UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA Facultatea de Matematic a si Informatic a Catedra Informatic a si Optimizare Discret a

Cu titlu de manuscris C.Z.U.: 519.17

NADEJDA SUR

GRAFURI CU MULT IMI d-CONVEXE APRIORI DATE

01.01.09 Cibernetica Matematica si Cercetari Operationale

AUTOREFERAT al tezei de doctor n stiint e zico-matematice

Chi sin au, 2008

Teza a fost elaborat a n cadrul catedrei Informatic a si Optimizare Discret a a Universit a tii de Stat din Moldova Conduc ator stiint ic: Sergiu Cataranciuc, doctor in stiint e zico-matematice, conferent iar universitar Referent i ociali: 1. Dmitrii Lozovanu, doctor habilitat n stiint e zico-matematice, profesor universitar, Academia de S tiint e a Republicii Moldova 2. Dumitru Zambit chi, doctor n stiint e zico-matematice, conferent iar universitar, Academia de Studii Economice din Moldova Membri ai Consiliului S tiint ic Specializat: 1. Petru Soltan, doctor habilitat n st. z.-mat., profesor universitar, academician al A.S .M., n calitate de pre sedinte; 2. Boris H ancu, doctor n st. z.-mat., conf. univ., USM, n calitate de secretar; 3. Dumitru Solomon, doctor habilitat n st. tehn., prof. univ., ATIC; 4. Anatol Pris acaru, doctor n st. z.-mat., conf. univ., ASEM; 5. Angela Niculit a, doctor n st. z.-mat., conf. univ., USM. Sust inerea va avea loc la 23 decembrie 2008, ora 14.00, n sedint a Consiliului S tiint ic Specializat DH 30.01.01.09-07 din cadrul Universit a tii de Stat din Moldova, str. A. Mateevici 60, Chi sin au, MD-2009 Teza de doctor si autoreferatul pot consultate la biblioteca Universit a tii de Stat din Moldova si pe pagina web a CNAA (www.cnaa.acad.md) Autoreferatul a fost expediat la 20 noiembrie 2008 Secretar stiint ic al Consiliului S tiint ic Specializat, dr. conf. Conducator stiint ic, dr. conf. Autor

Boris H ancu Sergiu Cataranciuc Nadejda Sur

I.

A LUCRARII CARACTERISTICA GENERALA

Lucrarea Grafuri cu mult imi d-convexe apriori date tine de dezvoltarea teoriei d-convexit a tii pe structuri discrete prin studierea unor clase de grafuri, at at neorientate c at si orientate, cu propriet a ti metrice speciale. Actualitatea temei investigate si gradul de studiere a acesteia. Teoria convexit a tii reprezint a un instrumentariu ecient pentru solut ionarea unui sir de probleme cu caracter teoretic si a unor probleme de valoare practic a important a. In ultimele decenii apar frecvent probleme aplicative care se modeleaz a cu ajutorul structurilor discrete. Rezultatele teoriei convexit a tii s-au dovedit a eciente la solut ionarea acestor probleme, fapt ce a stimulat interesul cercet atorilor fat a de structurile discrete cu propriet a ti metrice speciale. Astfel, de exemplu, propriet a tile mult imilor convexe ale spat iilor liniare, se utilizeaz a n a sa domenii aplicative ale matematicii cum ar programarea matematic a, teoria controlului optimal, modelarea matematic a a proceselor economice s.a. Deosebit de efectiv a este utilizarea propriet a tilor mult imilor convexe n acele domenii, n care se cerceteaz a probleme de optimizare. La r andul s au dezvoltarea teoriei grafurilor, optimiz arii discrete precum si ale altor ramuri ale matematicii discrete, au stimulat crearea not iunilor analoage discrete precum si generalizarea not iunii de convexitate, ca un instrument pentru descrierea si solut ionarea problemelor ap arute. Sunt cercetate a sa modele de convexitate ca d-convexitatea n spat ii metrice, r-convexitatea, convexitatea de ordine, quasi-convexitatea discret a, convexitatea polinomial a. Una dintre analogiile importante ale not iunii de convexitate obi snuite este not iunea de d-convexitate. Mult imea M, din spat iul metric (X, d) se nume ste d-convex a, dac a pentru orice dou a puncte x, y M , ea cont ine si segmentul metric x, y = {z X : d(x, y ) = d(x, z ) + d(z, y )}. In particular, dac a n calitate de spat iu metric se cerceteaz a un graf obi snuit G = (X, U ), nzestrat cu metrica reasc a d(x, y ), egal a cu num arul de muchii ale celui mai scurt lant ce une ste v arfurile x, y , atunci mult imea M X va d-convex a dac a pentru orice dou a v arfuri x, y M , ea cont ine si toate v arfurile ce apart in tuturor lant urilor de lungime minim a cu extremit a tile n x, y . Se pare c a pentru prima dat a

not iunea de mult ime d-convex a a fost introdus a la nceputul secolului XX de c atre Menger. Aceast a not iune a mai fost formulat a n mod independent de c atre J. de Groot, A. Alexandrov si V. Zalgaller, F. Toranzos, E. Soetens, T. Arhipova si I. Serghienko. Not iunea de d-convexitate n spat iile normate a fost examinat a de c atre R. Benson, J. Calder. Pe grafuri not iunea de d-convexitate a fost pentru prima dat a cercetat a de c atre P. Soltan si Ch. Pris acaru n leg atur a cu solut ionarea unui sir de probleme extremale cu caracter aplicativ. Astfel, datorit a aportului adus n cercetarea acestei direct ii, este recunoscut faptul c a not iunea de d-convexitate este not iunea Menger-Soltan. Un sir de propriet a ti ale mult imilor d-convexe n spat ii metrice si normate pot g asite n monograa lui V. Soltan (Vvedenie v aksiomaticheskuiu teoriu v apuklosti) si n monograa autorilor V. Boltianski si P. Soltan (Combinatornaia geometria razlichin ah classov v apukl ah mnojestv). In teoria grafurilor poate evident iat un spectru larg de probleme, ce se refer a la c autarea caracteriz arilor simple si comode a diferitor clase de grafuri. Rezultate de acest gen sunt criteriul Pontreaghin-Kuratowski de planaritate a grafurilor, caracterizarea grafurilor intervale (Lekkerkerker si Boland), grafurilor triangularizate (G. Dirac), a unigrafurilor (R. T a skevici, A. Cerneak) si a grafurilor cordale (M. Farber). Toate aceste probleme de caracterizare, si nu numai acestea, s-au dovedit a solvabile n termenii d-convexit a tii. Majoritatea lor se refer a la problemele metrice ale teoriei grafurilor. Primul rezultat de acest fel este descris de D. Djokovic si const a n caracterizarea izometric a a subgrafurilor hipercubului. Prin intermediul operat iei de extindere d-convex a a grafurilor si a unor modic ari ale ei, n monograa lui P. Soltan, D. Zambit ichii, Ch. Pris acaru (Extremalin e zadachi na grafah i algoritm ih reshenii) se evalueaz a medianele si quasi-medianele grafurilor. Cu ajutorul unor restrict ii speciale asupra familiei de nvelitori d-convexe ale mult imilor unui graf dat sunt caracterizate grafurile cuburilor n-dimensionale, grafurile Heming nite, grafurile multor poligoane convexe, grafurile interval-regulate de diametrul 2 s.a. Printre grafurile, ce prezint a interes din punct de vedere al convexit a tii, se evident iaz a grafurile d-convex simple si grafurile d-convex quasi-simple. Un graf obi snuit G = (X, U ) se nume ste d-convex quasisimplu dac a el nu cont ine mult imi d-convexe A = X , care s a genereze

un subgraf necomplet. Dac a, n afar a de aceasta, n graf nu exist a triunghiuri, atunci acest graf se nume ste d-convex simplu. Grafurile d-convex simple au fost examinate de c atre mai mult i matematicieni, printre care sunt S. Rao si S. Hebbare, c arora le apart ine rezultatul cu privire la caracterizarea grafurilor d-convex simple planare. Mai t arziu, n lucrarea lui M. Batten, a fost ntreprins a o ncercare de a caracteriza structural mult imea grafurilor d-convex simple arbitrare. Dar rezultatul de baz a al acestei lucr ari s-a dovedit a incorect, ceea ce a fost ilustrat, printr-un contra-exemplu, de c atre S. Cataranciuc. Lipsa unei caracteriz ari generale a mult imilor de grafuri d-convex simple si quasi-simple a permis divizarea si studierea acestor mult imi pe clase. Astfel, n lucr arile lui S. Cataranciuc, V. Soltan, V. Cepoi, au fost determinate si caracterizate clasa grafurilor d-convex simple si d-convex quasi-simple planare, clasa grafurilor d-convex simple bipartite, clasa grafurilor cu v arfuri nedominate s.a. Scopul si obiectivele tezei. Scopul investigat iilor efectuate n tez a rezid a n a obt ine at at noi rezultate teoretice, c at si noi aspecte practice, ce se refer a la c ateva direct ii dependente: a) Studierea grafurilor d-convex simple si quasi-simple neorientate at at pentru a caracteriza aceste mult imi de grafuri c at si pentru a extinde clasele de grafuri de acest gen cunoscute; b) Denirea si studierea grafurilor d-convex simple orientate si studierea relat iei dintre aceste grafuri si grafurile d-convex simple neorientate; c) Determinarea structurii grafurilor d-convex simple, care permite rezolvarea efectiv a a unor probleme practice pe aceste mult imi de grafuri, cum ar problemele de amplasare; Metodele de cercetare. La realizarea lucr arii a fost utilizat aparatul teoriei convexit a tii pe structuri discrete. Au fost folosite metodele de cercetare din teoria grafurilor, algebr a, combinatoric a. Demonstrarea armat iilor din lucrare se face prin utilizarea unor metode generale clasice cum ar : induct ia, deduct ia, abstractizarea, divide si domin a s.a. iunii de Noutatea stiint ic a a rezultatelor obt inute. Cu ajutorul not distant a, care este o semi-metric a reasc a pe grafurile orientate, se denesc mult imile d-convexe n grafuri orientate (not iune ce este n concordant a cu axiomatica teoriei generale a convexit a tii); si grafurile

d-convex simple orientate. S-a obt inut o caracteristic a general a pentru ecare dintre mult imile de grafuri d-convex simple orientate, d-convex simple neorientate si d-convex quasi-simple neorientate. De asemenea, cu ajutorul operat iilor introduse pe aceste mult imi de grafuri, s-a determinat structura unor grafuri de acest gen, ceea ce a permis at at s a se extind a clasele de grafuri cunoscute c at si s a se evident ieze unele grafuri primare, care stau la baza construct iei claselor de grafuri d-convex simple orientate si neorientate. Original este si modul de amplasare a grafurilor d-convex simple planare si d-convex quasi-simple planare n spat iul Euclidian trei-dimensional. Important a teoretic a si valoarea aplicativ a a lucr arii. Teza poart a un caracter teoretic si tine de descrierea grafurilor d-convex simple si quasisimple neorientate. Rezultatele obt inute ncununeaz a cu succes cercet arile efectuate pe parcursul a mai multor decenii a matematicienilor din tar a si de peste hotare. Important a solut ion arii unor probleme cu caracter aplicativ au impus necesitatea studierii grafurilor d-convex simple si quasi-simple neorientate, prin divizarea lor pe clase si punerea n evident a a structurii acestora, datorit a unor operat ii noi introduse. In mod resc, n lucrare se extind rezultatele obt inute pentru grafuri neorientate si pentru cele orientate prin denirea not iunilor de mult ime d-convex a si graf d-convex simplu orientat. Pentru orice graf d-convex simplu neorientat cunoscut, exist a un graf d-convex simplu orientat, care este o orientare a celui init ial, astfel rezult a c a not iunea de graf d-convex simplu orientat reprezint a, n acest sens, o generalizare a not iunii de graf d-convex simplu neorientat. Din acestea rezult a c a se fac noi complet ari at at la teoria general a a convexit a tii, prin introducerea de noi concepte de abstractizare, care scot n evident a un sir de propriet a ti ale grafurilor d-convex simple si ale mult imilor d-convexe pe grafuri, c at si la teoria grafurilor prin depistarea, generalizarea si structurarea unor clase de grafuri noi, ce satisfac anumite propriet a ti de d-convexitate. Cunoa sterea structurii grafurilor d-convex simple si quasi-simple este important a din punct de vedere aplicativ. Lema de la pag. 19 din monograa lui P. Soltan, D. Zambit ichii, Ch. Pris acaru (Extremalin e zadachi na grafah i algoritm ih reshenii), arm a c a pentru unele clase de grafuri mediana este o mult ime d-convex a. Astfel, dac a se cunoa ste c a graful ce st a la baza problemei, care urmeaz a a solut ionat a, este un graf

d-convex simplu, atunci mediana acestui graf va o mult ime format a din dou a v arfuri adiacente sau o mult ime trivial a, mult imile triviale ind: mult imea vid a, mult imile formate dintr-un singur v arf si mult imea tuturor v arfurilor. In procesul studierii modului de amplasare a grafurilor d-convex quasisimple n spat iul Euclidian 3-dimensional s-a obt inut c a orice linie poligonal a nchis a regulat a cu n laturi poate nscris a ntr-un cerc de raz a mai mic a dec at 1, dac a n = 6, si egal a cu 1, dac a n = 6. iilor din tez a au fost Aprobarea rezultatelor. Rezultatele investigat prezentate si discutate la sedint ele seminarului stiint ic Structuri Discrete si Informatic a si conferint e stiint ice: Conferint a Seminarul Itinerar Tiberiu Popoviciu de Ecuat ii Funct ionale, Aproximare si Convexitate, Cluj-Napoca, 26-29.X.2005; Conferint a Internat ional a Modelare Matematic a, Optimizare si Tehnologii Informat ionale, ATIC, 1921.III.2008; Conferint a S tiint ic a Internat ional a, dedicat a anivers arii de 60 de ani USM, 2006. Conferint a Internat ional a a Tinerilor Cercet atori, 2005; Conferint a Internat ional a Integral Equations and Modeling of Applied Problems in memory of univ. prof. V. Zolotarevschi, 20-25.VI. 2005; Conferint a Corpului Didactico-S tiint ic Bilant ul activit a tii stiint ice al USM n anii 2000-2002; Publicat ii. Rezultatele obt inute au fost publicate n analele conferin telor respective, precum si n unele reviste de specialitate, n total 11 lucr ari stiint ice, dintre care 6 articole si 5 teze la conferint e, lista c arora este prezentat a la sf ar situl autoreferatului. Structura tezei. Lucrarea dat a cont ine urm atoarele compartimente: Introducere, trei capitole, Sinteza rezultatelor obt inute, Concluzii si Recomand ari, Bibliograe, Adnotare( n limbile rom an a, englez a si rus a), Cuvinte cheie, n total constituind un volum de 111 pagini. Cuvinte cheie: amplasarea(scufundarea) grafurilor, d-segment neorientat, d-segment orientat, dimensiunea de scufundare, divizor, extindere, generator, graf d-convex simplu neorientat, graf d-convex simplu orientat, graf d-convex quasi-simplu neorientat, graf prim, nvelitoare d-convex a, multiplicarea v arfurilor, mult ime d-convex a, mult ime complet a, mult ime nchis a, slab conex (diluat conex), tare conex (conex forte), transpunerea, v arf anticopie, v arf copie.

II.

CONT INUTUL LUCRARII

In introducere se argumenteaz a actualitatea temei investigate, se face o sintez a a publicat iilor corespunz atoare din literatura de specialitate, se denesc obiectivele cercet arii si se d a o caracteristic a general a a rezultatelor expuse n lucrare. Capitolul I cont ine 8 paragrafe, n care se studiaz a Grafurile dConvex Simple Neorientate si se rezolv a unele probleme de amplasare. Paragraful 1.1 cont ine un sir de concepte preliminare, denit ii, teoreme, descrieri de clase ale altor autori, f ar a de care descrierile ulterioare ar fost greu de imaginat. Paragraful 1.2. Pornind de la unele idei expuse n lucrarea lui M. Batten, se dene ste recursiv o clas a special a G de grafuri neorientate, dup a cum urmeaz a. I. In clasa G sunt toate grafurile G0 = (XG0 , UG0 ), unde: XG0 = {u, v, x1 , x2 , . . . , xn }, n 1, UG0 = {(u, xj ), (v, xj )| j = 1, 2, . . . , n}; II. In baza grafului Gi1 , (i 1) se construie ste graful Gi = (XGi , UGi ): XGi = XGi1 {y1 , y2 , . . . , ym }, m 1, UGi = UGi1 {(a, b) | a, b XGi , si nu ambele din XGi1 , astfel nc at sunt satisf acute condit iile a), b) si c)}; a) Pentru orice v arf yi , exist a dou a v arfuri distincte p, q XGi , astfel nc at yi d conv ({p, q }); b) Pentru orice dou a v arfuri a, b XGi , aate la distant a doi n Gi , exist a dou a v arfuri distincte p, q XGi1 , astfel nc at sunt satisf acute relat iile: 1. p si q sunt diferite de a si b; 2. dGi1 (p, q ) = 2; 3. p, q d conv ({a, b}); c) Graful Gi nu cont ine triunghiuri; III. In G nu sunt alte grafuri, n afar a de grafurile descrise iterativ n I si II. Teorema 1 Un graf G = (X, U ), |X | 3, este d-convex simplu, dac a si numai dac a G G.

Astfel n acest paragraf s-a obt inut o metod a iterativ a de caracterizare a tuturor grafurilor d-convex simple neorientate. Aceast a caracteristic a permite construirea iterativ a a grafurilor d-convex simple oric at de complicate, ns a nu spune prea multe despre structura nemijlocit a a acestor grafuri, cum ar ar ata ele si c at ar de diverse. De aceea, pentru a pune n evident a aceast a structur a, care ar permite ulterior rezolvarea unor probleme aplicative, se va recurge la studierea lor pe clase speciale de grafuri d-convex simple, prin introducerea unor operat ii noi. In Paragraful 1.3. se denesc si studiaz a c ateva operat ii pe mult imea grafurilor d-convex simple neorientate. Fie G1 = (X1 , U1 ) si G2 = (X2 , U2 ) dou a grafuri neorientate si conexe, n care exist a c ate o pereche de v arfuri copii: x1 , x2 n G1 si x 1 = y1 (G1 , G2 ) graful obt inut din G1 si y1 , y 2 n G2 . Se va nota prin Mx 2 = y2 G2 n rezultatul alipirii v arfurilor x1 cu y1 si x2 cu y2 . Teorema 2 Dac a G1 si G2 sunt dou a grafuri d-convex simple, n care exist a c ate o pereche de v arfuri copii x1 , x2 XG1 si y1 , y2 XG2 , x 1 = y1 (G1 , G2 ) este, de asemenea, d-convex simplu. atunci graful G = Mx 2 = y2 Din teorema 2 rezult a c a operat ia M , denit a pe mult imea de grafuri d-convex simple este o operat ie algebric a pe aceast a mult ime de grafuri. De asemenea, s-a obt inut c a operat ia M este operat ie algebric a pe ecare dintre clasele de grafuri d-convex simple cunoscute. Fie c a este dat un graf neorientat G = (X, U ) si un v arf arbitrar v din G. Se formeaz a graful G++ , care se obt ine din graful G, prin ad augarea unui v arf copie pentru v , notat prin v . Dac a G = (X, U ), |X | > 3, este un graf d-convex simplu, atunci G++ este, de asemenea, un graf d-convex simplu. Aceast a operat ie de multiplicare a v arfurilor este algebric a pe ecare dintre clasele cunoscute de grafuri, cu except ia clasei de grafuri d-convex simple planare P , ceea ce este ilustrat n gura 1.

G:

G++ :

Figura: 1.

Fie G = (X, U ) un graf neorientat n care exist a dou a v arfuri copii v1 si v2 . Se va nota prin G graful ce se obt ine din G n rezultatul elimin arii unuia dintre cele dou a v arfuri copii. Dac a G este un graf dconvex simplu, iar v1 , v2 si v3 sunt trei v arfuri copii ale sale, atunci graful G , n care lipse ste unul dintre ele, este d-convex simplu. Rezult a c a, n grafurile d-convex simple neorientate, se poate de eliminat v arfurile copii ale unui v arf v , p astr and pentru v doar o copie si graful obt inut este d-convex simplu. Fie G = (X, U ), |X | 4, un graf neorientat. Se aleg n G patru v arfuri x1 , x2 , y1 si y2 , care sunt dou a c ate dou a neadiacente. x 1 = y1 (G) graful obt inut din G n rezultatul alipirii Se noteaz a prin Wx 2 = y2 v arfurilor x1 cu y1 si x2 cu y2 . Teorema 3 Dac a G = (X, U ), |X | 4, este un graf d-convex simplu, n care exist a dou a perechi de v arfuri copii x1 , x2 si y1 , y2 , care x 1 = y1 (G) este, de satisfac condit ia d(x1 , y1 ) 4, atunci graful H = Wx 2 = y2 asemenea, d-convex simplu. Operat ia W , dintre toate clasele de grafuri d-convex simple cunoscute, este algebric a doar pe clasa A - mult imea tuturor grafurilor, f ar a cicluri de lungimea 3, unde ecare v arf este dominat de un altul. Despre aceast a mult ime de grafuri se cunoa ste c a: Lema 1 Dac a G este un graf din clasa A, atunci G este d-convex simplu de forma G = L(, 0 ), unde este un graf conex ce nu cont ine cicluri de lungimea 3, 0 este atomul lui . Lema 2 Dac a G este un graf d-convex simplu, ce nu cont ine subgrafuri generate de tipul F (gura 2), atunci G A. y2 y1

F :

H :
Figura: 2.

Clasa A era cea mai mare clas a cunoscut a, dup a incluziune, de grafuri d-convex simple neorientate. Paragraful 1.4. Cu ajutorul operat iilor introduse n paragraful precedent se denesc clase noi de grafuri d-convex simple si se extind clasele de grafuri d-convex simple cunoscute.

Deoarece operat ia M este algebric a pe ecare din mult imile de grafuri cunoscute, iar conform lemelor 1 si 2, toate grafurile d-convex simple, ce nu cont in subgrafuri de tipul F (gura 2), sunt din A, rezult a c a o clas a nou a de grafuri d-convex simple ar trebui s a cont in a numai grafuri ce-l cont in pe F , n calitate de subgraf, si v arfuri ce nu sunt dominate, cel put in unul. Insu si graful F nu este d-convex simplu, iar graful H (gura 2) este un graf d-convex simplu ce nu este din clasa A. imea tuturor grafurilor, care pot Se noteaz a prin C [G]M - mult obt inute din graful G si grafurile mult imii C , prin aplicarea operat iei M de un num ar nit de ori. Aceast a mult ime se nume ste extinderea clasei C prin graful G, n raport cu operat ia M . Astfel, poate format a extinderea clasei A prin graful H (gura 2). Se obt ine A A[H ]M , deci clasa A[H ]M este mai mare dec at toate clasele de grafuri d-convex simple cunoscute. Graful H , ns a, nu este unicul graf care poate forma extinderi de grafuri, si oricare alt graf, care satisface acelora si propriet a ti, (nu este din A si are o pereche de v arfuri copii) poate genera mpreun a cu clasa A alte extinderi. Datorit a operat iei de multiplicare a v arfurilor, condit ia existent ei perechilor de v arfuri copii poate eliminat a. Se poate, de asemenea, forma extinderea extinderii acestor clase de grafuri, form and astfel clase de grafuri si mai mari. Se noteaz a prin C [ ]- mult imea tuturor grafurilor, care pot obt inute din grafurile mult imii si grafurile clasei C , prin aplicarea operat iilor M , W , precum si a operat iilor de multiplicare si decrementare a v arfurilor, de un num ar nit de ori, se nume ste extinderea clasei C prin mult imea . Astfel datorit a operat iei M si W se pot forma noi si noi grafuri dconvex simple, care vor din ce n ce mai voluminoase. In acest caz apare si problema invers a, a simplic arii lor. De asemenea, prezint a interes problema c aut arii unor grafuri primare, din care apoi, cu ajutorul operat iilor descrise n aceast a lucrare, s a se formeze restul grafurilor dconvex simple. Fie G = (X, U ) un graf d-convex simplu. Graful G0 = (X0 , U0 ) se nume ste originalul grafului G, dac a G0 se obt ine din G n urma elimin arii tuturor v arfurilor copii, astfel nc at s a e satisf acute condit iile: a) n G0 oricare v arf are cel mult o copie; b) dac a v arful v are o copie n G, atunci acest v arf are o copie si n graful G0 . Orice graf d-convex simplu G, are un singur original si el este d-convex simplu.

Denit ia 1 Se va spune c a graful d-convex simplu original G se divide, sau este divizibil n raport cu operat ia M , dac a exist a dou a grafuri acest caz d-convex simple G1 si G2 , astfel nc at G = M (G1 , G2 ). In grafurile G1 si G2 se numesc divizorii grafului G. Denit ia 2 Graful d-convex simplu original G se nume ste M-prim, sau prim n raport cu operat ia M , dac a el nu este divizibil n raport cu operat ia M . Teorema 4 Graful d-convex simplu original G este divizibil n raport cu operat ia M dac a si numai dac a n G exist a o pereche de v arfuri copii z1 si z2 , care este o mult ime de articulat ie a grafului G. Graful H (gura2) este un graf M -prim, deoarece unica pereche de v arfuri copii y1 , y2 nu este o mult ime de articulat ie a acestui graf. E nevoie de ment ionat faptul c a grafurile G1 si G2 , obt inute n rezultatul diviz arii unui graf d-convex simplu original G, nu sunt neap arat originale sau M-prime. Dac a grafurile originale, a ec aruia dintre ele, vor supuse iar a si descompunerii, si acest proces va continuat p an a se vor obt ine numai grafuri originale M-prime atunci se va obt ine descompunerea grafului init ial G n grafuri M-prime si aceast a descompunere este unic a. Denit ia 3 Se spune c a graful d-convex simplu original H se divide, sau este divizibil n raport cu operat ia W , dac a exist a un graf d-convex simplu G, n care exist a dou a perechi de v arfuri copii x1 , x2 si y 1 , y 2 , x 1 = y1 (G). astfel nc at H = Wx 2 = y2 Denit ia 4 Graful d-convex simplu original H se nume ste W-prim, sau prim n raport cu operat ia W , dac a H nu este divizibil n raport cu operat ia W . Se veric a nemijlocit c a graful H (gura 2) este un graf W -prim. a Denit ia 5 Graful d-convex simplu original H se nume ste prim, dac H este M -prim si W -prim. Fie c a se noteaz a prin B - mult imea tuturor grafurilor prime din G \A, prin B1 - acele grafuri din B, care au cel put in o pereche de v arfuri copii, iar prin B2 - se noteaz a restul grafurilor din B, adic a acele grafuri, n

care nu exist a nici o pereche de v arfuri copii. Este adev arat a inegalitatea B1 = deoarece graful H B1 (gura 2). Se va ar ata acum c a B2 = . Pentru aceasta se construiesc grafurile Jk = (Xk , Uk ), k N, unde Xk = {z1 , z2 , z3 , z4 , z5 , z6 , x1 , y1 , x2 , y2 , . . . , xk , yk }, Uk = {(z1 , z4 ); (z1 , z5 ); (z2 , z5 ); (z2 , z6 ); (z3 , z4 ); (z3 , z6 )} {(xi , z4 ); (xi , z5 ); (xi , z6 ) | i {1, 2, . . . , k}} {(yi , z1 ); (yi , z2 ); (yi , z3 ) | i {1, 2, . . . , k}}, a se vedea gura 3. z1 y1 z1 y1 y2 x1 x1 z5 z4 x2 z5 J2 : J1 : z4 z3 z6 z2 yk z3 z4 xk z6 z1 x1 x2 z3 y1 z5 z2 y2 z6 z2

Jk :

Figura: 3. Se veric a nemijlocit c a grafurile Jk , k N sunt d-convex simple si c a nici un v arf al acestui graf nu este dominat de un altul, ceea ce implic a c a nu exist a nici o pereche de v arfuri copii, rezult a {J k , k N } B 2 . Astfel s-a obt inut B2 = .

Figura: 4.

Din modul de denire a mult imii B rezult a c a este adev arat a relat ia: A[B] = A[B1 ] B2 = G ; Aceast a egalitate este destul de aproape de scopul de a caracteriza structural mult imea grafurilor d-convex simple G , scop care ar fost n ntregime atins, dac a s-ar g asi un mod de a descrie toate grafurile mult imii B. La prima vedere, s-ar p area c a toate grafurile mult imii B sunt grafuri d-convex simple bipartite. Deoarece toate grafurile descrise p an a acum sunt bipartite, iar din teorema de la pag. 134 din monograa lui V. Soltan (Vvedenie v aksiomaticheskuiu teoriu v apuklosti) rezult a c a un graf d-convex simplu nebipartit, cu ciclul minim de lungimea impar a p, are n calitate de subgraf generat graful L2 (Cp ). S-a dovedit, ns a, c a mult imea de grafuri B nu este o submult ime a mult imii de grafuri d-convex simple bipartite, un graf nebipartit din aceast a mult ime ind graful din gura 4, care are toate v arfurile nedominate, deci nici o pereche de v arfuri copii, ceea ce implic a c a acest graf este prim. Paragraful 1.5. Not iunile de nchidere si completitudine n raport cu operat iile introduse sunt denite. Sunt date mult imile de grafuri complete minimale pentru mult imea grafurilor d-convex simple planare si pentru mult imea de grafuri cu v arfuri nedominate. Se va nota prin [ ]M - nchiderea mult imii n raport cu operat ia M , iar prin [ ] - nchiderea mult imii prin aplicarea operat iilor M , W si inversele lor, precum si operat iilor de incrementare si decrementare a v arfurilor. Denit ia 6 Mult imea se nume ste complet a n clasa C , n raport cu a [ ]M = C si complet a n clasa C dac a [ ] = C . operat ia M , dac Problema propus a este g asirea mult imilor de grafuri complete, cu un num ar minim de elemente, pentru ecare dintre clasele de grafuri cunoscute, inclusiv pentru mult imea tuturor grafurilor d-convex simple G . Grafurile, unei astfel de mult imi, se vor numi generatori pentru clasa dat a. Fie P3 graful lant , format din trei v arfuri si dou a muchii. Acest graf este d-convex simplu planar, care are o singur a pereche de v arfuri copii, care mai sunt si suspendate.

Teorema 5 Sunt adev arate urm atoarele relat ii: 1. [P3 ]M {K1 , K2 } = P ; 2. [P3 ] {K1 , K2 } = A; Paragraful 1.6. Fie G = (X1 , X2 ; U ) un graf d-convex simplu bipartit, unde |X1 | = k, |X2 | = m si |U | = p. Conform lucr arilor lui S. Cataranciuc este adev arat a relat ia p 2 (k + m) 4. Dar, a sa cum orice graf bipartit complet este si d-convex simplu, rezult a p k m. Teorema 6 Pentru orice trei numere nenule k, m, p N, care satisfac condit ia 2 (k + m) 4 p k m, exist a un graf d-convex simplu bipartit G = (X1 , X2 ; U ), cu parametrii |X1 | = k, |X2 | = m si |U | = p. Paragraful 1.7 In acest paragraf sunt studiate problemele ce tin de distant a, care, n acest caz, s-au redus la rezolvarea lor pe componente, datorit a faptului c a se cunoa ste structura grafurilor init iale. Fie G un graf conex arbitrar, ce nu cont ine cicluri de lungimea trei. Atunci graful L(G, G0 ) este un graf d-convex simplu, unde G0 este atomul lui G. Teorema 7 Dac a G este un graf conex ce nu cont ine cicluri de lungimea 3, iar L(G, G0 ) graful d-convex simplu obt inut din G, atunci: 1. r [L(G, G0 )] = r [G]; 2. d[L(G, G0 )] = d[G]; 3. c[L(G, G0 )] = c[G] {x G0 | x este copia unui v arf din c[G]}. Paragraful 1.8. cont ine amplasarea grafurilor d-convex simple planare n R3 . Se zice c a graful G = (X, U ) este scufundat (realizat, amplasat) n metrica spat iului (X ; ), dac a exist a o aplicat ie : X X , astfel nc at orice dou a v arfuri adiacente x, y n G au n calitate de imagini dou a elemente (x) si (y ) din X , care sunt la distant a unu. Cu alte cuvinte, v arfurile adiacente ale grafului G s-au transformat n elemente la distant a 1 a spat iului X . Dimensiunea minimal a a spat iului Euclidian, n care poate scufundat graful G se nume ste dimensiunea de amplasare(scufundare) grafului G si se noteaz a prin gim G. Toate grafurile d-convex simple cu num arul de v arfuri n < 5 sunt desenate n gura 5. Dimensiunea grafului K1 este gim K1 = 0, iar

a grafurilor K2 si P3 este gim K2 = 1, gim P3 = 1, deoarece aceste grafuri pot realizate pe dreapt a. Dimensiunea grafurilor K3 si C4 este gim K3 = gim C4 = 2, indc a aceste grafuri pot amplasate n plan.

Figura: 5. K1 , K2 , P3 , K3 si C4 = K2, 2 respectiv. Teorema 8 Dac a G = (X, U ), |X | 5, este un graf a d-convex simplu planar, atunci gim G = 3. Aici este, de asemenea, descris algoritmul de scufundare a grafurilor ment ionate n R3 . Capitolul II cont ine 4 paragrafe, n care se studiaz a Grafurile dConvex Quasi-Simple Neorientate si se rezolv a unele probleme de amplasare. Paragraful 2.1 cont ine un sir de concepte preliminare, necesare explicat iilor ulterioare. De asemenea, n acest paragraf se dene ste recursiv q o clas a special a G de grafuri neorientate dup a cum urmeaz a: I. In clasa G q sunt toate grafurile G0 = (XG0 , UG0 ), unde: XG0 = {u, v, x1 , x2 , . . . , xn }, n 1, UG0 = {(u, xj ), (v, xj )| j = 1, 2, . . . , n} {orice mult ime de muchii (xj , xk ), j = k, de care este nevoie}; II. In baza grafului Gi1 , (i 1) se construie ste graful Gi = (XGi , UGi ): XGi = XGi1 {y1 , y2 , . . . , ym }, m 1, UGi = UGi1 {(a, b) | a, b XGi , si nu ambele din XGi1 , astfel nc at sunt satisf acute condit iile a) si b)}; a) Pentru orice v arf yi , exist a dou a v arfuri distincte p, q XGi , astfel nc at yi d conv ({p, q }); b) Pentru orice dou a v arfuri a, b XGi , aate la distant a doi n Gi , exist a dou a v arfuri distincte p, q XGi1 , astfel nc at: 1. p si q sunt diferite de a si b; 2. dGi1 (p, q ) = 2; 3. p, q d conv ({a, b});

III. In G q nu sunt alte grafuri, n afar a de grafurile descrise iterativ n I si II. Teorema 9 Un graf neorientat G = (X, U ), G = Kn , n N, este d-convex quasi-simplu, dac a si numai dac a G Gq. Paragraful 2.2. Se introduc operat iile M , de incrementare si decrementare a v arfurilor si operat ia W , care au fost denite deja pentru grafurile d-convex simple, asupra mult imii de grafuri d-convex quasi-simple. Operat ia M este algebric a pe mult imea grafurilor d-convex quasi-simple. Urm atoarea teorem a permite multiplicarea v arfurilor n aceast a mult ime de grafuri. Teorema 10 Dac a G = (X, U ) este un graf d-convex quasi-simplu, cu 2 n 1 muchii, atunci G++ este, de asemenea, n > 3 v arfuri si m < n 2 un graf d-convex quasi-simplu. Urm atoarea teorem a permite operat iei W s a act ioneze ntr-un graf d-convex simplu, asupra dou a perechi de v arfuri copii aate la distant a cel put in 3, unele de altele, pe c and, conform teoremei 3, n grafurile dconvex simple, acest lucru este posibil doar asupra perechilor de v arfuri copii, ce se a a la o distant a nu mai mic a dec at 4. Teorema 11 Dac a G = (X, U ), |X | 4, este un graf d-convex quasisimplu, n care exist a dou a perechi de v arfuri copii x1 , x2 si y 1 , y 2 , x 1 = y1 (G) este, care satisfac condit ia d(x1 , y1 ) 3, atunci graful H = Wx 2 = y2 de asemenea, d-convex quasi-simplu. Paragraful 2.3 cont ine studierea pe clase a mult imii de grafuri dconvex quasi-simple. Fie c a se noteaz a prin P q - mult imea tuturor grafurilor d-convex quasi-simple planare, iar prin Aq = {Lk (G) | G este un graf conex, k N, k > 1}. Fie G = (X, U ) un graf neorientat cu n v arfuri, X = {x1 , x2 , . . . , xn }. Cu ajutorul acestui graf se formeaz a un graf nou, notat prin G+2 = (X +2 , U +2 ), n modul urm ator: X +2 = X {u, u }, U +2 = U {(u, xi ); ( u, xi ) | i = 1, 2, . . . , n}. Astfel graful G+2 are cel put in o pereche de v arfuri copii u, u . Dac a graful G este un graf vid G = On , atunci graful G+2 este un graf dconvex simplu, iar dac a G si deci are cel put in o muchie, de = On ,

exemplu (x1 , x2 ) U , atunci graful G+2 cont ine cel put in dou a cicluri de lungimea trei c = [u, x1 , x2 , u], c = [ u, x1 , x2 , u ], ceea ce nseamn a c a graful G+2 nu poate d-convex simplu. Teorema 12 Fie G = (X, U ) un graf neorientat arbitrar, atunci G+2 este un graf d-convex quasi-simplu. Se introduc analogic not iunile de graf quasi-simplu divizibil, M -prim, W -prim, original. Este adev arat a urm atoarea teorem a, care este analogic a cu teorema respectiv a pentru grafuri d-convex simple. Teorema 13 Graful d-convex quasi-simplu original G este divizibil n raport cu operat ia M , dac a si numai dac a n G exist a o pereche de v arfuri copii z1 si z2 , care este o mult ime de articulat ie a grafului G. Descompunerea unui graf d-convex quasi-simplu n grafuri M-prime este unic a. Se noteaz a prin J = {G+2 | G este un graf conex}. Orice graf din mult imea J este prim n raport cu operat ia M . Pentru orice graf neorientat G = (X, U ), graful G+2 [J ]q M. Dac a se noteaz a prin Pn graful lant cu n-v arfuri, iar prin Cn graful +2 +2 ciclu cu n-v arfuri, n N, atunci mult imea [{Pn | n N}]q M {Cn | n N} - descrie toate grafurile mult imii P q , cu except ia celor care n R au o muchie ce une ste un v arf suspendat cu unul nesuspendat din T . Este adev arat a urm atoarea teorem a, care determin a graful generator pentru clasa Aq . Teorema 14 Este adev arat a urm atoarea relat ie: [K2, 2 ]q = [Aq ]q . a c a A [J ]q si Aq [J ]q . A sa cum grafurile P3 , K2, 2 [J ]q M rezult Se ment ioneaz a c a cea mai mare mult ime de grafuri d-convex quasisimple cunoscut a, care au structura transparent a este: [J P q B]q {Kn | n N}. In Paragraful 2.4 se studiaz a problema calcul arii dimensiunii de scufundare grafurilor d-convex quasi-simple planare P q . Este cunoscut faptul c a orice graf d-convex simplu este si d-convex quasi-simplu. Toate grafurile d-convex quasi-simple cu |X | < 5 sunt grafurile din gura 5 si 6. Dimensiunea de scufundare a grafurilor din gura 6 este 2 si 3 respectiv.

Figura: 6. Teorema 15 Dac a G = (X, U ), |X | > 4, G = Q6 (gura 7), este un graf d-convex quasi-simplu planar, atunci gim G = 3. x

Q6 :
x Figura: 7. Aici este, de asemenea, descris algoritmul de scufundare a grafurilor ment ionate n R3 . Capitolul III cont ine 3 paragrafe, n care se denesc si se studiaz a Grafurile d-Convex Simple Orientate. Paragraful 3.1. Fie D (x, y ) familia tuturor drumurilor din G ce leag a v arfurile x si y . Lungimea celui mai scurt drum din D (x, y ) se nume ste distant a dintre v arfurile x si y si se noteaz a prin d(x, y ). Astfel d(x, y ) = minDD(x, y) {l(D )}. In cazul c and ntre dou a v arfuri x, y X nu exist a drum care le leag a, se va considera c a d(x, y ) = . Astfel introdus a not iunea de distant a nu posed a proprietatea comutativ a, adic a, la general vorbind, d(x, y ) = d(y, x). Distant a este o funct ie d : X X N, ce posed a propriet a tile: 1. d(x, y ) 0, pentru oricare dou a v arfuri x, y X , si d(x, y ) = 0 dac a si numai dac a x = y; 2. d(x, y ) d(x, z )+ d(z, y ), pentru oricare trei v arfuri x, y, z X . Astfel denit a funct ia de distant a d : X X N este o pseudometric a n graful orientat G. Mult imea x, y = {z X | d(x, z ) + d(z, y ) = d(x, y )} se nume ste d-segment orientat de la x spre y . Not iunea de d-segment orientat x, y are sens doar n cazul c and n graful G exist a cel put in un drum ce leag a x cu y . Din aceste considerente, n continuare se vor studia doar grafuri conexe forte.

Denit ia 7 Mult imea A X se nume ste d-convex a n graful G = (X, U ), dac a pentru orice x, y A, luate n ordinea indicat a, are loc relat ia x, y A. Conform denit iei 7 orice graf orientat G = (X, U ) cont ine mult imi d-convexe. Astfel orice mult ime A, de cardinal |A| = 0 sau |A| = 1, este d-convex a n G. Intr-un graf orientat arbitrar mult imile x, y si y, x nu neap arat coincid. Fie A o submult ime arbitrar a de v arfuri din graful G = (X, U ). Conform denit iei 7, dac a A este o mult ime d-convex a, atunci ambele d-segmente orientate x, y si y, x apart in mult imii A. Mult imea x, y y, x cont ine v arfurile tuturor contururilor de lungime minim a, care trec prin x si y care, de asemenea, apart in mult imii A. Lema 3 Dac a A si B sunt dou a mult imi d-convexe ale unui graf orientat G = (X, U ), atunci intersect ia lor A B este, de asemenea, o mult ime d-convex a n G. Prin analogie cu varianta clasic a a not iunii de nvelitoare d-convex a, n cazul grafurilor orientate se dene ste urm atoarea not iune. Denit ia 8 Intersect ia tuturor mult imilor d-convexe ale unui graf orientat G = (X, U ), ce cont in o submult ime de v arfuri B X , se imii B si se noteaz a prin nume ste nvelitoare d-convex a a mult d-conv(B). In baza denit iei 8, rezult a c a n cazul studierii nvelitoarei d-convexe, sunt adev arate relat iile: 1. d conv () = ; 2. d conv ({x}) = {x}; 3. d conv (X ) = X ; 4. A d conv (A); 5. d conv (d conv (A)) = d conv (A). Datorit a relat iilor ment ionate 1 5, se poate de spus c a not iunea de dconvexitate pentru cazul grafurilor orientate se ncadreaz a n axiomatica teoriei generale a convexit a tii.

Denit ia 9 Graful orientat si conex forte G = (X, U ) se nume ste a nu cont ine mult imi d-convexe A X , astfel d-convex simplu dac nc at 1 < |A| < |X |. Din denit ie rezult a c a ntr-un graf d-convex simplu orientat, cu cel put in trei v arfuri, ntre orice dou a v arfuri poate exista doar unul dintre cele dou a arce posibile. Aceasta nseamn a c a toate grafurile d-convex simple sunt antisimetrice. Teorema 16 Urm atoarele armat ii sunt echivalente: 1. G = (X, U ) este un graf d-convex simplu orientat; 2. d conv ({x, y }) = X , pentru orice 2 v arfuri distincte x, y X ; 3. d conv ({x, y }) = X , pentru orice 2 v arfuri adiacente x, y X . Se consider a urm atoarea clas a special a de grafuri orientate D, denit a recursiv dup a cum urmeaz a: I. In clasa D sunt toate grafurile G0 = (XG0 , UG0 ), unde: XG0 = {x1 , x2 , . . . , xn }, n 3, UG0 = {(xn , x1 )} {(xi , xi+1 )| i = 1, 2, . . . , n 1}, adic a G0 este un contur elementar cu n v arfuri; II. In baza grafului Gi1 , (i 1) construim graful Gi = (XGi , UGi ): XGi = XGi1 {y1 , y2 , . . . , ym }, m 1, UGi = UGi1 {(a, b) | a, b XGi , si nu ambele din XGi1 , astfel nc at sunt satisf acute condit iile a), b)}; a) Pentru orice v arf yi , exist a dou a v arfuri distincte p, q XGi , astfel nc at yi d conv ({p, q }); a dou a b) Pentru orice dou a v arfuri adiacente a, b XGi , exist v arfuri distincte p, q XGi1 , astfel nc at: 1. p, q d conv ({a, b}); 2. dGi1 (p, q ) = dGi (p, q ); 3. dGi1 (q, p) = dGi (q, p); III. In D nu sunt alte grafuri, n afar a de grafurile descrise iterativ n I si II.

Teorema 17 Un graf orientat si conex forte G = (X, U ), |X | 3 este d-convex simplu, dac a si numai dac a G D. Acesat a teorem a descrie iterativ toate grafurile d-convex simple orientate. Dar, ca si n cazul grafurilor d-convex simple neorientate, pantru a pune n evident a structura acestor grafuri, care ar permite ulterior rezolvarea unor probleme aplicative precum si a stabili leg atura dintre grafurile d-convex simple orienatte si cele neorienatte, se va recurge la studierea lor pe clase speciale de grafuri d-convex simple, prin introducerea acelora si operat ii M, W, de incrimentare si decrementarte a v arfurilor, si a operat iilor L si de transpunere. Paragraful 3.2. Fie G1 = (X1 , U1 ) si G2 = (X2 , U2 ) dou a grafuri orientate, n care s-a ales c ate o pereche de v arfuri neadiacente: x1 , x2 n G1 si y 1 , y 2 n G2 . Prin analogie cu cazul grafurilor neorientate, se x 1 = y1 (G1 , G2 ) graful obt inut din G1 si G2 n rezultatul va nota prin Mx 2 = y2 alipirii v arfurilor x1 cu y1 si x2 cu y2 . Fie G = (X, U ) un graf orientat si un v arf arbitrar x din X . Se va nota prin: + (x) = {y X | (x, y ) U } si (x) = {y X | (y, x) U } mult imea succesorilor v arfului x si mult imea predecesorilor lui respectiv. V arful, care nu are predecesori, se va numi v arf surs a, iar v arful, care nu are succesori v arf destinat ie. Se va nota prin P (p, q ; r ), r > 0, graful orientat n care este xat un v arf surs a p, un v arf destinat ie q si care satisface condit iile: 1. n P exist a drumuri ce leag a v arful p cu v arful q ; 2. orice v arf si orice arc din P apart ine cel put in unui drum ce leag a p si q ; 3. toate drumurile, ce leag a v arfurile p si q , au aceea si lungime r > 0; 4. alte v arfuri sau arce n P nu sunt. In urm atoarea gur a este desenat un graf de acest fel:

P (p, q ; 3)p:
Figura: 8.

Teorema 18 Pentru orice dou a grafuri P1 (p1 , q1 ; r1 ) si P2 (p2 , q2 ; r2 ), p1 =q2 (P1 , P2 ) este d-convex simplu. graful G = Mq 1 = p2 Teorema 19 Dac a H = (XH , UH ) este un graf d-convex simplu orientat, n care exist a o pereche de v arfuri x1 , x2 , astfel nc at dH (x1 , x2 ) = x1 =p = r > 1, atunci pentru orice graf P (p, q ; r ) graful G = Mx (H, P ) 2 =q este d-convex simplu. Teorema 20 Dac a G1 si G2 sunt dou a grafuri d-convex simple, n care si y 1 , y 2 exist a c ate o pereche de v arfuri neadiacente x1 , x2 XG1 iile dG1 (x1 , x2 ) = dG2 (y1 , y2 ) si dG1 (x2 , x1 ) = XG2 , care satisfac condit x 1 = y1 (G1 , G2 ) este, de asemenea, = dG2 (y2 , y1 ), atunci graful G = Mx 2 = y2 d-convex simplu. Din teorema 20 rezult a c a operat ia M , denit a pe mult imea de grafuri d-convex simple orientate, este o operat ie algebric a pe aceast a mult ime de grafuri. Denit ia 10 Dou a v arfuri u si v ale unui graf G = (X, U ) se numesc v arfuri copii n G, dac a se respect a egalit a tile: + (u) = + (v ) si condit (u) = (v ). In iile c and: + (u) = (v ) si (u) = + (v ), v arfurile u si v se numesc v arfuri anticopii. Fie c a este dat un graf d-convex simplu orientat G = (X, U ) si un v arf arbitrar v din G. Se formeaz a graful G++ , care se obt ine din graful G, prin ad augarea unui v arf copie pentru v , care se noteaz a prin v . Teorema 21 Dac a G = (X, U ), X 3, este un graf d-convex simplu, atunci G++ este, de asemenea, un graf d-convex simplu. Din teorema 21 rezult a c a n grafurile d-convex simple orientate, ca si n cele neorientate, orice v arf poate multiplicat, de un num ar arbitrar de ori, f ar a a pierde proprietatea de d-convexitate a grafului init ial, adic a graful obt inut va de asemenea d-convex simplu. Fie c a este dat un graf d-convex simplu orientat G = (X, U ) si un v arf arbitrar v din G, care posed a proprietatea c a conturul de lungime minim a ce trece prin v este de lungimea 4. Se formeaz a graful G+ , care se obt ine din graful G, prin ad augarea unui v arf anticopie pentru v , care se noteaz a prin v .

Teorema 22 Dac a G = (X, U ), X 3, este un graf d-convex simplu, iar v un v arf din G, astfel nc at conturul de lungime minim a ce trece prin v este de lungimea 4, atunci graful G+ este, de asemenea, un graf d-convex simplu. Fie c a este dat un graf d-convex simplu orientat G = (X, U ), n care exist a dou a v arfuri copii v1 si v2 . Se va nota prin G graful ce se obt ine din graful G n rezultatul elimin arii a unuia dintre cele dou a v arfuri copii. Teorema 23 Dac a G este un graf d-convex simplu, iar v1 , v2 si v3 sunt trei v arfuri copii ale sale, atunci graful G , n care lipse ste unul dintre ele, este, de asemenea, d-convex simplu. Teorema 24 Dac a G este un graf d-convex simplu, iar v un v arf al lui, care are o copie v si o anticopie v , si satisface condit ia d(v, v ) = 3, atunci graful G , n care lipse ste v arful v , este, de asemenea, dconvex simplu. Din teoremele 23 si 24 rezult a c a n grafurile d-convex simple orientate, la fel ca si n grafurile d-convex simple neorientate, se poate de eliminat v arfurile copii ale unui v arf v , p astr and pentru v doar o copie sau o anticopie, si graful obt inut va la fel d-convex simplu. Fie G = (X, U ) un graf orientat. Se formeaz a graful Gt = (X, U t ), care se obt ine din graful G, prin reorientarea tuturor arcelor sale. Astfel matricea de adiacent a a grafului Gt este transpusa matricei de adiacent a a grafului G. Teorema 25 Dac a G este un graf d-convex simplu orientat, atunci graful Gt este, de asemenea, d-convex simplu. Fie G = (X, U ), |X | 4, un graf orientat. Se aleg n G patru v arfuri x1 , x2 , y1 si y2 , care sunt dou a c ate dou a neadiacente. Se va nota prin x 1 = y1 (G) graful obt inut din G n rezultatul alipirii v arfurilor x1 cu y1 Wx 2 = y2 si x2 cu y2 . Teorema 26 Dac a G = (X, U ), |X | 4, este un graf d-convex simplu, n care exist a patru v arfuri x1 , x2 , y1 si y2 , care satisfac condit iile: 1. v arfurile x1 , x2 , y1 si y2 sunt dou a c ate dou a neadiacente;

2. d(x1 , x2 ) = d(y1 , y2 ), d(x2 , x1 ) = d(y2 , y1 ); 3. min{d(x1 , y2 ), d(y1 , x2 )} d(x1 , x2 ); 4. min{d(y2 , x1 ), d(x2 , y1 )} d(x2 , x1 ); 5. min{d(x1 , y1 ), d(y1 , x1 ), d(x2 , y2 ), d(y2 , x2 )} d(x1 , x2 )+ d(x2 , x1 ),
x 1 = y1 (G) este, de asemenea, d-convex simplu. atunci graful H = Wx 2 = y2

Graful orientat G = (X, U ) se nume ste slab conex sau diluat conex, dac a orice dou a v arfuri ale sale sunt unite printr-un lant . Se va deni, pentru grafurile orientate, o operat ie special a, notat a prin L2 , care de fapt se dene ste n mod analogic cazului grafurilor neorientate (gura 9).

G:

L2(G) :

Figura: 9. Teorema 27 Dac a G este un graf orientat, diluat conex, antisimetric si f ar a triunghiuri, atunci graful L2 (G) este un graf d-convex simplu. In Paragraful 3.3 se stabile ste relat ia dintre grafurile d-convex simple orientate si cele d-convex simple neorienatate. Fie G = (X, U ) un graf neorientat. Aceasta nseamn a c a el poate privit ca un graf orientat, complet simetric, unde ecare muchie u = (x, y ) din U este considerat a ca dou a arce (x, y ) si (y, x). Dac a se elimin a din ecare muchie a grafului G unul si numai unul dintre aceste dou a arce, atunci graful obt inut este antisimetric, care se va numi orientarea grafului init ial G si se va nota prin G. Desigur c a, n dependent a de arcele care sunt eliminate, pentru graful G, se pot obt ine mai multe orient ari ale sale. Fie A clasa de grafuri d-convex simple neorientate, cu v arfuri nedominate.

Teorema 28 Dac a G este un graf d-convex simplu neorientat din clasa A, atunci exist a cel put in o orientare a lui G, care este un graf dconvex simplu orientat. Din demonstrat ia acestei teoreme, se obt ine c a dac a G este un graf d-convex simplu neorientat din clasa A, iar G este orientarea lui dconvex simpl a construit a n demonstrat ia teoremei 28, atunci n G orice v arf, care are o copie n G, are o anticopie n G. A sadar, perechile de v arfuri copii din G, au devenit perechi de v arfuri anticopii n G. Aceasta nseamn a c a aceste grafuri pot participa n operat iile M si W cu orice graf d-convex simplu orientat, care are o pereche de v arfuri anticopii. Grafurile d-convex simple orientate din gura 10 sunt orient arile dconvex simple ale grafurilor J1 , J2 si Jk , k N, din din gura 3, care se vor nota prin J1 , J2 si Jk respectiv. Din construct ia orient arii grafului Jk , k N, se obt ine c a conturul minim ce trece prin orice v arf este de lungimea 4, deci conform teoremei 22, ec arui v arf i se poate de ad augat o anticopie, astfel nc at grafurile obt inute vor , de asemenea, d-convex simple si deci vor putea participa n operat iile M , W , pentru a forma alte grafuri. z1 y1 z1 y1 y2 x1 x1 z5 z4 x2 z5 J1 : z4 J2 : z3 z6 z2 yk z3 z4 xk z6 z1 x1 x2 z3 y1 z5 z2 y2 z6 z2

Jk :

Figura: 10. In gura 11 este o orientare a grafului d-convex simplu prim nebipartit din gura 4. In acest mod, s-au obt inut acele orient ari d-convex simple ale tuturor grafurilor d-convex simple neorientate prime, care au fost descrise n aceast a lucrare, care pot participa n operat iile M si W , pentru a putea obt ine din ele, cu ajutorul acestor operat ii asupra grafurilor dconvex simple orientate, orient arile d-convex simple a tuturor grafurilor d-convex simple neorientate, care nu sunt prime.

Astfel, rezult a c a toate grafurile d-convex simple neorientate G, structura c aruia este cunoscut a, are cel put in o orientare G, care este un graf d-convex simplu orientat. Aceasta nseamn a c a mult imea grafurilor d-convex simple orientate cont ine, n acest sens, mult imea grafurilor d-convex simple neorientate cunoscute.

Figura: 11.

III.

SINTEZA REZULTATELOR OBT INUTE

Rezultatele obt inute tin de extinderea teoriei d-convexit a tii n cazul structurilor discrete, prezentate at at prin grafuri neorienatate c at si grafuri orientate. Sinteza rezultatelor pe capitole este urm atoarea: Capitolul I: In 1. S-a obt inut caracteristica general a, printr-o metod a iterativ a, a mult imii de grafuri d-convex simple neorientate; 2. S-au denit o operat ie algebric a binar a si trei operat ii algebrice unare pe mult imea grafurilor d-convex simple neorientate, cu scopul de a pune n evident a structura acestor grafuri, ceea ce permite rezolvarea ecient a a multor probleme aplicative; 3. S-au extins clasele de grafuri d-convex simple cunoscute, cu ajutorul operat iilor introduse; 4. Pentru clasa grafurilor d-convex simple planare si clasa de grafuri cu v arfuri nedominate, s-au g asit mult imea complet a de grafuri, care, pentru ecare din ele, s-a dovedit a cont ine c ate un singur element, doar c a n raport cu operat ii diferite. 5. S-a demonstrat teorema de existent a a grafurilor d-convex simple bipartite cu num arul de v arfuri si muchii xate; 6. S-a demonstrat c a problemele de amplasare a centrelor, de calculare a razei si diametrului, pentru grafurile de forma L(G, G0 ), se reduc la acelea si probleme n graful G; 7. S-a depistat dimensiunea grafurilor d-convex simple planare si s-a descris modul de amplasare a lor n spat iul de dimensiunea respectiv a; 8. S-a elaborat algoritmul de amplasare a grafurilor d-convex simple planare n spat iu; Capitolul II: In 1. S-a obt inut caracteristica general a, printr-o metod a iterativ a, a mult imii de grafuri d-convex quasi-simple neorientate;

2. S-au denit pe grafurile d-convex quasi-simple toate operat iile definite asupra grafurilor d-convex simple si descris condit iile n care ele pot aplicate; 3. S-au denit clase noi de grafuri d-convex quasi-simple, cu ajutorul operat iilor introduse, iar pentru unele din ele s-a depistat mult ime de generatori; 4. S-a depistat dimensiunea grafurilor d-convex quasi-simple planare si s-a descris modul de amplasare a lor n spat iul de dimensiunea respectiv a; 5. S-a elaborat algoritmul de amplasare a grafurilor d-convex quasisimple planare n spat iu; Capitolul III: In 1. S-au denit mult imile d-convexe ntr-un graf orientat arbitrar, not iune ce nu contravine teoriei generale a convexit a tii; 2. S-a denit graful d-convex simplu orientat si obt inut caracteristica general a, printr-o metod a iterativ a, a mult imii de grafuri d-convex simple orientate; 3. S-au denit pe grafurile d-convex simple orientate toate operat iile cunoscute sau denite asupra grafurilor d-convex simple, inclusiv operat ia L, si descris condit iile n care ele pot aplicate; 4. S-a demonstrat c a mult imea de grafuri d-convex simple orientate cont ine, ntr-un anumit sens descris n tez a, mult imea de grafuri d-convex simple neorientate cunoscute, ind astfel o generalizare a acesteia.

IV.

CONCLUZII S I RECOMANDARI

Caracteristica general a obt inut a a grafurilor d-convex simple si dconvex quasi-simple neorientate ncununeaz a cu succes cercet arile n aceast a direct ie a unui sir de matematicieni din tar a si de peste hotare. Impreun a cu not iunile d-convexe, introduse asupra grafurilor orientate si teorema de caracterizare a mult imii de grafuri d-convex simple orientate, aceste teoreme reprezint a o p articic a din teoria general a a convexit a tii, care pot introduse n pachetele opt ionale ce au studiul aprofundat al teoriei mult imilor convexe sau al teoriei grafurilor. Operat iile noi introduse asupra mult imilor de grafuri d-convex simple (neorientate si orientate) si d-convex quasi-simple au permis nu numai evident ierea structurii acestora dar si divizarea lor conform unor propriet a ti speciale. Astfel au ap arut not iunile de completitudine si nchidere, n raport cu aceste operat ii, care sunt analogice not iunilor de completitudine s nchidere funct ional a cunoscute din logica matematic a si matematica discret a. Din teorema 6 rezult a c a o mare parte a grafurilor bipartite sunt grafuri d-convex simple, iar g asirea unui graf d-convex simplu prim, nebipartit si cu v arfuri nedominate nu a fost trivial a, acest graf este ilustrat n gura 4. Cunoa sterea structurii grafurilor d-convex simple si quasi-simple planare a permis rezolvarea problemei de scufundare a acestor grafuri n spat iul Euclidian 3-dimensional. Problemele, ap arute si rezolvate n procesul amplas arii n spat iu a grafurilor d-convex quasi-simple planare, paragraful 2.4, pot formulate la olimpiade. Mult imea de grafuri d-convex simple orientate este o mult ime cu mult mai vast a dec at mult imea grafurilor d-convex simple neorientate, n sens c a pentru orice graf d-convex simplu neorientat, exist a o orientare a lui care este un graf d-convex simplu orientat. In plus dac a la baza form arii grafurilor d-convex simple neorientate stau ciclurile de lungimea patru, atunci la baza form arii grafurilor d-convex simple orientate pot contururi de orice lungime. In cele ce urmeaz a prezint a interes generalizarea not iunii de graf dconvex simplu orientat asupra complexelor abstracte de relat ii multi-are.

V.

PUBLICAT IILE AUTORULUI LA TEMA TEZEI

1. N. Sur, About Division of d-Convex Simple Graphs in M-Prime Graphs, Bul. Acad. de S t. a RM, Mat. - Nr 3(58), 2008, Chi sin au, pp. 88-97. 2. N. Sur, S. Cataranciuc, About Directed d-Convex Simple Graphs, Comp. Sc. Jour. of Moldova, vol. 16, Nr 3(48), 2008, Kishinev, pp. 323-346. 3. N. Sur, S. Cataranciuc, Involving d-Convex Simple and Quasi-simple Planar Graphs in R3, Comp. Sc. Jour. of Moldova, vol. 13, Nr 2(38), 2005, Kishinev, pp. 151-167. 4. N. Sur, A Method of Description for d-Convex Simple and Non-Oriented Graphs, Annals of the T. Popoviciu Sem. of Funct. Eq., Appr. and Conv., vol 3, Cluj-Napoca, 2005, pp. 35 - 38. 5. N. Sur, Grafuri cu o Familie Redusa de Mult imi d-Convexe, Studia Universitatis, Seria S t. exacte si econ., Chi sin au, 2008, pp 23-33. 6. N. Sur, Despre o Clas a Nou a de Grafuri d-Convex Simple, Anal. S t. ale USM, Seria S t. z.-mat., Chi sin au, 2006, pp 123-126. 7. N. Sur, Mult imi Inchise si Complete de Grafuri d-Convex Simple si Generatorii lor, Mod. Mat., Opt. si Tehn. Inform., Mater. Conf. Intern., ATIC, Chi sin au, Evrica, 2008, pp 199-204. 8. N. Sur, O Operat ie Algebric a n Mult imea Grafurilor d-Convex Simple, Conf. S t. Intern. dedic. jub. de 60 ani USM, 2006, pp 55-56. 9. N. Sur, Algorithm for Involving d-Convex Simple Planar Graphs in R3, Conf. Intern. a Tinerilor Cercet atori 2005, Rezumatele Lucr arilor, Chi sin au, pp 124. 10. N. Sur, About Dimension of d-Convex Simple and Quasi-simple Planar Graphs, Sc. Works Integral Equations and Modelling of Applied problems in memory of univ. prof. V. Zolotarevschi, vol 1, 2005, Kishinev, pp 196-197. 11. S. Cataranciuc, N. Vicol, Covexitatea n Grafuri Orientate, Bilant ul Activ. S t. a USM n anii 2000-2002, 2003, pp 104-106.

ADNOTARE
la teza de doctor Grafuri cu mult imi d-convexe apriori date Teza este consacrat a studiului d-convexit a tii pe structuri discrete prin intermediul grafurilor neorientate si orientate. Se rezolv a problema de caracterizare a mult imii de grafuri d-convex simple si quasi-simple neorientate. Aceste grafuri sunt descrise printr-o metod a iterativ a. Sunt introduse un sir de operat ii algebrice pe mult imile de grafuri d-convex simple si quasi-simple neorientate, care permit extinderea unor clase de grafuri cunoscute, si depistarea unor grafuri primare, din care, cu ajutorul operat iilor introduse se formeaz a clase noi de astfel de grafuri. Astfel se determin a structura grafurilor d-convex simple si quasi-simple neorientate, ceea ce este important din punct de vedere al fundament arii teoriei convexit a tii pe structuri discrete c at si din punct de vedere aplicativ. Se demonstreaz a teorema de existent a a grafurilor d-convex simple bipartite cu num arul de v arfuri si muchii xate. Se arat a c a problemele metrice, n grafurile d-convex simple de forma L(G, G0 ) se reduc la acelea si probleme n graful G. Se determin a dimensiunea de scufundare n spat iile Euclidiene a grafurilor d-convex simple si quasi-simple planare si se descriu algoritmii de scufundare a acestor grafuri n spat iul respectiv. Cu ajutorul not iunii de distant a, denit a ntr-un mod obi snuit asupra grafurilor orientate, care este o semi-metric a pe aceast a mult ime de grafuri, se dene ste not iunea de mult ime d-convex a n grafurile orientate. Se denesc grafurile d-convex simple orientate, ca grafurile cu un num ar minim de mult imi d-convexe si se obt ine descrierea lor printr-o metod a iterativ a. Operat iile, care au fost denite deja pentru grafurile d-convex simple sunt denite asupra grafurilor d-convex simple orientate. Acestea sunt necesare at at pentru a evident ia structura grafurilor d-convex simple orientate si modul de construct ie al lor, c at si pentru a ar at a c a pentru orice graf d-convex simplu neorientat, structura c aruia este cunoscut a, exist a cel put in un graf d-convex simplu orientat corespunz ator lui. Astfel se poate de armat c a mult imea grafurilor d-convex simple orientate cont ine, n acest sens, mult imea grafurilor d-convex simple neorientate cunoscute.

SUMMARY
of the PhD thesis Graphs with primary given d-convex sets The PhD thesis is dedicated of study of d-convexity on discrete structures through undirected and directed graphs. There is solved the problem of characterisation of the set of d-convex simple and quasi-simple undirected graphs. These graphs are described by using an iterative method. There are introduced a sequence of algebraic operations on the sets of d-convex simple and quasi-simple undirected graphs, that allows to extend some known classes of graphs and nding some primary graphs, from which, by using these operation, there could be formed the new classes of these graphs. By this way it is determined the structure of undirected d-convex simple graphs, that is important for substantiation of convexity theory on discrete structures and for applications. It is proved the theorem of existence of bipartite d-convex simple graphs with xed number of vertexes and edges. It is shown that the metric problems, in d-convex simple graph of type L(G, G0 ) are reducible to the same problems in graph G. It is determined the dimension of involving in Euclidean spaces of planar d-convex simple and quasi-simple graphs and there are described algorithms for involving of these graphs in these spaces. By using the notion of distance, dened in an usual way on the set of the directed graphs, which is a semi-metric of these set of graphs, there is dened the notion of d-convex set in directed graphs. There are dened the directed d-convex simple graphs, as graphs with a minimal number of the d-convex sets and they are described by using an iterative method. The operations, which were dened for d-convex simple and d-convex quasi-simple undirected graphs are dened on the set of directed dconvex simple graphs. All this are necessary for emphasise the structure of these graphs and the way of them constructions and for to show that for each undirected d-convex simple graph, with known structure, there is at least one directed d-convex simple graphs, that correspond to the rst. So, it could be assert that the set of directed d-convex simple graphs contains, in this mean, the set of known undirected d-convex simple set.


" d- " d- . d- - . . d- - , , , , . , d- - , . d- - . , , d- . d- , . d- , d- . , , d- d- . , d- d- .