Capitolul II .Integrarea comercial a Uniunii Europene 2.1 Uniunea vamal Prin Tratatul de la Roma (1957 cele !

a"e "tate mem#re $ondatoare au pu" #a%ele a ceea ce avea " devin Uniunea European. Primul pa" a $o"t crearea unei uniuni vamale prin eliminarea tuturor o#"tacolelor tari$are !i a re"tric&iilor cantitative din comer&ul dintre &rile mem#re1. 'i#erali%area $lu(urilor comerciale intra)comunitare a $o"t acompaniat de de$initivarea unui Tari$ *amal Comun. +n te(tul Tratatului de la Roma au $o"t prev%ute metodologia !i $a%ele de ela#orare, precum !i principalele e(cep&ii. Con$orm regulilor "ta#ilite, ta(ele vamale prev%ute -n Tari$ul *amal Comun nu tre#uiau " dep!ea"c nivelul mediei aritmetice a ta(elor vamale aplicate -n cele patru %one vamale ale Comunit&ii (.ran&a, /ermania, Italia, 0enelu( la 1 ianuarie 1957 (e(cep&ie $ceau produ"ele agricole . 1propierea tari$elor celor patru %one vamale de Tari$ul *amal Comun ")a reali%at treptat, $inali%2ndu)"e, -n virtutea clau%ei de accelerare, p2n la 1 iulie 19342. In"tituirea Tari$ului *amal Comun a -n"emnat pentru "tatele mem#re uni$ormi%area protec&iei $a& de partenerii comerciali din "tatele ter&e !i crearea unei pre$erin&e pentru produ"ele comunitare. Tari$ul vamal integrat comunitar (T1RIC repre%int unul dintre in"trumentele aplicrii politicii comerciale comunitare -n rela&iile cu &rile ter&e5 ace"t tari$ vamal e"te aplicat -n toate "tatele mem#re ale UE6 la importurile de mr$uri care trec $rontierele e(terioare5 prin politica comercial comun "unt $i(ate ta(ele vamale aplica#ile mr$urilor importate din a$ara Comunit&ii, precum !i e(cep&iile, pro7i#i&iile !i re"tric&iile. 'a #a%a T1RIC "e a$l nomenclatura comunitar, cuno"cut mai ale" "u# denumirea de 8omenclatura Com#inat ($ormat din 19.999 de coduri care detalia% codurile de 3 ci$re ale nomenclaturii :i"temului armoni%at -n coduri $ormate din 4 ci$re. 8omenclatura T1RIC e"te -mpr&it -n 21 de "ec&iuni !i 93 de capitole. T1RIC repre%int un in"trument care cuprinde "u# $orm codi$icat numeric totalitatea reglementrilor comunitare !i na&ionale aplica#ile -n proce"ul de vmuire5 el e"te adaptat;actuali%at permanent -n $unc&ie de regulile;re%ultatele negocierilor -n cadrul <=C.> Treptat a $o"t ela#orat !i legi"la&ia vamal prin care "e uni$ormi%au comi"ioanele vamale, regulile de origine, procedurile de depo%itare !i alte elemente legate de intrarea !i ie!irea mr$urilor din "pa&iul comunitar. Un pa" $oarte important l)a con"tituit adoptarea, -n 1944, a ?ocumentului Unic 1dmini"trativ care a -nlocuit 159 de documente "eparate utili%ate anterior de
1

Pentru eliminarea gradual a #arierelor tari$are a $o"t $i(at o perioad minim de 12 ani(cu po"i#ilitate de prelungire p2n la 15 ani -mpr&it -n 6 etape a > ani $iecare.+n virtutea clau%ei de accelerare)con$orm creia "tatele mem#re puteau reali%a ace"te reduceri -ntr)un ritm mai rapid dac "itua&ia lor economic o permitea)ultimele #ariere tari$are au $o"t eliminate -n 1934, cu 14 luni -naintea datei "ta#ilite. 1nalog, eliminarea re"tric&iilor cantitative intra)comunitare !i a celorlalte m"uri cu caracter a"emntor ")a $inali%at -nainte de data "ta#ilit (1979 . 2 Ignat, I., !.a. @ Economie politic, Editura Economic, 0ucure!ti, 2992 6 +n general, "tatele mem#re ale unei uniuni vamale aplic un tari$ vamal comun. > /. Caraiani, /.A. ?iaconu @ Tehnici vamale de facilitare a comercului internaional, Editura 'U=I81'EB, 0ucure!ti, 2996, pag.294 !i urmtoarele

admini"tra&iile vamale din "tatele mem#re !i care a du" la "impli$icarea procedurilor vamale. +n 199> Codul vamal a integrat toat legi"la&ia vamal a comunit&ii -ntr)un "ingur te(t !i a "ta#ilit un cadru unitar pentru procedurile de import !i e(port. Crearea Pie&ei Interne Unice a $avori%at o mai mare armoni%are a elementelor legate de politica vamal !i nu numai5. ?in punct de vedere "ectorial cel mai proteCat "ector e"te cel al produ"elor agricole. +n ca%ul produ"elor indu"triale cererea de protec&ie provine din "ectoarele care "unt nevoite " $ac $a& concuren&ei din partea importurilor la pre&uri "c%ute. < parte a ace"tei cereri e"te acoperit prin m"uri interne de "u#ven&ionare a ramurilor care, alt$el, nu ar $i capa#ile " contracare%e concuren&a e(tern (cr#une, aeronautic, con"truc&ii navale . Pentru celelalte produ"e indu"triale "e aplic un "i"tem de m"uri protec&ioni"te care com#in in"trumente cu "$er larg de cuprindere !i in"trumente cu ac&iune Ddi"cretE. ?in prima categorie $ac parte mai ale" re"tric&iile cantitative directe, impu"e mai pregnant -n ca%ul autove7iculelor !i produ"elor te(tile. In"trumentele de com#atere a comer&ului EincorectE (de tipul ac&iunilor anti)dumping "unt $olo"ite cu inten"itate de"tul de ridicat -n "pecial -n ca%ul produ"elor c7imice !i electronice de larg con"um. ?up renun&area la "i"temul de acorduri de limitare DvoluntarE a e(porturilor -n ca%ul o&elului, produ"ele ace"tui "ector au $cut tot mai $recvent o#iectul inve"tiga&iilor anti)dumping. 8ici unul din in"trumentele de protec&ie utili%ate nu e"te $oarte "ever, dar e$ectul lor cumulat permite penetrarea doar a importurilor de produ"e care au un avantaC competitiv "u#"tan&ial din punct de vedere al co"turilor3. 2.2 Pia&a intern unic Planurile de $inali%are a pie&ei interne au atra" dup "ine o cre!tere a intere"ului academic -n Uniunea European (UE . +nainte de 1945, de%#aterea teoretic privind integrarea politic "tagna, "tudiile privind ela#orarea politicilor UE erau rare !i pu&ini economi!ti "e dedica"er anali%ei integrrii economice europene. 'a "$2r!itul anilor F49 toate ace"tea ") au "c7im#at, pe m"ur ce anali%ele politice concurente proli$erau !i erau e(aminate con"ecin&ele economice ale noului program legi"lativ. +ntr)adevr, multe a#ordri teoretice noi cu privire la integrarea european au luat pia&a unic drept principal punct de re$erin&, la $el cum mul&i teoreticieni anteriori "e in"pira"er din politica agricol. Pentru mul&i, programul pie&ei unice europene (PUE con"tituie un punct important de "c7im#are de la "tagnare "pre dinami"m, de la politica Gvec7eG a integrrii europene ctre politica GnouG de reglementare -n Europa. 1nali%ele de la "$2r!itul anilor F49 au pu" accentul pe noutatea programului PUE, dar -n retro"pectiv putem o#"erva o continuitate "emni$icativ cu ceea ce e(i"ta -nainte. Cu toate ace"tea, -ncorporarea programului PUE repre%int o rede$inire "emni$icativ a miCloacelor !i "copurilor politicilor. 1cea"ta a permi" adaptarea proce"ului integrrii europene la noi con"tela&ii de idei !i intere"e !i a generat o modalitate di$erit de ela#orare a politicilor, care ")a di$u%at -n multe alte domenii (=aCone 199> . PUE e"te important !i din per"pectiva impactului "u a"upra modelului european de ela#orare a politicilor pu#lice -n interiorul "tatelor mem#re. 1"t$el, reglementarea pie&elor la nivelul
5 3

The customs policy of the European Union, European Commi"""ion, 1999 8egre"cu, ?. @ Protecionismul netarifar,Editura Economic, 0ucure!ti, 1994

"uprana&ional de guvernan& european intr -n coli%iune, uneori -n mod de"tul de "emni$icativ, cu alte c7e"tiuni de pe agendele politice !i economice ale "tatelor mem#re UE. ?e a"emenea, e(i"t ten"iuni -ntre reglementarea "uprana&ional pentru pie&ele tran"na&ionale, angaC2nd autorit&i tran"na&ionale de reglementare !i actori importan&i de pe pia&, !i politica na&ional -ncap"ulat, implic2nd !i depin%2nd de "pa&iul politic intern mai redu", -ntreprin%tori de dimen"iune mai mic, autorit&i locale de reglementare !i politicieni na&ionali "au regionali. 1ce"te repercu"iuni nu ")au limitat la "tatele mem#re care au acceptat 1UE !i PUE. Impactul e(trateritorial $ormal !i in$ormal a"upra vecinilor, partenerilor !i concuren&ilor a $o"t puternic. PUE ")a e(tin" o$icial la &rile vecine prin intermediul :pa&iului Economic European (:EE !i prin proce"ul de preaderare al &rilor din Europa Central !i de E"t, pentru multe $inali%2ndu)"e printr)o aderare deplin. =ai pu&in $ormal, PUE a "c7im#at condi&iile -n care $urni%orii de #unuri !i "ervicii din "tate ter&e pot intra pe a doua pia& din lume ca mrime. Co"turile economice, "ociale !i politice ale aCu"trii la pia&a unic au generat !i ac&iuni "ecundare, $ocali%ate uneori pe alte politici UE care puteau compen"a "au elimina concuren&a e(tern. <#iectivul in"tituirii unei pie&e unice ")a n"cut odat cu Tratatul de la Roma. 1ce"ta a "ta#ilit drept &inte crearea unei uniuni vamale !i armoni%area legi"lativ treptat, precum !i in"tituirea unei Gpie&e comuneG, cuprin%2nd li#era circula&ie a #unurilor, "erviciilor, capitalurilor !i a $or&ei de munc (Gcele patru li#ert&iG toate -n cadrul unui regim unic privind concuren&a. ?rumul a $o"t mai #ine tra"at pentru uniunea vamal dec2t pentru pia&a comun (0ala""a 19755 PelHman" 194> , re$lect2nd o mai mare preocupare a $actorilor deci%ionali din anii F 59 pentru tari$e !i contingente dec2t pentru #arierele te7nice -n calea comer&ului (0TC !i a comer&ului cu "ervicii. Totu!i, -n anii F39 !i F79 noile te7nologii !i produ"e, preocuprile privind #un"tarea con"umatorilor !i protec&ia mediului, precum !i pre"iunile e(ercitate de ctre $irmele locale -n direc&ia limitrii concuren&ei e(terne, au contri#uit la adoptarea unor norme !i reglementri na&ionale, care, inten&ionat "au nu, -ngreunau comer&ul. 1"t$el, pe m"ur ce erau eliminate tari$ele vamale, deveneau vi%i#ile #ariere de alt gen, ace"tea uneori c7iar -nmul&indu)"e. Pre$erin&ele pie&elor locale, precum !i culturile indu"triale !i politice, intrau tot mai de" -n con$lict. 1rmoni%area !i $ru"trarea cre"c2nd datorat ace"teia 'a -nceputul anilor F39, Comi"ia a -nceput " $ie preocupat de impactul negativ pe care normele na&ionale divergente -l aveau a"upra comer&ului. 1ce"te preocupri ")au ampli$icat dup eliminarea complet a ta(elor vamale dintre "tatele mem#re, la 1 iulie 1934 (?a"7Iood 1977J 274)49 . Ini&ial, Comi"ia a $o"t -nclinat " opte%e pentru o armoni%are uni$orm "au GtotalG K adoptarea unor norme detaliate !i identice pentru toate "tatele mem#re K ca miCloc de avan"are a proce"ului general de integrare. Totu!i, dup prima e(tindere, Comi"ia a adoptat o a#ordare mai pragmatic, !i a urmrit armoni%area numai acolo unde era -ntr)adevr Cu"ti$icat. 1"t$el, acea"ta in"i"ta pe norme uni$orme numai c2nd ace"tea "e Cu"ti$icau printr)un intere" comun "uperior, alt$el utili%2nd mai degra# o armoni%are Gop&ionalG dec2t una GtotalG. Principalul in"trument al Comunit&ii Economice Europene (CEE ini&iale, $olo"it pentru reali%area celor patru li#ert&i, era directiva, acea"ta "ta#ilind -n principiu cadrul e"en&ial de politic la nivel european !i l"2nd "tatelor mem#re alegerea G$ormei !i miCloacelorG pentru punerea "a -n aplicare. +n ca%ul 0TC, armoni%area "e #a%a pe articolul 9> ($o"tul

articol 199 CEE . 1lte articole au o$erit un temei Curidic pentru li#era circula&ie a "erviciilor, capitalurilor !i $or&ei de munc, precum !i pentru alinierea multor reglementri na&ionale. ="urile de armoni%are erau concepute de Comi"ie -n cola#orare cu grupuri de lucru "ectoriale, compu"e din e(per&i numi&i de "tatele mem#re. Con"ilierea "peciali!tilor independen&i "uplimenta re"ur"ele Comi"iei !i -i o$erea o e(perti% compara#il cu cea a #irocra&iilor na&ionale mai mari. ?e a"emenea, Comi"ia "olicita -n mod regulat grupurilor de pre"iune la nivel european comentarii a"upra propunerilor "ale (?a"7Iood 1977J 291) 2 . +ncep2nd din 1976 cu Gdirectiva privind Coa"a ten"iuneG, Comi"ia, atunci c2nd a $o"t po"i#il, a -ncorporat re%ultatele organi"melor de "tandardi%are private K -n primul r2nd Comitetul European pentru :tandardi%are (CE8 !i Comitetul european pentru coordonarea "tandardelor electrice (CE8E'EC K -n m"urile comunitare prin Gtrimitere la "tandardeG (:c7rei#er 1991J 99 . Totu!i, progre"ul a $o"t mult -ngreunat de nece"itatea o#&inerii unanimit&ii -n Con"iliul de =ini!tri. ?i$eritele a#ordri na&ionale cu privire la reglementare !i pre"iunile e(ercitate a"upra guvernelor de ctre grupurile interne intere"ate -n p"trarea "trii de $apt au condu" la -nt2r%ieri !i #locaCe $recvente (?a"7Iood 1977J 293 . Comi"ia -n"!i a agravat acea"t pro#lem pun2nd un accent e(ce"iv pe detalii !i acord2nd prea pu&in aten&ie ata!amentului autentic al oamenilor $a& de modalit&ile tradi&ionale de a $ace a$aceri !i de a cumpra #unuri (?a"7Iood 1977J 297 . +n con"ecin&, -ntre 1939 !i 1945 au $o"t adoptate numai 279 de directive (:c7rei#er 1991J 94 . Ritmul lent al armoni%rii europene nu putea &ine pa"ul cu proli$erarea normelor na&ionale, deoarece "tatele mem#re adoptau din ce -n ce mai multe m"uri pentru proteCarea propriilor indu"trii, dar !i drept r"pun" la noile preocupri privind protec&ia con"umatorilor !i a mediului de la "$2r!itul anilor F79 !i -nceputul anilor F49 (Comi"ia 1945 #5 ?a"7Iood 1946 . +n con"ecin&, progre"ul ini&ial -n domeniul armoni%rii a $o"t dat -napoi, acea"ta contri#uind la un declin al importurilor intra)UE $a& de importurile totale (0uigue" !i :7ee7L 199>J 14 !i la o cre!tere "u#"tan&ial a numrului de cau%e re$eritoare la li#era circula&ie a #unurilor adu"e -n $a&a CEM. +n ace"te condi&ii, Curi"pruden&a CEM a -nceput " aduc "u# control ac&iunile $actorilor deci%ionali na&ionali. +n 197>, deci%ia ?a""onville a "ta#ilit un temei Curidic pentru atacarea validit&ii normelor na&ionale care introduc noi 0TC. .aimoa"a deci%ie Ca""i" de ?iCon din 1979 a "ta#ilit c -n anumite condi&ii "peci$icate, "tatele mem#re ar tre#ui " accepte pe pie&ele proprii produ"e apro#ate pentru comerciali%are -n alte "tate mem#re (1lter !i =eunier)1it"a7alia 199>J 5>9)15 ?a"7Iood 1946J 143 . Cu toate ace"tea, Comi"ia !i mediul de a$aceri erau din ce -n ce mai $ru"trate de ritmul lent al progre"ului !i de incertitudinea "u"&inerii din partea CEM, ale crei deci%ii "e aplicau numai cu privire la cau%ele pre%entate ace"teia. 8ivelul ridicat de interdependen& economic din cadrul UE a $cut ace"te 0TC co"ti"itoare !i vi%i#ile (Cecc7ini, Catinat !i MacNuemin 19445 PelHman" 194> . +n acela!i timp e(i"tau pre"iuni din ce -n ce mai mari -n direc&ia re$ormelor. 'a -nceputul anilor F49, guvernele din Europa <ccidental "e con$runtau cu cri%a economic. :la#a competitivitate a $irmelor europene $a& de principalii parteneri comerciali, :U1 !i -n "pecial Maponia, a contri#uit la acumularea de de$icite comerciale mari (PelHman" !i Ointer" 1944J 3 . Companiile tran"na&ionale proli$erau !i de"eori -!i -n"u!eau marCele de pro$it !i pie&ele $irmelor limitate la teritoriul na&ional. Cre!terea #ru"c a pre&ului

>

petrolului dup revolu&ia iranian din 1979 a aCutat la in"taurarea rece"iunii -n economiile ve"t)europene. 1t2t in$la&ia, c2t !i !omaCul au cre"cut la -nceputul anilor F49. +ncrederea mediului de a$aceri era "c%ut, iar inve"ti&iile, at2t "trine, c2t ! europene, au -nceput " "e -ndeprte%e de Comunitate (PelHman" !i Ointer" 1944J 3 . 1pari&ia unei agende de re$orm ?e!i cri%a era clar, r"pun"ul nu a $o"t de aceea!i natur (Tugend7at 1945 . ?e$icitele comerciale mari !i in$la&ia ridicat au limitat capacitatea "tatelor mem#re de a utili%a politici economice e(pan"ioni"te pentru reducerea !omaCului. +n plu", interdependen&a economic a redu" e$icacitatea r"pun"urilor na&ionale la cri% !i a $avori%at r"pun"urile coordonate la pro#lemele economice ale regiunii. Per"pectivele de adoptare a unui r"pun" colectiv au $o"t -m#unt&ite de "c7im#rile din "tatele mem#re. 1ce"tea "unt -n general de"cri"e -n literatura de"pre integrarea politic drept o convergen& a pre$erin&elor de politic na&ional la -nceputul anilor F49 (Cameron 1992J 535 =oravc"il 1991J 215 19945 :and7olt% !i PL"man 1949J 111 . 1cea"t convergen&, "e "punea, re$lecta o acceptare larg a ideilor economice neoli#erale, care "u#linia% c pie&ele, nu guvernele, "unt -ntr)o po%i&ie mai #un pentru a genera cre!tere economic. 1"t$el, argumentele neoli#erale "u"&in c guvernele ar tre#ui " "e implice mai pu&in -n modul de $unc&ionare a economiei !i " "e concentre%e pe politici precum privati%area indu"triei de "tat !i eliminarea reglementrilor, -n "pecial a celor care guvernea% modul de de"$!urare a concuren&ei -n economii. ?e!i la -nceputul anilor F49 au aprut cu "iguran& noi politici guvernamentale, o e(aminare mai atent arat c ace"tea di$ereau "u#"tan&ial -ntre &ri -n ceea ce prive!te originea, motiva&ia !i inten"itatea, -n =area 0ritanie, 0elgia, <landa !i ?anemarca au aCun" la putere partide politice "u"&intoare ale politicilor neoli#erale, -n parte datorit re"pingerii de ctre electorat a partidelor care guverna"er -n timpul declinului economic de la "$2r!itul anilorF79 (Qali 1943J 199 . 1cea"t re"pingere a $o"t mai pu&in clar -n /ermania, unde "oliditatea economiei a aCutat la p"trarea ata!amentului $a& de cadrul e(i"tent al Gpie&ei "ocialeG. +n .ran&a, Gcur#a de -nv&are a politiciiG a $o"t e(plicit. Politicile $i"cale e(pan"ioni"te au du" la cre!terea in$la&iei !i a !omaCului, au mrit de$icitul comercial !i datoria pu#lic (Qali 1943J199 . +ncep2nd cu anul 1946 guvernul $rance% a -nceput " caute "olu&ii europene, renun&2nd la amenin&area de a o#"truc&iona pia&a comun $ormulat -r toamna anului 1942 (Pearce !i :utton 1945J 34 . /uvernul "paniol a -ncercat " lege moderni%area "ociali"t -n interior de di"ciplina pie&ei tran"na&ionale -n e(terior. 1"t$el, Gconvergen&aG nu e"te cel mai #un termen K li#erali%area pie&ei europene a $o"t $olo"it -n "copuri di$erite de ctre di$erite guverne !i di$eri&i actori economici. ?rept r"pun" la pro#lemele economiei europene, au -nceput " $ie ve7iculate idei noi privind pie&ele !i concuren&a. 1ce"tea erau in$luen&ate de valul de reglementare din :U1 de la "$2r!itu anilor F79 !i -nceputul anilor F49 (Qanc7er !i =oran 1949J 1665 =aCone 1991J 415 :and7olt% !i PL"man 1949J 112 . =ai mult, deci%ia Ca""i" de ?iCon din 1979 a CEM a avan"at conceptul recunoa!terii reciproce a "tandardelor na&ionale (ve%i mai Co" care a $urni%at Comi"iei o p2rg7ie prin care " urmrea"c o mai mare integrare a pie&ei (?a"7Iood 1946 . ?e la -nceputul anilor F49, comunicatele Con"iliului European au e(primat -n mod repetat preocuparea cu privire la "tarea proa"t a pie&ei unice (1rm"trong !i 0ulmer 1994J 17 . +n decem#rie 1942, ace"ta a r"pun" unei comunicri din partea Comi"iei care recomanda

eliminarea 0TC, "impli$icarea $ormalit&ilor la $rontier, li#erali%area ac7i%i&iilor pu#lice !i o mai "tr2n" aliniere a impo%itelor (0ulletin o$ t7e European Communitie", 12;1942 prin crearea unui Con"iliu pentru pia&a intern care " "e -ntrunea"c regulat pentru anali%area ace"tor c7e"tiuni. +n cur"ul anului 1946, "priCinul pentru revitali%area pie&ei unice a continuat " crea"c. +n aprilie, conductorii unora din principalele corpora&ii multina&ionale din Europa au $ormat a!a)numitul European Round Ta#le o$ Indu"triali"t" (ERT pentru a "u"&ine $inali%area pie&ei unice (CoIle" 199> . Uniunea Con$edera&iilor Indu"triale !i Patronale din Europa (U8ICE !i)a adugat vocea apelurilor -n $avoarea unei mai mari integrri a pie&ei. 2.6 Uniunea Economic !i =onetar
Preocuparea &rilor mem#re CEE de a introduce o di"ciplin monetar intern ")a datorat ini&ial pro#lemelor ridicate de interdependen&a ridicat a economiilor !i $lotarea li#er a monedelor -ncep2nd cu deceniul opt. ?i$erite etape ")au "uccedat p2n la deci%ia adoptrii unei monede unice7. :tudiul literaturii privind integrarea monetar relev dou categorii de pro#lemeJ oportunitatea unei monede unice, -n $unc&ie de avantaCele !i de%avantaCele in"tituirii ace"teia !i modul concret de reali%are a Uniunii =onetare. ?ou optici di$erite "e de"prind cu privire la oportunitatea monedei unice. a :ta#ilirea unei monede unice e"te, -n vi%iunea economi!tilor care o "u"&in $r re%erve, con"ecin&a $irea"c a pie&ei unice !i in"trumentul indi"pen"a#il $unc&ionrii ace"teia. Ei au -n vedere o "erie de avantaCe pe care moneda unic le)ar produce. 1rgumentele adu"e pleac de o#icei de la rolul monedei -ntr)o economie modern. Iat ce ne "pune -n ace"t "en" 1ndrR .ourSan"J T=oneda diminuea% co"turile de in$ormare !i tran%ac&ii a"ociate "c7im#urilor. +n rolul "u de unitate de cont, miCloc de "c7im# !i de re%erv, ea $ace dovada unei productivit&i economice !i "ociale incompara#ile. Ea reduce incertitudinea !i co"turile inerente activit&ii economice, diminu2nd re"ur"ele care ar tre#ui alt$el inve"tite pentru a o#&ine, utili%a !i "toca in$orma&ia !i pentru a e$ectua tran%ac&iile nece"are proce"elor de produc&ie !i "c7im# (0runner !i =elt%er, 1971 . 1ce"te avantaCe "unt cu at2t mai importante cu c2t domeniul de utilizare al monedei se lrgete (=endel, 1931 .E 1lt$el "pu", calitativ, argumentele -n $avoarea unei monede unice "unt acelea!i cu cele -n $avoarea unei economii monetare $a& de economia de troc, c7iar dac, cantitativ, c2!tigurile "perate "unt mai mici. Concret, o "ingur moned $acilitea% compararea pre&urilor interna&ionale $r a $i nevoie " "e "tr2ng !i " "e produc in$orma&ii privind ratele de "c7im# pre%ente !i viitoare, ca !i in$orma&ii privind di$eritele con"tr2ngeri !i reglementri ale pie&elor de "c7im#. Ea elimin incertitudinea legat de ratele de "c7im#, precum !i co"turile de conver"ie a"ociate tran%ac&iilor -ntre devi%e. < moned unic elimin opera&iunile de "c7im# neproductive pentru colectivitate -n an"am#lu "u. < lume cu monede multiple, !i pentru care e(i"t un ri"c (poten&ial "au real de "c7im#, con"tituie

C7r. 0orde" !.a., T'a coordination de" politiNue" monRtaire"E, Revue dURconomie politiNue, nr.1, 1991, p.1)17

un o#"tacol -n integrarea pie&elor nu doar monetare !i $inanciare ci !i de #unuri !i "ervicii (Venen, 1973 4. 1vantaCele con"iderate certe "untJ ) U.E.=. e"te Tcomplementul logic al marii pie&e !i al integrrii $inanciare5 moneda comun e"te o contra)parte a integrrii pie&elor na&ionale de $actori de produc&ie (mai ale" munc !i capital !i a pie&elor de #unuriE5 uniunea monetar condi&ionea% !i determin cre!terea mo#ilit&ii #unurilor !i $actorilor de produc&ie5 ) cu o moned unic ri"cul de "c7im# intra)european di"pare !i "e elimin co"turile datorate recurgerii la di$erite in"trumente de acoperire a ace"tui ri"c5 ) "e elimin co"turile de tran%ac&ie datorate Ttrecerii de la o moned la altaE ("e e"timea% o reducere de 9,5 W din P80 al UE, variind -ntre 9,1W pentru &rile cu moned puternic !i 1W pentru &rile cu moned "la# 5 ) po"i#ilitatea reducerii co"turilor de intermediere #ancar !i convergen&a ratelor do#2n%ii5 ) -ntrirea di"ciplinei $inanciare, reducerea in"ta#ilit&ii !i incertitudinii, de%voltarea cooperrii economice5 ) atragerea unei $rac&iuni importante a economiei mondiale "u# $orma inve"ti&iilor directe !i de porto$oliu. # < alt concep&ie de"pre oportunitatea monedei unice e"te dat de autorii care vd -n acea"ta o mare gre!eal. :pre e(emplu, P7ilippe 'agaLette aCunge la conclu%ia c To pia& unic nu include o moned unicE deoarece nu e(i"t legtur logic -ntre integrare economic !i uni$icare monetar. Pro#lema principal a "i"temelor monetare !i, -ndeo"e#i a :i"temului =onetar European (:=E , Tnu con"t -n a#"en&a unei monede unice, ci -n $aptul c "unt $ondate pe ire"pon"a#ilitate in"titu&ionalT. Un "i"tem de #nci li#ere -n care oricine e"te li#er " utili%e%e orice moned ar $i evident mult mai #un deoarece ar reintroduce re"pon"a#ilitatea #ncilor individuale. E(i"ten&a pie&ei comune e"te per$ect compati#il cu o multitudine de monede deoarece "emni$ica&ia ei ar $i dereglementarea, concuren&a !i diver"i$icarea.9 Argumentele adu"e -n general -mpotriva unei monede unice "unt J ) moneda unic, elimin2nd varia&iile nominale de "c7im# ale cur"urilor, $ace mai di$icile aCu"trile pe termen "curt 5 ) $iecare na&iune -!i pierde "uveranitatea -n politica monetar (determinarea ratei de in$la&ie !i ar#itrarea -ntre in$la&ie !i !omaC 5 ) con"ecin&e regionale nedorite, generate de neconcordan&a -ntre evolu&ia aproape uni$orm a "alariilor nominale !i productivit&ile mai "c%ute ale regiunilor peri$erice !i de mi!crile de $or& de munc !i de capital -ntre regiuni5 o politic de redi"tri#uire a veniturilor, "timularea delocali%rilor de $or& de munc "pre regiunile peri$erice ar con"titui "olu&ia eliminrii ace"tui de%avantaC. =ai multe concep&ii ")au conturat -n timp cu privire la modalit&ile concrete de uni$icare a unei %one monetare. ?intre ele, Tratatul de la =aa"tric7t core"punde unei concep&ii con"tructivi"te de tip monetari"t. Ea "ta#ile!te drept condi&ie $undamental pentru
4

1. .ourSan", T 'UUnion monRtaire de lUEurope J $ondement" t7RoriNue", pro#lXme" et propo"ition" T, Revue dURconomie politiNue, nr.1, 1991, p.169.
9

P7ilippe 'agaLette, T 'a dinamiNue de lUUnion economiNue et monetaire T, Revue dUeconomie politiNue, nr.1, 1991

uni$icarea %onelor monetare o#&inerea unor di$eren&e nule -ntre ratele de in$la&ie ale na&iunilor re"pective. 1cea"t vi%iune e"te completat prin de$inirea -n cadrul tratatului a unor criterii macroeconomiceJ ) in$la&ia nu tre#uie " $ie mai mare de 1,5W $a& de media a trei "tate cele mai per$ormante5 ) de$icitul pu#lic nu tre#uie " dep!ea"c 6W din PI0 5 ) datoria pu#lic tre#uie " $ie cel mult 39 W din PI0 5 ) do#2nda pe termen lung nu tre#uie " dep!ea"c cu mai mult de 2W media primelor trei &ri mem#re cele mai per$ormante. 1lturi de ace"te criterii, "e con"ider a $i deo"e#it de importante pentru "ta#ilitatea unei uniuni monetareJ convergen&a ritmurilor de cre!tere economic !i coeren&a $enomenelor de "peciali%are.

Cap III Politica comercial a Uniunii Europene 6.1 <#iective !i caracteri"tici Politica comercial e"te cea mai vec7e politic ela#orat !i implementat la nivel comunitar !i rm2ne cea mai avan"at DramurE a politicii e(terne a Uniunii Europene. +n linii mari, politica comercial comun implic J19 e(i"ten&a unui "et uni$icat, "trict, de reguli !i proceduri (cu vmile na&ionale ac&ion2nd ca Dagen&iE ai UE 5 competen&ele UE "unt aproape e(clu"ive, doar cu c2teva e(cep&ii rma"e -n Curi"dic&ia "tatelor mem#re5 Comi"ia are rolul dominant5 Re%olu&ia $inal "e adopt -mpreun cu Con"iliul (=ini!trii 1$acerilor E(terne 5 11 ?eci%iile "e adopt, -n principal, cu maCoritate cali$icat. Tratatul de la Roma nu con&ine prevederi $oarte preci"e;e(plicite -n legtura cu o#iectivele, principiile !i in"trumentele politicii comerciale comune, $apt ce a permi" interpretri nuan&ate din partea diver!ilor anali!ti. Cu toate ace"tea o#iectivele politicii comerciale comune pot $i "inteti%ate a"t$elJ promovarea comer&ului cu alte "tate !i a principiului li#erului "c7im#5 ampli$icarea;con"olidarea $or&ei competitive a "ociet&ilor europene. Con$orm Tratatului de la Roma, principiul de #a% care guvernea% politica comercial comunitar e"te o economie de pia& de"c7i" -n care concuren&a e"te li#er. +n ceea ce prive!te politica comercial a Uniunii Europene pro#lemele "e pun oarecum di$erit $a& de alte "tate, deoarece ea tre#uie " armoni%e%e intere"ele na&ionale !i "ectoriale care clamea% protec&ie cu o#iectivele e(primate la nivel "uprana&ional, precum !i cu $or&ele interna&ionale. Politica comercial european ")a de%voltat ca r"pun" la evolu&iile interne !i interna&ionale5 ini&ial preocuprile interne erau orientate ctre con"olidarea uniunii vamale ini&iat prin Tratatul de la Roma !i ela#orarea unor politici comune5 ulterior, c7iar dac uneori a avut o po%i&ie predominant de$en"iv, CEE a r"pun" ini&iativelor :U1 de li#erali%are comercial multilateral, particip2nd la rundele de negocieri care ")au "uccedat -n cadrul /1TT. Un $actor care a avut o contri#u&ie important la modelarea politicii comerciale a UE a $o"t nece"itatea reglementrii rela&iilor comerciale cu $o"tele colonii5 -n ace"t "en" CEE;UE a -nc7eiat o "erie de acorduri prin care &rile din 1$rica, Carai#e, Paci$ic #ene$iciau de un tratament pre$eren&ial, re"pectiv de acce" li#er pe pia&a comunitar pentru numeroa"e produ"e din ace"te &ri, $r o#liga&ia reciprocit&ii.12 =odi$icarea opticii :U1 !i a#ordarea rela&iilor ei comerciale e(terne !i din per"pectiv #ilateral;regional a determinat implicarea mai activ a CEE -n "u"&inerea "i"temului comercial multilateral5 a"t$el, de la -nceputul anilor F99, UE a evoluat treptat ca "u"&intor important al multilaterali"mului. Climatul actual di$er -n" de cel din primii ani po"t#elici p2n la Cumtatea anilor F79, c2nd :U1 era principalul parti%an al
19 11

Pierre ?E.R1I/8E ) Trade policy-making in the EU, :an Mo"R 8ov. 6< ?ec 1 2993 /7. Pope"cu @ Economie european, Editura Economic, 0ucure!ti, 2997 Ela!orarea politicilor "n Uniunea European, edi&ia a cincea, In"titutul European din

12

Q.Oallace !.a. Rom2nia, 2995

multilaterali"mului5 actualmente "i"temul comercial multilateral numr circa 159 de "tate, comparativ cu 26 de "tate care au participat la prima rund de negocieri5 mai mult, &rile -n cur" de de%voltare au -nceput " "e implice !i ele mult mai activ !i " -!i "u"&in punctele de vedere -n cadrul "i"temului. =ultilaterali"mul e"te o $a&et important a politicii comerciale a UE, dar ace"t lucru nu a e(clu" !i derularea de rela&ii comerciale la nivel #ilateral, regional "au tran")regional. .recvent UE a $o"t criticat pentru $aptul c nu a avut un rol mai activ -n li#erali%area pie&elor agricole5 -n ciuda re$ormelor din ultima perioad, "ectorul agricol din UE #ene$icia% -nc de un "priCin con"idera#il din partea autorit&ilor (de!i "u#ven&iile au $o"t eliminate, "e men&ine -nc un anume grad de protec&ie de natur tari$ar . Critici la adre"a politicii comerciale a UE mai "unt adu"e !i -n legtur cu caracterul ei opac !i netran"parent atri#uit de organi%a&iile non)guvernamentale16 +n po$ida prevederilor 1rticolului 119 din Tratatul de la Roma (con$orm cruia "tatele mem#re "e angaCau " contri#uie la de%voltarea armonioa" a comer&ului mondial !i a#olirea progre"iv a re"tric&iilor -n comer&ul interna&ional , CEE !i ulterior UE a $o"t departe de a "e mani$e"ta pe arena interna&ional ca un promotor con"ecvent al li#erali"mului comercial. +n a$ar de un grad de re"trictivitate deloc negliCa#il, politica comercial comun pre%int alte trei caracteri"tici importante1> di"criminare, mult mai accentuat dec2t -n alt &ar "au grupare( e"te vor#a, pe de o parte, de o di"criminare DnegativE prin aplicarea de re"tric&ii -n mod di$eren&iat, -n $unc&ie de partenerii comerciali )limitri voluntare la e(port, m"uri anti @ dumping, contingente #ilaterale etc.5 pe de alt parte e"te vor#a de o di"criminare Dpo%itivE materiali%at -ntr)o "erie de acorduri comerciale pre$eren&iale -nc7eiate cu &rile -n cur" de de%voltare din 1$rica, %ona Carai#e !i Paci$ic 5 pre%en& "emni$icativ a m"urilor cu caracter netari$ar, mai redu" totu!i dec2t -n Maponia !i $r a $i evident c ar $i mai e(tin" dec2t -n :.U.15 promovarea cu in"i"ten& a principiului reciprocit&ii5 de!i e"te departe de a o egala pe cea de care dau dovad :.U.1, CEE;UE a $o"t, de regul, parti%anul unei reciprocit&i integrale -n rela&iile cu alte "tate de%voltate, urm2nd -n" o a#ordare a"imetric a principiului reciprocit&ii -n rela&iile cu celelalte categorii de &ri. 6.2 ?imen"iunea multilateral ?men"iunea multilateral e"te reali%at in cea mai mare parte in cadrul <rgani%a&iei =ondiale a Comer&ului !i are drept "cop promovarea regulilor privind acce"ul la pie&e in conte(tul a"igurrii unei guvernan&e glo#ale e$ective. Un e(emplu in ace"t "en" e"te repre%entat in ca%ul comer&ului cu mr$uri de politicile privind reducerea tari$elor !i a #arierelor te7nice din calea comer&ului. In cadrul ace"tei dimen"iuni "e are in vedere !i promovarea unor valori ale Uniunii Europene precum cele legate de protec&ia mediului, "iguran&a alimentar, diver"itatea cultural. Una dintre valorile di$i cil de promovat in conte(tul glo#ali%rii e"te cea re$eritoare la promovarea adoptrii unor "tandarde in domeniul muncii. ?i$iculatea unui a"emenea
16

Q.Oallace !.a. Rom2nia, 2995

1>

Ela!orarea politicilor "n Uniunea European, edi&ia a cincea, In"titutul European din

8E/RE:CU, ?. @ DProtecionismul netarifarE, Editura Economic, 0ucure!ti 1994

19

demer" e"te evident dac ne gandim doar la di$eren&ele privind normele legate de munc din Uniunea European !i C7ina. 6.6 ?imen"iunea #ilateral;regional. In a$ara negocierilor multilaterale din cadrul <rgani%a&iei =ondiale a Comer&ului, Uniunea European inc7eie !i acorduri #ilaterale !i adopt m"uri "peci$i ce cu &ri ter&e "au cu a"ocia&ii regionale. In pre%ent 121 de &ri "unt poten&ial legate de Uniunea European prin intermediul unor acorduri comerciale regionale maCoritatea negociate in anii U99. Uniunea European inc7eie acorduri #ilaterale pentru promovarea o#iectivelor "ale "peci$ice de politic comercial. 1ce"te acorduri completea% participarea Uniunii Europene in cadrul <rgani%a&iei =ondiale a Comer&ului !i nu intr in contradic&ie cu acea"ta. Uniunea European "e a"igur intotdeauna c acordurile "ale #ilaterale "unt compati#ile Cu angaCamentele a"umate in cadrul <rgani%a&iei =ondiale a Comer&ului. =otiva&ia utili%rii acordurilor #ilaterale in cadrul politicii comerciale a Uniunii Europene e"te dat deJ ) de%voltarea comer&ului la "car glo#al !i nevoia tot mai acut de reguli ale Cocului acceptate de participan&i impreun dar !i dincolo de <rgani%a&ia =ondial a Comer&ului 5 ) nece"itatea de a "timula de%voltarea in general !i de a promova de%voltarea regional 5 ) "priCinirea unor concepte noi ale Uniunii Europene precum DPolitica de vecintateE "au DEuropa e(tin"E care au dat deCa re%ultate in rela&iile cu &rile mediteraneene. Uniunea European a inc7eiat acorduri de a"ociere cu li#erali%area comer&ului cu 1lgeria, Egipt, I"rael, Iordania, 'i#an, =aroc, 1utoritatea Pale"tinian, Tuni"ia. +n pre%ent e"te -n cur" de negociere un a"t$el de acord cu :iria. <#iectivul Uniunii Europene e"te de a "e crea pan -n anul 2919 o %on de comer& li#er a =editeranei. Principalele acorduri #ilaterale;regionale ale Uniunii Europene includJ ) 1cordurile de Parteneriat Economic negociat cu &rile 1CP (1$rica, Carai#e, Paci$ic @ 1cordul Cotonou. 1cordul de Parteneriat Economic 1CP "emnat -n $e#ruarie 2999 continu pre$erin&ele comerciale nereciproce acordate -n cadrul 1cordului 'ome pentru -nc 4 ani, timp -n care Uniunea European inten&ionea% " negocie%e %one de comer& li#er reciproce cu "u#grupe de &ri din 1$rica, Paci$ic !i Carai#e. 1cordurile de comer& li#er cu 1"ocia&ia European a 'i#erului :c7im#, Euromed, =erco"ur (in negociere , =e(ic, 1$rica de :ud 5 Uniunile vamale cu Turcia, 1ndorra !i :an =arino 5 1cordurile de Parteneriat !i Cooperare cu Ru"ia !i Ucraina Tot in categoria acordurilor #ilaterale pot $i inclu"e !i 1cordurile Europene inc7eiate la -nceputul anilor 99 cu &rile din Europa Central !i de E"t (4 dintre ace"tea $iind deCa dup 1 mai 299> mem#re ale Uniunii Europene . 1ce"te acorduri au avut drept "cop reali%area unei %one de comer& li#er intre Uniunea Eurpean !i &rile candidate, pe #a% de reciprocitate dar intr)un mod a"imetric. Ca re%ultat, produ"ele indu"triale din &rile candidate au avut un acce" li#er pe pia&a unic european incepand cu anul 1995, cu re"tric&ii in unele "ectoare "en"i#ile, cum ar $i agricultura !i indu"tria te(til. 1corduri "imilare au $o"t inc7eiate cu Cipru !i =alta, dar dialogul politic nu a $o"t inclu" in ace"te ca%uri.

11

6.> ?imen"iunea unilateral ?imen"iunea unilateral care con"t -n adoptarea !i implementarea de ctre Uniunea European a unor m"uri unilaterale drept in"trumente "uplimentare de politic comercial -n "copul a"igurrii de%voltrii !i;"au "ta#ilit&ii politice core"pun%tor priorit&ilor politice ale Uniunii. .orma cea mai de" reg"it a ace"tor m"uri e"te cea a conce"iilor comerciale acordate de Uniunea European &rilor ter&e pe #a%a unui intere" economic pentru accelerarea comer&ului cu o anumit regiune !i cre!terea avantaCelor economice pentru am#ele pr&i. +n ceea ce prive!te dimen"iunea multilateral, "e poate "u#linia rolul important Cucat de ctre Comunitatea European -n cadrul /1TT !i apoi al <=C("ucce"oarea /1TT . 1"t$el, ca urmare a celor opt runde de negocieri multilaterale de"$!urate "u# egida /1TT regulile !i deci%iile /1TT au $o"t preluate -n acNui"ul comunitar(a"t$el c ele au tre#uit " $ie re"pectate !i aplicate de ctre &rile comunitare , ")a de%voltat un "i"tem de drept al comer&ului interna&ional !i ")a reali%at o li#erali%are de"tul de e(tin" a comer&ului dintre mem#rii /1TT. +ncuraCarea "c7im#urilor de ctre Uniunea European nu "e reali%ea% doar -n conte(tul multilateral al <=C, ci !i prin intermediul unor acorduri #ilaterale pre$eren&iale cu di$erite &ri "au grupuri de &ri "u# $orma acordurilor de li#er "c7im# "au a acordurilor vamale. Principalele acorduri #ilaterale;regionale de ace"t tip ale Uniunii Europene includJ ) acordurile de comer& li#er cu 1"ocia&ia European a 'i#erului :c7im#, =e(ic, 1$rica de :ud, Elve&ia5 ) uniunile vamale cu Turcia, 1ndorra !i :an =arino5 ) 1cordurile Europene -nc7eiate la -nceputul anilor 99 cu &rile din Europa Central !i de E"t (4 dintre ace"tea $iind deCa dup 1 mai 299> mem#re ale Uniunii Europene . ?e a"emenea, Uniunea European a -nc7eiat acorduri unilaterale cu o "erie de &ri -n cur" de de%voltare prin care acce"ul ace"tora pe pia&a comunitar e"te pre$eren&ial, $r ca partenerii UE " acorde un tratament pre$eren&ial la e(porturile comunitare. +n acea"t categorie "e includ dou mari categorii de acorduriJ ) 1cordurile de Parteneriat Economic negociate cu &rile 1CP (1$rica, Carai#e, Paci$ic @ 1cordul Cotonou. 1cordul de Parteneriat Economic 1CP "emnat -n $e#ruarie 2999 continu pre$erin&ele comerciale nereciproce acordate -n cadrul 1cordului 'ome pentru -nc 4 ani, timp -n care Uniunea European inten&ionea% " negocie%e %one de comer& li#er reciproce cu "u#grupe de &ri din 1$rica, Paci$ic !i Carai#e. :emnatarii ace"tor acorduri au drepturi pentru toate produ"ele indu"triale !i cea mai mare parte a produ"elor agricole. +n $apt, &rile din grupul 1CP #ene$icia% de regulile de origine cele mai li#erale cu "copul de a avea cel mai #un pro$it din reducerile tari$are5 ) acordurile mediteraneene, -n cadrul crora "e cuprind acordurile cu 1lgeria, Egipt, I"rael, 'i#an, =aroc, <rgani%a&ia pentru Eli#erarea Pale"tinei, :iria !i Tuni"ia. Uniunea European "e a"igur -ntotdeauna c acordurile "ale #ilaterale "unt compati#ile cu angaCamentele a"umate -n cadrul <rgani%a&iei =ondiale a Comer&ului. +n cadrul dimen"iunii unilaterale a politicii "ale comerciale, Uniunea European "e $olo"e!te de urmtoareleJ ) :i"temul /enerali%at de Pre$erin&e (:/P , care e"te in"trumentul cla"ic de "timulare a de%voltrii prin intermediul acordrii de ta(e vamale pre$eren&iale.

12

:/P permite &rilor indu"triali%ate " acorde conce"ii comerciale(un acce" de tip dutL) $ree ($r ta(e vamale "au o reducere a ta(elor vamale, -n $unc&ie de "en"i#ilitatea produ"elor !i de tipul de pre$erin&e acordat &rilor -n cau% de o manier autonom. ?in partea Uniunii Europene cea mai mare parte a &rilor -n cur" de de%voltare #ene$icia% de un regim pre$eren&ial. 1"t$el, -n plu" $a& de acordurile 1CP !i cele mediteraneene, UE permite &rilor din 1"ia !i 1merica 'atin " e(porte ctre UE la ta(e vamale mai mici dec2t cele normale produ"e manu$acturiere !i produ"e agricole prelucrate. ?e a"emenea, pentru &rile -n cur" de de%voltare care "e con$ormea% acordurilor interna&ionale privitoare la protec&ia mediului !i la inter%icerea muncii copiilor, precum !i a muncii $or&ate5 ) Ini&iativa TTotul -n a$ara armelorE, care repre%int o "c7em de pre$erin&e acordate &rilor cel mai pu&in de%voltate. 1ranCamente "peciale "unt a"igurate pentru un numr de >9 de &ri cla"i$icate de <rgani%a&ia 8a&iunilor Unite ca $iind cel mai pu&in de%voltate. 1cea"t ini&iativ acord acce" $r ta(e vamale importurilor tuturor produ"elor provenind din &rile cel mai pu&in de%voltate, $r re"tric&ii cantitative, cu e(cep&ia importurilor de arme !i muni&ii. 1ce"te pre$erin&e "unt acordate de Uniunea European pe o perioad nedeterminat5 ) acordarea de pre$erin&e a"imetrice, -n "copul de a a"igura pacea, "ta#ilitatea, li#ertatea !i pro"peritatea economic -n regiune con$orm conceptului TEuropei e(tin"eE. In"trumentele politicii comerciale comune a Uniunii Europene "unt -n pre%ent -n cea mai mare parte armoni%ate la nivelul UE. Principalul pilon al politicii comerciale comune a UE e"te tari$ul e(tern comun care a $o"t reali%at -nc din anul 1934, concomitent cu eliminarea ta(elor vamale -ntre &rile mem#re, !i a crui aplicare pre"upune c un #un "au "erviciu dintr)o &ar ter& nu e"te ta(at dec2t o "ingur dat, c2nd ptrunde -n una din &rile mem#re ale Uniunii. Tari$ul e(tern comun "e caracteri%ea% prin15 ta(e ad)valorem la produ"ele indu"triale5 ta(e "peci$ice la produ"ele agricole5 e(cep&ii -n ceea ce prive!te ma(imele tari$are aplica#ile cu precdere unor produ"e agricole !i unor produ"e indu"triale "en"i#ile5 multitudinea po%i&iilor tari$are la care nu "e percep ta(e vamale5 e(i"ten&a e"caladrii tari$are (cre!terea ta(ei vamale pe m"ura ridicrii gradului de prelucrare a produ"ului pentru anumite produ"e(te(tile, cauciuc, tutun, etc. . Un alt in"trument utili%at -n cadrul politicii comerciale comune a UE -l repre%int cotele "au re"tric&iile cantitative care, -ncep2nd din 199>, "unt de$inite la nivelul UE !i nu la nivel na&ional. Protec&ia cantitativ -n ca%ul UE are -n" o importan& -n declin. 1"t$el, -n anii 99 ")a limitat protec&ia cantitativ e(tra UE !i ")a eliminat protec&ia cantitativ intra UE, iar contingentele na&ionale !i toate re"tric&iile voluntare de e(port "unt eliminate(cu e(cep&ia te(tilelor !i -m#rcmin&ii, con$orm 1cordului multi$i#re . ?e a"emenea, -ncep2nd cu anul 1999 au $o"t introdu"e m"urile antidumping, m"uri prin intermediul crora organi%a&iile pro$e"ionale "au grupurile de -ntreprinderi europene pot cere m"uri de retor"iune contra concuren&ilor "trini aprecia&i drept neloiali. ?o"arele "unt in"trumentate de ctre Comi"ia European, care propune !i ta(ele antidumping la
15

P. Pri"ecaru, Politici comune ale Uniunii Europene, Editura Economic, 0ucure!ti, 299>

16

produ"ele ce provin din anumite &ri "au de la numite $irme, ta(e ce tre#uie apro#ate de Con"iliu13. ?e a"emenea, deci%iile cu privire la clau%ele de "alvgardare(re"tric&ii impu"e temporar la importurile anumitor produ"e care pun -n pericol o indu"trie a unei &ri mem#re "au a an"am#lului UE "unt luate de ctre Comi"ie !i pot $i controlate de ctre Con"iliu. Principalele produ"e care au $o"t vi%ate de m"uri de "alvgardare au $o"tJ te(tilele, o&elul !i automo#ilele. +n privin&a o#"tacolelor netari$are pentru #unuri !i "ervicii, una dintre conclu%iile .orumului /lo#al al <C?E din iunie 2996 de la Pari" a $o"t aceea c UE(la $el ca !i :U1 utili%ea% pe "car larg "u#ven&iile, iar multe alte #ariere netari$are "unt $olo"ite "u# prete(tul "ecurit&ii na&ionale, "nt&ii !i protec&iei mediului. In"trumentele de politic comercial utili%ate -n pre%ent de Uniunea European pot $i -mpr&ite -n dou mari categoriiJ ) in"trumente de$en"ive5 ) in"trumente o$en"ive. In"trumentele de$en"ive "unt acele in"trumente care a"igur comer&ul ec7ita#il !i apr intere"ele "ociet&ilor europene. 1ce"te in"trumente au $o"t concepute -n con$ormitate cu prevederile <rgani%a&iei =ondiale a Comer&ului care recuno"c dreptul mem#rilor organi%a&iei de a "e apra $a& de practici comerciale neloiale. Principalele in"trumente de$en"ive "unt17 ) m"urile anti)dumping, al cror rol e"te de a contracara practicile de dumping, cele mai de" -nt2lnite $orme de practici de di"tor"ionare a comer&ului5 ) m"urile anti)"u#ven&ie !i compen"atorii, cu "copul de a com#ate "u#ven&iile acordate productorilor de ctre autorit&ile pu#lice, "u#ven&ii care di"tor"ionea% comer&ul -n "itua&ia -n care aCut la reducerea -n mod arti$icial a co"turilor de produc&ie "au a pre&urilor de e(port ctre Uniunea European5 ) m"uri de "alvgardare, care pre"upun re"tric&ionarea "uplimentar temporar a importurilor unui produ" dac produc&ia intern a acelui produ" e"te a$ectat -n mod "erio" "au amenin&at de -nregi"trarea unor preCudicii datorit cre!terii #ru!te a importurilor. 1ce"t tip de m"uri pot $i luate de orice mem#ru al <rgani%a&iei =ondiale a Comer&ului. :copul in"trumentelor o$en"ive e"te dat de de"c7iderea pie&elor !i eliminarea o#"tacolelor din calea comer&ului prin ac&iuni multilaterale, #ilaterale !i unilaterale. Principalele in"trumente o$en"ive "unt repre%entate de14 ) regulamentul privind o#"tacolele -n calea comer&ului, regulament care permite "ociet&ilor din Uniunea European " depun o pl2ngere la Comi"ia European -n "itua&ia -n care -nt2lne"c #ariere comerciale care le re"tric&ionea% acce"ul pe pia&a unor &ri ter&e. 1ce"te reglementri pot $i utili%ate !i pentru evaluarea "itua&iei de nere"pectare a regulilor comerciale interna&ionale care determin e$ecte comerciale negative, iar -n
13

/. :ila!i, P7. Rollet, /. :ila!i, P7. Rollet, 8. Tranda$ir, I. *d!an, Economia Uniunii Europene: o poveste de succes?, Editura de *e"t,Timi!oara, 2995, 17 Politica privind comerul i dezvoltarea, In"titutul European din Rom2nia, "eria =icromonogra$ii @ Politici europene,2995
14

Politica privind comerul i dezvoltarea, In"titutul European din Rom2nia, "eria =icromonogra$ii @ Politici europene,2995

1>

ca%ul -n care re%ultatul evalurii e"te a$irmativ "e poate apela la mecani"mul prev%ut de <rgani%a&ia =ondial a Comer&ului pentru re%olvarea di"putelor5 ) #a%a de date privind acce"ul pe pie&e a $irmelor din Uniunea European care permiteJ ) o#&inerea de in$orma&ii de"pre condi&iile privind acce"ul pe pia&a &rilor ne)mem#re ale Uniunii Europene 5 ) modalit&i de urmrire "i"tematic de ctre Comi"ia European a reclama&iilor $irmelor din &rile mem#re privind #arierele -n calea comer&ului din &rile nemem#re5 ) a"igurarea re"pectrii de ctre partenerii comerciali ai Uniunii Europene a o#liga&iilor a"umate prin acorduri interna&ionale. 1v2nd -n vedere datele con&inute -n acea"t #a% de date, Comi"ia European a putut " ac&ione%e -ntr)un mod mai e$icace -n cadrul <=C "au -n cadrul acordurilor #ilaterale, identi$ic2nd o#"tacolele -n calea comer&ului. 0a%a de date e"te a"t$el un in"trument de "uport !i $undamentare a m"urilor !i ini&iativelor pe care Uniunea European le poate lua $a& de acei parteneri comerciali care crea% di$icult&i de natur comercial $irmelor comunitare.

Cap I* Uniunea European -n comer&ul mondial

15

>.1 ?inamica $lu(urilor comerciale ale Uniunii Europene

13