Sunteți pe pagina 1din 16

UNIVERSITATEA DUNAREA DE JOS GALATI FACULTATEA DE INGINERIE BRAILA

DINAMICA INTERACIUNII DINTRE PILOT I TEREN N PROCESUL DE VIBRONFINGERE

Student:Patulea Marius

1.Generalitati Piloii sunt elemente structurale de fundare n adncime, caracterizate printr-un raport mare (de obicei peste 15) ntre lungime i latura seciunii transversale sau diametru. Alctuirea piloilor ca elemente structurale se face n conformitate cu prescripiile n vigoare privitoare la materialul din care sunt alctuii piloii i prevederile complementare din SR EN 12699/2004 Execuia lucrrilor geotehnice speciale. Piloi de ndesare i SR EN 1536/2004 Execuia lucrrilor geotehnice speciale. Piloi forai Fundaia pe piloi se compune din piloii propriu-zii i din radierul care solidarizeaz capetele acestora. 2. CLASIFICARE 2.1 Clasificarea piloilor Piloii se clasific n funcie de urmtoarele criterii: materialul din care sunt executai; efectul pe care procedeul de punere n oper a pilotului l are asupra terenului din jur; variaia seciunii transversale; modul de execuie; direcia solicitrii fa de axa longitudinal; modul de transmitere a ncrcrilor axiale la teren; poziia axei longitudinale. 2.1.1 Dup materialul din care sunt executai, piloii pot fi: din lemn; din metal; din beton simplu; din beton armat sau beton precomprimat; compui. 2.1.2 Dup efectul pe care procedeul de punere n oper a pilotului l are asupra terenului din jur, piloii pot fi: de dislocuire; de ndesare. 2.1.3 Dup variaia seciunii, piloii pot fi: cu seciunea transversal constant; cu seciunea transversal variabil: cu variaie continu a seciunii transversale (piloi sub form de trunchi de con sau trunchi de piramid); cu evazare la baz sau cu bulb; cu evazri multiple (att la baz ct i n cuprinsul fiei). 2.1.4 Dup modul de execuie, piloii pot fi:

prefabricai; executai pe loc. 2.1.4.1 Piloii prefabricai se instaleaz n teren prin: batere; vibrare; presare (vibropresare); nurubare. 2.1.4.2 Piloii executai pe loc se realizeaz prin: forare; batere; vibrare; vibropresare. 2.1.4.2.1 Dup mrimea diametrului, piloii executai pe loc pot fi: cu diametrul mic (cu diametrul mai mic de 600 mm); cu diametrul mare (cu diametrul de 600 mm sau mai mare). 2.1.4.2.2 Dup modul de susinere a pereilor gurilor, piloii executai pe loc prin forare pot fi: NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A FUNDATIILOR PE PILOTI forai cu tubaj recuperabil; forai cu tubaj nerecuperabil; forai cu burghiu continuu. 2.1.4.2.3 Dup modul de susinere a pereilor gurilor, piloii executai pe loc prin batere pot fi: netubai; cu tubaj recuperabil; cu tubaj nerecuperabil. 2.1.5 Dup direcia solicitrii fa de axa longitudinal, piloii pot fi: supui la solicitri axiale de compresiune sau de smulgere; supui la solicitri transversale; supui simultan la solicitri axiale i transversale. 2.1.6 Dup modul de transmitere a ncrcrilor axiale la teren, piloii pot fi: purttori pe vrf; flotani. 2.1.7 Dup poziia axei longitudinale, piloii pot fi: verticali; nclinai.

2.2 Clasificarea fundaiilor pe piloi Dup poziia radierului fa de suprafaa terenului, fundaiile pe piloi pot fi: cu radier jos, n cazul n care piloii sunt nglobai complet n teren; cu radie terenului

3. DOMENIUL DE UTILIZARE Soluia fundrii pe piloi la construcii se adopt n cazul n care terenul bun de fundare se gsete la adncime mare, iar ncrcrile date de construcie sunt mari. Utilizarea piloilor este n general legat de existena la suprafaa terenului a unor strate puternic compresibile. Se urmrete n general coborrea piloilor pn la un strat practic incompresibil pentru ca piloii s fie purttori pe vrf. Dac pn la adncimi accesibile cu utilajele disponibile nu se ntlnete un strat de baz incompresibil se folosesc piloii flotani. Fundaiile pe piloi constau din piloi nfipi sau formai n pmnt, care sunt legai ntre ei la partea superioar printr-un radier sau reele de grinzi din beton armat, care preiau ncrcrile de la construcie iprin intermediul piloilor le transmit terenului.

4.CLASIFICAREA PMNTURILOR 4.1 -Clasificarea pamanturilor dupa marimea fractiunilor care formeaza pamanturile; -bolovani si pietre mari...........................................200 mm -bolovani mici ...................................................100-200 mm -piatra sparta si bolovanis.........................................20-100 mm -pietris..........................................................................2-20 mm -nisip mare....................................................................1-2 mm -nisip mijlociu.............................................................0,5-1 mm -nisip fin....................................................................0,25-0,5 mm -nisip foarte fin.........................................................0,05-0,25 mm -praf-----------------------------------------------------------0,002-0,05 mm -argila.......................................................................<0,002 mm 4.2-Clasificarea dupa plasticitate: -foarte plastice.................. >17, indice de elasticitate..........argila - cu plasticitate mijlocie....17-7 indice de elasticitate ........argila nisipoasa - putin plastice..................7-0 indice de elasticitate..........nisip argilos - neplastice....................... 0 indice de elasticitate..... nisip

5. ECHIPAMENTE PENTRU NFINGEREA PILOILOR Echipamentele pentru infigerea pilotilor sunt formate dintr-un numar mare de elemente constructive, asa cum se poate observa in figura urmtoare:

Fig. 7.1 Subansamblele principale ale unui echipament de vibroinfigere 1. masina de baza; 2. brat principal; 3. vibrator; 4. si 5. cilindri hidraulici; 6. partea exterioara a cilindrului telescopic; 7. partea interioara a cilindrului telescopic; 8. suportul de sustinere a cilindrului telescopic. Generatorul de vibratii este format din piese aflate in miscare de rotatie, de masa m0, care au pozitia centrului de greutate excentrica fata de axa de rotatie, la distanta e. Viteza de penetrare a elementului atasat echipamentului de vibroinfigere intr-un teren cu consistenta diferita a straturilor componente este parametrul in functie de care se poate face o clasificare a gradului de rezistenta la inaintare, distingandu-se astfel trei clase, conform tabelului de mai jos:
Greu v<22 Mediu 22<v<60 Usor v>60

In cazul pilotilor cu lungimi mari, frecventa de rezonanta a acestora se calculeaza, in ipoteza asimilarii pilotului cu o bara de lungime L asupra careia actioneaza la un capat forta perturbatoare in timp ce celalalt capat este liber, cu formula: nv fn 2L

n - este numarul modurilor proprii de vibratii; v viteza de transmitere a vibratiei prin pilot; L lungimea pilotului. Spre exemplu, pentru un pilot cu lungimea de 20 m, cu viteza de propagare prin otel de 5100 m/s si pentru n=1 se determina frecventa proprie a acestuia aproximativ egala cu 127.5 Hz. Trebuie remarcata valoarea ridicata a frecventei de rezonanta a pilotului in comparatie cu frecventa vibratiilor generate de echipamentele moderne de vibroinfigere care se afla intre 30< f 0 <40 Hz. Avand la baza aceasta remarca, se poate considera pilotul ca fiind un solid rigid asimilat unei mase concentrate cu un singur grad de libertate, simplificandu-se in felul acesta modelul dinamic echivalent al sistemului pilot-teren. Echipamente tehnologice pentru vibroinfigere In vederea studierii procesului de infigere prin vibrare este necesar sa se intocmeasca modele dinamice ale sistemului vibroinfigator-pilot-sol care sa se comporte cat mai fidel modelului fizic real. Acest lucru este deosebit de dificil de realizat intrucat modelul dinamic trebuie sa tina seama atat de complexitatea procesului de infigere prin vibrare, de varietatea elementelor care trebuie infipte si nu in ultimul rand de natura terenului in care se va face aceasta operatie tehnologica. Generarea fortei perturbatoare de catre excitatorul de vibratii se bazeaza pe principiul prezentat in figura 7.4.

Astfel, forta generata de sistemul de vibrare este data de componenta proiectata pe directia verticala a fortei perturbatoare si se calculeaza cu relatia: Fd FOy Fo cost mo e 2 cost in care: m o este masa pieselor excentrice; e excentricitatea; - pulsatia fortei perturbatoare;

Fo amplitudinea fortei perturbatoare. Teoretic, forta de actionare a vibroinfigatorului este egala cu suma dintre forta perturbatoare verticala si forta statica data de greutatea echipamentului, astfel: Ft = Fd + Fs , (7.3) Reprezentarea grafica a fortei totale necesara actionarii unui echipament de vibroinfigere este data ilustrata in figura 7.5.

Deplasarea vibratiilor in timpul procesului de infigere este descrisa de legea: xt xo cost Unde: x o reprezinta amplitudinea vibratiilor fortate ale elementului; - defazajul dintre forta si deplasare. Amplitudinea miscarii dinamice generata de sistemul de vibrare pentru realizarea infigerii se determina cu formula: 2 M st xo 2 2 n M in care Mst este momentul static al maselor excentrice ( M st mo e ); n - pulsatia oscilatiilor proprii ale sistemului . In procesul de vibroinfigere, vibratiile sunt transmise prin pilot in sol, comportarea iar reprezentarea grafica a undei vibratiei este data in figura 7.6.

MODELUL DINAMIC Un model dinamic care sa aibe comportarea cat mai apropiata de cea a modelului real este prezentat in figura 7.7, dar trebuie remarcata complexitatea rezolvarii ecuatiilor diferentiale de miscare pentru fiecare masa concentrata in parte.

Tinand cont de aceste aspecte, se prezinta in continuare un model dinamic cu doua grade de libertate, format din doua mase, masa motorului (m1) si masele insumate ale excitatorului (m2) fara masele excentrice si ale sistemului de prindere a pilotului (m3), ca in figura 7.8. Legatura dintre motorul de actionare si excitator este modelata cu elemente elastice cu constanta de elasticitate k.

Ecuatiile diferentiale de miscare ale sistemului dinamic din figura 7.8 sunt:

mm gF
1 1

..

k x s xd

m2 m3 xd m2 m3 g k x s xd mo e 2 cos t Ft t
unde m1 este masa motorului (masa statica); m2 masa vibratorului fara masele excentrice; m3 masa sistemului de prindere a pilonului; k constanta elastica a arcurilor.

Deoarece m1 x s m2 m3 x d se justifica in felul acesta simplificarea modelului cu doua grade de libertate la un sistem cu un singur grad de libertate, astfel incat relatia devine: m2 m3 xd FS m2 m3 g mo e 2 cos t Ft t Fs = m1 g kxd In final, expresia fortei totale necesara actionarii vibroinfigatorului este data de relatia:

Reprezentarea grafica a modului in care variaza inaintarea pilotului in teren, in functie de raportul dintre forta statica si forta dinamica, este data in figura 7.9.

Folosind programul Matlab am realizat o simulare dinamicii interaciunii dintre pilot i teren n procesul de vibronfingere. Schema cu ajutorul creia am am simulat dinamica interaciunii dintre pilot i teren n procesul de vibronfingere este reprezentat mai jos:

Cu ajutorul programului Matlab am obinut o serie de reprezentri grafice corespunztoare pentru diferite valori ale amplitudinei i frecvenei:

Cu ajutorul programului Matlab am obinut o serie de reprezentri grafice corespunztoare pentru diferite valori ale amplitudinei i frecvenei: FRECVENTA=4 AMPLITUDINE = 0,15

FRECVENTA=4 AMPLITUDINE = 0,30

FRECVENTA=4 AMPLITUDINE = 0,40

FRECVENTA=6 AMPLITUDINE = 0.15

FRECVENTA=6 AMPLITUDINE = 0.30

FRECVENTA=6 AMPLITUDINE = 0.40

FRECVENTA=8 AMPLITUDINE = 0.15

FRECVENTA=8 AMPLITUDINE = 0.30

FRECVENTA=8 AMPLITUDINE = 0.40