Modul 11

Cap. A Tehnologia moraritului

MODUL 11 - Verificarea calitatii materiilor prime, semifabricatelor si produselor finite din industria de morarit, panificatie si produse fainoase CUPRINS Capitol A. Tehnologia moraritului 1. Materii prime prelu!rate ". De#!rierea pro!e#ului tehnologi! ".1. ".". ".'. ".(. Re!eptia !antitati$a% !alitati$a Operatii dinaintea depo&itarii !erealelor Depo&itarea !erealelor Pregatirea pentru ma!inarea Curatirea ma#ei de !ereale de !orpuri #traine Curatirea #upra)etelor *oa*elor Conditionarea !erealelor Pro!edee de ma!inare Si#teme de ma!ini# S!hema tehnologi!a de ma!inare a *oa*elor de grau

".(.1. ".(.". ".(.'. ".+. ".+.1. ".+.". ".+.'. '.1.

Ma!inarea !erealelor

'. Crupele de !ereale Crupele de porum*

Modul 11

Cap. A Tehnologia moraritului

Capitol A. Tehnologia moraritului 1. Materii prime prelu!rate Materii prime amidonoa#e. Industria moraritului- produ!e #ortimente de )aina de grau % #e!ara% ore&% malai% ne!e#are !on#umului alimentar. )ainii Graul !ereala )olo#ita la o*tinerea de#tinate produ#elor de pani)i!atie% a !erealele , grau% #e!ara% or&ul% ore&ul% porum*ul- !are datorita !ontinutului ridi!at de amidon #e mai nume#! #i produ#e agri!ole

!rupelor #u* )orma de , gri# #i arpa!a#- a )ulgilor % a e.pandatelor% a plati&atelor de tipul pu)arinului. Se !ulti$a in tara noa#tra grau !omun #au grau moale , grau de paine -)olo#it la o*tinerea )ainii pentru )ran&elarie% pati#erie. /rau tare 0 #ti!lo#1 , grau dur , din !are #e o*tine )aina pentru pa#te )ainoa#e Cara!teri#ti!i ale *o*ului de grau Descriere : dimensiuni medii : - 234 mm lungime - "%+3'%+ mm gro#ime. culoare : ro#iati! #au gal*uie paine% *i#!uiti% produ#e de

Modul 11 -

Cap. A Tehnologia moraritului

are o adan!itura 0 #antule#1 pe partea $entrala #i un #mo! de

peri#ori0 *ar*ita1 #la* $i&i*ili la unul din !apete 05ig 11.

Fig 1. Sectiune longitudinala a bobului de grau Structura morfologica a bobului de grau 05ig.11 /raul #e !ompune din - !oa6a #au tegument #au in$eli#ul - #tratul aleuroni! , )ormat din !elule mari% pereti gro#i #e!tiune patrata- endo#permul , e#te )ormat din !elule pline !u graun!iori de amidon #i !elule protei!e- em*rionul , germenele , e#te #ituat #u* in$eli#% la partea in)erioara% u#or lateral. Compozitia chimica a bobului de grau:05ig."1

Fig 2. compozitia chimica a bobului de grau

Porum*ul 05ig.'1

Utilizare: - obtinerea malaiului- din porum* o*i#nuit #au !u *o*ul tare #i endo#permul #ti!lo# la peri)erie

Modul 11 #au dinte de !al

Cap. A Tehnologia moraritului

- obtinerea pufuletilor si fulgilor de porumb , din porum* )aino# #i #ti!lo#

Structura morfologica a bobului de porumb: 05ig.(1

Fig 3. Porumbul Se!ara 05ig.+1

- e#te o !ereala pani)i!a*ila- are *oa*e mai lunguiete de!at graul% #i mai #u*tiri- !uloarea $er&uie7gal*en !enu#ie Or&ul 05ig.21 #e )olo#e#te in !antitate mai mi!a la o*tinerea )ainii% #i in !antitati mai mari pentru )a*ri!area crupelor ( arpacas); e#te im*ra!at in palei% are !uloarea gal*en-pai% gal*en ro#!at #au !enu#iu in!hi#e#te alungit% *om*at la mi6lo!% a#!utit la !apete. Ore&ul 05ig. 81

Modul 11 rar pentru o*tinerea )ainii-

Cap. A Tehnologia moraritului

#e )olo#e#te !u *oa*e de!orti!ate #i #le)uite% #u* )orma de grisuri #i mai *o*ul e im*ra!at in ple$e gal*ene% gal*en ro#!ate.

". De#!rierea pro!e#ului tehnologi! de o*tinere a produ#elor )inite din indu#tria moraritului 5a&ele tehnologi!e #unt Re!eptie !antitati$a #i !alitati$a a !erealelor Operatii dinaintea depo&itarii !erealelor Depo&itarea !erealelor Pregatirea !erealelor pentru ma!inare , #e reali&ea&a in !uratatoria morii Ma!inare , #e reali&ea&a in moara propriu- &i#a Am*alare% li$rare- #e reali&ea&a in #e!tia de am*alare% depo&itare produ# )init.

SILOZ DE CEREALE -tarar-aspirator

CURTTORIE -separator-aspirator -separator magnetic -trior cilindric -decojitor -aparat de uscare -timocuri de odihn -periere -separator cascad -rezervor srot

MOAR -valturi -dislocatoare -site plane -masini de gris -!iltre OMOGENIZARE SILOZ FIN

LABORATOR SECTIE DE NTRETINERE BIROU TEHNICADMINISTRATIV

LIVRARE 5ig.4 S!hema de legaturi intre #e!tiile morii "

Modul 11

Cap. A Tehnologia moraritului

5ig.9 Diagrama de pregatire pentru ma!ini#

Modul 11 GRU

Cap. A Tehnologia moraritului

$eceptie cantitativ si calitativ Separare initial a corpurilor strine %scare &"'-""o()#'-*'min.+ ,epozitare -mogenizarea cerealelor Separarea corpurilor strine CORPURI STRINE ,escojire-despr!uire Splare-zv.ntare -dihn &/-1'h+ (onditionare la cald -dihn &4-#h+ ,escojire propriu-zis Periere %dare super!icial -dihn &'0"h+ PRAF NEGRU GRU CONDITIONAT PRAF ALB

5ig. 1: S!hema pro!e#ului tehnologi! de depo&itare ;i preg<tire a !erealelor pentru m<!ini;

".1. Re!eptie !antitati$a #i !alitati$a a !erealelor Primirea !erealelor #e )a!e dupa normati$e o*ligatorii atat pentru unitatile !are prime#! % !at #i pentru !ele )urni&oare. Receptia cantitati a , #e reali&ea&a !u !antare *a#!ula #au !antare automate1

Modul 11 anali&e organolepti!e anali&e )i&i!o-!himi!e anali&e ale indi!ilor % in#u#irilor tehnologi!e. #e )a! partide% !at mai omogene de !ereale#e )a!e depo&itarea#e #ta*ile#te gradul de e.tra!tie a )ainii.

Cap. A Tehnologia moraritului

Receptia calitati a , !on#ta in determinarea indi!ilor !alitati$i prin

In )un!tie de a!e#ti indi!i

".". Operatii dinaintea depo&itarii !erealelor In $ederea depo&itarii% dupa re!eptie #e e.e!uta separare primara a !orpurilor #traine = pre!uratire uscarea pana la umiditate optime

".".1. Pre!uratirea !erealelor >)e!te negati$e a impuritatilor e.i#tente in ma#a de !ereale - in)undarea in#talatiilor- )a$ori&ea&a de&$oltarea in#e!telor% *oli in timpul depo&itarii- o!upa #patiul de depo&itare- ingreunea&a e$a!uarea din !elule. Pentru eliminarea a!e#tor e)e!te negati$e% #e reali&ea&a pre!uratirea !erealelor 0 !uratire partiala1 , #e elimina "+? din impuritati. Impuritatile , #unt *ulgari de pamant% pietre% paie% plea$a% pra)% #pi!e. Utila6ul utili&at e#te separatorul aspirator , tararul.0 5ig.111

Modul 11 S>PARATORUL , ASPIRATOR 0TARAR1

Cap. A Tehnologia moraritului

Prin!ipiile !are #tau la *a&a )un!@ion<rii a!e#tui utila6 #unt #eparare dup< m<rime #eparare dup< An#u;iri aerodinami!e #eparare dup< propriet<@i magneti!e

"- carcasa utila#ului $- camera tampon de alimentare %- fante pentru p&trunderea aerului '- racord la re(eaua de aspira(ie )- racord alimentare *- caset& cu ciururi

+- ciururi ,- bile de cauciuc sau perii -- a. de comand& "/- e.centric ""- racord e acuare gr0u cur&(it "$- lame elastice "%,"%1- canal de circula(ie a aerului cu impurit&(i u2oare

"'- camer& de decantare ")- obstacole "*,"*1- clapete pentru reglarea debitului de aer "+- magnet permanent ",- racord e acuare impurit&(i grosiere "-- racord e acuare impurit&(i mai pu(in grosiere

".".". U#!area !erealelor - umiditatea , e#te un indi!e de !alitate important - $alori normale ale umiditatii 1(...1+? ! Depa#irea $alorii normale a umiditatii du!e la de!lan#area pro!e#elor nedorite incingere, mucegaire, alterare, incoltire. *

Modul 11

Cap. A Tehnologia moraritului

U#!area !on#ta in migrarea umiditatii din interiorul *o*ului !atre e.terior. Tipuri de u#!are - naturala , prin utili&area !aldurii #olare - arti)i!iala , !u in#talatii. ".".'. Omogeni&area !erealelor - !on#ta in )ormarea unui lot de !ereale !u anumiti indi!i !alitati$i% prin ame#te!ul intre " #au mai multe !antitati !u indi!i !alitati$i di)eriti. Lotul o*tinut = partida #au po$ara de ma!ini# ".'. Depo&itarea !erealelor - Se )a!e pe loturi #i !alitati S!op - pentru a#igurarea )un!tionarii !ontinue a intreprinderii pe o perioada de minim "..' luni. /ranele o*tinute din !ulturi au di)erite !alitati #i proprietati de pani)i!atie. Depo&itarea lor #e )a!e #eparat in )un!tie de indi!ii !alitati$i% pro!e# !e poarta denumirea de loti3area !erealelor. Din pun!t de $edere tehnologi!% granele #e impart in slabe , #e utili&ea&a numai in ame#te! !u !ele #uperioare superioare , nu pot )i ma!inate #eparat % #unt utili&ate pentru ameliorarea !alitatii granelor #la*e bune- pot )i ma!inate #i pani)i!ate

".(. Pregatirea pentru ma!inare Con#ta in - !uratirea ma#ei de !ereale de !orpuri #traine- !uratirea #upra)etelor *oa*elor- !onditionarea !erealelor. ".(.1. Curatirea ma#ei de !ereale de !orpuri #traine Ma#a de !ereale !ontine 1..'? impuritati *oa*e de alte !ereale. 1' 0!orpuri #traine - negre pre!um *oa*e ata!ate% #parturi% #eminte de *uruieni% pamant% pietri#- - albe pre!um

Modul 11 ".(.". Curatirea #upra)etelor *oa*elor

Cap. A Tehnologia moraritului

Ma#a de !ereale !ontine in a)ara !orpurilor #traine #i parti!ule )ine% aderente pe #upra)ata *oa*elor parti!ule de pra)% mi!roorgani#me% ta!iune. Indepartarea a!e#tor impuritati #e )a!e prin operatii de de#!o6ire- periere #i #palare #au prin pro!edeul u#!at #i umed

Pro!edee de de#!o6ire de#!o6ire moale #au primara , in urma !areia #e pa#trea&a integral in$eli#ul #i em*rionul#e indepartea&a pra)ul #i mi!roorgani#mele de#!o6irea !on#ta in )re!area *oa*elor intre ele #i de Mod de reali&are

mantaua !ilindri!a a de#!o6itorului. A!ea#ta de#!o6ire poarta numele de desco#ire neagra iar impuritatile #eparate poarta denumirea de praf negru. em*rion. Se mai nume#te #i de#!o6ire #e!undara #au propriu- &i#a #i e#te u#urata de ume!tarea preala*ila a *oa*elor urmata de inmaga&inare in !elule de odihna 0 unde #traturile #e #epara mai u#or de *o*1. A!e#t tip de de#!o6ire #e nume#te desco#ire alba #i impuritatile eliminate poarta denumirea de praf alb. Perierea !erealelor #e )a!e !u peria de grau% pentru a indeparta partile de grau de#prin#e de *o*% !are mai #unt in!a aderente a!e#tuia. In )lu.ul tehnologi!% ma#ina de periat #e montea&a dupa de#!o6itor. ".(.'. Conditionarea !erealelor - !on#ta in prelu!rarea !erealelor !u apa #au !u apa #i !aldura 4cop pentru im*unatatirea proprietatilor de ma!ini#% #i !re#terea !alitatii glutenului. De#!o6ire inten#i$a , !on#ta in indepartarea pra)ului aderent%

peri#orilor% mi!roorgani#melor% a unei parti din in$eli#urile e.terioare #i din

11

Modul 11

Cap. A Tehnologia moraritului

Conditionarea la re!e , !onditionare !u apa- #i !on#ta in ume&irea *oa*elor pentru a le adu!e la o umiditate optima. Pentru patrunderea apei in *o*% e#te ne!e#ara o perioada de timp = timp de odihna al *o*ului 0 1"..1( ore1. Conditionarea la !ald , hidrotermi!a , #e utili&ea&a pentru granele de #la*a !alitate B - tratarea la !ald )a$ori&ea&a patrunderea apei in *oa*e Se reali&ea&a in " trepte 1- ume&irea *oa*elor , la ma#ina de #palat "- tratament termi! , in interiorul unei !oloane de !onditionare% dupa !are e#te trimi# in !elule de odihna unde ramane 2:...9: minute Un pro!edeu modern , !onditionarea !u a*ur- #e produ!e #imultan atat

ume&irea !at #i in!al&irea. Conditionarea #u* $id , intr-un #patiu in!hi# in!al&it% #e mentine la o

anumita pre#iune !u pompa de $id. Dupa e)e!tuarea operatiilor de !uratire #i !onditionare% #e )a!e #to!area ma#ei de *oa*e de grau. Timpul de #to!a6 e#te de !el putin "( de ore #i #e )a!e intr-un numar de '...2 !elule% pre$a&ute la golire% !u aparate de pro!enta6 pentru a )a!e un nou ame#te! inainte de in!eperea pro!e#ului de ma!ini#. ".+. Ma!inarea !erealelor

Se!@ia de m<!ini; #au moara propriu-&i#< e#te lo!ul unde grCul #e tran#)orm< An )<ini% germeni% t<rC@< ;i An pro!ent redu# gri; !ome#ti*il. Dn #e!@ia de m<!ini; au lo! dou< opera@ii importante m<!inarea !erealelor reali&at< !u a6utorul $al@urilor ;i di#lo!atoarelor%!ernerea produ#elor re&ultate la m<!ini; !are #e reali&ea&< prin #ite

plane ;i ma;ini de gri;. Utila6ele a6ut<toare #unt !ele de la tran#portul pneumati! $entilatoare de Analt< pre#iune% !i!loane de de#!<r!are% *aterii de !i!loane pentru )iltrare ;i )iltre !u !iorapi te.tili. Tran#portul me!ani! #e )a!e !u ;ne!uri ;i ele$atoare iar #i#temul de $entila@ie e#te )ormat din $entilatoare de 6oa#< ;i medie pre#iune ;i )iltre. 12

Modul 11 ".+.1. Pro!edee de ma!inare

Cap. A Tehnologia moraritului

In pro!e#ul de ma!inare #e )olo#e#! in prin!ipal - mori !u $alturi , !u prin!ipiu de )un!tionare !ontinua - mori !u pietre- )un!tionea&a prin )re!area *oa*elor intre !ele doua #upra)ete )ormate de !ele doua pietre% - ma!inarea !u di#lo!atoare 0 )ini#orul de tarate1 !are di#lo!a in$eli#urile *oa*elor prin lo$ire - deta#oarele morile !u !io!anele% !u a6utorul !arora #e o*tin produ#e !u o granulatie gro#iera. ".+.". Si#teme de ma!ini# Pentru tran#)ormarea !erealelor in )aina% malai% #e )olo#e#! mai multe #i#teme de ma!ini#% !la#i)i!ate dupa materia prima )olo#ita numarul de tre!eri prin utila6ele de ma!inare de&$oltarea regimului tehnologi! de#tinatia ma!ini#ului numarul de #ortimente de )aina #au malai.

Dupa materia prima )olo#ita , #e poate o*tine - ma!ini# pentru grane #ti!loa#e - ma!ini# pentru grane )ainoa#e Dupa numarul de tre!eri prin utila6e de ma!inare% #e o*tine - ma!ini# #!urt , !e !on#ta intr-o #ingura tre!ere a *oa*elor prin utila6ul de maruntire. Se o*tine )aina integrala #i pre#upune un regla6 )oarte #tran# intre organele a!ti$e 0$alturi1. - ma!ini# repetat , !on#ta in tre!erea *oa*elor #i produ#elor intermediare re&ultate prin mai multe maruntiri repetate #i !uprinde toate )a&ele unui pro!e# tehnologi! de ma!inare. In )un!tie de de&$oltarea regimului tehnologi! apli!at #e poate o*tine 13

Modul 11 redu# de ma!inare-

Cap. A Tehnologia moraritului ma!ini# #implu% *a&at pe un #ingur pro!e# de #rotare urmat de unul ma!ini# de&$oltat% !uprinde partial #au in totalitate )a&ele unui pro!e#

de ma!inare 0#rotare% #ortare gri#uri% dun#turi% !uratire% de#)a!ere #i ma!inarea produ#elor intermediare. Dupa de#tinatia ma!ini#ului ma!ini# !u regim de pre#tatie de#tinat de#er$irii populatiei ruralema!ini# !omer!ial de#tinat pentru a#igurarea populatiei de la ora#e #i ma!ini# mi.t , de#tinat atat pentru de#er$irea populatiei rurale !at #i

#ate !u )aina% malai% produ#e de pani)i!atiepentru o*tinerea )ainii ne!e#ara *rutariilor rurale prin ma!inarea graului din )ondul de #tat. Dupa numarul de #ortimente de )aina #au malai% a$em ma!ini# pe o #ingura e.tra!tie , !are permite reali&area unui #ingur ma!ini# pe mai multe e.tra!tii #au pe mai multe #ortimente )aina al*a% #emial*a% #ortiment de )aina #au malaiLa grau #e pot reali&a "...' e.tra!tii #i anume neagra #i " ? gri# de !on#um. La ma!ini#ul !u regim de pre#tatie , #e o*tine o #ingura e.tra!tie% re#pe!ti$ )aina integrala% e.tra!tie 4"...4+? #au )aina #emial*a% e.tra!tie 8+...91%+?% in timp !e la ma!ini#ul !omer!ial #e reali&ea&a "...' e.tra!tii% re#pe!ti$ "...' #ortimente de )aina% !u e.tra!tie totala de 84...41?.

14

Modul 11

Cap. A Tehnologia moraritului

".+.'. S!hema tehnologi!a de macinare a *oa*elor de grau Tran#)ormarea *o*ului de grCu An )<in< #e )a!e An mai multe )a&e tehnologi!e !on)orm #!hemei pre&entate An )ig.1". /RAU CONDITIONAT Erotare Cernere Sortare /RIS #i DUNSTURI Curatire /RIS #i DUNSTURI De#)a!ere Cernere Ma!inare propriu &i#a Cernere
5AINA N>A/R A 5AINA S>MIALF A 5AINA ALFA /RIS TARAT >

Control

Control

Control Am*alare Depo&itare Li$rare

Omogeni&are Omogeni&are Omogeni&are

5ig.1" S!hema tehnologi!a de ma!inare a *oa*elor de grau

5rotarea , e#te )a&a tehnologi!a in !are are lo! &dro*irea #i

maruntirea treptata a *oa*elor #u* )orma de parti!ule de dimen#iuni di)erite #i deta#area endo#permului de in$eli# 0)ig. 1'1

1"

Modul 11

Cap. A Tehnologia moraritului

5ig. 1' 5ragmente re&ultate la #rotarea graului

1- *o* de grau inainte de #rotare%"- #rot mare% '- #rot mi!% (- gri# mare% +- gri# mi6lo!iu% 2- gri# mi!% 8- dun#t a#pru% 4- dun#t )in% 9- )aina.

Maruntirea #e )a!e tre!and *oa*ele #i apoi #)aramiturile a!e#tora printre $alturi iar parti!ulele re&ultate $aria&a !a marime% de la #parturi mai mari de 6umatate de *o* pana la parti!ule de )aina !u granulatie )oarte )ina. Cu !at numarul de #rotari $a )i mai mare% !u atat maruntirea $a )i mai )ina. Atun!i !and #e urmare#te o*tinerea unei !antitati mai mari de )aina #uperioara% #e )a! pana la 8 #rotari #u!!e#i$e. Produ#ele re&ultate de la #rotare #e nume#! produse intermediare% )ig 1'. Valtul de moara 0)ig.1(1, e#te un utila6 modern% !omplet me!ani&at #i automati&at% )olo#it pentru operatiile de maruntire. Organele de lu!ru le !on#tituie ta$alugii !are #e rote#! in #en#uri !ontrare. Supra)ata !ilindri!a a ta$alugilor poate )i ri)luita #au neteda% alegerea )a!undu-#e in )un!tie de pro!e#ul tehnologi!. 5ig.1( A#t)el% da!a ta$alugii #e )olo#e#! pentru sfaramarea boabelor si separarea

endospermului de invelis% #upra)ata $a )i rifluita 0)ig.1+1% iar da!a #e )olo#e#! la transformarea particulelor de endosperm in faina 5ig.1+ 0maruntirea gri#urilor #i a dun#turilor !uratite1% #upra)ata $a )i neteda.

1#

Modul 11

Cap. A Tehnologia moraritului

Erotarea granelor )ainoa#e du!e la o*tinerea unei !antitati mai mi!i de gri#uri mari #i mi6lo!ii in #!him*ul unei !antitati mai mari de gri#uri mi!i% dun#turi #i )aina. 4ortarea ( cernerea)

- e#te )a&a in !are parti!ulele de endo#perm o*tinute la #rotare% !u o granulo&itate mai mare da!at a )ainii % #e #upun unei #ortari prin !erere% pe !la#e de marime. Operatia e#te !uno#!uta #i #u* denumirea de #ortarea gri#urilor #i dun#turilor re&ultate la #rotare. Di$i&area are lo! in toate )a&ele pro!e#ului tehnologi!% la pa#a6ele de #rotare% de#)a!ere #i la ma!inarea propriu-&i#a. Pentru #ortarea ame#te!ului #e )olo#e#! mai multe pro!edee% tipuri de utila6e. Cele mai )olo#ite #unt #ortarea prin !ernere #ortarea pneumati!a. o )ra!tiune !are tre!e prin ori)i!iile #itei , cernut o )ra!tiune !are nu tre!e prin ori)i!iile #itei , refu3.

La #ortarea prin !ernere% #e o*tin )un!tie de marime% doua )ra!tiuni

Cernerea #e reali&ea&< prin mi;!are 0re!tilinie-alterneti$< #au !ir!ular<1 An plan ori&ontal a #upra)e@ei !ern<toare% mi;!are pro$o!at< de un a. ori&ontal #au $erti!al e.!entri!.

5ig. 12 S!hema opera@iei de !ernere

a-sit2 cu un cernut 3i un re!uz4 b- sit2 cu dou2 cernuturi 3i un re!uz4 c- sit2 cu trei cernuturi 3i un re!uz

11

Modul 11

Cap. A Tehnologia moraritului

In morile moderne% in !are #e )olo#e#! pentru !ernere #ite patrate !u un numar mare de rame pentru e!onomie de utila6e% #patiu !on#tru!ti$ #i energie% nu #e mai )olo#e#! pa#a6e #eparate de #ortare% operatia )iind e)e!tuata de pa#a6ul de !ernere al #rotului re#pe!ti$.

5ig. 18 S!hema #ortarii gri#urilor !u #ite !u rame patrate 5ie!are $alt e urmat de o #ita )ormand impreuna un pa#a6 tehnologi!. Indu#tria romanea#!a !on#truie#te #ite plane de 2 #i 4 pa#a6e !u !ate 1" #i 12 rame !u #ite. Numerele de #ita , #unt !on$entonal re!uno#!ute pe plan mondial #i repre&inta numarul de o!hiuri pe un !entimetru liniar 0n1 di$i&at !u ( 0 adi!a n7(1 #au numarul de o!hiuri pe @ol liniar engle& 0 "+%( mm1 di$i&at !u 1: 0n71:1. A#t)el% #ita de mata#e numarul 4...% are '"%+ o!hiuri pe !entimetru% #au 4"%+ o!hiuri pe tol #i apli!and relatia #e o*tine n7(= '"%+7(= 4%1" n71:= 4"%+71:= 4%"+ 1/

Modul 11

Cap. A Tehnologia moraritului

Numarul #itei nu repre&inta marimea ori)i!iului prin !are #e !erne produ#ul. Tipul de )aina e#te dat de !ontinutul mineral 0!enu#e1 .1:::. De e.emplu tipul de )aina 1'+: are 1%'+ !ontinut mineral. 6uratirea grisurilor si a dunsturilor

- urmare#te pregatirea parti!ulelor intermediare pentru tran#)ormare in )ainuri de !alitate #uperioara. /ri#urile re&ultate in )a&ele tehnologi!e anterioare !ontin in ma#a lor o !antitate de )aina #i in$eli#uri #u* )orma de parti!ule independente% !e tre*uie #eparate #i diri6ate in di)erite pun!te% !ore#pun&atoare !alitatii lor. Cernerea #e reali&ea&a dupa marime #i ma#a #pe!i)i!a% de!i )olo#ind ma#inile de !ernut !om*inate !u a!tiunea aerului. In a)ara )ra!tiunilor de gri# de#tinate )a*ri!arii )ainii% in pro!e#ul !uratirii #e )a*ri!a #i grisul pentru consum direct. 7esfacerea grisurilor

- e#te )a&a tehnologi!a prin !are #e urmare#te de#)a!erea unor parti!ule pro$enite din )a&e anterioare% in $ederea #epararii parti!ulelor de endo#perm !urat #i deta#arii parti!ulelor de in$eli# de endo#perm. De#)a!erea #e reali&ea&a prin a!tiunea $alturilor a#upra parti!ulelor de gri#. Macinarea propriu-3isa e#te )a&a in !are toate parti!ulele pro$enite din endo#perm #unt

tran#)ormate in fainuri, iar re#turile de in$eli# raman #u* )orma de tarate. De!i% ma!inarea e#te )a&a in !are prin maruntirea )ina mult mai a!ti$a a gri#urilor #i a dun#turilor !uratite% !u a6utorul $alturilor% urmata de !ernere% #e o*tine ma#a prin!ipala de )aina. Ma!inarea #e )a!e treptat % prin tre!ere #u!!e#i$a% la mai multe $alturi a produ#elor mai mari re&ultand )aina #i tarate% datorita pre#arii produ#elor intre $alturi #i in mi!a ma#ura datorita )re!arii dintre $alturi #i produ#e.

1*

Modul 11 6ontrolul #i omogeni3area )ainii

Cap. A Tehnologia moraritului

6ontrolul fainii , la #)ar#itul pro!e#ului de ma!ini#% #e )a!e pentru a inlatura unele a*ateri de la !onditiile de !alitate. Se e.e!uta printr-o noua !ernere !u #ite% apoi un !ontrol !u magneti% e)e!tuat pentru a indeparta parti!ule metali!e #i in )inal un !ontrol pentru a depi#ta #i a di#truge in#e!tele #i ouale a!e#tora. Pentru !a )aina re&ultata la )ie!are pa#a6 #i !hiar la )ie!are #ita e#te de !alitati di)erite% pentru a o*tine produ#e )inite omogene% !u a!eia#i indi!i de !alitate #e impune operatia de omogeni3are )ig. a )ainii !are #e e.e!uta in doua etape. In prima etapa , #e omogeni&ea&a )aina !urenta !ole!tata de la #itele plane% reali&ata in ma#a !u tran#portorul eli!oidal. A #e!tia de omogeni&are !u in#talatii #i !elule #pe!ial !on#truite. doua etapa , #e omogeni&ea&a )aina produ#a anterior !u !ea din produ!tia !urenta% e.e!utata in

5ig. 14 Celula de ame#te! Am*alarea )ainii

Am*alarea )ainii ain pungi #e )a!e in ma#ini automate. Depo&itarea )ainii

Depo&itarea #e reali&ea&a in !onditii optime de umiditate% temperatura pentru a a#igura !alitatea a!e#tora. 2'

Modul 11 '. Crupele de !ereale

Cap. A Tehnologia moraritului

Categorie de produ#e alimentare pro$enite din !ereale% ma&are% linte ma!inate !u granulatie mare #au de#!o6ite. '.1. CRUP>L> D> PORUMF 0MALAI1 Dupa de#tinatie% !rupele de porum* #e impart in o Crupe pentru mamaliga o Crupe pentru pu)uleti o Crupe pentru )ulgi. Porum*ul )olo#it pentru o*tinerea !rupelor tre*uie #a ai*a *o*ul !orno#% #a )ie re&i#tent la ma!inare #i #a produ!a un pro!ent minim de )aina. Ma#a de *oa*e nu tre*uie #a !ontina #partura iar umiditatea optima e#te de 1+...12?. Se e.e!uta mai intai separarea impuritatilor #i uneori operatiile de conditionare 8idrica #au 8idrotermica. Crupele #e pot o*tine din porum* nedegerminat% !and pregatirea pre#upune numai #epararea impuritatilor% #au din porum* degerminat !and #e pot e)e!tua #i operatii de !onditionare hidri!a #au hidrotermi!a. 4epararea impuritatilor (matase, plea a, ciocalai)

- #e )a!e prin !ernere #i a#pirare dupa marime% proprietati aerodinami!e% in#u#iri magneti!e #i ma#a #pe!i)i!a. 6onditionarea 8idrica

#e )a!e numai la porum* a !arui umiditate nu depa#e#te 1+ ?. Pra!ti! #e

)a!e o ume!tare !u apa re!e #au !alda #i urmea&a odihna timp de 1...4 h% pentru a #e putea #epara mai *ine germenele de re#tul *o*ului. Da!a !rupele #e o*tine din porum* nedegerminat % operatiile prin!ipale #unt macinarea #i sortarea.

21

Modul 11 mi6lo!ii% mi!i% dun#turi #i o !antitate mi!a de )aina. Macinarea

Cap. A Tehnologia moraritului

Prin ma!inarea porum*ului% #e o*tine un ame#te! )ormat din gri#uri mari%

- !on#ta intr-o #rotare #!urta% )ormata din " pa#a6e% prin !are #e o*tine granulatia ne!e#ara produ#ului% urmata de !ernere. O*tinerea !rupelor din porum* degerminat e#te un pro!edeu nou% !are permite $alori)i!area germenilor pentru o*tinerea uleiului !ome#ti*il. 6rupele pentru pufuleti Se o*tin din porum* degerminat. Pentru a )i tran#)ormate in pu)uleti% !rupele #e #upun unui pro!e# de e.pandare la temperaturi inalte. In a!e#t #!op% !rupele tre*uie #a ai*a o granulatie !at mai uni)orma% !ontinutul de gra#ime #a nu depa#ea#!a 1?. 6rupele pentru fulgi Se o*tin din porum* degerminat. Nu tre*uie #a !ontina parti!ule de )aina #i ni!i de in$eli#.

22