Politicile Constructiei Europene

Cuprins
1. Constructia europeana . pag.2 2. Politicile constructiei europene ........................................................................... pag.3 2.1. Politica de concurenta .................................................................................. pag.4 2.2. Politica in domeniul mediului inconjurator ................................................. pag. 9 2.3. Politica externa si de securitate comuna ...................................................... pag. 11 2.4. Politica agricola comuna .............................................................................. pag. 12 2.4.1. Organizarea pietelor ........................................................................... pag. 12 2.4.2. Structura si stapanirea productiei ....................................................... pag. 13 2.4.3. Rezultatele politicii agricole .............................................................. pag. 14 2. . Politica regionala ......................................................................................... pag. 1! 2. .1. Originile "#$#R ............................................................................... pag. 1! 2. .2. %pro&undarea politicii regionale ........................................................ pag.1' 2.(. Politica sociala ............................................................................................. pag. 2) 2.!. Politica #uropeana de *ecinate ................................................................... pag. 21

1.Constructia europeana
$emersurile re&eritoare la constructia europeana+ la unitatea si perspecti,ele sale sunt expuse unei du-le degradari. Pe de o parte+ &iind un proces cu puternice implicatii pentru continentul nostru si pentru perspecti,a glo-ala a ordinii mondiale in curs de aranjare+ este &iresc sa existe un pro&und interes al re&lectarii sale pu-licioase si li,resti+ ceea ce &ace ca orice nou tra,aliu+ cum este si cel de &ata+ sa &ie repetiti,e+ interpretati,e si necompetiti,. Pe de alta parte+ &iind un proces intr.o derulare rapida in timp si adanc in implicatii+ orice tra,aliu+ cum este si cel de &ata+ este ajusta-il+ critica-il si in,ec/it c/iar din momentul scrierii sale. Ca orice proces istoric+ Constructia #uropeana tre-uie ,azuta intr.un mod ec/ili-rat. 0u tre-uie idealizata in &orma si continut. 0u tre-uie considerata in esenta ca este un panaceu a-solut al com-aterii saraciei+ injustitiei+ lipsei de morala sau a con&lictelor de tot &elul. 0u tre-uie nici sa o denigram pentru ca ea &a,orizeaza interesul tarilor puternic industrializate+ lo,ind in economiile mai sla-e ale tarilor est.europene+ impingandu.le spre peri&erizare1 industrii poluante+ industrii de reciclare a deseurilor+ agricultura in sistem de monocultura+ de&risari de paduri etc. 0u tre-uie sa ne re,oltam nici macar pentru ca ea &a,orizeaza integrarea elitelor din tarile central.europene in cercul elitelor din tarile -ogate. 2oate la un loc sunt urcusuri si co-orasuri+ &orti&icari si sla-iciuni ale acestui proces+care este in curs de realizare. $emocratia a-soluta a agorei grecesti este de mult un mit desuet. 3n expresia ordinii mondiale a mileniului trei+ in general+ si a celei europene+ in special+ tre-uie reconsiderat acest proces in directia unei democratii limitati,e+ care se traduce prin acceptarea su,eranitatii limitate in &a,oarea unor nuclee de decizie omnipotente. Pentru a atrage in,estitii straine si pentru a &a,oriza competiti,itatea intreprinderilor lor nationale+ statele sunt ne,oite sa diminueze protectia sociala a lucratorilor. Statele inter,in pentru a intari pozitia propriilor su-,entii di,erse+ negocieri ale clauzelor comerciale cu institutii internationale sau dez,oltarea in&rastructurilor si contractelor de cercetare.

3n constructia europeana exista o competitie intre state si structurile europene.

2. Politicile constructiei europene

Politicile europene sunt puse in e,identa prin intermediul realizarii pietei unice+ a unitatii economice si monetare+ a relatiilor externe si a largirii Comunitatii europene. #,olutia 4arii Piete 5nice a demonstrat necesitatea unor politici care sa.i sporeasca e&icacitatea sau sa corecteze 6e&ectele sale per,erse7 asupra coeziunii economice si sociale a 5niunii. 3n continuare ,oi enumera politicile europene1 . . . . . . . . . . . . . . . . . . Politica &iscala8 Politica de concurenta8 Politica pentru industrie8 Politica energetica8 Politica in transporturi8 Politica in domeniul cercetarii.dez,oltarii8 Politica in domeniul mediului inconjurator8 Politica externa si de securitate comuna8 Politica in domeniul justitiei si sigurantei interne Politica agricola comuna8 Politica regionala8 Politica industriala8 Politica cercetarii si dez,oltarii te/nologice8 Politica sociala8 Politica pri,ind cultura8 Politica monetara8 Politica de extindere si -una ,ecinatate8 Politici de sustine a pietei unice.

2.1. Politica de concurenta

3n realizarea si mentinerea Pietei 5nice+ un rol essential il joaca politica de concurenta care isi propune sa creeze un cadru propice competitiei loiale si sa ,eg/eze la respectarea lui+ ast&el incat consumatorii+ &ie ei industriali sau casnici+ sa.si poata procura -unuri si ser,icii in cele mai -une conditii de calitate si pret. 3n acest sens se inscriu normele comune pri,ind concurenta+ &iscalitatea si apropierea legislatiilor statuate de la 2ratatul de la Roma 9articolele ' la 1)2:1. Principalul -ene&iciar al unei politici a li-erei concurente este cetateanul in tripla sa calitate1 . de consumator 9 concurenta li-era conduce la o di,ersi&icare a o&ertei si la o reducere a pretului de ,anzare:8 . de participant pe piata &ortei de munca 9 li-era concurenta o-liga la un proces continuu de ino,atie atat a produsului realizat+ cat si a procesului de productie:8 . de actionar 9 li-era concurenta conduce la cresterea e&icientei si la realizarea de pro&ituri ridicate:. ;i-era concurenta intre &irme &a,orizeaza ino,atia+ reduce costurile de productie+ creste e&icienta economica si in consecinta+ ridica ni,elul de competiti,itate al economiei europene. Stimulate de mediul concurential+ &irmele o&era+ ast&el produse si ser,icii competiti,e din punct de ,edere al calitatii si pretului. Politica de concurenta in 5#+ la &el ca si in celelalte mari puteri economice mondiale+ se -azeaza pe conceptia ca pietele unei concurente pure si per&ecte sunt cele mai potri,ite+ in stare sa asigure -unastarea populatiei. 3n consecinta+ politica de concurenta
1

$ocumente de -aza ale Comunitatii si 5niunii #uropene8 #d. Polirom+ <ucuresti+ pag. (1.(!.

,izeaza limitarea+ controlarea+ c/iar interzicerea comportamentelor intreprinderilor care aduc atingere concurentei per&ecte. 2otusi multi economisti recunosc ca pot exista in anumite conditii asa numitele 6esecuri ale pietei7 care sa justi&ice atunci nerespectarea regulilor li-erei concurente intre intreprinderi + sau inter,entia directa a statului pentru corectarea acestor e&ecte. %ceste esecuri pot+ de exemplu sa tina de existenta e&ectelor externe pietei considerate 9 acti,itatea de cercetare dez,oltare realizata de o mare intreprindere poate crea un mediu sau genera o serie de cunostinte ce sunt utile si altor intreprinderi &ara ca acestea din urma sa &i suportat costul lor: sau de randamentele de scara in crestere. 3n acest caz e&icienta intreprinderilor creste in &unctie de dimensiunea lor si poate &i de dorit+ in anumite conditii+ pentru ansam-lul societatii+ ca pietele sa nu &ie 6atomistice7+ adica constituite dintr.un numar mare de mici intreprinderi+ ca in modelul de re&erinta al concurentei pure si per&ecte. 4onopolurile sau intreprinderile a,and comportamente de monopol 9 de exemplu+ cele care se inteleg asupra pretului sau isi impart piata: sunt primele ,izate prin politica de concurenta. 2ermenul de politica concurentiala este destul de general+ re&erindu.se in linii mari la anumite legi si actiuni intreprinse de gu,ern+ sau in cazul de &ata+ de Comunitate in ansam-lul sau 9 ce actioneaza prin intermediul Comisiei #uropene:+ destinate a elimina sau cel putin a descuraja practicile comerciale restricti,e cum ar &i carteluri+ monopoluri sau alte -ariere netari&are care ar a,ea ca e&ect+ in termenii 2ratatului 6 pre,enirea+ restrangerea sau distorsionarea concurentei7. Principalele aspecte reglementate de 2ratatul de la Roma sunt1 a: Norme aplicabile intreprinderilor: Sunt interzise acordurile de fixare a preturilor + de limitare a productiei sau des&acerii+ de repartizare a pietelor sau resurselor de apro,izionare+ cu exceptia celor care conduc la ameliorarea productiei si des&acerii.

2ratatul o&era si exemple de ast&el de intelegeri ce sunt 6 nule de drept71 . &ixarea in mod direct sau indirect a preturilor de cumparare sau de ,anzare sau a altor conditii de tranzactionare8 . limitarea sau controlarea productiei+ a des&acerilor+ a dez,oltarii te/nice+ sau a in,estitiilor8 . impartirea pietelor sau a surselor de apro,izionare8 . aplicarea in ceea ce pri,este partenerii comerciali+ a unor conditii inegale sau prestatii ec/i,alente+ &acandu.i sa suporte ast&el un deza,antaj in lupta de concurenta8 . su-ordonarea inc/eierii de contracte de acceptarea de catre parteneri a unor prestatii suplimentare care prin natura lor sau con&orm uzantelor comerciale+ nu au legatura cu o-iectul contractelor respecti,e. Este interzisa exploatarea abuziva a unei pozitii dominante pe piata care conduce la impunerea preturilor+ limitarea productiei si des&acerii+ impunerea unor conditii contractuale etc. -: In ce priveste ajutoarele acordate de stat ele sunt interzise daca distorsioneaza concurenta &a,orizand anumite intreprinderi. Sunt compati-ile numai cele cu c/aracter social+ cele acordate regiunilor de&a,orizate sau destinate executarii unor proiecte de interes #uropean. c: In materie fiscala nici un stat nu trebuie sa supuna direct sau indirect produsele provenind din alte state membre unor impozite si taxe interne superioare celor pe care le aplica produsele nationale. d: !propierea le"islatiilor reglementarilor si administratiilor nationale care au un impact direct asupra Pietei 5nice.

Cu pri,ire la transpunerea in practica a acestor orientari se poate &ace precizarea ca+ in po&ida e&orturilor de reglementare de pana acum+ nu se poate ,or-i de o respectare intocmai+ multe dintre competente ramanand in continuare in sarcina statelor nationale. 3n cazul relatiilor dintre intreprinderi sunt interzise intelegerile pri,ind1 . Repartizarea pietelor+ deoarece prin &ixarea unor cote de des&acere pe anumite piete se restrictioneaza concurenta si se o-structioneaza sc/im-urile intracomunitare8 . "ixarea preturilor sau a altor conditii de tranzactionare care impiedica cumparatorii sa -ene&icieze de a,antajele concurentei8 . %ngajamentele de exclusi,itate reciproca care impiedica alegerea li-era a produselor si pietelor8 . %cordurile de ,anzare cumparare in comun prin care intreprinderile isi impart pietele si conditiile de ,anzare cumparare8 . %cordurile de distri-utie exclusi,a care impiedica exporturile=importurile li-ere. 5# duce o politica duala si anume1 pe de o parte+ de incurajare a in&iintarii si dez,oltarii intreprinderilor mici si mijlocii si de promo,are a concentrarii acestora8 pe de alta parte+ pentru ca procesul de concentrare san u incalce regulile concurentei li-ere+ 5# ,eg/eaza ca acesta san u conduca la pozitii dominante pe piata care sa &ie exploatate in mod a-uzi, sis a contra,ina principiilor si o-iecti,elor Pietei 5nice. Per&ectionarea regulilor concurentei ramane in continuare o prioritate a 5# &iindca o ade,arata Piata 5nica presupune eliminarea pri,ilegiilor+ preturilor sau renta-ilitatilor &ara o -aza reala+ pe seama contri-ua-ililor si a consumatorilor. Ramane ca un o-iecti, sta-ilirea si respectarea unui set de principii de comportament loial care sa asigure li-era initiati,a+ respectarea disciplinei pietei+ garantarea deplina a li-ertatilor sc/im-urilor comerciale si a egalitatii sanselor.

'

2.2. Politica in domeniul mediului inconjurator

2ratatul de la Roma a a-ordat pro-lemele de mediu prin articolul 13)R sta-ilind urmatoarele o-iecti,e21 . Conser,area+ protectia si im-anatatirea calitatii mediului8 . Protectia sanatatii persoanelor8 . 5tilizarea prudenta si rationala a resurselor naturale8 . Promo,area pe plan international a unor masuri de solutionare a pro-lemelor regionale sau glo-ale de mediu. 2ot prin 2ratatul de la Roma se statueaza ca politica de mediu tre-uie sa se -azeze pe principiile precautiei+ pre,entiei+ remedierii si despagu-irii de catre poluator. 3ntre timp+ amenintarile impotri,a mediului s.au inmultit si agra,at+ doua &iind cele mai importante1 1: e&ectul de sera pro,ocat de emanatiile de gaze care conduc la incalzirea planetei+ deserti&icarea zonelor temperate si topirea calotelor de g/eata+ precum si 2: distrugerea stratului de ozon datorita produselor c/imice ce ajung in atmos&era pro,ocand cancerul de piele si ploile acide. Strategia de mediu a 5.#. are la -aza urmatoarele principii1 . . . parteneriatul intre gu,erne+ industrie si consumatori8 impartirea responsa-ilitatilor intre protagonistii dez,oltarii8 sta-ilirea unor standarde minime in materie de protectie a mediului+ dar care pot &i depasite+ in sensul poziti,+ de statele mem-re ce o doresc8
2

$ocumente de -aza ale Comunitatii si 5niunii #uropene+ #d. Polirom+ <ucuresti+ 1999+ pag. 1)).1)1.

. .

stimularea &iscala sau economica pentru produsele si ser,iciile ce protejeaza mediul8 in&ormarea si educarea populatiei pentru respectarea conditiilor de pastrare a mediului+ etc.

2ranspunerea in practica a acestei strategii ,izeaza1 . . . . in domeniul energetic+ cresterea randamentelor+ economia de energie si reducerea emanatiilor de -ioxid de car-on8 in gestionarea deseurilor se ,a urmari e,itarea acumularii acestora in stocuri mari si recuperarea lor prin reciclare si re&olosire8 acordarea de sprijin &inanciar celor care in,estesc in protectia mediului8 a &ost introdusa progresi, o taxa pentru mediu denumita 6#CO2%>%7 care se aplica in ,ederea reducerii emanatiilor de CO2+ pe -arilul de petrol sau ec/i,alentul lui energetic. #ste &oarte greu sa &ie e,aluate rezultatele concrete ale masurilor europene in materie+ intrucat politica contra poluarii este &ara s&arsit+ iar o-iecti,ele de mediu sunt adesea respinse de dez,oltarea economica si de ur-anism. Practica a demonstrat ca nu exista un con&lict major intre cresterea economica si un mediu sanatos si curat si nici incidenta in&lationista a politicilor de mediu nu este atat de mare pe cat s.ar crede. $e aceea+ cresterea economica ,iitoare ,a tre-ui sa &ie in permanenta in concordanta cu exigentele de mediu.

1)

2.#. Politica externa si de securitate comuna

*iitorul 5.#. depinde in mare masura si de realizarea unei politici externe si de securitate comuna. 0u intamplator se a&irma ca aceasta constituie+ alaturi de integrarea economica si monetara+ politica comuna in domeniul justitiei si sigurantei interne+ unul din cei trei pioni ai integrarii europene. Pe cat de importanta este realizarea acestui o-iecti,+ pe atat de di&icila s.a do,edit a &i punerea lui in practica+ intrucat presupune o renuntare insemnata la atri-utele su,eranitatii nationale in domeniul politicii externe si apararii care traditional re,in statelor sin u unor organe supranationale. ;a aceasta se mai adauga si existenta 0%2O+ deci a unei structuri de securitate si aparare deja constituite+ si din care &ac parte majoritatea tarilor 5#. %sa se explica de ce integrarea in acest domeniu a e,oluat lent si masurile con,enite pana in present nu au urmat procedurile comunitare3. Politica externa si de Securitate Comuna este unul dintre instrumentele 5niunii #uropene pentru des&asurarea relatiilor sale externe. <aza legala a acestei politici a &ost in&iintata destul de tarziu+ prin 2ratatul de la 4aastric/t 91993: din cauza naturii sensi-ile a acestei politici ce sta in centru su,eranitatii si puterii &iecarui stat mem-ru. $omeniul apararii prezinta cele mai mari ramaneri in urma in pri,inta integrarii si ale unei politici commune. %sa se explica rolul modest a,ut de 5.#. in rezol,area crizelor din ultimii ani+ care in unele pri,inte prezentau riscuri potentiale si pentru securitatea 5.#. #xistenta acestui potential de riscuri a determinat 5.#. sa &aca noi pasi in directia unei politici de aparare commune si crearea unei armate europene. $aca in cazul celorlalte politici comune+ institutiile 5.#. si ale statelor mem-re+ au la dispozitie reglementari precise si parg/ii de actiune+ nu tot asa stau lucrurile in cazul

Constructie #uropeana+ Stelian $umitru

11

politicii externe. #uropa tre-uie sa depaseasca impasul pe acest plan si sa.si &oloseasca &orta economica acumulata pentru a in&aptui si integrarea sa pe plan politic.

2.$. Politica a"ricola comuna

Politica agricola comuna este &ormata din masurile destinate sa creeze o piata comuna agricola intre statele mem-re si C##. Cu toate ca astazi ea este cea mai -lamata+ ea a constituit+ impreuna cu uniunea ,amala+ c/eia de -olta a constructiei C##. 3n acordurile &ranco.germane+ politica agricola comuna+ care intereseaza "ranta in mod deose-it+ a &ost &olosita adesea ca moneda de sc/im- &ranceza in negocierea pro-lemei acceptarii desc/iderii &rontierelor pentru sc/im-uri comerciale+ in special pentru produsele industriale+ a caror -ene&iciar este+ in primul rand+ ?ermania. Potri,it 2ratatului de la Roma+ politica agricola comuna are ca scop cresterea producti,itatii in agricultura+ asigurarea unui ni,el de ,iata ec/ita-il pentru populatia agricola+ sta-ilirea pietelor+ garantarea securitatii apro,izionarii si asigurarea unor preturi rezona-ile pentru consumatori. Politica agricola comuna se -azeaza pe o puternica organizare a pietelor produselor agricole.

2.$.1. %r"anizarea pietelor Oganizarea pietelor se dez,olta incepand din anii saizeci+ ajungand sa acopere la s&arsitul acestui deceniu+ aproape 9)@ din produsele europene. !. Principiile or"anizarii pietelor. a. li-era circulatie a produselor+ prin suprimarea drepturilor ,amale+ a taxelor de e&&ect ec/i,alent si a restrictiilor cantitati,e8 -. unitatea de pret+ care este exprimata printr.o unitate de cont comuna si prin determinarea pretului indicati,e per produs8 c. pre&erinta comunitara+ consista intr.o taxa asupra importurilor pentru a se e,ita ca produsele straine+ mai putin scumpe+ sa nu concureze produsele agricultorilor europeni8

12

&. Pretul de referinta. Organizarea pietelor comporta+ deopotri,a+ un mec/anism de pret de re&erinta+ care asigura agricultorilor garantia unor ,enituri+ o protectie contra importurilor la preturi joase+ o competiti,itate externa prin su-,entii. C. 'e"lementarea or"anizarii pietelor. Regulamentele de organizare a pietelor sunt de competenta Consiliului C## si a Comisiei C##+ careia ii re,ine misiunea de a gira acest &apt+ prin asistenta comitetelor de gestiune a produselor. %ceasta gestiune este grea si genereaza costuri &inanciare importatante+ c/eltuielile politicii agricole comune reprezentand peste jumatate din c/eltuielile -ugetului comunitar. 2.$.2. Structura si stapanirea productiei Politica de structura si de stapanire a productiei a &ost necesara pentru cresterea costului politicii agricole comune+ aparitia excedentelor in mai multe sectoare si modernizarea insu&icienta a acestor acti,itati. Politica de orientare a productiei agricole+ pusa in practica de catre C##+ are drept scop sa &aciliteze li-eralizarea terenurilor+ prin incurajarea constituirii marilor exploatatii+ prin modernizarea exploatatiilor si prin dez,oltarea &ormarii pro&esionale in domeniul agricol. Regiunile rurale di&icile+ zonele muntoase sau zonele de&a,orizare au -ene&iciat de masuri speci&ice de sustinere a agriculturii. O asemenea politica s.a dus+ de exemplu+ din 19!'+ pentru sustinerea regiunilor mediteraneene in perspecti,a adeziunii Spaniei si portugaliei la C##. $e asemenea+ actiunile sectoriale au &ost angajate pentru recon,ersia productiei de lapte+ care este &oarte mare+ prin acordarea de prime pentru a-atoare+ pentru sustinerea taierilor. Sectorul pescuitului a -ene&iciat de masuri de sustinere ce au a,ut in ,edere incetarea acti,itatii+ restructurarea si modernizarea. 4asuri &ata de &enomenele supraproductiei. "ata de supraproductia aparuta in productia de lapte+ cereale si carne de ,ita+ mai ales dupa 19'3+ ca urmare a cresterii producti,itatii si organizarii pietei+ au &ost luate mai multe masuri 1 limitarea sistemului garantarii preturilor+ mijloace de reducere a cresterii preturilor+ contingentarea productiei+ instituirea de taxe de responsa-ilitate asupra productiei+ in special asupra laptelui+ cerealelor si carnii.

13

3n plan structural+ actiunea comunitara a cunoscut sensi-ile e,olutii 1 reducerea si reorganizarea ajutorului comunitar+ politica de relansare in odi/na a pamantului+ prin sprijinirea directa a producatorilor. 2.$.#. 'ezultatele politicii a"ricole Politica agicola comuna s.a do,edit extrem de poziti,a pentru agricultura europeana+ dar ea a generat+ in acelasi timp+ pro-leme crescande care au condus la punerea sa in discutie. !.Politica a"ricola a dus la cresterea productivitatii care are care efect : a. % crestere a productiei in C##+ ceea ce a permis realizarea unei a-undente de produse+ &apt ce a contri-uit apoi la cresterea posi-ilitatilor de export+ ast&el incat C## a de,enit unul dintre marii exportatori de produse agricole de pe piata mondiala. 3n acelasi timp+ sc/im-urile intracomunitare au cunoscut o dez,oltare considera-ila. b. (odernizarea agriculturii europene constituie un alt e&ect al politicii agricole comunitare. %u loc cresterea dimensiunilor exploatarilor agricole+ reducerea numarului lor si cresterea randamentelor si+ implicit+ a productiei. %ceste din urma e&ecte au a,ut un rol poziti, asupra agricultorilor pentru ca ,eniturile lor au &ost sensi-il im-unatatite. c. S)a constituit un sistem economic complet administrat . %cest &apt a &acut posi-il ca intre C## si ?%22 sa se ajunga la o incompati-ilitate de elemente. &. Politica a"ricola comunitara a avut si efecte ne"ative : a. S.au produs importante disparitati re"ionale+ care nu au putut &i compensate prin ajutoarele regionale. b. %u &ost generate excedente structurale intr.un numar important de sectoare+ cum ar &i 1 productia de unt+ lapte pra&+ carne de ,ita+ care au &ost agra,ate de catre acordurile de acces pre&erential pe piata comunitara inc/eiate cu terte tari. %ceste excedente au a,ut la origine+ mai ales un decalaj intre cresterea productiei si stagnarea consumului. ;a acestea se adauga ,ariatiile de sc/im- intre monede care au &a,orizat agricultura tarilor cu moneda puternica+ in ciuda &aptului ca s.au sta-ilit ni,ele monetare compensatorii.

14

c. Pentru protejarea de concurenta externa+ preturile a"ricole de consum au fost stabilite la un nivel ridicat + &acand ca sa &ie suportat de catre consumator o parte importanta a sustinerii agriculturii comunitatii. d. *estiunea acestei politici este "rea si dificila. Costul sau apasa+ de maniera excesi,a+ asupra -ugetului C##. Pentru a se remedia unele dintre aceste e&ecte+ s.a pus in miscare un numar importante de proiecte de re&orma ale politicii agricole comune+ in asa &el incat sc/im-ul de produse agricole sa &ie inclus in ciclul de negocieri ?%22+ pentru runda 5ruguaA. C. 'eforma politicii a"ricole comune a. ! fost adoptata in mai 1++2 si ea are ca o-iecti, sa reduca si sa stapaneasca productia. %st&el+ s.a /otarat ca pamantul culti,at in 1993 si 1994 sa &ie cu 1 @ mai redus decat in 1992+ de asemenea s.a sta-ilit o reducere a preturilor cu 3)@ timp de 3 ani la cereale+ precum relansarea randamentelor. %ceste scaderi de preturi tre-uiau sa &aca o-iectul compensatiilor &inanciare su- &orma ajutoarelor directe acordate agricultorilor+ dar ele nu au putut compensa decat partial pierderile de ,enituri intr.o economie -ugetara. 3n completare+ atunci cand sc/im-urile de paritati monetare inter,enite in august 1993 au tre-uit sa duca la o scadere a preturilor in ?ermania si la urcare in alte tari+ s.a decis+ su- presiune germana sa nu &ie ajustat pretul produselor agricole decat in limita a cel mult @ intre monedele &orte si cele sla-e. b. !cordul de la &lair ,ouse. 3n cadrul negocierilor comerciale multilaterale un preacord numit <lair Bouse+ a &ost inc/eiat in noiem-rie 1992+ la Cas/ington intre reprezentantii comisiei europene si S5%. %cest acord+ care nu a &ost niciodata rati&icat decatre Consiliul C## si de catre "ranta+ a &ost contestat pe moti, de incompati-ilitate cu re&orma politicii agricole comune. Potri,it acestui acord+ s.au pre,azut intre altele 1 o scadere a exporturilor de produse agricole su-,entionate la 1= + un acces minim al produselor americane pe piata europeana+ o diminuare a protectiei pietei interne printr.o trans&ormare de cote parti din taxele ,amale la produsele americane pana in 1999 cu 3(@ si limitarea masurilor de sustinere interna. $upa ce s.au renegociat un numar important de dispozitii ale acestui acord cu S5%+ care conditiona iesirea din ciclul rundei 5ruguaA+

acordul de la <lair Bouse a &ost con&irmat in 1993. $e asemenea+ a &ost omologat un acord asupra produselor oliaginoase+ in care S5% detine intaietatea exporturilor+ si care pre,ede reducerea cu 1 @ a supra&etelor culti,ate in #uropa cu acest produs. 3n concluzie+ c/iar daca politica agricola europeana a &ost prezenta in mod deose-it pe masa negocierilor comerciale+ agricultorii din marile tari producatoare au -ene&icat+ su- o &orma sau alta+ de politici de sustinere. 3n includerea sc/im-urilor agricole in negocierile ?%22 desc/ide deci+ la &el ca si pentru produsele industriale+ un proces de li-eralizare+ care ,a necesita alte adaptari ale politicii agircole comune+ &ara ca europa sa tre-uiasca sa renunte la pozitia de a &i unul dintre marii producatori agricoli ai lumii4.

;. Cartou+ op. cit.+ pp. 3!) D 392

1(

2.-. Politica re"ionala

Con&orm tratatului de la Roma+ C## are ca misiune sa promo,eze o dez,oltare armonioasa a acti,itatilor economice in spatiul comunitar. $aca aceasta misiune tre-uia sa &ie principalul &undament al unei politici regionale comunitare+ ea nu a &ost pusa in aplicare decat tarziu. Pentru &a,orizarea largirii C##+ intr.un context de criza economica si de crestere a somajului+ a &ost creat in 19! "ondul #uropean de $ez,oltare Regionala. Politica regionala s.a dez,oltat progresi,+ nede,ening o politica comuna decat dupa adoptarea %ctului 5nic #uropean+ dar si atunci conceputa ca o politica de sustinere a pietei comune. 2.-.1. %ri"inile .E/E' 3n 19! + 4area <ritanie si 3rlanda prezentau disparitati socio.economice in raport cu ceilalti mem-ri ai C##. O-iectul principal al lui "#$#R a &ost de a corecta principalele dezec/ili-re regionale dintre aceste tari si partenerii de pe continent. $ar el a a,ut si un o-iecti, secundar+ sa permita sa se aduca o anumita compensare &inanciara 4arii <ratnii pentru dezec/ili-rul comercial cu partenerii sai din C##. ;a originea sa+ politica regionala comunitara era putin integrata. 4ijloacele &inanciare ale "#$#R erau repartizate in cote nationale a&ectate &inantarii masurilor luate de catre state. 3n 19!9+ s.a constituit o sectiune reprezentand @ din media &ondului+ care a luat denumirea de 0oul 3nstrument Comunitar+ care permite C## sa &aca imprumuturi si in,estitii prin <anca #uropeana de 3n,estitii. 3ncepand din 19'4+ "#$#R trece printr.o noua etapa+ tre-uind sa &aca o-iectul unui control mai se,er din partea Comisiei C##+ care si.a arogat o mai mare putere de ,alorizare a proiectelor ce urmau sa &ie &inantate. $upa aceasta data+ inter,entiile &ondului incep sa &ie concentrate mai ales asupra regiunilor industriale in declin si pentru punerea in aplicare a unor programe comunitare alternati,e+ cum sunt 1 ser,icii a,ansate de telecomunicatii+ ,alori&icarea potentialului energetic+ sustinerea zonelor a&ectate de criza din siderurgie sau din constructiile na,ale. 2otodata+ "#$#R tre-uie sa &inanteze proiecte din domeniul in&rastructurii. %nul 19' ,a marca prima tentati,a de punere in practica com-inata a trei &onduri structurale prin intermediul programelor integrate mediteraneene destinate sa ajute regiunilor sudice ale C## in perspecti,a aderarii Spaniei si Portugaliei. 1!

2.-.2. !profundarea politicii re"ionale %ceasta practica urma sa &ie extinsa prin aplicarea re&ormelor &ondurilor structurale inter,enite in 19''. %ctul 5nic #uropean con&erea C## misiunea de a corecta di&erentele de dez,oltare intre di&eritele regiuni si de a intari coeziunea economica si sociala a acestora+ proces care tre-uia sa insoteasca necesarmente sta-ilirea pietei unice. !. %biectivele politicii re"ionale. Re&ormele &ondurilor structurale ,izeaza sa de&ineasca o-iecti,ele inter,entiei lor pentru sprijinirea regiunilor de&a,orizate. %st&el+ numai intre 19'! si 1993+ a a,ut loc du-larea resurselor lor. O-iecti,ele acestei politici regionale sunt 1 a. promo,area dez,oltarii regiunilor ramase in urma+ a,and ca si criteriu de apreciere &aptul ca produsul intern -rut pe locuitor tre-uie sa reprezinte mai putin de ! @ din media comunitara+ incluzand 3rlanda si 0ord si departamentele &ranceze de peste mari si Corsica8 b. sa &ie ajutate regiunile industriale in declin pentru recon,ersia productiei lor 8 c. sa se contri-uie la insertia somerilor pe termen lung 8 d. sa se sprijine insertia pro&esionala a tinerilor 8 e. sa se sprijine dez,oltarea rurala prin adaptarea structurilor agricole la re&orma politicii agricole comune si la promo,area dez,oltarii zonelor rurale in di&icultate. &. Inflexiuni ale politicii re"ionale europene. 2ratatului asupra 5# a adus cate,a modi&icari ale politicii regionale europene. 3n primul rand+ la c/emarea presanta a Spaniei+ nelinistita in &ata dulei perspecti,e de extindere a C## catre nordul #uropei si catre tarile #st+ s.a constituit un &ond de coeziune+ din care sa -ene&icieze Spania+ Portugalia+ ?recia si 3rlanda. #l este destinat sa &inanteze proiecte pri,itoare la mediul inconjurator si la retelele transeuropene ale in&rastructurilor de transport. Punerea sa in aplicare este conditionata de adoptarea de catre &iecare dintre statele mem-re a unor programe de con,ergenta economica si de reducere e&ecti,a a de&icitelor pu-lice importante. % &ost introdusa mai multa suplete in gestiunea &ondurilor structurale in special in ceea ce pri,este taxele de &inantare comunitara.

1'

5n -ilant al politicii regionale o&era urmatoarele date 1 exista o di&erenta de ni,el de trai si de produs intern -rut intre cei 1 . Sus se gasesc ;uxem-urgul+ ?ermania+ "ranta+ 4area <ritanie+ iar jos sunt ?recia+ 3rlanda si Portugalia. Reducerea acestor di&erente nu este imputa-ila numai politicii regionale europene+ ci tre-uie a,ut in ,edere si ansam-lul de politici comunitare si nationale. 2inand cont de aceste realitati rezulta ca &a,orizand in,estitiile materiale si imateriale+ politica regionala europeana aduce o contri-utie importanta c/iar daca nu poate &i cuanti&icata + la ansam-lul constructiei europene.

#.R.Perrin+ op. cit.+ pp. 2! D 2!'

19

2.0. Politica sociala

Scopul politicii sociale este de&init in 2ratatul de la 4aastric/t in sensul ca statele mem-re sunt de acord cu promo,area unor conditii de munca per&ectionate. Pentru aceasta+ dez,oltarea politicii sociale ,a rezulta din &unctionarea pietei comune. 2ratatul pre,ede+ de asemenea+ ridicarea ni,elului calitatii ,ietii+ in acest sens se ,a asigura o politica de cooperare stransa in domeniul &olosirii &ortei de munca+ dreptul muncii si conditiilor de munca+ pregatirii pro&esionale+ securitatii sociale+ pre,enirii accidentelor si a -olilor pro&esionale. Pentru aceasta+ se ,or armoniza legislatiile si politicile sociale din tarile mem-re. 5n capitol aparte in politica sociala a 5# este rezer,at educatiei si &ormarii pro&esionale a tineretului. 3n mod concret+ actiunea Comunitatii are in ,edere 1 dez,oltarea dimensiunii europene a educatiei+ in special prin insusirea si di&uzarea lim-ilor statelor mem-re8 &a,orizarea mo-ilitatii studentilor si pro&esorilo+ inclusi, prin recunoasterea academica a diplomelor si aperioadelor de studii8 promo,area cooperarii intre institutiile de in,atamand+ dez,oltarea sc/im-ului de in&ormatii si de experienta pri,ind pro-lemele comune sistemelor de educiatie din statele mem-re8 &a,orizarea sc/im-urilor de tineri si de animatori socio.educati,i 8 incurajarea dez,oltarii educatiei la distanta. Pentru implementarea politicii de &ormare pro&esionala a tineretului+ Consiliul a adoptat programul E;eonardo de *inciF+ care urmareste 1 &acilitarea adaptarii la mutatiile industriale prin recon,ersia pro&esionala 8 ameliorarea &ormarii pro&esionale initiale si &ormarea continua in scopul &acilitarii insertiei si reinsertiei pro&esionale pe piata muncii 8 &acilitarea accesului la &ormarea pro&esionala si &a,orizarea mo-ilitatii &ormatorilor si a persoanelor in &ormare+ in particular a tinerilor 8 stimularea cooperarii in materie de &ormare intre institutiile de in,atamant sau de &ormare pro&esionala si intreprinderi 8 dez,oltarea sc/im-ului de in&ormatii si experienta pri,ind c/estiunile comune sistemelor de &ormare ale statelor mem-re(.

2.1. Politica Europeana de vecinatate

(

3-idem+ pp. 24) D 24!

2)

Politica Europeana de 2ecinatate 3PE24 reprezinta o noua abordare in cadrul relatiilor dintre 5niunea #uropeana si ,ecinii sai+ a-ordare ce o depaseste pe cea traditionala -azata pe cooperare. %ceasta politica constituie un cadru de consolidare a relatiilor de ,ecinatate si ,izeaza intensi&icarea cooperarii cu statele ,ecine 5# largite in ,ederea crearii unei zone de prosperitate si -una ,ecinatate+ a unui Gcerc de prieteniH la &rontierele 5niunii.
Obiectivele Politicii Europene de Vecinatate:

%biectivul principal al P#* este ImpJrtirea -ene&iciilor aduse de extinderea 5# din 2))4 cu tarile sale ,ecine. 5n alt o-iecti, este cel sta-ilit prin Strategia #uropeana de Securitate din 2))3+ si anume cresterea securitatii In ,ecinatatea 5niunii extinse. Politica European5 de 2ecinatate nu o&era statelor ,izate 9statele din estul #uropei si statele mediteraneene+ si din iunie 2))4 si statele sud.caucaziene: perspecti,a aderarii la 5#+ ci permite o relatie pri,ilegiata cu ,ecinii si o mai -una &ocalizare a e&orturilor In domenii de importanta ,itala pentru apropierea statelor ,izate de standardele europene. Printre -ene&iciile o&erite de P#* se numara cele ce tin de dez,oltarea economica si sociala precum si o-tinerea posi-ilitatii de acces pe piata interna si integrarea in cadrul altor alte politici europene1 #ducatia+ pregatirea pro&esionala si tineretul8 Cercetarea8 Pro-leme de mediu8 Cultura8 Politica audio.,izualului. 0ecesitatea unei Politici #uropene de *ecinatate 9P#*: se &ace acut simtita in 2))3+ cand apare pro-lema crearii a noi -ariere in #uropa dupa extinderea 5niunii #uropene. 3n martie 2))3+ Comisia #uropeana in Comunicarea sa asupra #uropei #xtinse traseaza principiile politicii de ,ecinatate a 5# si pune accentul pe importanta acordata de catre 5niunii relatiilor cu ,ecinii sai. Con&orm acestei Comunicari+ ajutorul &inanciar &urnizat pina acum statelor ,ecine+ indeose-i prin programele 2%C3S si 4#$%+ ,a &i 21

suplimentat in ,iitor prin crearea unui nou instrument &inanciar+ 3nstrumentul #uropean pentru *ecinatate si Cola-orare care ,a sustine implementarea politicii de ,ecinatate. 3n octom-rie 2))3+ Consiliul #uropean a salutat initiati,a si a in,itat Comisia si Consiliul de 4inistri sa o continue. Pe 12 mai 2))4 Comisia #uropeana prezinta Comunicarea GPolitica #uropeana de *ecinatate+ Strategia si Rapoartele pe tara7 care sta-ileste pasii concreti de implementare a politicii de ,ecinatate si modul de extindere a -ene&iciilor largirii 5# asupra noilor sai ,ecini. %tingerea acestor scopuri urma sa se &aca prin de&inirea impreuna cu tarile ,ecine ,izate a unui set de prioritJti ce ,or &i notate in Planuri de %ctiune+ care reprezinta documentul politic.c/eie in dez,oltarea relatiilor dintre 5# si ,ecinii sai. Planurile de !ctiune urmau sa ai-a la -aza angajamentul pentru ,alorile comune1 respectul pentru drepturile omului+ inclusi, drepturile minoritatilor8 suprematia legii8 o -una gu,ernare8 promo,area unei -une relatii cu ,ecinii8 respectarea principiilor economiei de piata si a dez,oltarii dura-ile. 5n alt o-iecti, al Planurilor de %ctiune a &ost declarata apropierea in politica externa a partenerilor. #,olutia relatiilor dintre 5# si statele ,ecine cu care 5niunea #uropeana ,a semna Planurile de %ctiune ,a depinde totalmente de modul in care statul ,ecin ,a impartasi e&ecti, ,alorile comune citate mai sus. 3n Planurile de %ctiuni urma sa &ie de&init un set de prioritati+ a caror atingerea se ,a solda cu o apropiere de 5#. %ceste prioritati acopera mai multe domenii1 D dialogul politic D include pro-leme cum ar &i1 lupta impotri,a terorismului si a proli&erarii armelor de distrugere in masa+ rezol,area con&lictelor regionale8 D politica economica si sociala . se ,a promo,a participarea Intr.un numar de programe 5#+ precum si im-unatatirea interconexiunii si a legaturilor &izice cu 5# 9transport+ energie etc.:8 D comert . se pre,ede o desc/idere mai mare a pietei+ in concordanta cu principiile O4C si standardele 5#8 D justitie si afaceri interne . o mai apropiata cooperare in domenii precum1 managementul &rontierelor+ migratia+ lupta impotri,a terorismului+ tra&icul cu &iinte 22

umane+ droguri si arme+ crima organizata+ spalarea -anilor precum si criminalitatea economico.&inanciara. Planurile de %ctiuni ,or &i di&erentiate+ ast&el incat sa re&lecte stadiul existent al relatiilor 5# cu &iecare tara in discutie. 2rasarea Planului de %ctiuni pentru &iecare stat. ,ecin ,a depinde de necesitatile si capacitatile acestuia+ In consideratie &iind luate interesele am-elor parti. $e asemenea se ,a tine cont si de urmJtoarele circumstanse: Pozitia geogra&ica8 Situatia economica8 0i,elul de dez,oltare a relatiilor 5# D statul ,izat8 Re&ormele in derulare. Planurile de %ctiune ,or a,ea ca marja de&inita de timp o perioada de 3. ani. #xista posi-ilitatea ca odatJ cu indeplinirea prioritJtilor sta-ilite de Planurile de %ctiune+ actuala generatie de acorduri -ilaterale sa &ie inlocuite cu o &orma noua de parteneriat pri,ilegiat+ reprezentata de G%cordurile #uropene de *ecinatate7.
Statele incluse n Politica de Vecinatate Europeana:

3n #st1 4oldo,a+ 5craina+ <elarus 5niunea #uropeana si Rusia au sta-ilit sa dez,olte in continuare parteneriatul strategic+ deja existent+ prin crearea celor patru spatii comune+ con&orm deciziilor adoptate la summitul de la St. Peters-urg Rusia din luna mai 2))3. 3n Caucazul de Sud1 ?eorgia+ %rmenia si %zer-aidjan 3n Kona 4editerana1 4aroc+ %lgeria+ 2unisia+ ;i-an+ ;i-ia+ #gipt+ 3srael+

3ordania+ Siria+ %utoritatea Palestiniana.

23

&iblio"rafie
3storia si politicile 5niunii #uropene+ #ditia a 333.a+ #ditura Pro 5ni,ersitaria Constructie #uropeana+ 3oan Borga+ #ditura 5ni,ersitara din Oradea+ 199' Constructie #uropeana+ Stelian $umitru LLL.google.com

24