0 la persoanele care lucrea*a in mediu cu pra&, vapori toxici2 hormonala0 la &emei in sindromul premenstrual si in stari cu de*echilibru hormonal, prin ingrosarea mucoasei na*ale$2

5edicamentoasa0 prin administrarea unor medicamente care scad tensiunea arteriala2 /enila0 mani&estata prin hidroree secretie na*ala apoasa, abundenta$ indusa de &rig2 7ndusa de stres< 2e cauza rara: in&ectioasa, alimentara &ast)&ood$, umiditate sca*uta sau atmos&era uscata.Tabloul clinic este dat de urmatoarele semne si simptome: rinoree, obstructie na*ala cu anosmie, stranut in salve, congestia mucoasei na*ale. Exacerbarea simptomelor este produsa de aerul rece, mirosurile tari, alte substante volatile iritante, stresul.E#amenul clinic: la examinarea &oselor na*ale prin rinoscopia anterioara, mucoasa este violacee, secretanda, edematiata sau in unele ca*uri doar o simpla congestie a acesteia. 'e poate evidentia deviatia septului na*al, hipertro&ia cornetelor na*ale in&erioare si mijlocii, urmand ca acestea sa &ie tratate chirurgical.E'olutia bolii este ondulanta, in pusee, pe parcursul mai multor luni, cu remitere partiala sau totala dupa indepartarea &actorului declansator. Diagnosticul diferential se face cu: rinita alergica la care &actorul declansator este alergenic, cu participarea sistemului imun umoral, in speta ige2 tabloul clinic este asemanator in cele doua boli2 infectiile de tract respirator superior: sinu*ite, &aringite, amigdalite, viro*e2polipoza rinosinusala.%ratamentul este de doua tipuri0 medicamentos si chirurgical.(. Medicamentos: ;asoconstrictoarele locale:) bromura de ipratropium 9 !trovent spraE na*al =,=3C > pu&&uriM*i, max 3 *ile Corticosteroi*i topici !ntihistaminice: Cromoglicat disodic N Intal spraE na*al J=mgMml <pu&& x3)JM*i Imunstimulare nespeci&ica intre cri*e N Cantastim <ml con&orm schemei$, ?roncho) ;axom, 6ibomunil.). C"irurgical:indicatii0 ) rinita vasomotorie re&ractara la tratamentul medicamentos N la &umatori )corectarea: N deviatiei de sept na*al ) hipertro&iei cornetelor na*alemetode0 ) re*ectie submucoasa a septului na*al ) termoterapie N radio&recventa bipolara aplicata submucos pe cornetele na*ale in&erioare

&!.3olinozele. %olino*a repre*inta o alergie la polenul di&eritelor plante. %olenul se transmite pe caleea aerului si provoaca, la contactul Cu mucoasa na*ala sau oculara, o reactie alergica imediata de tip <$. 'imptomatologia se mani&esta de obicei se*onier si cedea*a in perioadele cu ploaie. Etiologie %olino*a poate &i declansata de polenul di&eritelor tipuri de plante, cum ar &i: :raminee secara$, ierburi, pomi mesteacan, stejar$, arbusti alunul$ si %lante medicinale pelinul negru$. In &unctie de perioadele de poleni*area ale acestor plante, %olino*a poate sa apara de mai multe ori pe an. -e obicei polino*a se asocia*a si cu o reactie incrucisata la alimente care contin proteine a Caror structura moleculara e similara cu a alergenului polen. 'e intampla adesea ca persoanele !lergice la polenul de mesteacan, de exemplu, sa reactione*e alergic si la alune. /imptomele tipice din polino*a sunt : lacrimarea, sen*atia de arsura la nivel lacrimal, stranut , rinoree, nas in&undat, tuse, gat iritat, reactii alergice ale pielii in&lamari si roseata$. %ot sa apara de asemenea probleme de concentrare si de somn. Ca*urile grave se asocia*a Cu dispnee si pot duce la astm bronsic de etiologie alergica. 6iscul persoanelor alergice Ba polen de a se imbolnavi de astm este 3 ori mai mare decat al celor non)alergice. In paralel cu reactiile alergice speci&ice, polino*a poate determina si o hipersensibilitate 9a*ala &ata de &actori iritanti nespeci&ici cum ar &i &umul de tigara, pra&, substante mirositoare, 'chimbari de termperatura, care se mani&esta prin stranut %ratamentprima atitudine terapeutica in polino*a este evitarea, pe cat posibil, a contactului Cu &actorul alergen. -at &iind &aptul ca polenul se poate transmite pe distante Vilometrice pe calea aerului, !ceasta masura pro&ilactica poate &i greu de reali*at. Una din metodele anevoioase de prevenire a %olino*ei o constituie voiajul in acele *one climatice care nu corespund cu locul de resedinta i 9 privinta perioadelor de in&lorire. Incidenta alergenilor este mai mica in tinuturile muntoase si la mare .%entru ameliorarea simptomelor acute din polino*a se adminstrea*a antihistaminice cu actiune rapida, 'olutii de glucocorticoi*i si corticoterapie inhalatorie. 'ingurul tratament etiologic il repre*inta hiposensibili*area. Unele produse cosmetice care contin -expantenol, uree sau aloe vera pot ameliora Unele reactii alergice la nivelul pielii: 'en*atiile de arsura si urticaria. &&.#orpii strini nasali. :inolitul. %ot &i exogeni sau endogeni, cei exogeni patrun*and accidental in &osa na*ala si 'unt intalniti aproape in exclusivitate la copii mici. 'unt &oarte variati, imaginatia %acientului &iind hotaratoare: de la jucarii de plastic, musama, nasturi, pina Ba boabe de &asole, de porumb etc. Cei endogeni sunt mai rari, se intalnesc #ai ales la adulti si de obicei au o structura calcaroasa si se numesc rinoliti. 'imptomatologia corpilor straini intrana*ali se caracteri*ea*a prin obstructive 6espiratorie na*ala cel mai &recvent unilaterala asociata cu rinoree purulenta, &etida. -iagnosticul este sustinut de simptomatologia descrisa si de examenului rinoscopic, Care dupa aspirarea secretilor purulente si o eventuala vasoconstrictie locala, evidentia*a corpul strain. "ratamentul consta in extragerea corpului strain cu ajutorul penselor sau ! unor instrumente agatatoare, tip YcrosetaY. Este contraindicata manevra de impingere ! corpului strain in rino&aringe, intrucat de aici el poate &i aspirat, accident &oarte grav. In ca*ul corpiilor straini narinari, usor vi*ibili, medicul de &amilie poate e&ectua extractia

!cestora prin comprimarea narinei. In ca*ul corpilor straini na*ali pro&un*i, greu diagnosticabili, sau care au depasit narina Bimen nasi$, pacinetul se indruma la medicul specialist 36B. &'.=ematomul i a)cesul septului nazal, clinica i tratamentul. =ematomul septal, apare de obicei in urma unui traumatism na*al cu &ractura septului, In care se produce acumularea de sange intre septul cartilaginos &racturat si pericondrul 'upraiacent.#linic se mani&esta ca o bombare bilaterala a septului, cu obstructia &oselor na*ale. "ratamentul consta in evacuarea hematomului si administrarea de antibiotice pentru prevenirea 'uprain&ectiei bacteriene, complicatie ce ar duce la trans&ormarea hematomului septal in abces septal. !ceasta complicatie impune administrarea de antibiotice si evacuarea abcesului %rin inci*ia mucoasei na*ale de ambele &ete ale septului. !ceste cai de drenaj ale !bcesului trebuie sa &ie in planuri di&erite, decalate pentru a preveni aparitia per&oratiei septale. 9etratat abcesul septal, se poate complica cu condrita septului, a carui vindecare duc E la de&ormarea piramidei na*ale, sau in ca*uri de agresivitate crescuta a germenilor patogeni Ba instalarea unei trom)oze de sinus ca(ernos, datorita propagarii in&ectiei prin intermediul venei o&talmice. &+.=emoragia nazal "epistaxisul$0 etiologie i tratamentul. Epistaxisul sangerarea na*ala$ este un accident obisnuit, mai ales la copii si poate &i tratat &oarte simplu. !pare de obicei ca re*ultat al unor mici traumatisme cau*ate de scobirea in nas sau su&larea nasului. %oate apare si in urma unei in&ectii a mucoasei care determina uscare si aparitia de cruste. Exista doua tipuri de epistaxis, anterior si posterior, in &unctie de locul de origine al sangerarii . -aca epistaxisul este anterior sangerarea provine din septul in&erior peretele ce desparte cele doua &ose na*ale$. 9umita si *ona Bittle aceasta parte a nasului contine o vasculari*atie bogata care poate &i usor le*ata. 3rincipalele cauze ale epistaxisului anterior sunt0 ) *garierea mucoasei na*ale datorita unei unghii ascutite ) su&larea cu putere a nasului ) o lovitura usoara in nas ) raceala sau gripa ) nas in&undat sau uscat, determinate de obicei de o in&ectie ) altitudinea mare ) &olosirea excesiva a decongestionantilor na*ali ) &olosirea excesiva a cocainei. -e cele mai multe ori copiii au epistaxis anterior care poate &i tratat cu usurinta la domiciliu. %ratament chirurgical pentru epistaxisul recurent 3 procedura minora de cauteri*are a locului de unde se produce sangerarea poate avea succes In oprirea epistaxisului recurent. !ceasta procedura implica atingerea *onei sangerande Cu un tampon de vata imbibat cu o substanta chimica coro*iva. -aca pacientul pre*inta ;ase de sange care sangerea*a se poate interveni prin chirurgie endoscopica &olosind instrumente &oarte &ine$ %entru a lega capetele vaselor si a opri sangerarea. -aca vasul care sangerea*a este posterior sau este di&icil de compresat, poate &i n Ecesara chirurgia majora. Exista ca*uri rare in care este necesara ligaturarea une I artere principale care vasculari*ea*a &osele na*ale. -aca pacientul pre*inta deviatie de sept na*al, poate &i necesara interventia de corectare. &,.%raumatismele nasului i a sinusurilor paranazale . 'tudierea acestor a&ectiuni are o mare importanta deoarece in ultimul timp

'e observa o crestere a incidentei lor. In majoritatea ca*urilor ele necesita !sistenta medicala de urgenta. Ca*urile netratate la timp suscita ulterior o 6inoplastie, care este greu de reali*at si nu totdeauna reuseste. #ai mult ca atat, "raumele rinosinusogene in majoritatea ca*urilor sunt insotite si de alte a&ectiuni. Etiologia si patogenia. 9asul, din cau*a po*itiei sale destul de proeminenta %e masivul cranio&acial, este adesea expus diverselor traume. Ba copii aces "raume sunt destul de &recvente, insa consecintele lor imediate nu sunt grave, -eoarece nasul nu este inca osi&icat. In schimb urmarile tardive uneori sunt :rave. Ba adulti aceste traume de asemenea sunt &recvente si in majoritatea Ca*urilor sunt legate de accidente de munca, transport, sport &otbal, box, rugbi 'chi, motociclism etc$. Ba barbati traumele na*ale se intalnesc mai des decat la (emei. /imptomatologia. ?olnavii pre*inta diverse plangeri in &unctie de &orma 6aumatismului si alte circumstante. 'imptomele pot &i locale si generale. Cele :enerale se mani&esta prin: dureri, slabiciuni, paloarea &etei, hemoragii etc. In 6aumatisme grave simptomatologia este mult mai accentuata si mai periculoasa. ?olnavii in aceste ca*uri suporta o comotie cerebrala, lipotemie. -in simptomele locale mentionam: epistaxis, tume&actie, echimo*e. %laga !re o &orma *drobita, taiata, piramida na*ala de&ormata, mai ales in &ractura 3aselor na*ale. Ba unii bolnavi se poate constata em&i*em subcutanat, crepitati 3soase etc. %rin rinoscopia anterioara se explorea*a starea &oselor na*ale. !cestea pot &i permeabile ori obturate cu cheaguri de sange2 septul na*al poat (i deplasat ca unnare a traumei sau hematomului. Be*area sau turgescent Cornetelor na*ale poate provoca obstruarea &oselor na*ale. Un simptom importan Constituie scurgerea de lichid ce&alorahidian din &osele na*ale. %entru preci*area diagnosticului este necesar sa se &aca radiogra&ia nasului -in &ata si din pro&il. #ultitudinea de simptome pot &i incluse in trei sindroame: dureri, hemoragii, -ereglari &unctionale. !cuitatea acestora determina tactica medicala. %ratamentul are ca scop combaterea socului, hemoragiei, prelucrarea plagii. !ceste manipulari vor &i e&ectuate de catre medicul 3.6.B. de garda, impreuna Cu chirurgii ori alti specialisti de garda. Insa, in majoritatea ca*urilor, examenul %rimar al acestor bolnavi este e&ectuat de catre medicul de &amilie si deci el va &i !cela care va acorda asistenta medicala de urgenta. Este important de a retine ca %relucrarea plagii trebuie &acuta cat mai devreme posibil, cat mai econom si mai !mplu. (olosind diverse manevre extra) si intrana*ale, se vor repune in po*itie !natomica normala capetele osoase sau cartilaginoase &racturate. &-.4steomielita acut a maxilarului la sugar. 3steomielita sugarilor si copiilor mici este cau*ata de obicei de in&ectii rinogene si otice: 6initele supurate si sinu*itele se complica cu osteomielita, deoarece cavitatile sinusale 9e&iind de*voltate, osul poate &i invadat mai usor In maxilare sunt implantati dintii, care &oarte &recvent au &ocare septice acute si cronice si pot ast&el insamanta osul2 maxilarele au rapoarte stranse cu cavitatea bucala, &osele na*ale, sinusurile maxilare, de la care in&ectia se poate propaga la os2 maxilarele sunt acoperite in mare parte cu o mucoasa aderenta, ast&el incat le*iunile septice traumatice sau patologice pot in&ecta direct osul2 maxilarele su&era o serie de procese de trans&ormare continua, prin &ormarea s i eruptia dintilor, ast&el incat terenul devine &avorabil pentru apelul in&ectiilor generale. '../inuzitele acute0 etiopatogenie, clasificarea. 'inu*ita acuta durea*a de obicei sub patru saptamani. Ea se mani&esta ca o in&ectie a tractului respirator superior, in general de origine virala. 'upra&etele tesuturilor distruse

din punct de vedere viral sunt, dupa aceea, in&ectate de bacterii, cel mai des acestea &iind Daemophilus in&luen*ae, 'treptococcus pneumoniae, #oraxella catarrhalis precum si 'taphElococcus aureus. !lti patogeni de tip bacterial includ specii de streptococi, bacterii anaerobe si, mai rar, bacterii negative din perspectiva retinerii unor anumite substante ce au rol important in indicatorii ph)ului$. In mod normal organismul este re*istent la streptococi si alte bacterii, dar in conditii de imunitate sca*uta acestea pot produce in&ectii in sinusuri. 3 alta posibila cau*a a sinu*itei pot &i problemele stomatologice care a&ectea*a sinusul maxilarului. Episoadele acute ale sinu*itei pot &i cau*ate uneori de in&ectii ale ciupercilor. %acientii ce su&era de diabet sau alte de&iciente ale sistemului imunitar cum ar &i virusul DI;$ au risc crescut de a su&eri de episoade recurente de sinu*ita acuta. '1.7nflamaia acut a sinusului maxilar. Este o boala conditionata de in&lamatia mucoasei sinusului maxilar. /imptomatologia. ?olnavii acu*a o sen*atie de plenitudine na*osinu*ala, -e tensiune, durere locali*ata la nivelul &osei canine, hemi&etei. -urerea are un Caracter periodic, cu intensitate si durata di&erita, provocata de nevrita in&iamatorie "rigeminala. !cumularea exsudatului in sinus de asemenea poate genera durere. -ereglarile de ol&actie hiposmia$ sunt o consecinta a a&ectarii terminatiilor 9ervoase ale nervului ol&activ si a insu&icientei respiratiei na*ale care micsorea*a !portul aerian al moleculelor odorivectoare. ?olnavii au o voce na*onata, ca Urmare a edemului, in&iltratiei si hipertro&iei cornetelor na*ale. 6inoscopic se stabileste ca mucoasa na*ala este hiperemiata, edematiata, In &osa na*ala proces unilateral$ sau in &osele na*ale proces bilateral$, in meatul 9a*al mijlociu ) acumulari de puroi de culoare galben)ver*uie, mai abundente -imineata la trecerea in po*itie ortostatica. 3bstructia na*ala, consecinta a congestiei mucoasei, in&iltratiei si edemului Ei, duc la blocarea meaturilor. Ba inceput obstructia na*ala este unilaterala, apoi -evine bilaterala. Insu&icienta respiratiei na*ale este mai accentuata noaptea, -in care cau*a bolnavii au un somn nelinistit si de scurta durata. !cesti bolnavi -e multe ori trec la respiratie bucala. Diperemia si congestia mucoasei na*ale duc la ruperea capilarelor, urmata -e epistaxis. (unctional la acesti bolnavi se stabileste insu&icienta respiratorie 9a*ala uni) sau bilaterala, hiposmie, hipoacu*ie, lacrimatie, &oto&obie si hipog) 9e*ie. 'imptome generale: &ebra, ce&alee, nevralgii ale &etei, inapetenta, tuse. -eosebim cateva &orme clinice de sinu*ita maxilara: 1 'inu*ita rinogena rinopatica$ si odontogena. 1 (orma catarala, exsudativa seroasa, supurata, alergica, osteitica, ulcero) 9ecrotica, proli&erativa. 1 (orma supraacuta, acuta si subacuta. 2iagnosticul diferential se va &ace cu: ) 'inu*ita maxilara cronica. ) 'inu*ita etmoidala acuta si cronica. ) 'inu*ita &rontala acuta. ) 'inu*ita s&enoidala acuta. ) 9evralgia trigemino)&aciala esentiala. ) Corpi straini na*ali ignorati. ) Chistul paradentar. ) :ingivoperiostita maxilara. 'inu*ita maxilara acuta poate sa evolue*e spre: vindecare2 cronici*are2

Complicare. %ratamentul are ca scop combaterea durerii, &ebrei, atenuarea congestiei #ucoasei na*ale. 'e vor administra antibiotice, in &unctie de antibiograma, !ntihistaminice, antiin&lamatoare. 'unt indicate procedurile &i*ioterapice: inhalatii, 6a*e ultraviolete si de &recventa inalta. '2.7nflamaia cronic a sinusului maxilar. 'inu*ita maxilara cronica Este o in&lamatie cronica a mucoasei sinusului maxilar. 'e intalneste cu !ceeasi &recventa la ambele sexe. #ajoritatea datelor statistice arata ca peste J=)8=C din totalul sinu*itelor cronice sunt maxiloetmoidite. Etiopatogenia.-e cele mai multe ori aceasta &orma de sinu*ita maxilara est e generata de actiunea mai multor &actori &avori*anti cum ar &i: vegetatiile adenoide, adenoidita acuta si cronica, rinitele acute si cronice, deviatia de sept na*al, avitamino*a, tulburarile metabolice, conditiile structural)anatomice ale cavitatilor sinusurilor maxilare, scaderea imunitatii locale si generale, noxe de productie etc. In majoritatea ca*urilor sinu*ita maxilara cronica se instalea*a dupa o rinita sau sinu*ita maxilara !cuta netratata sau tratata insu&icient, sub in&luenta altor &actori nocivi. /imptomatologia. ?olnavii acu*a ce&alee accentuata din partea sinusului !&ectat, obstructie na*ala, rinoree purulenta cu un puroi gros, galben sau verde. 6inoscopia anterioara stabileste o rinoree uni) sau bilaterala &ranc purulenta pe %lanseul &osei na*ale sau in meatul mijlociu. -iagnosticul se ba*ea*a pe anali*a &oarte minutioasa a anamne*ei, tabloul Clinic, re*ultatelor rinoscopiei, metodelor auxiliare de investigatie descrise i 'inu*itele acute. "ratamentul este di&icil, deoarece &ortele de re*istenta ale organismului 'unt diminuate, modi&icarile mucoasei, iar uneori si cele ale peretilor ososi, devin Ireversibile. 'e cere o atentie deosebita in aprecierea justa a rolului altor &actori In evolutia bolii si anihilarea actiunii lor cariesul dentar, alergia, devierile de sept 9a*al, patologia na*o&aringelui, pre*enta altor boli, de*echilibrul imunologic etc$ %ratamentul medical este acelasi ca si in sinu*itele acute. 'uplimentar se E&ectuea*a drenarea sinusului cu un tub de polietilena Edinac$ prin care se pot (ace spalaturi sinu*ale cotidiene. 'copul principal al tratamentului chirurgical consta in deschiderea sinusului, Indepartarea tuturor modi&icarilor patologice locale si &ormarea unei stome largi Cu &osele na*ale pentru eliminarea libera a continutului patologic al sinusului. "ratamentul chirurgical se poate e&ectua prin metode endoscopic #icrochirurgicale si prin metode chirurgicale radicale. %rin metode endoscopice microchirurgicale se e&ectuea*a punctionarea Unui chist, ablatia unui granulom, deschiderea larga a sinusului maxilar la nivelul #eatului in&erior cu drenaj temporar larg. In aceste ca*uri este utili*ata tehnica #edicala respectiva: sinusoscopul, microscopul etc. %rin metode chirurgicale radicale se deschide larg sinusul maxilar a&ecta 'e chiuretea*a si se inlatura toate procesele patologice si se e&ectuea*a o anasto) '3. rontita acut i cea cronic. Frontita acuta Constituie o a&ectiune in&lamatorie acuta a mucoasei sinusului &rontal. Etiopatogenia este comuna cu cea a sinu*iteor descrise anterior. "abloul clinic si evolutia bolii. ?olnavii acu*a insu&icienta respiratorie 9a*ala uni) sau bilaterala in &unctie de raspandirea procesului in&lamator2 sen*atie -e plenitudine, de tensiune intrana*ala si &rontoorbitopalpebrala2 eliminari na*ale, Uneori abundente, de di&erit caracter. 6inoscopic se constata ca mucoasa na*ala este in&iltrata, hiperemiata si

Edematiata. In meatul na*al mijlociu este puroi, cornetele na*ale sunt marite in ;olum. (rontita acuta, ca si celelalte sinu*ite, poate evolua spre vindecare, Cronici*are sau poate genera complicatii. "ratamentul este medicamentos. 'e administrea*a antibiotice, antiseptice, !nticongestionante, anti&logistice, antialergice si analge*ice. %entru evitarea Complicatiilor se va aplica un tratament mixt, medico)chirurgical, prin practicarea "repanopunctiei sinusului &rontal. Frontita cronica Este o a&ectiune cronica caracteri*ata printr)o in&lamatie cronica a mucoasei Cavitatii sinusului &rontal care durea*a mai mult de 3 luni. (actorii predispo*anti si etiopatogeni sunt comuni cu ale altor &orme -e sinu*ita. "abloul clinic se mani&esta prin respiratie na*ala insu&icienta, ce&alee, -ureri in regiunea sinusului a&ectat, rinoree mucopurulenta, purulenta &ranc. Ba %alparea tegumentelor peretelui anterior si anteroin&erior se stabileste sindromul !lgic. Endona*al se observa reducerea impermeabilitatii &osei sau a &oselor na*ale daca procesul este bilateral$, pre*enta secretiilor purulente in meatul na*al #ediu, tume&actiei si hiperemiei mucoasei na*ale. Ba preci*area diagnosticului, in a&ara de anamne*a, se va lua in considerare "abloul clinic si re*ultatele investigatiilor suplimentare radiogra&ia, tomogra&ia Computeri*ata etc$. %unctia sinusului &rontal, ca de alt&el si cateteri*area lui, Con&irma sau in&irma diagnosticul. '!.Etmoidita acut i cea cronic. In&lamatie acuta a sinusurilor etmoidului. Etmoidita atinge mai ales copiii intre > si J ani. Ea este datorata unei in&ectii rino&aringiene care urca in canalele prin care sinusurile comunica cu &osele na*ale. Ea se traduce printr)o a&ectare grava a starii generale &ebra, deprimare$ , o scurgere de puroi prin nas, un edem progresiv al pleoapelor incepand cu unghiul intern al ochiului. In&ectia risca sa evolue*e rapid, intin*andu)se in jurul globilor oculari risc de cecitate ulterioara$ sau catre meninge si creier. Copilul trebuie sa &ie spitali*at de urgenta. "ratamentul se ba*ea*a pe administrarea de antibiotice pe cale intravenoasa. Etmoidita cronica Este o boala cronica conditionata de in&lamatia cronica a mucoasei celulelor 'inusului etmoidal. 'emnele subiective: 1 durere in regiunea unghiului internai orbitei2 1 insu&icienta respiratorie na*ala de di&erit grad2 1 hiposmie, hipoacu*ie2 1 rinoree mucopurulenta sau purulenta &ranc2 1 tensiunea intrana*ala si in regiunea proiectiei etmoidului2 1 ce&alee, incapacitate de munca, insomnie, inapetenta. Ba palparea regiunii sinusului etmoidal la compresia cu degetul pe osul Bacrimal, pe partile moi ale unghiului intern al orbitei$ se stabileste hipersensibilitate. 6inoscopic se constata ingustarea lumenului &oselor na*ale din cau*a Dipertro&iei, in&iltratiei si edemului cornetelor na*ale. %uroiul se depistea*a ori in #eatul na*al mijlociu, ori superior si in rino&aringe. -iagnosticul se ba*ea*a pe anamne*a, tabloul clinic si pe re*ultatele Examenului paraclinic. "ratamentul poate &i medical si chirurgical, si are ca scop restabilirea 6espiratiei na*ale, combaterea durerii, administrarea preparatelor antiin&ectioase antibiotice$, antihistaminice, vitamine.

Indicatii pentru interventii chirurgicale servesc complicatiile orbitale, Endocraniene, polipo*a na*ala, toxiin&ectiile la distanta, esecul tratamentului Conservator. '&.#omplicaiile intraor)itale ale sinuzitelor, cile de rspndire a infeciei Complicatiile orbitare ale sinusitelor progresea*a in urmatoarea ordine: 1 ) Celulita priorbitara edem palpebral$ 1 ) Celulita orbitara 1 ) !bces subperiostal 1 !bces orbitar 1 "rombo*a de sinus cavernos In&ectia sinusala se poate extinde usor la nivelul ochiului, deoarece 'inusurile etmoide si maxilare comunica, iar sinusurile etmoidale sunt 'eparate de orbita numai printr)o lama osoasa subtire lama papiracee$. 1. #elulita perior)itara si or)itara se poate produce prin extensie -irecta vasculara a in&ectiei sinusale. #ani&estarile initiale sunt dominate de Edem si eritem in unghiul intern al orbitei. Extensia in&ectiei sinusului #axilar si &rontal determina edemul si congestia planseului si pla&onului orbitar. Celulita orbitara se pre*inta ca: 1 Edem conjunctival chemo*is$ 1 %rotu*ia ochiului 1 -urere si tensiune oculara 1 Dipomobilitate oculara !ceasta complicatie necesita tratament agresiv, cu do*e mari de !ntibiotice, intravenos. 2. A)cesul su)periostal si or)itar pre*inta urmatoarele semne Clinice: 1 'caderea acuitatii vi*uale 1 Chemo*is 1 %roto*is 1 3&talomologie 'emnele extensiei intracraniene sunt: 1 Ce&alee severa 1 Iritatie meningiala 1 :reata si vomismente 1 -iplopie 1 (oto&obie 1 Edem papilar 1 'emne neurologice de &ocar 1 Coma 'emnele oculare se pot de*volta, de asemenea, si la ochiul contro) Bateral. -iagnosticul poate &i con&irmat prin C")scan. "ratamentul extensiei intraoculare a in&ectiei implica administrarea Intravenoasa a unei do*e mari de antibiotice cu spectru larg, eliminarea 'echelelor osoase si drenajul sinusului, evacuarea abcesului de catre 36B) Ist, in colaborare cu un neurochirurg. ''.#omplicaiile intracraniene ale sinuzitelor, cile de rspndire a infeciei %rom)ofle)ita "abloul clinic depinde &oarte mult de locali*area trombo&lebitei supurative la nivel intracranian. /imptomele comune sunt ce&aleea si sindromul de hipertensiune intracraniana. Intr)adevar, trombo&lebita intracraniana poate sa inter&ere cu scurgerea normala a lichidului ce&alorahidian re*ultand o acumulare a lichidului in interiorul cutiei craniene si implicit de*voltarea sindromului de hipertensiune intracraniana. "otusi, cresterea presiunii intracraniene nu este atat de importanta ca in ca*ul unor procese expansive intracraniene. %robabilitatea de*voltarii de&icitelor neurologice este in relatie directa cu drenajul venos colateral. -aca drenajul venos colateral este de&icitar, apar tulburari ale starii de constienta,

cri*e convulsive &ocale sau generali*ate, hipertensiune intracraniana si mani&estari neurologice de &ocar, cum ar &i o hemipare*a. !tunci cand este a&ectata emis&era dominanta apare a&a*ia globala. 5eningita este o in&ec,ie a ,esuturilor creierului meningele$ i uneori i a lichidului ce&alorahidian BC6 $ care Onconjoar creierul i mduva spinrii. #eningita const On tume&ierea um&larea$ ,esuturilor creierului i On unele ca*uri i a ,esuturilor mduvei spinrii numit meningita spinal. !tunci cQnd ,esuturile creierului sunt tume&iate la celulele creierului ajunge mai pu,in sQnge i prin urmare mai pu,in oxigen. -ac nu se tratea*, On unele ca*uri pot aprea sechele ale creierului. In&ec,ia apare mai &recvent la copii, la adul,ii tineri cu vQrsta cuprins Ontre <7 i >J de ani, la adul,ii On vQrst i la persoane care au o a&ec,iune cronic, precum o scdere a sistemului imunita r sistemul de aprare al organismului$. #eningita poate Ombrca &orme uoare sau severe, ce pot amenin,a via,a. -e regul, severitatea depinde de microorganismul care a cau*at in&ec,ia i de vQrsta persoanei, precum i de starea general de sntate a organismului On momentul in&ectrii. '+.#auzele o)struciei nazale i influena ei n dez(oltarea copilului. 'indromul de obstructie na*ala se mani&esta clinic prin: jena in respiratia na*ala daca obstructia este unilaterala$ sau respiratie bucala daca obstructia este bilaterala$, nas in&undat, s&orait nocturn iar la copiii mai mari se poate constata hipoosmie perceperea redusa a mirosurilor$ si rinolalie inchisa voce na*onata$. #auzele acestui sindrom pot &i datorate &ie unor a&ectiuni ale &oselor na*ale, &ie unor a&ectiuni ale rino&aringelui. Ba copil, cau*ele obstructiei na*ale ar &i urmatoarele: Z mal&ormatii congenitale na*ale atre*ie narinara, coanala$2 Z rinitele acute gonococice, luetica$ Z adenoiditele acute2 Z vegetatiile adenoide polipii$2 Z traumatismele na*ale2 Z corpii straini na*ali2 Z rinitele cronice2 Z alergia na*ala2 Z hemangioamele, lim&oangioamele na*ale2 Z &ibromul na*o&aringian. Cea mai &recventa cau*a de obstructie na*ala cronica la copii este pre*enta vegetatiilor adenoide2 intr)adevar in unele ca*uri, dupa exci*ia vegetatiilor adenoide mai des daca se e&ectuea*a la varste mici, sub < an$ acestea se pot re&ace. -ar nu sunt excluse nici celelalte cau*e posibile2 se poate sa &ie vorba despre o rinita alergica in&lamatia mucoasei na*ale cau*ata de alergia la diversi alergeni$. ',.%umorile )enigne i maligne ale nasului si sinusurilor paranazale "umorile nasului si sinusurilor parana*ale se clasi&ica in tumori ?enigne, tumori intermediare si tumori maligne. "umorile maligne ale nasului si sinusurilor parana*ale sunt rare, (iind estimate la mai putin de =,7C din toate tumorile organismului si la mai %utin de =,7C din toate tumorile cailor aerodigestive superioare %>54:78E ?E97@9E A8E 9A/>8>7 /7 /79>/>:784: 3A:A9AAA8E "umori benigne ale tesuturilor moi 3apilomul este o tumora epiteliala benigna, cu potentialul cel mai #are de degenerare maligna. -e cele mai multe ori are aspect pediculat,

Bocali*at pe tegumentul vestibulului na*al sau pe mucoasa na*ala, de obicei -in jurul vestibulului na*al. 'e indepartea*a chirurgical, &ara probleme. #histul dermoid al nasului se pre*inta ca o tumora &luctuenta, cu Bargirea dosului nasului. Uneori se poate decela un mic ori&iciu pe linia #ediana a dosului nasului, prin care pot creste &ire de par. !lteori se poate !socia cu o mica &istula pe linia mediana. Chistul contine elemente din par si %iele2 se poate in&ecta. "ratamentul este chirurgical si consta in ablatia Completa a chistului pentru a nu recidiva. #ondromul se de*volta din pericondrul na*al, este mai putin agresiv -ecat enchondromul de*voltat din resturile de cartilaj din os. Condromul se -e*volta precoce, insa se mani&esta clinic numai la adult. 'e de*volta de 3bicei din sept, dar si din celulele etmoidale. "ratamentul de electie consta in ablatia chirurgicala pentru eliberarea cailor 6espiratorii2 poate recidiva dupa o perioada de timp, in ablationarile Incomplete. %>54:78E 5A87@9E A8E 9A/>8>7 /7 /79>/>:784: 3A:A9AAA8E #arcinomul scuamocelular este cea mai &recventa tumora maligna ! nasului si sinusurilor parana*ale, intalnindu)se la peste H=C dintre %acienti. Carcinomul scuamocelular bine di&erentiat se de*volta cel mai (recvent in sinusul maxilar si portiunea anterioara a &oselor na*ale, &ata de Carcinomul nedi&erentiat anapla*ic$ care se de*volta cu predilectie in etmoidul posterior si portiunea posterioara a &oselor na*ale. #etasta*ele :anglionare regionale se intalnesc rar, chiar si in stadii avansate de evolutie. Carcinomul scuamocelular se asocia*a &recvent cu papilomul Inversat <=N<7C din ca*uri$, acesta din urma &iind, din punct de vedere Distologic, o tumora benigna. 8imfosarcomul se intalneste &recvent in oasele lungi. Ba copii se %oate locali*a in regiunea &etei, interesand oasele na*ale si sinusale, sinusul #axilar &iind cel mai &recvent implicat. Este constituit din celule 9edi&erentiate cu nuclei hipercromatici, lim&ocite atipice. !ceste tumori %re*inta un mare potential in&iltrativ, tratamentul obisnuit &iind radioterapia. 9u exista un tratament curativ. 6adioterapia asociata cu chimioterapia are Un e&ect slab. 3lasmocitomul extramedular se intalneste rar la acest nivel, 'upravietuirea, la 7 ani dupa tratament chirurgical si iradiere, &iind de 7=N 8=C din ca*uri. #ondrosarcomul este o tumora maligna intalnita, in special la copii. 'e de*volta de obicei in etmoid, dar si in sept, este &oarte agresiva, -istrugand structurile din jur, &recvent, de&ormea*a si piramida na*ala. /arcomul EBing se intalneste predominant la copii si adolescenti, Este o tumora &oarte maligna, interesea*a &recvent oasele lungi, se poate Intalni si ca tumora primara in sinusul maxilar si mandibula. 4steosarcomul este o tumora osoasa deosebit de maligna, se -e*volta in etmoid, de unde se extinde in &osele na*ale. 'e intalneste la orice ;arsta. 'e intalneste de trei ori mai &recvent la barbati decat la &emei. 'e %oate detecta pentru prima data ca o tume&actie externa, histopatologic %re*inta osteocite imature2 supravietuirea este in jur de 3 ani. '-.Anatomia clinic, fiziologia i metodele de examinare ale faringelui.

(aringele pre*inta un compartiment important al organelor s&erei 3.6.B. Impreuna cu nasul si laringeie &ormea*a calea respiratorie, iar cu cavitatea ?ucala si eso&agul ) calea digestiva. (aringele, ca organ anatomic, are raporturi stranse cu: ) nasul prin intermediul coanelor$2 ) urechea medie prin intermediul trompei Eustache$2 ) gatul mai ales cu pachetul vasculo)nervos ) artera carotida externa si Interna, vagusul si vena jugulara interna$2 ) cu laringeie si cu cavitatea bucala. In structura anatomica a laringelui se disting trei portiuni: A. 3ortiunea superioara Cu varsta aceasta &ormatiune lim&atica se atro&ia*a. Dipertro&ia ei la copii poate duce la obstructia coanelor cu de*voltarea insu&i) Cientei respiratorii na*ale de di&erit grad, ori la de*voltarea diverselor a&ectiuni !le urechii medii otita medie acuta, otita medie recidivanta si otita medie 'ecretorie$. Ba adolescenti induce angio&ibromul adolescentului. 'patiul retro&aringian prevertebral$, a&lat intre &ascia prevertebrala si !dventitia &aringelui, contine doi ganglioni lim&atici a lui :illette$, cate unul de (iecare parte, umpluti cu tesut celular lax. !cest spatiu serveste ca loc pentru Colectarea lim&ei de la nivelul rino&aringelui si al valului palatin ?. 3ortiunea miClocie a &aringelui, numita me*o&aringe sau buco&aringe, Este situata intre linia prelungita de la radacina limbii pana la partea posterioara ! &aringelui si nivelul superior)prelungirea valului palatin catre peretele posterior !l &aringelui. %rin istmul buco&aringian, constituit din marginea in&erioara libera a valului %alatin, stalpii amigdalelor palatine si ba*a limbii, cavitatea bucala comunica cu #e*o&aringele, iar ultimul cu eso&agul alcatuind impreuna calea digestiva. Ba nivelul me*o&aringelui se gasesc cele mai importante &ormatiuni lim&atice ) amigdalele palatine prima si a doua din inelul @aldeEer$. Importanta acestor (ormatiuni lim&atice consta in &aptul ca ele participa la mecanismul imunitar al 3rganismului. In celulele lor se de*volta atat lim&ocitele de tip " ) timu -ependente, cat si de tip ? ) producatoare de anticorpi. #. 3ortiunea inferioara a &aringelui, numita &aringolaringe, se intinde de Ba ba*a limbii pana la vestibulul laringelui, unde se a&la, ca si la radacina limbii, "esut lim&atic. !sadar, &aringele este bogat in tesut lim&atic cu o insemnatate (i*iologica deosebita, descris de @aldeEer si numit inelul lim&atic al &aringelui @aldeEer. Dipo&aringele poate &i considerat oglinda laringelui si a eso&agului. Insa in Unele ca*uri el nu se examinea*a la timp, ceea ce duce la erori de diagnostic. %entru a le evita in ca*ul cand bolnavul acu*a dureri odino&agie$ in &aringe, -ereglari de deglutitie dis&agie$, uscaciune, tuse, discon&ort, medicul este obligat 'a examine*e toate segmentele anatomice ale &aringelui. (aringele primeste sange arterial din artera &aringiana ascendenta, artera %alatina descendenta si din arterele palatine ale arterei carotide externe. Uneori In amigdalele palatine patrund pana la <J= de surse arteriale. -e aceasta Circumstanta se va tine cont la e&ectuarea amigdalectomiei, pentru a evita Demoragia de proportie. iziologia faringelui (aringele nu are o &unctie speci&ica. Intrucat este situat la raspantia cailor -igestive si respiratorii, participa la exercitarea &unctiilor de respiratie si de -igestie. (unctia de aparare imunitara este cea de a treia &unctie a &aringelui, Conditionata de pre*enta tesutului lim&atic. In a&ara de aceasta, &aringele

%rotejea*a laringele de patrundere in el a diversilor corpi straini. +..Anatomia clinic i fiziologia inelului limfatic faringian DaldeEer63irogo(. Este &ormat din amigdala &aringiana BushVa$, amigdalele tubare, amigdalele palatine si amigdala linguala. Importan,a acestor (orma,iuni lim&atice const On &aptul c ele particip la mecanismul imunitar al 3rganismului. Pn celulele lor se de*volt atQt lim&ocitele de tip " ) timus -ependente, cQt i de tip ? ) productoare de anticorpi. "ot aici se produc toate Imunoglobulinele !, #, :, E i -$ studiate pQn On pre*ent i extrem de Importante On asigurarea imunit,ii organismului2 inter&eronul i li*o*imul mai !ctiv decQt li*o*imul produs On alte regiuni i ,esuturi ale organismului$, precum /i multe alte substan,e i lichide biologic active, care deocamdat rmQn 9eidenti&icate. !nume amigdalele palatine pre*int prima barier On calea ptrunderii !gen,ilor patogeni On organismul uman. -ac numrul acestora nu este prea #are i macro&agii pot s)i nimiceasc singuri, atunci aceti +oaspe,i nedori,i+ 9u ptrund mai adQnc On organism. Pn ca*ul cQnd organismul este atacat de prea #ul,i germeni patogeni cu propriet,i patogenice pronun,ate, On procesul imunitar 'e includ ") lim&ocitele helperii, chilerii i supresorii$ i On cele din +1.=ipertrofia amigdalelor faringiene "(egetaiile adenoide$ i celor palatine 0 etiologie, clasificarea, ta)loul clinic, tratamentul. Dipertro&ia amigdalei &aringiene pre*inta marirea in volum a tesutului lim&oid Bocali*at in rino&aringe. -eoarece lipseste in&lamatia, marirea in volum a acestei (ormatiuni lim&oide poarta denumirea si de vegetatii adenoide. "rebuie de subliniat Ca este &oarte greu de stabilit in care ca*uri are loc hipertro&ia +pura+, &ara Elemente de in&lamatie, si cand are loc o in&lamatie +pura+, cronica adenoidita$. Etiopatogenia. %atologia data este generata de mai multe cau*e: diate*a Exsudativa2 lim&atism2 carenta de vitamine sau avitamino*a Anatomia patologica. ;egetatiile adenoide ating de*voltarea maxima intre 3[F ani. -upa gradul de hipertro&ie, vegetatiile adenoide se impart in: ) vegetatii adenoide mici de gradul < ) ocupa o parte neinsemnata sau o "reime din coane ori din vomer2 ) vegetatii adenoide mijlocii sau de gradul II ) ocupa o jumatate din Coane sau o jumatate din vomer2 ) vegetatii adenoide mari sau de gradul III ) obstruia*a complet coanele Is ocupa tot vomerul. /imptomatologia vegetatiilor adenoide se mani&esta prin sindromul de 3bstructie na*ala, precum si prin multiple tulburari in&lamatorii de ordin local si :eneral. 6inoscopia anterioara depistea*a &ose na*ale pline cu secretii mucopurulente. %rin examenul buco&aringoscopic se stabileste ca valul palatin este stramt si inalt ogival$. 6inoscopia posterioara sau tuseul cavumului pre*inta diagnosticul. 3toscopia indica &ie congestie , &ie opaci&ierea si retractia timpanului. #omplicatii0 otita medie, otita recidivanta, rinosinu*ita, laringita, amigdalita Cronica, abces retro&aringian, laringotraheobronsite, dacriocistite, conjunctivite, %atologii ale aparatului gastrointestinal etc. %ratamentul este pro&ilactic si chirurgical. Cel pro&ilactic se reali*ea*a %rin asistenta medicala buna, ridicarea nivelului de trai etc. "ratamentul chirurgical consta in e&ectuarea adenotomiei. In unele situatii 'e recomanda amanarea operatiei: puseul in&lamator adenoidian acut sau 'ubacut2 adenoidita complicata de o otita in cursul unor vaccinari2 epidemiile de

?oli in&ectocontagioase "ratamentul pro&ilactic cuprinde: masuri igienice, imbracaminte cores)pun*atoare anotimpului, cultura &i*ica, alimentatie rationala, precum si tratamentul altor &ocare in&ectioase carii dentare, sinu*ite, &aringite, amigdalite s.a.$. =ipertrofia amigdalelor palatine Dipertro&ia amigdalelor palatine pre*inta marirea in volum a tesutului lim&oid -in lojile amigdaliene. 'e deosebesc trei grade de hipertro&ie: gradul I ) !migdalele palatine ocupa o treime din istmul buco&aringian2 gradul II ) !migdalele palatine ocupa o jumatate din acest spatiu2 gradul III ) amigdalele %alatine ocupa tot istmul buco&aringian &ig.>J$. 'imptomatologia, ?olnavul acu*a tulburari de respiratie, oboseala, indis) %o*itie, inapetenta, s&orait, rinolalie inchisa s.a. "ratamentul este medical, pro&ilactic si chirurgical in &unctie de gradul de hipertro&ie, simptomatologia care persista, precum si de complicatii. 6educerea in volum a lor) amigdalotomie +2. aringita acut i cea cronic. (aringitele pre*inta o in&lamatie a mucoasei &aringelui. -upa caracterul In&lamatiei deosebim &aringite acute si cronice, iar dupa sediul in&lamatiei ) 6ino&aringite, me*o&aringite si hipo&aringite. (aringitele pot &i: banale, cau*ate -e streptococi, sta&ilococi si alti &actori microbieni, si &aringite din cursul bolilor In&ectioase. -e cele mai multe ori &aringitele se instalea*a in urma actiunii (actorilor nocivi din mediul ambiant asupra mucoasei &aringelui. aringita acuta este o in&lamatie di&u*a a tunicii mucoase a &aringelui Conditionata de actiunea asocierii microbiene existente in &aringe si cavitatea ?ucala sub actiunea &actorilor nocivi de mediu. (actorii microbieni cau*ali ai (aringitei acute sunt: streptococii, sta&ilococii, virusurile. (aringita acuta poate &i Is un simptom al multor boli in&ectocontagioase: gripa, tularemie, ti&os abdominal, !granulocito*a, lim&ogranulomato*a, leucemie, glomerulone&rita etc. !ceasta a&ectiune se intalneste cu aceeasi &recventa la toate varstele, dar #ai &recvent la barbatii in varsta, ca urmare a expunerii acestora actiunii 9e&avorabile a intoxicatiilor cronice cu alcool, tutun etc. aringitele cronice se impart in catarale, hipertro&ice si atro&ice. Etiopatogenia. Cau*ele, precum si mecanismele de de*voltare ale &arin) :itelor cronice, sunt multiple si &oarte diverse. %rintre ele putem aminti: &aringitele !cute, tabagismul, alcoolismul, pra&ul, amigdalectomia, bolile cronice, diabetul Laharat, pielone&ritele, dispepsiile, hepatitele, gastritele, dereglarile respiratiei 9a*ale si pulmonare. Un rol deosebit il joaca avitamino*a si dereglarile imunitatii Bocale si generale. 'imptomele bolii sunt: odino&agia, dis&agia, uscaciunea, *garieturile si 'en*atie de corp strain in &aringe s.a. %ratamentul faringitelor cronice este &oarte di&icil ca urmare a multitudini Cau*elor si &actorilor &avori*anti. E&icacitatea lui depinde de corectitudinea -iagnosticului stabilit. -istingem tratament cau*al, local, general si pro&ilactic. "ratamentul local Consta din aplicari, pensulari si inhalatii cu substante anticongestionante, !ntialergice si de*in&ectante. 'olutiile pentru inhalatii trebuie sa &ie calde. 'e ;or utili*a inhalatii cu bicarbonat de sodiu de =,7)<C. !ceste inhalatii se pot E&ectua de > ori pe *i, timp de <=)<7 *ile. Ba bolnavii ce su&era de &aringita Cronica &orma catarala se va e&ectua badijonarea mucoasei &aringiene cu sol.Bugol. !limentatia in &aringitele cronice trebuie sa &ie bogata in vitamine, %redominant semilichida, calda, &ara condimente. !lcoolul si &umatul sunt inter*ise. +3.%onzilitele acute "anginele$0 clasificarea. Anginele primare ")anale$0 etiopatogenie, ta)loul clinic.

9otiunea de angina deriva de la cuvantul latin +angere+ ) a strange, a Ingusta, a gatui, a su&oca, a inadusi s.a.\!ngina este o boala in&ectioasa, nespeci) (ica, acuta a intregului organism conditionata de schimbari histologice alterare, Exsudatie si proli&erare$ in tesutul lim&atic a unuia din grupurile lim&atice din Inelul @aldeEer. 'e cunosc mai multe clasi&icari ale ton*ilitelor acute precum este clasi&icare lui 'oVlatov si %ortmman insa 9oi ne conducem dupa urmatoarea clasi&icare: Urmatoarele clasi&icare a anginelor: <. -upa agentul etiologic: ) angina streptococica, sta&ilococica, pneumococica etc. ) angine virale2 ) angine micotice. >. -upa criteriul etiopatogenic si clinic: ) angine primare catarale, &oliculare, lacunare$2 ) angine secundare din b in&ectioase:di&teria, gripa,scarlatina2 din b hematologice:leucemie, agranulocito*a$. 3. !ngine speci&ice. J. !ngine nespeci&ice. 7. -upa aspectul &aringoscopic: ) angine rosii oreion, rugeola, scarlatina, gripa, poliomielita$2 ) angine cu &alse membrane di&teria$2 ) angine ulceroase angina herpetica, *osteriana, a&toasa, pen&igoida$2 ) angine ulcero)necrotice angina ulceroasa tip #aure, angina ulcero) #embranoasa 'imanovsVi)%laut);incet, angina scorbutica, angina :angrenoasa, angina necrotica leucemica, angina agranulocitara, angina #onocitara$. %a)loul clinic al anginei )anale 'imptomele tipice anginei banale nespeci&ice: ) -ureri vii odino&agie$, acute, uneori greu de suportat, in &aringe, care Iradia*a in urechi, mandibula si in alte regiuni. ) -ebut acut, brusc. ) 'tarea generala grav alterata. ) Ce&alee. ) (ebra, uneori insotita de &risoane. ) 'ialoree. ) Incapacitatea de munca. ) Intoxicatia organismului &ebra cu &risoane, tahicardie, insomnie, Inapetenta etc$. 3biectiv. ?olnavul este nevoit sa stea la pat intoxicatie, inapetenta, &ebra, (risoane, slabiciune etc$. Cavitatea bucala este semiinchisa. Ba unii bolnavi se Inregistrea*a sialoreea. #ucoasa supra&etei mediane a amigdalelor palatine si a 'talpilor este hiperemiata, edematiata. Bueta, valul palatin si supra&ata amigdalei %alatine sunt rosii. Uneori amigdalele sunt marite in volum, acoperite cu exsudat pultaceu albicios, cremos, puncti&orm, care se extinde apoi pe toatan supra&ata amigda)lei angina &oliculara eritemopultacee$. :anglionii submaxilari sunt mariti in volum si durerosi. Beicocito*a 3 ajunge pana la <>=== elemMmm . Evolutia bolii are o durata de cel putin 7)<= *ile. +!.%ratamentul i profilaxia anginelor primare ")anale$. In ca*ul cand boala evoluea*a &ara complicatii sau cand starea generala Este putin alterata sau satis&acatoare, bolnavii se vor trata ambulator. Ba un "ablou clinic violent, cu alterarea starii generale, simptome ale unor complicatii ?olnavii trebuie tratati in stationar. !nginele cu un tablou clinic grav se tratea*a

In spitalul de boli in&ectioase, iar &legmonul periamigdalian in sectia 3.6.B. in Conditii de casa bolnavul cu angina trebuie i*olat. ;esela si lenjeria bolnavului se ;a spala separat, cu &olosirea de*in&ectantilor. In angina sunt indicate examenele urinei, sangelui, iar in suspectia la di&terie, Is examenul bacteriologic corespun*ator. %ratamentul. 'e indica dieta lactovegetariana, vitamine, mai ales C si ?. Cu scop de*intoxicant se recomanda din abundenta ceaiuri cu *meura, lamaie, !pa calduta cu di&erite siropuri si sucuri de &ructe In ca* de contraindicatii la antibiotice se recomanda aerosoli ) -ioxi*ol de J ori pe *i. 'e administrea*a (aringosept, preparate disensibili*ante -imedrol, 'uprastin etc$, compresa calda la gat, in regiunea ganglionilor lim&atici 'ubmaxilari. 9u se recomanda badijonarea amigdalelor cu diverse medicamente. %reparatele de alternativa in ca* de angina sunt: Eritromicina2 #acrolidele 9oi Clarotromicina, !*itromicina, -iritromicina etc$2 Ce&alosporine oral Ce&alexina, Ce&aclor, Ce&uroxim axetil, Ce&tibuten etc$. !ntinevralgicele, somni&erele au o mare valoare in asemenea ca*ur !midopirina, !nalgina, ?aralgina etc$. +&.A)cesul periamigdalian. (legmonul periamigdalian este o in&lamatie supurativa a tesutului celular Bax care separa capsula amigdaliana de peretele musculoaponevrotic &aringian. Etiopatogenia. !pare la ambele sexe cu aceeasi &recventa. Cel mai des 'unt a&ectati adolescentii si adultii <7)7= ani$. !ceste &legmoane apar ca regula In a J[H)a *i de la debutul anginei, ultima pre*entand de cele mai multe ori o 6eincal*ire a amigdalitei cronice. In&ectia patrunde prin mecanismul +perconti) 9uetatum+ in tesutul celular lax periamigdalian din amigdale in cursul unei angine. Cele mai &recvente sunt &legmoanele anterosuperioare. In&ectia determinatoare Este sreptococul %)hemolitic din grupa !, iar &actori &avori*and: raceala, di&erenta -e temperatura, alimentatia irationala si necalitativa, avitamino*ele sau carentele -e vitamine, sinu*itele, &aringitele, rinitele, dereglarile de respiratie na*ala, bolile Cronice diabetul *aharat, aterosclero*a, pielone&rita etc.$ !natomia patologica. %rocesul in&lamator pre*inta in aceste ca*uri 3 (a*e de de*voltare. In prima &a*a are loc edemul tesutului a&ectat, de aceea unii !utori numesc aceasta &orma de &legmon angina edematiala. In a doua &a*a "esutul celular lax su&era o in&iltratie, care se extinde in spatiul periamigdalian, !&ectand si tesutul amigdalei mai ales stalpii palatini si palatul moale$. !ceasta In&iltratie uneori se raspandeste si pe mucoasa me*o) si hipo&aringelui si chiar a Baringelui. Urmatoarea este &a*a de abces. 6eiesind din cele trei &a*e de de*voltare ale &legmonului periamigdalian ) Edem, in&iltratie, abces, ar &i mai corect sa spunem &legmon periamigdalian &a*a <)> )3$, decat abces periamigdalian. -iagnosticul se va nota ast&el: &legmon %eriamigdalian anterosuperior) &a*a de in&iltratie. In continuare descriem tabloul clinic si evolutia &iecarui &legmon in parte, -eoarece atat semnele subiective, si mai ales cele obiective, sunt di&erite in (unctie de locali*area procesului patologic. +'.A)cesul laterofaringian. !deno&legmonul latero&aringian este in&lamatia supurativa a lantului :anglionar carotidojugular. /imptomatologia0 odino&agie, dis&agie si tume&actia regiunii subangu) Bomandibulare, care poate sa se raspandeasca apoi sub muschiul sternocleido) #astoidian. !pare torticolisul si redoarea ce&ei.

(legmonul visceral latero&aringian se de*volta intre peretele &aringian Is lama conjunctiva a vaselor mari. !ici predomina dis&agia, spre deosebire de !deno&legmon, la care torticolisul apare pe prim)plan. ++.A)cesul retrofaringian. !bcesul retro&aringian se asocia*a &recvent cu adenoidita acuta. In %re*ent se intalneste rar, datorita utili*arii pe scara larga a antibioticelor. Ba !dult se intalneste, de asemenea, &oarte rar, datorita involutiei ganglionilor si :landelor retro&aringiene. :anglionii retro&aringieni :illette$ involuea*a -upa varsta de > ani, de aceea, adeno&legmonul retro&aringian il intalnim, cu (recventa ridicata, la sugar si copilul mic. In&ectia spatiului retro&aringian este cau*ata de o in&ectie acuta 6ino&aringiana, germenii microbieni intalniti &iind: 'treptococul, 'ta&ilococul si %neumococul. !bcesul retro&aringian se poate extinde in&erior, producand (enomene de insu&icienta respiratorie, sau la mediastin, producand medias "inita grava. 'imptomatologie Copilul cu abces retro&aringian pre*inta obstructie na*ala, dispnee si 'tridor, capul este in extensie. ?uco&aringoscopia decelea*a bombarea peretelui posterior al 3ro&aringelui, mucoasa de acoperire este rosie, intinsa, &luctuenta la palpare, Iar bombarea poate &i extinsa in sus, spre rino&aringe, sau in jos, spre hipo&aringe. 6adiogra&ia cervicala de pro&il releva o bombare a mucoasei &aringiene. "ratamentul chirurgical consta in inci*ia si drenajul abcesului pe Cale endo&aringiana. In timpul inci*iei trebuie o aspiratie e&icienta, pentru a Evita aspiratia continutului purulent. Este contraindicata asteptarea unei !bcedari spontane, deoarece exista pericolul aspiratiei puroiului, cu as&ixie. %e langa tratamentul chirurgical este indicata antibioterapia masiva. +,.Anginele n hematopatii "mononucleoza infecioas, agranulocitoza, leucemia$. In cursul unor sindroame hematologice, din seria alba, pe langa o reactie Beucocitara, apar si tulburari din partea &aringelui. Be*iunile buco&aringiene ale !nginelor din cursul bolilor hematologice di&era intre ele, de aceea le vom descrie %e &iecare aparte. 8eucemia acuta este o a&ectiune generali*ata, caracteri*ata printr)o Diperpla*ie excesiva a aparatului leucopoietic, insotita de o inmultire exagerata ! leucocitelor in sangele peri&eric. 'e intalneste atat la copii, cat si la adolescenti. ?oala are un debut brusc cu &ebra insotita de &risoane, tahicardie. ?olnavul -evine adinamic, uneori acu*a greata, varsaturi si somnolenta. %rintre simptomele %recoce &igurea*a purpura si hemoragiile mucoaselor epistaxis, gingivoragie, Demateme*a, melena$. Ba nivelul amigdalelor palatine, a valului palatin apar In&iltrate leucemice. Ba examenul obiectiv impresionea*a paloarea &etei si a "egumentelor. :anglionii lim&atici submaxilari si stemocleidomastoidieni precum Is splina sunt marite. %ratamentul. 'e combate hemoragia. 'e administrea*a vitamine, alimen) "atie echilibrata, se &olosesc citostatice, antibiotice, antiseptice. 'e e&ectuea*a :argarisme, de*in&ectarea oro&aringelui. Agranulocitoza este o a&ectiune cu evolutie supraacuta, caracteri*ata prin !lterarea &oarte grava a starii generale a bolnavului, leucopenie pana la 7= elMmm Cu o disparitie aproape totala a granulocitelor polinucleare neutro&ile$, acestea &iind Inlocuite cu elemente mononucleare F=C lim&ocite si >=)3=C monocite$. %e

!migdalele palatine se observa le*iuni ulcero)necrotice. %ratamentul0 combaterea sindromului hematologic, prevenirea in&ectiei 'ecundare prin administrarea de penicilina. 'unt indicate de asemenea acid 9ucleic, &olie, !C"D, Calciu, vitaminele C si ?]>, miere etc. Angina monocitara sau fe)ra ganglionara a &ost semnalata si descrisa #ai intai de (ilatov <HH7$ si %&eu&&er <HHI$ care au numit)o &ebra ganglionara. Cau*a bolii nu este cunoscuta. Caracteristic pentru aceasta boala este debutul ;ertiginos cu &ebra 3IG)J=G$ si semne caracteristice in sange numarul de #ononucleare ajunge pana la 7=C, iar uneori si pana la F=C$, marirea ganglionilor Bim&atici submaxilari si a celor ai gatului, axilari, inghinali. -e asemenea are loc 'pleno) si hepatomegalia. !migdalele palatine in aceste ca*uri pre*inta o &orma de angina catarala 'au &oliculara. In ca*urile de boala cu o evolutie mai avansata amigdalele devin Edematiate, ulcerate, acoperite cu niste membrane cu cruste surii)murdare. %ratamentul. 'e recomanda repaos la pat, gargarisme si spalaturi (aringiene cu solutii alcaline2 pensulatii cu solutie de %enicilina 3==== UIMcm sau %astile de "ratamentul anginelor secundare se re*uma la combaterea bolii de ba*a gripa, scarlatina ori a bolii hematologice$ si a anginei. +-.Angina difteric0 etiopatogenie, ta)loul clinic, tratamentul. -i&teria este o boala in&ectioasa acuta, transmisibila provocata de CorEnebacterium diphteriae, descoperit si descris de Klebs, Boe&ler. Etiologia. -i&teria este raspandita pe intreg globul pamantesc. In 6egiunile tropicale domina in&ectiile inaparente, cutanate, iar in regiunile temperate ) angina si crupul di&teric sever. %urtatorii di&teriei constituie <)7C. 'ursa de In&ectare o pre*inta bolnavul de di&terie, purtatorul de bacili. "ransmiterea in&ectiei !re loc pe urmatoarele cai: ) aeriana2 ) cu produse alimentare lapte$2 ) cu diverse obiecte jucarii, lenjerie etc$. 3atogenia si anatomia patologica. ?acilii di&terici neavand putere Inva*iva se multiplica la poarta de intrare. In organism patrunde doar exotoxina %rodusa de acestea. Bocal exotoxina induce un proces de in&lamatie a mucoasei Cu necro*a epiteliului si alterarea peretilor vasculari. 6e*ulta un edem intens si Un exsudat &ibrinos sub &orma unor &alse membrane consistente si aderente. %a)loul clinic. In trecut di&teria era spaima mamelor si a pediatrilor. ! Urmat o perioada de acalmie, iar in *ilele noastre se inregistrea*a o noua crestere ! incidentei acesteia. %erioada de incubatie a di&teriei este de >)F *ile. (aringele este sediul pre&erential. -ebutul bolii este lent, &ebra este moderata, oboseala insa intensa. ?olnavii acu*a greturi, varsaturi, anorexie, dureri moderate in gat. Uneori acestea pot lipsi. 4)iecti( (aringoscopic se determina la inceput o roseata de 9uanta inchisa, cu &ormarea unui exsudat, care se trans&orma rapid in &alse #embrane &oarte consistente. In perioada de stare, &alsele membrane se extind Extrem de rapid, sunt greu de detasat, iar dupa detasare se produc sangerari Bocale. Este un edem &aringian intens, care se poate extinde si in regiunile 'ubmaxilara si cervicala. :anglionii lim&atici regionali sunt puternic #ariti. /imptomele generale de toxemie sunt: &ebra, greata, varsaturi, astenie intensa, & acies pal, tahicardie, puls slab si super&icial, hipotensiune arteriala. In sange se constata leucocito*a. In stadiile tardive ale bolii se de*volta parali*ia valului palatin cu consecinte grave ) lichidele si ali) #entele la inghitire nimeresc in nas, glasul devine na*onat ) rinolalie des)

Chisa, rino&onie. !nali*a bacteriologica absolut indicata in ast&el de ca*uri$ %une in evidenta bacteria Clebsiela)Boe&&ler. E(olutia. !ngina di&terica netratata sau tratata tardiv cu ser antidi&teric Este grava, cu s&arsit letal J=)8=C$. (ormele clinice: ) usoare2 ) grave2 ) locali*ate2 ) raspandite2 ) toxice de gradele i, ii, iii2 ) hemoragice. %ratamentul. 'e administrea*a: <. 'er antitoxic antidi&teric: >. !ntibioterapie ) Eritromicina, ?en*ilpenicilina, "etraciclina, Cloram) 3. Cardiovasotonice. J. -e*intoxicante. 7. Corticoterapie) DEdrocorti*on. 8. 6egim la pat ) spitali*are in spitalul de boli in&ectioase. F. ;itaminoterapie. ,..2iagnosticul difrenial dintre angina lacunar i difteria faringelui. -i&teria &aringelui constituie J=)F=C din toate ca*urile de di&terie, cea a Baringelui >=)3=C2 a nasului J)<>C. 2ifteria faringelui0 !. (orma locali*ata ) membranele sunt locali*ate numai pe amigdalele %alatine. ?. (orma raspandita di&u*a$ ) membranele se raspandesc la alte regiuni !le &aringelui. C. (orma toxica: ) schimbari grave si multiple2 ) adenopatie2 ) edem al tesutului gatului2 ) intoxicatia organismului. (orma toxica poate &i: hipertoxica, hemoragica, gangrenoasa. Complicatiile anginei di&terice sunt: ) insu&icienta suprarenala2 ) miocardita precoce si tardiva2 ) nervoase: parali*ii sau nevrite peri&erice ) parali*ia valului palatin, care !parte intre a << si a ><)a *i de la debutul bolii2 parali*iile oculare2 %arali*iile nervilor cranieni ) III, I;, I^, ^. "Angina lacunara$ depunerile pseudo)membranoase sunt usor de inlaturat &ara a cau*a puncte hemoragice. 'e intalneste la persoane tinere. !re un debut insidios cu odino&agie, adinamie, oboseala generala. Ba examenul 3biectiv se stabileste pre*enta unei ulceratii necrotice pe polul superior al amigdalei palatine. Un simptom important il constituie adenopatia 'ubanguloman)dibulara. ?oala are o evolutie de <=)<J *ile si se poate vindeca 'pontan. %ratamentul este medical si pro&ilactic. Cel medical consta in aplicarea -e*in&ectantelor &aringiene, e&ectuarea badijonarilor mucoasei &aringiene ulceratiile$ cu clorura de *inc <M3=2 cu solutie de albastru de metilen 33C2 !ntibioterapia. Cu scop pro&ilactic se recomanda de a e&ectua amigdalectomia -upa J saptamani de la vindecarea anginei. ,1.Amigdalita cronic0 etiologie, clasificarea, ta)loul clinic, dispensarizarea.

!&ectiunea este conditionata de un proces in&lamator cronic al amigdalelor %alatine. Etiopatogenia. Cau*ele tonsilitei cronice sunt multiple si diverse. %rintre Ele putem numi: <. %redispo*itie ereditara. >. (actori anatomici si anatomotopogra&ici: locali*area tesutului lim&oid !migdalian la raspantia cailor respiratorii cu cele digestive 3. !nginele si peritonsilitele repetate. J. 'inu*itele si rinosinu*itele acute, cronice si cele recidivante. 7. (aringitele acute si cronice. 8. !&ectiunile sistemului gastrointestinal. #lasificarea tonsilitelor cronice. 'e deosebesc doua &orme de "onsilita cronica: simpla si toxi)alergica. !u &ost propuse si alte clasi&icari ale "onsilitelor cronice. !ceasta clasi&icare Include tonsilitele cronice speci&ice tuberculoasa, si&ilitica si scleromatoasa$ si "onsilitele cronice nespeci&ice cu cele doua &orme: compensata si -ecompensata. -upa volumul amigdalelor palatine: !$ atro&iate2 ?$ normotro&ice2 C$ hipertro&ice. -upa continutul lacunelor: !$ purulent2 ?$ ca*eos. 3biectiv la bolnavii cu tonsilita cronica se atesta mai mult de losimptome: <. 'imptomul :i*e >. 'imptomul Lac . 3. 'imptomul %reobrajensVi &ig, >F$. J. %uroi in lacune &ig. >H$. 7. #ase ca*eoase in lacune &ig. >I$. 8. Cicatrice &ig. 3=$. F. 'upra&ata bra*data a amigdalelor palatine &ig. 3<$. H. !bcese &ig.3>$. I. Chisturi &ig.33$. <=. #icropolipi &ig.3J$. <<. !denopatie regionala &ig. 37$. <>. Edem, in&iltratie si ingrosarea tesutului din jurul criptelor. !cest simptom 3biectiv in literatura de specialitate nu este descris, insa anume el are 3 valoare deosebita mai ales la selectarea metodelor de tratament a !migdalitei cronice &ig. 38$. <3. Compartimentarea amigdalelor palatine de catre cicatrice si aderentele !migdaliene &ig. 3F$. !sadar, semnele obiective ale amigdalitei cronice sunt multiple si diverse, 'eea ce necesita de la medicul curant o deosebita atentie in anali*a &iecaruia in ;ederea stabilirii corecte a diagnosticului. ,2.%ratamentul amigdalitei cornice. Indicatii pentru tratamentul chirurgical: ) amigdalita cronica, &orma decompensata2 ) amigdalita cronica, &orma tran*itorie, daca indicii imuni nu se norma) Bi*ea*a dupa <)3 cure de tratament conservator2 ) amigdalita cronica, &orma compensata, in absenta conditiilor anatomice

%entru e&ectuarea tratamentului conservator lipsesc lacunele, arcurile "onsilare acopera amigdalele palatine etc$, iar lacunele amigdaliene contin %uroi, dopuri de ca*eum ori lacunele sunt inchise, cicatri*ate etc. !ratamentul medicamentos trebuie sa &ie complex si sa se aplice sistematic <)3 cure pe an$ dupa urmatoarea schema: spalarea criptelor cu un lichid antiseptic < C ) sol.-ioxidina, (uracilina <:7===, #iramistina =,=< C) ml si 7== ml, Clorhexidina si alte de*in&ectante oro&aringiene. -upa lavajul lacunelor se e#ectueaza badi:onarea mucoasei amigdalelor palatine cu solutie Bugol. ?olnavilor li se administrea*a acid ascorbic de trei ori pe *i timp de o luna, -imidrol =,=7g o pastila de <)> ori pe *i. -e asemenea se recomanda "ratamentul cu unde ultrascurte pe proiectia amigdalelor palatine <=)<7 sedinte$, 'unt recomandate antinevralgicele. 3 mare importanta in tratamentul amigdalitelor cronice il are tratamentul 'ro#ilactic si masurile sanitaro)igienice. -intre ele putem numi: ) 6estabilirea respiratiei na*ale daca ea este compromisa prin deviatie -e sept na*al, polipi na*ali, rinita cronica hipertro&ica etc2 ) !sanarea sinu*itelor, rinosinu*itelor, &aringitelor, cariesului dentar si altor %atologii ale cailor respiratorii2 ) 'upravegherea prin dispensari*are a bolnavilor cu &aringite acute si angine2 ) !sigurarea alimentatiei normale2 ) 6idicarea nivelului de cultura medicala a populatiei. ,3.%umorile )enigne i maligne ale faringelui. %umori )enigne N Epiteliale N %apilomul N "umori de glande salivare mici N Chiste de retentie N #e*enchimale N (ibromul N Bipomul N Demangiomul N Bim&angiomul N 9eurinomul %umori maligne N Carcinom s_uamocelular N "umori ale glandelor salivare mici N Bim&oame N 'arcoame N #elanomul %>54:78E ?E97@9E 'unt mult mai putin raspandite comparativ cu tumorile maligne. Cele mai &recvente sunt descrise in continuare: 3apilomul Este de obicei pediculat cu punct de plecare din amigdala, palatul #oale sau pilieri. -e cele mai multe ori asimptomatic poate &i descoperit !ccidental de catre pacient sau de catre medic. Cand creste determina iritatii Bocala la nivelul gatului. "ratamentul consta in exci*ie chirurgicala. =emangiomul 'e poate locali*a pe palat, amigdala, peretele posterior si lateral al (aringelui. %oate &i de tip capilar sau cavernos. Demangiomul capilar sau !simptomatic nu necesita intotdeuna tratament. 'e tratae*a doar daca creste In dimensiuni sau determina simptome ca sangerarea sau dis&agia. "ratamentul consta in coagulare diatermica sau injectarea de agenti 'clero*anti. Crioterapia sau coagularea cu laser sunt &oarte e&icace.

Adenomul pleiomorf In cele mai multe ca*uri este observat la nivelul submucoasei, %alatului moale sau dur. !re potential malign si trebuie exci*at in totalitate. #histul mucos Este locali*at de obicei la nivelul valeculei. !re culoare galbena si %oate &i sesil sau pediculat. Cand creste in dimensiuni determina sen*atie de Corp strain la nivelul gatului. "ratamentul consta in exci*ie chirurgicala daca Este pediculat sau in inci*ie si drenaj cu inlaturarea peretilor chistului. Angiofi)romul nazofaringian Cu(enil Este cea mai importanta tumora benigna cu locali*are &aringiana. "umora se Intalneste sporadic si la &emei, chiar la adolescente. Etiologia a&ectiunii nu se cunoaste, dar sunt incriminati o serie de (actori genetici, endocrini insu&icienta androgenica$ etc. !ceasta tumora se de*volta din tesutul &ibrocartilaginos ce acopera vertebra Cervicala superioara, de unde protuberea*a in rino&aringe si uneori in nas. In general, "umora se extinde de)a lungul planurilor tisulare naturale si, obisnuit, nu invadea*a "esuturile. %umori maligne Cancerul na*o&aringian isi are originea in celulele epiteliale ale 6ino&aringelui. 'e exclud alte tumori maligne ale cavumului, cum sunt Carcinoamele glandelor salivare, lim&oamele si sarcoamele. Carcinomul na*o&aringian se intalneste la orice varsta si poate crea -i&icultati de diagnostic datorita simptomatologiei subtile de aparitie, cat si ;arietatii &oarte mari de simptome. #A:#7945>8 ?AAE7 875?77 Be*iunea ramane asmptomatica pentru o lunga perioada de timp iar %acientul se pre*inta la medic cand si)au &acut aparitia metasta*ele in 9odulii cervicali. 'imptome precoce ca: dureri in gat, sen*atie de nod in gat 'i usoara dis&agie sunt adeseori ignorate sau atribuite patologiei amigdalelor Binguale. 'imptomele tardive sunt: otalgia, dis&agia, hemoragia din cavitatea ?ucala si modi&icari ale vorbirii. ,!.Anatomia clinic, fiziologia i metodele de examinare ale laringelui. Baringele este o parte component a aparatului respirator. %re*int un organ impar, situat On regiunea anteromedian a gQtului, proiectat pe coloana ;ertebral cervical la nivelul vertebrelor 7)8)F la nou)nscu,i mai sus$. !re (orma unui trunchi de piramid triunghiular, cu ba*a mare spre hipo&aringe i Cu cea mic On jos. Este situat sub osul hioid, deasupra traheei, On &a,a Dipo&aringelui. #arginile postero)laterale ale laringelui vin On raport cu pachetul ;asculo)nervos al gQtului i cu spa,iul peri&aringian. 'cheletul cartilaginos al laringelui este &ormat din I cartilaje 3 perechi: !ritenoi*ii, corniculate si cunei&orme2 3 neperechi ) tiroid, cricoid, epiglota$. #uchii laringelui &ormea* dou grupe, extrinsec i intrinsec, care, din punct de vedere &unc,ional, repre*int o entitate. (u1chii extrinseci sunt: ) sternotiroidian2 ) tirohioidian2 ) sternohioidian2 ) stilo&aringian ) constrictorul in&erior al &aringelui2 ) digastric. #uchii intrinseci: dilatatori si constrictori ai ori&iciului glotic, mm deplasatori ai

epiglotei si mm tensori ai plicilor vocale. *ascularizarea laringelui este asigurat de: ) arterele laringiene superioar, in&erioar i posterioar, ramurele arterei tiroidiene, venele urmea* traiectul arterelor, vrsQndu)se prin intermediul venelor, (aringelui, limbii i ale gQtului On vena jugular intern. (unctiile: de respiratie, de aparare prin tuse si expectoratii$, &onatorie, imunologica iga, #,:,E$ #etode de examinare: inspectie, palpare,, laringoscopia indirecta si directa, microlaringoscopie ,&.Anatomia clinic, fiziologia i metodele de examinare ale traheei i )ronhiilor. "raheea repre*inta un organ tubular care continua laringele si se continua la randul sau cu bron)hiile primitive. -irectia traheei este de sus in jos si dinainte inapoi, ast&el, daca la origine ea este situa)ta la <7)>= mm de tegument, ajunge la nivelul inci*urii sternale la J7 de mm, iar la terminatie la F7 mm de tegument. 'tructura traheei cuprinde un schelet &ibrocartilaginos invelit de adventitie si captusit de mucoa)sa. 'cheletul &ibrocartilaginos este alcatuit din <7)>= de inele cartilaginoase unite intre ele prin liga) mentele inelare. Cartilajele sunt incomplete in portiunea lor posterioara2 la acest nivel traheea pre*in)ta un perete membranos. !cest perete permite destinderea eso&agului la trecerea bolului alimentar prin eso&ag. -e asemenea, peretele membranos este tapetat pe &ata interioara de muschiul traheal, care intervine in re&lexele de aparare, apropiind extremitatile cartilajelor, reducand lumenul traheei. Importanta anatomica a raporturilor traheei este data de apropierea acesteia in lateral cu lobii tiroidieni, nervii recurenti, manunchiul vasculo)nervos al gatului, anterior cu glanda tiroida si trun)chiul venos brahioce&alic stang, posterior cu eso&agul cervical. *ron"iile principale sunt doua conducte &ibrocartilaginoase, re*ultate din bi&urcarea traheei la locul de bi&urcare,in interiorul traheei se a&la pintenele traheeal.?ron)hiile principale ajung la lobul pulmonar prin care patrund in plaman ,ramni&icandu)se si &ormand ast&el arborele bronsic. ,'.8aringita acut i cea cronic. Baringitele acute sunt de obicei de etiologie virala sau microbiana. In Unele ca*uri, si a&ectiunile autoimune se pot mani&esta la nivelul laringelui, 'imuland o reactie in&lamatorie acuta. -in punct de vedere histologic, in "oate ca*urile exista o reactie edematoasa a mucoasei si submucoasei Baringiene. Baringitele acute pot &i di&erentiate in mai multe entitati clinice, Care vor &i pre*entate in continuare. 8aringita acuta simpla Etiologie Baringita acuta simpla sau catarala este cea mai &recventa &orma clinica Intalnita. Este asociata sau secundara in&ectiilor acute de cai respiratorii. Initial Este de etiologie virala adenovirusuri si virusul in&luen*ae$. #odi&icarile de la 9ivelul mucoasei &avori*ea*a suprain&ectia microbiana. Cele mai &recvente ?acterii sunt: #oraxella catarrhalis, 'treptoccocus pneumoniae si Demophilus In&luen*ae. (actori &avori*anti sunt clima rece si umeda, precum si re*istenta 'ca*uta a organismului. 'emnele principale in laringita acuta sunt raguseala, tusea iritativa, discon&ortul local si general si, uneori, durerea locala. Uneori, vocea poate &i complet compromisa a&onie$. 'emnele generale sunt in &unctie de a&ectarea Concomitenta a altor segmente ale tractului respirator. %ratamentul laringitei acute depinde de pre*enta in&ectiei Concomitente la nivelul tractului respirator si de gradul modi&icarilor locale

-e la nivelul laringelui. In majoritatea ca*urilor se recomanda repausul vocal, inhalatii, Evitarea &rigului, ume*elii, &umatului si alcoolului. 'e mai pot administra #ucolitice pentru a &avori*a expectoratia mucusului. -upa acest tratament, #ajoritatea laringitelor acute virale se vindeca in cateva *ile. In ca* de Baringita acuta se recomanda antibiotice cu spectru larg doxiciclina, Eritromicina, amoxiciclina, cedax etc.$. 8aringita cronica se diagnostichea*a prin anamne*a si laringoscopie Indirecta si directa. Uneori este indispensabil examenul histopatologic din #ucoasa laringiana. (ara aceste investigatii, diagnosticul nu poate &i &acut. Baringitele cronice se clasi&ica in mai multe entitati clinice: 8aringita cronica difuza simpla -in punct de vedere clinic, a&ectiunea se mani&esta prin raguseala si tuse Iritativa o lunga perioada de timp. 'imptomatologia are un debut lent, insidios, Uneori dupa o in&ectie de cai respiratorii superioare. Examenul laringoscopic evidentia*a o mucoasa laringiana congestionata. Cor*ile vocale isi pierd culoarea alba caracteristica, sunt rosietice si uneori Edematiate. #obilitatea cor*ilor vocale este normala. -iagnosticul se stabileste pe !spectul obtinut la laringoscopia indirecta. %acientii sunt in general &umatori, lucrea*a in conditii de macro) si microclimat ne&avorabil pra&, caldura, ume*eala, &rig etc.$. -aca mucoasa Baringiana este neteda si regulata, biopsia trebuie evitata. "ratamentul este: repaus vocal, inhalatii, aerosoli, antiin&lamatorii, ;itamina !. !ntibioticele sunt recomandate numai in ca* de reacuti*ari. 'e 6ecomanda, pe cat posibil, inlaturarea noxelor pro&esionale, &umatului si !lcoolului. ,+.8aringotraheita stenozant acut0 etiologie, patogenie, clasificarea, ta)loul clinic i tratamentul. !&ectiunea se intalneste la copii, cel mai &recvent a&ectati &iind cei 'ub F ani. !&ectiunea poate &i cau*ata de orice germen patogen intalnit la nivelul cailor respiratorii, insa cel mai &recvent incriminat este 'treptococul Demolitic. In general, suprain&ectia microbiana se produce secundar unei In&ectii virale de cai respiratorii. %a)lou clinic "emperatura este la toate ca*urile &oarte crescuta, pana la J< GC si toxemia 'e instalea*a rapid. Ba &ebra se asocia*a tuse uscata si stridenta, dis&onie si 'tridor. 'ecretiile traheobronsice sunt greu de expectorat, iar la acestea se !dauga edemul intens al mucoasei, care accentuea*a &enomenele de Insu&icienta respiratorie. Concomitent creste consumul energetic muscular. Copiii cu laringotraheita acuta si cu temperatura peste 3H,7 GC "rebuie internati, investigati si monitori*ati in spital. %ratament "ratamentul laringotraheobronsitei acute este energic si trebuie &acut in spital. -e la inceput trebuie administrate antibiotice cu spectru larg, eventual in per&u*ie. 'i aici, ca si la laringita subglotica, tratamentul cu corticoi*i, pentru reducerea edemului mucoasei, este discu tabil. Cand tulburarile de respiratie devin grave, se pare ca au un e&ect bene&ic, dar nu "rebuie utili*ate mai mult decat necesar, in general cateva *ile. #ucoliticele %e cale orala sau in aerosoli &avori*ea*a expectoratia si &luidi&icarea 'ecretiilor traheobronsice. Copilul trebuie monitori*at cardiac si respirator, alimentatie si Didratare cand este ca*ul, prin tub na*ogastric sau parenteral. Intubatie

9a*otraheala sau traheostomie, cand este nevoie de respiratie asistata. ,,./tenozele laringiene acute0 clasificarea, etiologie. 'teno*e acute cu o durata de de*voltare de la cateva ore pana la >J de ore. !ceste &orme de steno*a pot &i provocate de: ) laringotraheobronsita striduloasa la copii2 ) di&teria laringelui2 ) corpii straini ai laringelui2 ) edemul circumscript acut, edemul angioneurotic RuincVe2 ) epiglotita, angina laringiana, combustie. Comun pentru steno*ele acute sunt: ) incidenta inalta, mai ales printre copii2 ) dispneea este simptomul comun tuturor &ormelor de steno*e2 ) tabloul clinic *gomotos cu debut acut2 ) periclitarea vietii bolnavului in ca* de nediagnosticare la timp si Incorecta2 ) asistarea medicala de urgenta a bolnavului2 ) varietatea complicatiilor generate: invaliditate, a&ectiuni ale plamanilor Is altor organe etc. ,-.2ifteria laringelui "crupul difteric$0 etiologie, ta)loul clinic, tratamentul. 2iagnosticul diferenial cu laringotraheita stenozant. -i&teria este o boala in&ectioasa acuta transmisibila, provocata de bacilul Klebs)Boe&&eur, care ramane cantonat la poarta de intrare unde se multiplica si %rovoaca &enomene locale sub &orma de edem si &alse membrane. %rin di&u*area In organism a unei exotoxine &oarte puternice bacilul induce &enomene toxice l -istanta in di&erite organe. %a)loul clinic si e(olutia )olii. "abloului clinic2 perioadei de incubatie2 pre*entei pe mucoasa laringelui a &alselor "oate ca*urile de di&terie a organelor din s&era 3.6.B. %erioada de incubatie #embrane aderente de culoare gri)murdara2 edemului mucoasei laringelui si Constituie in medie >)F *ile. 'imptomatologia bolii si evolutia ei depinde in mare Edemului tesutului celular lax al regiunii cervicale2 rinitei sau &aringitei #asura de urmatorii &actori: Concomitente si halenei speci&ice2 examenului bacteriologic. ) &orma di&teriei: locali*ata, di&u*a sau generali*ata, toxica, hemoragica s.a. In &orma locali*ata procesul mor&opatologic a&ectea*a in exclusivitate Crupul &als, sau laringotraheobronsita striduloasa, se deosebeste de crupul Baringele. In cea di&u*a se a&ectea*a nu numai laringele, dar si alte regiuni ale -i&terie prin debutul acut, simptomatologia *gomotoasa, etiologia virala. -i&teria laringelui trebuie di&erentiata si de corpii straini laringieni, %ratamentul. 'eroterapia. 'erul antidi&teric antitoxina di&terica$. Corticoterapia. ) Didrocorti*on, %rednisolon2 ) :luco*a2 ) Demode*a2 ) !lbumina2 ) Cocarboxila*a2 ) 6egim la pat2 ) !ntibiotice: Eritromicina, Clindamicina, "etraciclina, Cloram&enicol. )rupul #als, sau laringotraheobronita striduloas, se deosebete de crupul -i&terie prin debutul acut, simptomatologia *gomotoas, etiologia viral. Baringitele 'triduloase se OntQlnesc mai &recvent toamna)iarna)primvara i a&ectea* %reponderent copiii pQn la vQrsta de 7 ani. Baringoscopic se depistea* in&iltra,ie

/i edem On spa,iul subglotic sub &orm de dou plici roii, pe cQnd On crupul -i&terie, pe mucoasa endolaringelui se depistea* &alse membrane surii)cenuii, 'trQns aderente de ,esutul subiacent. -iagnosticul se con&irm prin examenul ?acteriologic. -../tenozele laringiene acute0 etapele clinice, tratamentul conser(ator. %a)loul clinic i e(oluia )olii. ?oala are un debut acut, &r perioad %rodromal, cu agravare On timpul nop,ii. -e cele mai multe ori se de*volt dup 3 boal respiratorie viral. 'imptomul principal este dispneea. -up gradui de insu&icien, respiratorie deosebim: M. tenoz compensat. Copilul devine agitat cu &a,a Ongrijorat. 'e Pnregistrea* tahipnee, comaj substernal i subclavicular nepronun,at, tahicardie, Dipertensiune arterial. 0. tenoza compensat incomplet. 6espira,ia devine *gomotoas. Pn "impul plQnsului, e&ortului &i*ic se accentuea* insu&icien,a respiratorie. Copilul Este agitat, somnul super&icial, tegumentele &e,ei hiperemiate, apare ciano*a "riunghiului na*o)labial. 'e observ cornaj al &oselor supra) i subclaviculare, ;enei jugulare, apro&undarea tahicardiei. ,. tenoza decompensat. 6espira,ie *gomotoas, accelerat. !par Intoxica,ia, dereglri On di&erite organe, ciano*a tegumentelor. /. -s#ixia. Copilul este apatic, dormitea*, respira,ia este dereglat, uneori 'e poate stopa. 'imptomele subiective i obiective: ) dispnee2 ) tuse grosolan i ltrtoare2 ) dis&onie. " conservator: corticosteroi*i, oxigenoterapie, !? -1.%raumatismele laringelui i traheii0 ta)loul clinic, primul aCutor i tratamentul. Etiopatogenie0 ) accidente rutiere, sport, pro&esionale etc$2 ) corpi straini cu o supra&ata ascutita, neregulata2 ) investigatii laringoscopia directa, intubatia, investigatiile chirurgicale %e glanda tiroida etc$2 ) proiectile, gloante, cartuse etc. %e timp de ra*boi. Anatomie patologica. %ot &i pre*ente urmatoarele modi&icari patomor) (ologice: ) contu*ia laringelui2 ) plagi deschise si inchise2 ) echimo*e2 ) em&i*em cutanat2 ) hemoragie etc. /imptomatologie. ?olnavii ;or adresa la medic pre*entand umatorul cortegiu de simptome: ) durere, care poate &i &oarte, acuta, generand starea de soc ) dispnee de divers grad, care necesita uneori e&ectuarea conicotomiei 'autraheotomiei2 ) dis&onie sau chiar a&onie2 ) dis&agie. 4)iecti( starea bolnavului poate &i satis&acatoare, grava sau &oarte grava. "raumele laringelui de cele mai multe ori sunt asociate cu le*area &aringelui, Eso&agului, traheei, tesuturilor moi ale gatului etc. -e aceea simptomatologia,

%recum si semnele obiective ale traumatismelor laringotraheobronsice vor (i #ultiple si diverse. !st&el, atunci cand va &i traumat si gatul, vom stabili rani in 6egiunea cervicala, iar daca va &i traumata si traheea, si eso&agul se va constata Ca bolnavul nu se poate alimenta sau ca este abolita respiratia. In toate aceste Ca*uri medicul de &amilie trebuie sa examine*e &oarte minutios bolnavul si sa 'olicite consultatia specialistilor respectivi. %ratamentul prevede masuri de combatere a durerii, hemoragiilor si de 6estabilire a respiratiei si alimentatiei bolnavului. %laga va &i prelucrata dupa "oate cerintele chirurgiei moderne ) indepartarea tesuturilor necroti*ate cu Crutarea la maxim a celor viabile, prevenirea in&ectarii plagii. 'e vor administra !ntibiotice, calmante, antihistaminice si alte preparate in &unctie de necesitate. %raumatismele traheei si ale )ronhiilor Cau*ele, precum si mecanismele de producere a acestora, di&era de la Ca* la ca*. 'imptomele subiective sunt asemanatoare cu ale traumatismului Baringian ) durere, insu&icienta respiratorie, hemoragie, em&i*em etc. -iagnosticul 'e stabileste in ba*a datelor anamne*ei, examenelor clinice si paraclinice. "ratamentul poate &i de urgenta si planic. "ratamentul de urgenta presu) %une masuri de restabilire a respiratiei bolnavului ) traheotomie. In tratamentul %lanic se vor aplica diverse variante de plastie a traheei. -2.#orpii strini i laringelui i traheii 0 ta)loul clinic i tratamentul. Insemnatatea cunostintelor despre corpii straini ai laringelui, traheei si ?ronhiilor pentru medicii este motivata prin urmatoarele circumstante: ) Corpii straini necesita un diagnostic cat mai timpuriu si corect. ) Betalitatea prin corpi straini la maturi constituie >)3C, iar la copii circa 3=C. ) %ro&ilaxia traumatismelor prin corpi straini presupune ridicarea nivelului -e cunostinte sanitaro)igienice ale populatiei. ) %atologia data se intalneste mai &recvent la copii. Ba nivelul laringelui corpii straini se intalnesc mai rar decat in trahee sau ?ronhii. !ici se opresc de obicei corpuri ascutite sau voluminoase care nu pot -epasi ori&iciul glotic bucati de carne$. Etiopatogenie.. Corpii straini pot ajunge in laringe din cavitatea bucala, rino&aringe, eso&ag 'au din bronhii. -in oro&aringe provin corpii straini de natura alimentara2 prote*ele -entare sau obiectele tinute intre dinti ace, cuie etc$. -in rino&aringe pot cadea (ragmente de instrumente care se rup cu oca*ia unei interventii chirurgicale, %ortiuni din amigdala &aringiana sau chiar vegetatiile adenoide in intregime in Ca* de adenotomie. /imptomele . 'chematic in simptomatologia corpilor straini laringotraheobronsici pot &i Evidentiate patru stadii succesive: 'tadiul I de debut. "abloul clinic are o alura dramatica: dispnee intensa, "use, ciano*a, apnee, urmata uneori de sincopa sau moarte subita. 'tadiul II se caracteri*ea*a prin toleranta corpului strain de catre organul !&ectat. 'tadiul MMM)terminal, cand reapar simptomele primului stadiu, la care se 'uprapun tahicardia sau din contra, bradicardia, agravarea starii generale, 6espiratia super&iciala si neregulata, dereglarea sistemului cardiovascular etc 'tadiul I; se caracteri*ea*a prin de*voltarea complicatiilor. 'tarea

?olnavului ajuns la acest stadiu depinde atat de pre*enta corpului strain, cat si -e complicatiile induse de acesta. #omplicatiile pot &i usoare, incepand de la o usoara hipoventilatie a apa) 6atului respirator, pana la em&i*em, atelecta*ie pulmonara, abces pulmonar, #ediastinita, trombo*a, sepsis s.a. 2iagnosticul. Corpul strain laringian se diagnostichea*a usor in ca*urile Cand datele anamnestice sunt certe si este posibila laringoscopia. ?olnavul sau #embrii &amiliei preci*ea*a imprejurarile in care s)a produs accesul brusc de "use spasmodica, insotit de dispnee, vome %ratamentul. ?olnavul, la care se presupune pre*enta unui corp strain Baringotraheobronsic si care nu este in stare de as&ixie, va &i trimis de urgenta la 'pecialist. Corpul strain trebuie extras imediat, pentru a evita edemul laringelui. Extractia se va executa sub controlul vederii. In ca* de as&ixie se e&ectuea*a traheotomia de urgenta sau laringotomia Intercricotiroidiana, iar corpul strain situat subglotic sau in trahee poate &i expul*at 'au extras cu o pensa prin trahee sau laringostoma. #orpii straini trahealila nivelul traheei corpii straini sunt mobili, &lotanti. -in acest motiv simptomatologia este intermitenta: Z dispneea si tusea initiala evoluea*a ulterior sub &orma unor cri*e paroxistice, care se produc On momentul deplasarii corpului strain On sus, catre spatiul subglotic sau On jos, catre pintenul traheal, la cea mai mica schimbare de po*itie a copilului2 Z tiraj toracic, care apare la schimbarea po*itiei copilului si alternea*a cu perioade de calm absolut2 Z ciano*a2 Z accese de su&ocare2 Z raguseala: Z Ahee*ing si *gomotul audibil T&Ql&Qit de drapelU sau de Tdu)te vinoU$ sau palpabil la nivel laringian, On momentul impactului corpului strain la nivel subglotic, On timpul expirului atesta mobilitatea corpului strain$2 Z dispneea capata uneori caracter mixt inspiratorie si expiratorie$2 Z On intervalele dintre cri*ele paroxistice, corpul strain poate &i bine tolerat, copilul pre*entQnd doar o usoara durere retrosternala2 Z &ixarea corpului strain la bi&urcarea traheei cu e&ect re&lex inhibitor vagal$ poate antrena decesul brusc. -3#orpii strini )ronici0 incla(ai "o)structi(i i (entili, ta)loul clinic, tratamentul. Corpii straini inclavati se locali*ea*a de cele mai multe ori in bronhii. 'indromul de penetratie in acest ca* este suportat de bolnav destul de bin %ana la aparitia &enomenelor de in&ectie, tulburarile respiratorii sunt putin Exprimate. -iagnosticul se preci*ea*a prin radioscopia toracica. (a*a tardiva a corpilor straini traheobronsici se inregistrea*a in ca*urile Cand acestea n)au &ost diagnosticati la timp sau sunt de natura necunoscuta. 'imptomatologia in aceasta &a*a se mani&esta printr)o tuse cu expectoratie !bundenta, &ebra si dispnee, simptome caracteristice unei traheobronsite acute 'e*oniere sau unui astm bronsic. 'tabilirea diagnosticului in aceasta &a*a trebuie 'a se ba*e*e pe anamne*a caracteristica a unui corp strain, unilateralitatea Be*iunilor, tratamentul ine&icient al traheobronsitelor. In ca* de atelecta*ie, pri 3bstructia unui bronh, se pune in evidenta retractia peretelui toracic, imobili*area "oracelui la respiratie, abolirea vibratiilor, submatitate si liniste respiratorie de %artea a&ectata, deplasarea plamanilor a&ectati si a mediastinului spre partea

Unde s)a locali*at corpul strain simptomul :oldhsnet)lacobson$. In pre*ent Em&i*emului pulmonar produs de un corp strain cu rol de supapa, ce nu permite Expirarea completa a aerului patruns in plamani, organele mediastinului si plamanul !&ectat se vor deplasa spre partea sanatoasa. -iagnosticul di&erential se cere &acut cu o bronsita acuta se*oniera sau Cu astmul bronsic in ba*a unui examen toracic complet: anamne*a Unilateralitatea le*iunilor, tratamentul ine&icient al traheobronsitei. Complicatiile: bronsita, abces pulmonar, pneumonie etc. "ratamentul: extragerea corpului strain. -!.7ntu)aia i traheotomia0 indicaii, tehnic, complicaii, ngriCirea postoperatorie. Interventia chirugicala ce are drept scop deschiderea traheei cervicale se numeste traheotomie. 3ri&iciul traheal mentinut deschis prin introducerea unei canule traheale mai mult de F *ile se numeste traheostomie. -e cele mai multe ori, din cau*a unei insu&iciente respiratorii superioare acute obstructive, a ceasta interventie se practica de urgenta. In &unctie de locul de deschidere a traheei, deosebim: ) traheotomia inalta, cand deschiderea traheei se &ace supraistmic situatie de maxima urgenta$2 ) traheotomia medie, interventie situata la nivelul istmului tiroidian dupa sectionarea si ligaturarea acestuia$2 ) traheotomia subistmica, e&ectuata sub istmul tiroidian, interventie practicata adeseori la copiii mici. In conditii normale se recomanda insa practicarea traheotomiei medii, deoarece rata complicatiilor postoperatorii este redusa. Indicatiile traheotomiei sunt variate, de la a&ectiuni care necesita interventie de maxima urgenta %ana la a&ectiuni in care traheotomia repre*inta o metoda preliminara altor interventii. -ispneea laringiana acuta si cronica repre*inta principala indicatie a traheotomiei. 3bstructia mecanica a cailor respiratorii: Insu&icienta respiratorie datorata secretiilor persistente sau unei respiratii inadecvate %ehnica chirurgicala <. %o*itia bolnavului este culcat pe spate, acolo unde insu&icienta respiratorie o permite. -aca insu&icienta respiratorie se agravea*a in po*itia decliva posterioara, jumatatea superioara a corpului, se poate ridica pana la vertical, bolnavului administrandu)i)se oxigen perna*al sau oral. >. "impii operatori: ) inci*ie medio)cervicala, de la inci*ura cartilajului tiroid si pana la &urculita sternala. In ca*urile premergatoare unei interventii laringiene ex. Baringectomie totala$, i nci*ia tegumentului si a muschiului pielos al gatului poate sa &ie si ori*ontala la aproximativ <,7cm de &urculita sternala2 ) decolarea planului grasos, cu ligatura sau cauteri*area vaselor sanguine sectionate2 ) decolarea musculaturii pretraheale2 ) sectionarea si decolarea &asciei cervicale mijlocii pana la evidentierea capsulei tiroidiene2 ) disecarea istmului tiroidian, decolarea acestuia de pe peretele anterior al traheei, clamparea la capetele lui cu doua pense %ean lungi, urmat de sectionarea lui intre cele doua pense si ligatura celor doua bonturi istmice. -e cele mai multe ori, istmul tiroidian este situat in dreptul inelelor traheale >)3)J. ) eliberate de istmul tiroidian, inelele traheale >)3)J sunt sectionate median, dupa o prealabila aneste*ie endotraheala e&ectuata prin membrana interinelara >)3 sau 3)J2 ) con&ectionarea unei clapete traheale care sa se deschida spre exterior si suturarea acesteia la marginea in&erioara a inci*urii cutanate suprasternala$2 ) contolul hemosta*ei pericol de aspiratie a sangelui$2 ) toaleta plagii, sutura marginilor plagii, mai ales a celei superioare, cea in&erioara &iind lasata nesuturata,

pentru a preveni evetualul em&i*em subcutanat si ) introducerea canulei traheale. #omplicatiile acestei interventii chirurgicale pot sa &ie: a. Intraoperatorii: ) hemoragia din glanda tiroida, din vase sanguine sau din tumora ce depaseste peretii traheali2 ) le*area cartilajului cricoid, ceea ce poate sa duca la steno*e subglotice2 ) le*area domului pleural sus situat poate sa duca la pneumotorax2 ) parali*ia recurentiala prin le*area intraoperatorie a recurentiilor2 ) stopul cardiac ?. %ostoperatorii: ) hemoragie secundara cu aspirarea sangelui din plaga operatorie$2 ) hemoragie datorita ero*iunii vaselor prin canula traheala prost po*itionata2 ) em&i*emul subcutanat cervical, traheita, celulita cervicala, mediastinita, 7ngriCirea postoperatorie ) supravegherea postoperatorie a respiratiei, hemosta*ei, eventual a posibilului em&i*em subcutanat cervical2 ) administrarea de antibiotice, antitusive, mucolitice2 ) aspirarea regulata a secretiilor traheale de mai multe ori pe *i$, asigurarea unui aer respirator umidi&icat2 ) toaleta stomei trebuie e&ectuata *ilnic2 ) curatarea canulei trebuie e&ectuata *ilnic, a mandrenului, canula putandu)se schimba din a 3)a *i2 -&./tenozele laringiene cronice0 cauzele, diagnosticul i tratamentul. 'teno*e laringiene cronice: N steno*ele congenitale N laringitele cronice speci&ice N steno*ele cicatriciale posttraumatice, postin&lamatorii, postoperatorii N steno*ele tumorale edemul post radioterapie$ "abloul clinic al steno*elor cronice depinde de sediu, modul de aparitie, (orma si dimensiunile steno*ei. 'imptomele principale sunt: 1 dispneea de divers grad2 1 dis&onia, odino&agia2 1 dis&agia, mai ales in locali*area procesului patologic ce a conditionat 'teno*a in regiunea epiglotei, spatiului intern aritenoidian, plicele arite) 9oepiglotice si in vestibulul laringelui. %re*inta interes deosebit &aptul ca la unii bolnavi cu steno*a cronica, larin) :oscopic se stabileste lipsa rimei glotice. ?olnavul insa suporta relativ usor aceasta Bipsa. -eci, putem conchide, ca organismul se adaptea*a la aceasta insu&icienta 6espiratorie cronica insotita de hipoxie, hipoxemie. %rognosticul in majoritatea ca*urilor este re*ervat atat din punct de vedere !natomic, cat si &unctional. "ratamentul steno*elor cronice ale laringelui urmareste: 1 recuperarea respiratiei prin repermeabili*area conductului aerian2 1 reabilitarea &unctiei vocale. #etodele de tratament se selectea*a in &unctie de &actorul cau*al. ?olnavii Cu steno*e cronice necesita un tratament speciali*at in sectiile si serviciile 3.6.B., Unde se utili*ea*a cele mai mederne metode de tratament: dilatare, inlaturarea #embranelor cu ajutorul procedeelor chirurgicale, laserului chirurgical, plastiile Baringelui si trahieei, utili*area pe larg a metodelor paraterapeutice ) &i*ioterapie, !cupunctura, imunocorectia etc. %ro&ilaxia steno*elor cronice ale laringelui presupune: 1 -iagnosticarea corecta si la timp a a&ectiunilor laringelui si traheei: Baringotraheobronsita striduloasa, di&teria, trauma, parali*ia etc.

1 "ratamentul adecvat, corect si la timp. 1 Crearea conditiilor bune de trai si de activitate pro&esionala. 1 'upravegherea bolnavilor cu &actori de risc ) procese proli&erative si "umorile la adulti, papilomato*a la copii. -'./cleromul cilor respiratorii superioare0 etiologie, clasificarea, diagnosticul i tratamentul. Este o boala in&ectioasa cu caracter cronic, putin contagioasa, caracteri*ata %rin catar cronic cu in&iltratie steno*anta si invadanta a nasului, &aringelui, Baringelui, traheei si chiar a bronhiilor. ;arsta cea mai a&ectata este de <7)3= !ni.?oala este determinata de diplobacilul descoperit de (risch si cultivat de ;olcovici, numit Clebsiella rhinoscleromatis. %a)loul clinic. -ebutul clinic se caracteri*ea*a printr)un catar na*al cronic Cu semne de rinita cronica si atro&ie a pituitarei, din care cau*a a&ectiunea poate &i con&undata cu o*ena, rinita atro&ica banala. In aceasta perioada se pot -etermina ingrosari neinsemnate ale mucoasei planseului &oselor na*ale si ;estibulului na*al. ?olnavul acu*a tuse uscata, insu&icienta respiratorie periodi) Ca, uscaciune, vocea este schimbata. ?oala are o evolutie &oarte lenta. 'unt descrise ca*uri cand boala a evoluat timp de >= de ani. -+. %u)erculoza laringelui0 clasificarea, ta)loul clinic, tratamentul. "uberculo*a laringelui imbraca de cele mai multe ori un aspect tumoral sau -e laringita hipertro&ica trenanta, si&ilis sau sclerom al laringelui. -intre toate organele din s&era 3.6.B., laringele este locali*area pre&erabila ! tuberculo*ei. Bocali*area tuberculo*ei in laringe are loc pe: 1 plicele vocale, cu predilectie in comisura posterioara2 1 in spatiul interariienoidian ) cea mai &recventa locali*are2 1 ben*ile ventriculare2 1 spatiul subglotic2 1 epiglota2 1 cartilajele aritenoide. %a)loul clinic si e(olutia )olii. 'imptomatologia tuberculo*ei laringelui Epinde de reactivitatea organismului, de &orma tuberculo*ei plamanilor si pre*inta 9ele particularitati: circa <=C din tuberculo*a laringelui decurge &ara simptome Inice. !ceste &orme asimptomatice pot &i generate de in&iltrate locale, i*olate Ulceratii, ce nu dereglea*a &unctiile de respiratie, deglutitie si de &ormare a 3cii. In stadiile incipiente ale tuberculo*ei laringelui, simptomele bolii coincid U simptomele &aringitelor, laringitelor s.a. ?olnavii de tuberculo*a laringiana acu*a: 1 diverse grade de dis&onie ) de la oboseala temporara a vocii, pana la Epui*area completa ) a&onie. -is&onia are un caracter lent progresiv Insotit de dis&agie dureroasa2 1 durere, care poate &i de sine statatoare sau legata de deglutitia bolului !limentar si a salivei2 1 dispnee de divers grad2 1 tuse2 1 voma2 1 varsaturi2 1 slabiciunea bolnavului2 1 pierderea capacitatii de munca, transpiratii. %ratamentul. 'e utili*ea*a cu succes 'treptomicina, 6i&ampicina, Isonia*i) -a, %irami*amida, Etambutolul s.a. -,./ifilisul faringelui i laringelui. 'i&ilisul poate &i innascut si dobandit. 'i&ilisul dobandit la nivelul laringelui Este comparativ mai rar intalnit, decat cel na*o&aringian. 'ancrul, ca semn al

'i&ilisului primar, se locali*ea*a cel mai des pe supra&ata externa a epiglotei, pe %liurile ariteno)epiglotice si mai rar pe plicile vocale. In&ectia poate ajunge in Baringe cu diverse instrumente utili*ate cu scop de diagnostic sau tratamen sonde, catetere, oglin*i, laringoscoape etc$. Contaminarea poate avea loc &olosind "acamurile si vesela in&ectata. /imptomatologia si&ilisului laringelui este polimor&a. Uneori otorino) Baringologul primul poate stabili corect diagnosticul. Ba nivelul laringelui si&ilisul %rimar apare ca un in&iltrat limitat usor, con&undabil cu o tumoare, cu un sclerom 'au cu tuberculo*a laringelui. !cest in&iltrat repede se ulcerea*a,, iar le*iunea %rodusa este dureroasa, indurata, acoperita de o &alsa membrana cu aspect #urdar sau di&teroid. !&ectul primar se cicatri*ea*a spontan in J)8 saptamani. (orma secundara se caracteri*ea*a prin placi mucoase albe cenusii sau %apuloase pe &ondul caracteristic al mucoasei laringelui. -e asemenea pot &i %re*ente eritemul, in&iltratia, ero*iunile sau ulcerele. "abloul clinic poate imbraca 'imptomatologia unei laringite cronice catarale, tradusa printr)o dis&onie trenanta, 6e*istenta la tratamentele obisnuite. 'tadiul tertiar apare la 3)8 luni dupa stadiul primar, rareori dupa <=)>= !ni. Uneori insa poate &i &oarte precoce, urmand imediat le*iunilor &a*ei 'ecundare. Be*iunea patomor&ologica caracteristica pentru acest stadiu este :oma, cu evolutia sa particulara de in&iltratie, ramolire, evacuare si cicatri*are. %a)loul clinic este dominat de cele mai multe ori de tulburari respiratorii. %ratamentulFse cere e&ectuat sub controlul specialistului dcrmatovenerolog. 3torinoiaringologul supraveghea*a acesti bolnavi si e&ectuea*a controlul evolutiei Bocale a procesului in&lamator in urma tratamentului aplicat. In ca* de steno*a 'e &olosesc mijloace chirurgicale pentru recalibrarea laringelui. --.%umorile )enigne ale laringelui. "umorile benigne )2 includ urmatoarele le*iuni: 1.3olipul laringelui este o tumora benigna aparuta pe un &ond in&lamator cronic, &avori*at de e&ortul vocal prelungit intr)un mediu de munca poluat *gomotos. %olipul este de marime variabila, de la marimea unui bob de piper la marimea unei cirese, el este aparut unilateral, este pediculat mai &recvent si mai rar sesil.%olipul pre*inta o culoare &ie alb) cenusiu , &ie rosie, este &ixat la nivelul cor*ii vocale in *ona <M3 anterioara si mai rar la nivelul comisurii anterioare. %ratamentul este chirurgical si vi*ea*a ablatia polipului prin laringoscopie directa suspendata sau mai rar prin indirectoscopie. Examenul histopatologic este important pentru a evita posibilitatea unui debut de tumora maligna. 2.3apilomatoza laringiana a copilului este o proli&erare epitelio )2 conjunctiva a mucoasei laringiene determinata virotic virus Epstein ?arr$. Incidenta maxima de aparitie este la varsta primei copilarii >)8 ani$2prin aparitia dis&oniei cu caracter permanent si evolutie progresiva, insu&icienta respiratorie laringiana, tuse iritativa, la un copil a&ebril. %ratamentul vi*ea*a ablatia papiloamelor pe cale endoscopica cu ajutorul pensei sau, mai modern, distrugerea cu laser cu bioxid de carbon. Ba ca*urile cu dispnee accentuata se impune e&ectuarea traheostomiei, care poate &i pastrata pana la varsta pubertatii, cand se produce o ameliorare a situatiei prin cresterea in volum a laringelui. 3.3apilomul laringian al adultului este o tumora benigna cu o structura epitelio)conjunctiva cu tendinta spre hiperVerato*a, este adesea unic si mai rar doua)trei. Baringoscopic se evidentia*a pre*enta unui papilom muri&orm de culoare deschisa, de consistenta &erma, &ixat la nivelul cor*ii vocale in *ona <M3 anterior.

!. Angioamele laringelui sunt considerate displa*ii vasculare de origine embrionara, pre*entand un aspect rosu ) violaceu, cu un volum variabil. Ele a&ectea*a mai &recvent epiglota, plicile ariteno)epiglotice si coarda vocala, dar poate exista concomitent in hipo&aringe si la ba*a limbii. "ratamentul se &ace prin injectii sclero*ante, crioterapie sau mai rar extirpare chirurgicala. 1...#ancerul laringelui0 clasificarea, ta)loul clinic, simptomatologie 3recoce, factorii de risc, tratamentul. Cancerul laringian repre*inta macroscopic &orma in&iltro)vegetanta sau in&iltro)ulcerata. /imptomatologia de debut este di&erita de la un ca* la altul, in &unctie de etajul laringian a&ectat de tumora. -in punct de vedere anatomo)clinic se poate vorbi de urmatoarele tipuri de tumori laringiene: 1. #ancerul supraglotic )2 a&ectea*a epiglota si vestibulul laringian situat deasupra unui plan ori*ontal care trece prin ben*ile ventriculare$.-ebutul este relativ lent, prin sen*atia de corp strain hipo&aringian, durere usoara, odino&agie si apoi dis&onie. !re tendinta la extindere spre *ona glotica, ba*a limbii si sinusurile piri&orme. 2. #ancerul glotic )2 a&ectea*a coarda vocala, determina dis&onie permanenta cu evolutie progresiva, tuse iritativa Baringoscopic se evidentia*a tumora in&iltro vegetanta care a&ectea*a coarda vocala in <M3 anterior, cu tendinta la extinderea spre comisura anterioara. #obilitatea cor*ii vocale se reduce treptat, devenind apoi imobila, dar tumora determina tar*iu matasta*e ganglionare datorita unei vasculari*atii lim&atice mai sarace. 3. #ancerul su)glotic )2 este de tip in&iltrativ, steno*ant reducand progresiv lumenul acestui etaj si apoi invadea*a cor*ile vocale si traheea.-ispneea este simptomul dominant, insotit apoi de dis&onie si adenopatie metastatica !. #ancerul faringo laringian )2debutea*a la nivelul plicii ariteno )2 epiglotice, cu invadarea peretelui &aringo)laringian si aparitia unei simptomatologii dominata de dis&agie, odino&agie, apoi dispnee si adenopatie metastatica precoce, hipersalivatie cu miros &etid. -iagnosticul tumorilor maligne laringiene se stabileste pe ba*a anamne*iei, examenului obiectiv, examenului radiologic si tomogra&ic, examenului endoscopic, a biopsiei si examenului histopatologic. %ramentul se &ace in &unctie de marimea tumorii, de gradul de extindere, de incadrarea "9#, de varsta bolnavului, de pre*enta unor le*iuni cronice decompensate cardio)hepatorenale, precum si de dorinta bolnavului. In pre*ent majoritatea ca*urilor sunt tratate printr)o metoda chirurgicala ` radioterapie.."ratamentul chirurgical este adaptat la &iecare ca* in parte, in &unctie de gradul le*iunilor si se pot practica urmatoarele tipuri de interventie partiala: 6#ordectomia )2 repre*entata de ablatia unei cor*i vocale prin laringo &isura, dupa o prealabila traheostomie. #ai rar se e&ectuea*a cordectomie pe cale endoscopica prin laringoscopie suspendata. 6 8aringectomia partiala &ronto)laterala )2care vi*ea*a extirparea cor*ii vocale si partial a cor*ii vocale de partea opusa si comisura anterioara. 6 =emilaringectomia verticala, care are ca scop asigurarea respiratiei si &onatiei laringine. 6 8aringectomia partiala ori*ontala supraglotica si epiglotectomia, are ca scop indepartarea &ormatiunii tumorale si conservarea &onatiei si respiratiei laringiene, cu o a&ectare temporara a deglutitiei &a*a de readaptare$. 1.1.Anatomia clinic, fiziologia i examenul esofagului. Eso&agul este organul musculo&ibros al tubului digestiv care uneste cavitatea ?ucala si &aringele cu stomacul. Ba adulti el are o lungime de >7 cm. %e traiectul Bui, el strabate urmatoarele regiuni pro&unde: cervicala, toracica si abdominala %artea superioara a eso&agului, numita si +gura eso&agului+, se a&la la nivelul

Cartilajului cricoid si se proiectea*a in dreptul vertebrei C8, iar partea in&erioara cardia$ la nivelul vertebrelor -,= ,,. In structura eso&agului se disting trei istmuri 'ituate la di&erite distante de arca dentara: superior crico)&aringian$, #ijlociu aorto)bronhic$2 in&erior dia&ragmal$, 6egiunea superioara a eso&agului vine in raport cu: ) coloana vertebrala cervicala2 ) trahee2 ) glanda tiroida2 ) pachetul vasculo)nervos al gatului. In partea posterioara a eso&agului se a&la spatiul mediastinal bogat in tesut Celular lax. %rin in&lamatia acestuia se produc mediastinite. 6egiunea toracica contactea*a cu: ) coloana vertebrala toracica2 ) canalul toracic2 ) vena a*igos2 ) trahee2 ) pericard2 ) inima2 ) pleura mediastinala2 arcul aortic stang2 nervul vag. 6egiunea abdominala pre*inta relatii cu lobul stang al &icatului si nervul vag. %eretele eso&agului este &ormat din Urmatoarele tunici: mucoasa, submucoasa, musculara, adventitie. ;asculari*atia arteriala a eso&agului este asigurata de. ) aa. "iroidiene in&erioare2 ) aa. Eso&agiene2 ) aa. ?ronsice2 ) aa. (renice2 ) aa. :astrice. 'sangele venos se varsa in venele tiroidiene in&erioare, venele a*igos si venele stomacale. In portiunile in&erioare ale eso&agului venele eso&agului anastomo*ea*a cu sistemul port si cav superior. unctia eso&agului este cea de deglutitie. 1.2.Arsurile chimice ale esofagului "esofagita corozi($. 3rimul aCutor n ingestia de su)stane corozi(e. %re*inta o a&ectiune a eso&agului cau*ata de ingestia accidentala sau ;oluntara a unor substante caustice: soda caustica, aci*i sul&uric, a*otic, clor) Didric, acetic sau oxalic$, sublimat, amoniac, cloro&orm, petrol etc. Ingestia substantelor coro*ive este &avori*ata de: nesupravegherea copiilor, 9eglijenta in manipularea si pastrarea substantelor coro*ive. Ingerarea substantei otravitoare este urmata de contractie spastica re&lexa ! eso&agului, cu oprirea deplasarii spre stomac a substantei ingerate si cu sta*a Ei la nivelul stramtorilor anatomice ale eso&agului. Contactul prelungit al substan) "ei coro*ive cu eso&agul generea*a o serie de le*iuni. -eosebim J &a*e evolutive ale eso&agitei coro*ive: <. %re*enta hiperemiei si edemului mucoasei. >. !paritia ulceratiilor si necro*elor. 3. -e*voltarea granulatiilor. J. -e*voltarea cicatricelor steno*ante. -eosebim doua &orme clinice ale eso&agitei coro*ive: grava si clinica moderata. In &orma grava, bolnavul se a&la in soc traumatic, pre*inta intoxicatie, ta) Dicardie, hipotonie, respiratia este super&iciala, este palid, anxios, bu*ele sunt Cianotice. 'e atesta &ebra 3I)J<GC, voma sanguinolenta, scaun hemoragie si 3ligurie cu albuminurie sau chiar anurie. In debut tabloul clinic este mai putin %ronuntat, predomina odino&agia si dis&agia. %ratamentul varia*a in &unctie de &a*a evolutiva a bolii si include trei Etape: <. !sistenta medicala de urgenta. >. 'pitali*area bolnavului in sectia de toxicologie sau de reanimare. 3. 'pitali*area bolnavului in sectia sau clinica 3.6.B. 3biectivele principale ale tratamentului sunt combaterea socului si, pe cat

E posibil, anihilarea e&ectului nociv al substantei coro*ive si neutrali*area ei. . ?olnavul se va alimenta parenteral. %romedol,atropina, dimidrol, gluco*a -aca starea generala a bolnavului permite, peste 7)F *ile acesta se "rans&era in sectia 3.6.B. pentru tratament. -ilatarea eso&agului se e&ectuea*a Cu sonde din material plastic si cu tuburi)sonde din peritoneu de bovine, 1.3.%ratamentul esofagitei n perioada acut i profilaxia stenezei Esofagiene. Eso&agitele sunt procese in&lamatorii cu locali*are in eso&ag. %ot &i acute, cronice, speci&ice si nespeci&ice. Eso&agitele acute nespeci&ice de cele mai multe ori sunt secundare unui proces de vecinatate ori de la distanta. !st&el deosebim eso&agite acute nespeci&ice: ) descendente, cau*ate de secretiile din rino), me*o) si hipo&aringe2 ) ascendente, produse de hiperaciditatea sucului gastric2 ) prin in&ectii din vecinatate: &legmoane, dilatari, corpi straini, pleure*ii, adenite, eso&agite postcaustice etc. "ratament In &a*a acuta a$ masuri generale, indi&erent de etiologie ) indepartarea cau*ei ) alimentatie parenterala, reluarea alim per os ) treptat ) #edicamente ) antialgice, protectoare ale mucoase ) geluri b$ masuri speci&ice, dependent de etiologie ) eso&agita post)caustica ) inactivarea agentului coro*iv, antibiotice, corti*on ) eso&agita micotica )2antimicotice 1.!.#orpii strini esofagieni0 clasificarea, ta)loul clinic, tratamentul. Corpi straini ai eso&agului se intalnesc mai &recvent la copii, decat la !dulti. 3rice obiect, substanta ori &ragment al unui obiect ce trece prin cavitatea ?ucala si parcurge in mod normal sau accidental lumenul eso&agului, dar se 3preste la un anumit nivel al acestuia, constituie un corp strain al eso&agului. #orpii straini pot &i: ) organici alimente, oase, piese de material$2 ) anorganici cuie, suruburi, ace, lame de barbierit, prote*e dentare, #onede, nasturi etc$2 ) toleranti de obicei de consistenta moale ) alimentele$2 ) intoleranti corpi straini ascutiti, rugosi, metalici$. #ajoritatea corpilor straini voluminosi se opresc la prima ingustare a Eso&agului, iar cei ascutiti ) la orice nivel al acestuia. Cau*ele ce duc la oprirea Corpilor straini in eso&ag sunt: ) neatentia in timpul mesei2 ) dereglari ale sensibilitatii buco&aringiene2 ) tahi&agie gurmani$2 nesupravegherea copiilor2 ) obiceiul urat de a tine in gura sau intre bu*e di&erite obiecte2 ) inghitirea voluntara in scop suicid2 ) neatentia la prepararea bucatelor, masticatia incorecta, steno*ele si 'pasmele eso&agiene. !natomia patologica. %re*enta corpului strain in eso&ag generea*a In&iltratie in&lamatorie, edem, ulceratii, supuratii, &legmoane, granulatii, per&oratii !le peretelui eso&agului, perieso&agite si mediastenite. %a)loul clinic si e(olutia bolii depinde de perioada acesteia. <. %erioada sau &a*a de debut ) bolnavul acu*a dureri violente care se Intensi&ica la miscari si la tentative de deglutitie. >. %erioada sau &a*a de toleranta ) durerea diminuea*a, iar bolnavul se

3bisnuieste cu pre*enta corpului strain in eso&ag. 3. %erioada sau &a*a complicatiilor) la semnele clinice descrise mai sus 'e asocia*a in&ectia eso&agita acuta$, hemoragia eso&agiana, tulburari #ecanice, per&oratii eso&ago)traheale, mediastinite etc. -iagnosticul de corp strain eso&agian se pune in ba*a anamne*ei, Examenului obiectiv, eso&agoscopiei si a radiogra&iei eso&agului. %ratamentul este instrumental si medicamentos. Cel medicamentos %revede ameliorarea starii generale a bolnavului cu care scop se administrea*a Calmante, cardio) si vasotonice. 'e va e&ectua si tratamentul antiin&ectios antibiotice$ si anti in&lamator. "ratamentul instrumental presupune e&ectuarea eso&agoscopiei cu Extragerea corpului strain. %entru aceasta operatie accidentatii vor &i trimisi la Clinicile de specialitate. 1.&.%raumatismele esofagului0 clasificarea, tratamentul n etapele de e(acuare. !ceste patologii necesita un ajutor medical speciali*at cu caracter de Urgenta. "raumatismele eso&agului pot &i i*olate, asociate, externe si interne. !tat "raumatismele externe, cat si cele interne pot &i asociate cu traumatismele gatului, 9asului, sinusurilor parana*ale, &aringelui, laringelui si traheei. Cau*ele traumatismelor eso&agiene sunt diverse si multiple: ) cau*e accidentale prin agenti chimici, mecanici, micsti$2 ) cau*e iatrogene in timpul unei eso&agoscopii sau a unei dilatari a Eso&agului$2 ) corpi straini eso&agieni cu margini ascutite$. Anatomia patologica a traumatismelor eso&agului pre*inta plagi, rupturi, %er&oratia si inclavarea corpilor straini in tesuturile peretilor eso&agului. Ba aceste 'chimbari patomor&ologice se pot asocia hiperemia, edemul, in&iltratia, tume&actia, 'emne caracteristice unei in&lamatii secundare. %ratamentul prevede masuri medico)chirurgicale de urgenta: ) combaterea durerii, in ca* de necesitate, si a socului2 ) stoparea hemoragiei2 ) toaleta chirurgicala primara a plagilor posttraumatice2 ) suturarea le*iunilor2 ) administrarea cardio) si vasotonicelor, antibioticelor2 ) repaosul eso&agului aproximativ o saptamana$2 ) alimentarea bolnavului parenteral si prin sonda. %rognosticul de cele mai multe ori este imprevi*ibil, de aceea in toate Ca*urile de traumatism eso&agian medicul de &amilie trebuie sa urgente*e !cordarea primului ajutor in combaterea durerii, stoparea hemoragiei, aplicarea %ansamentului steril, administrarea vasotonicelor si sa trimita accidentatul in Centrele speciali*ate 3.6.B. sau toracoabdomina 1.'.2ez(oltarea otorinolaringologiei n 5oldo(a i n Europa. 3to)rino)laringologiaa este specialitatea care se ocupa de patologia mal&ormativa, traumatica, in&lamatorie si tumorala ce interesea*a urechea, osul temporal, nasul si sinusurile parana*ale, cavitatea bucala, &aringele, laringele, traheea, eso&agul, precum si structurile adiacente. Ea cuprinde deasemeni investigarea si tratamentul medical, recuperator si chirurgical al a&ectiunilor aparatului acustico)vestibular, simturilor gustulu i si mirosului, tulburarile si a&ectarile nervilor cranieni precum si de&icientele de au* si de emisie sonora, &unctii de o mare importanta in comunicarea interumana.

In re*umat, 3to)rino)laringologiaa cuprinde studiul &unctiilor si patologia urechii, nasului si sinusurilor parana*ale, cavitatii bucale, &aringelui, laringelui, traheei si eso&agului, precum si a regiunilor adiacente 1.,.3uncia rahidian "lom)ar$ i importana ei n diagnosticul #omplicaiilor intracraniene rinosinusogene i otogene. %ehnica 6 #edicul trebuie sa se asigure ca nu exista contraindicatii pentru o punctie lombara %.B. $ si indeosebi ca bolnavul nu este a&ectat de o hipertensiune intracraniana, depistata printr)un examen al &undului de ochi. In absenta contraindicatiilor, punctia lombara nu pre*inta pericol. Introducerea unui singur ac &in combinat cu un sistem de schimbare a seringilor permite, la nevoie, di&erite operatii succesive: prelevarea de lichid ce&alorahidian B.C.6.$ apoi introducerea unui produs de contrast inainte de e&ectuarea unei saccoradiculogra&ii. In majoritatea ca*urilor, o punctie lombara nu este deosebit de dureroasa. Ea este e&ectuata de cele mai multe ori sub aneste*ie in cadrul unei spitali*ari pentru un sindrom meningean sau pentru o a&ectiune degenerativa a sistemului nervos central, de exemplu. %acientul va trebui sa ramana alungit timp de >J ore dupa interventie pentru a evita aparitia durerilor de cap. 1.-.Anti)iotice cu aciune ototoxic. 3totoxicitatea Totrvirea urechiiU$ se datorea* medicamentelor sau substan,elor chimice ce le*ea* urechea intern sau nervul vestibulo)cohlear, ce transmite in&orma,ii legate de au* sau echilibru de la urechea intern spre creier. 3totoxicitatea poate produce de&icite temporare sau permanente de au*, echilibru sau ambele. 'ubstan,ele ce pot produce ototoxicitate cuprind: !ntibioticele aminoglico*idice, cum ar &i gentamicina, streptomicina, Vanamicina, tobramicina, neomicina, amiVacina, netilmicina, dihidrostreptomicina, sau ribostamicina, eritromicina , polimexina. "oate antibioticele din aceast &amilie sunt bine cunoscute pentru capacitatea lor cau*a ototoxicitate permanent. Ele pot ajunge la nivelul urecii interne pe cale sangvin, prin inhalare sau prin di&u*iune On urechea intern de la nivelul urechii medii. Cea mai mare concentra,ie On sQnge o ating atunci cQnd sunt administrate intravenos. !spirina i deriva,ii de chinon pot cau*a ototoxicitate temporar, On special tinitus, dar pot s reduc i acuitatea auditiv. Simptomatologie. Dipoacu*ia de percep,ie este Onso,it de acu&ene acute, Care de obicei preced instalarea co&o*ei pierderea total a au*ului$. !&ec,iunea !re debut insidios i apare la 3)J luni dup Onceputul tratamentului, dar poate 'urveni i dup prima do*. Tratamentul este On primul rQnd pro&ilactic i prevede utili*area ra,ional ! antibioticelor, strict dup indica,ii. "otodat, do*a lor nu trebuie s depeasc 9ivelul seric necesar pentru ac,iunea bactericid, deoarece acest nivel este de -ou ori mai mic decQt cel ototoxic. (unc,ia rinichilor trebuie s &ie normal. 'e %ot &olosi i medicamente antitoxice, vitamine etc. :ravidelor nu li se administrea* medicamentele ototoxice sau oricare alt #edicament mai ales On primele 3)J luni de sarcin. 11.. olosirea hormonilor glucocorticoizi i fermenilor proteolitici n Afeciunile otorinolaringologice. 'e &olosesV la tratamentul conservator sau preoperator a unor a&ectiuni ca me*otimpanite cronice supurante 111.7nfluena factorilor noci(i externi n patologia 4:8.

112. Afeciunile micotice ale organelor "otomicoza, faringomicoza, /inuzitele micotice$. (aringomico*a %re*int o boal cronic a &aringelui cu locali*area procesului patologic %reponderent pe peretele posterior al &aringelui, amigdalele palatine i amigdala Bingual. %e supra&a,a &aringelui apar puncte albicioase cu un diametru de circa >)7 mm, proeminente pe supra&a,a mucoasei aderente. 'e Ombolnvesc preponderent (emeile Ontre <=)>7 de ani 4#ig. ,;5. Etiopatogenia. !gentul patogen nu este cunoscut. #ajoritatea specialitilor Consider c aceast boal este cau*at de 2eptotrix buccalis. Unii savan,i Consider cau*a bolii ciuperca )andida albicans. -e*voltarea a&ec,iunii este (avori*at de &aringit, amigdalit, cariesul dentar, angin, interven,iile chirurgicale, Unii &actori nocivi de mediu pra&ul, rceala .a.$. 113. #rioaplicaia n otorinolaringologie. 11!. olosirea 8A/E:6ului n patologia organelor 4:8. B!'E6)ul exercita asupra tesuturilor vii e&ecte termice, &otochimice si mecanice. !plicatiile medicale principale ale B!'E6)ului sunt in o&talmologie si chirurgie. Utili*area B!'E6)ului in medicina este in continua extensie. Un domeniu de mare interes, indeosebi in cercetare, este microscopia optica de baleiaj &olosind B!'E6. ) In otorinolaringologie, laserul permite tratarea unor le*iuni ale cor*ilor vocale si ale laringelui. 11&. >tilizarea ultrasunetului n otorinolaringologie. In tratamentul chirurgical: distructia electiva a labirintului posterior, terapie cu ultrasunet 11'. @landele sali(are0 gl. 3arotid, gl. /u)mandi)ular, gl. /u)lingual. Anatomia. %arotida pre*inta un lob super&icial si unul pro&und. Bobul pro&und este in raport cu stiloida si cu spatiul para&aringian. %arotida este invelita intr)o &ascie care este mai subtire in partea postero)superioara, care repre*inta o *ona slaba ce permite extinderea spre ureche. Cei doi lobi sunt separati de ramurile nervului &acial, care se rami&ica in interiorul glandei intre aceasta si muschiul maseter. 6elatia cu nervul &acial pre*inta importanta clinica deoarece majoritatea tumorilor se de*volta in lobul super&icial, iar parotidectomia trebuie sa conserve nervul &acial. -renajul lim&atic se &ace in ganglionii preauriculari s uper&iciali situati in &ata tragusului. -e aici lim&a se varsa in ganglionii cercali super&iciali situati de)a lungul venei jugulare externe care comunica cu ganglionii jugulari interni. Exista si ganglioni intra)parotidieni super&iciali si pro&un*i subparotidieni$. :landa submaxilara se gaseste in triunghiul digastric marginit de cele doua portiuni ale acestui muschi. %re*inta un raport important cu ramul mandibular al &acialului care inervea*a orbicularul bu*elor. (ata pro&unda a glandei ne in contact cu nervul lingual, care insoteste canalul @harton. :landa sublinguala este cea mai mica dintre glandele salivare majore, &iind situata sub mucoasa seului bucal anterior. 11+. @landele sali(are0 gl. 3arotid, gl. /u)mandi)ular, gl. /u)lingual. iziologia. 'aliva este produsul de secre,ie a trei perechi de glande mari, situate On grosimea pere,ilor cavit,ii bucale glande parotide, submaxilare, sublinguale$ i a numeroase glande mici, diseminate On mucoasa care tapetea* cavitatea bucal.

%rin canalele de excre,ie saliva se vars On cavitatea bucal: b Canalul '"E939 al glandei parotide gland seroas$ se deschide On ;estibulul bucal On dreptul celui de al doilea molar superior2 Canalul @!6"D39 al glandei submandibulare gland mixt$ se -eschide On cavitatea bucal lQng &rQul limbii2 Canalul ?!6"D3BI9 din sublingual gland mixt$ se deschide aproape -e canalul @!6"D39, lQng &rQul limbii2 Canalele accesorii 6I;I9IU' din sublingual se deschid On cavitatea ?ucal sub limb On partea anterioar.