coala ,, Dimitrie Sturdza Tecuci

De ce mint copiii? Motto:

"Faptul c ai un pian nu te face pianist, dar naterea unui copil sigur te va face printe." Michael Levine Din Legile lui Murphy pentru un printe : 1. Sper n tot ce poate fi mai bun! 2. Pregtete te pentru tot ce poate fi mai ru! !. "ubete i, indiferent ce va fi! Corolar# $u c%t ateptrile &i sunt mai ridicate, cu at%t vei fi mai de'amgit! (mului i s a dat o limb cu care s poat vorbi i cuvinte cu care s poat s i ascund g%ndurile.) rover! ungure"c Disimularea face parte din condiia uman. Conform unor cercetri recente, se pare c minciuna este un mecanism care ine de supravieuire i c s-au evideniat chiar anumite zone ale creierului care se activeaz atunci cnd spunem o minciun sau cnd avem un comportament neltor. entru orice printe poate #i un motiv de dezamgire $i "tre"" " g"ea"c la el aca" un mic inocchio, mai ale" pentru c, de multe ori, nu $tie ce " #ac pentru a pune capt pro!lemei% A spune minciuni face parte dintr-o etap n creterea copiilor? Care sunt consecinele? Ce putem face pentru ca ai notri copii sau elevi s depeasc aceast etap i s valoreze onestitatea? Care sunt cele mai une strate!ii pentru a nvin!e aceast ispit? "re uie s-l pedepseasc? Ar fi de a#uns cu o mic $predic%? &n la ce vrst se consider normal s spun cte o minciunic? Acestea i alte ntre ri i le pun prinii destul de des.
'

Minciuna e legat de inteligen&', e(plic doctorul )ictoria Tal*ar, pro#e"or la +niver"itatea Mc,ill din Montreal $i e(pert -n comportamentul copiilor% Dei considerm sinceritatea ca virtute incontesta il a copiilor mici, se pare c acetia se pricep mai ine la minit. (n copil care urmeaz s mint tre uie s distin! adevrul, s conceap o realitate alternativ i s fie n stare s )vnd* noua realitate altei persoane. &rin urmare, a mini presupune att o dezvoltare co!nitiv avansat, ct i instrumente sociale de care sinceritatea pur i simplu nu are nevoie. Ma.oritatea prin&ilor -$i a"cult copiii min&ind $i "e g/nde"c c "unt prea mici ca " -n&eleag ce e"te o minciun $i #aptul c e gre$it " o "pun% &ur i simplu presupun c vor nceta cnd vor mai crete i vor nva s fac aceste distincii. "al+ar a descoperit ns c lucrurile stau e,act invers- copiii care nele! devreme nuanele ntre minciun i adevr folosesc aceste cunotine n avanta#ul lor, fiind mai predispui s mint atunci cnd au ocazia. 0 minti este o a ilitate ca oricare alta si toti copiii invata sa o foloseasca. Minciuna, #ar"a, pcleala, #a!ula&ia sunt noiuni care e,prim n cele din urm acelai lucru- un comportament n mod intenionat fals. Minciuna este o conduit de eschivare, n !eneral destinat s evite o mustrare. De multe ori, n mod incontient, prinii i nva proprii copii s mint, prin promisiunile zilnice care nu sunt ndeplinite. Dac un copil va fi pus s mint c unul dintre prini nu este acas, atunci cnd este cutat de o persoan nedorit, !reeala va fi du l, el nu va fi nvat doar s mint , ci este nvat c poate trece peste o li!aiile sociale, recur!nd la minciun. Copiii nu sunt naivi, proti, surzi sau or i. &e msur ce se dezvolt psihic, ei vor s tie totul i sunt de preferat discuiile oneste, pe nelesul lor, fr a am ala realitatea n minciuni. (na din multele ntre ri care se pot formula pe mar!inea acestui su iect este,, La ce v/r"t e"te un om capa!il " "pun prima minciun? .,ist convin!erea c cel trziu la un an copilul prezint comportamente neltoare , plnsul fiind primul mi#loc de comunicare, dar i cel de care se folosete pentru a o ine favoruri. /edicii psihoterapeui susin c n #urul vrstei de 0 ani este posi il s ne confruntm cu ,, perioada minciunii% din viaa copilului. 1im a#ul este instrumentul prin care minciuna capt consistena i mai mare. 2u se poate spune despre un copil c minte cu adevrat dect n momentul n care acesta devine contient de faptul c, minind, el induce o fals convin!ere. Acum copilul i-a do ndit contiina de sine, este capa il s fac diferena ntre adevr i minciun , ntre real i ima!inar, ntre o iect i reprezentarea lui mental. 3rsta la care se ntmpl acest lucru poate varia de la 456 ani la 75'8 ani. rimii pa$i ai #ormrii deprinderii de a min&i "unt: 9i !hideaz instinctele dup principiul ,, aa vreau eu%. Copilul va nclca toate re!ulile unui #oc fr a avea ha ar de semnificaia !estului, fr a se ascunde.. /ai trziu, va tria cu un tiin.
:

 3a improviza diferite poveti, dezvoltndu-i astfel ima!inaia i lim a#ul necesar pentru a fa ula. . ine pentru nceput, este o perioad normal, dar nu tre uie ncura#at, ci a#utat s nelea! diferena dintre real i ireal, dintre realitate i ima!inaie. ;ine un secret . &e de o parte, este distractiv i instructiv, pe de alt parte, este riscant, putnd de!enera totul ntr-o minciun foarte !rav. rima minciun e"te un pa" important -n dezvoltarea con$tiin&ei de "ine% &siholo!ii consider c ,, fa ulaiile% i ,, e,a!errile% micuilor nu pot fi luate drept minciuni n adevratul sens al cuvntului , att timp ct ele se manifest pn la vrsta de < 5 = ani i nu ridic motive de n!ri#orare. Copilul i testeaz limitele. rima minciun e"te un pa" important -n proce"ul de "ocializare% Copilul nva s se adapteze la mediu, s se inte!reze n societate sau n !rupurile cu care intr n contact. Apare aa- zisa ,, minciun social% necesar pentru o un convieuire n societate.Copilul va nva de la prini sau din alt parte c uneori este mai ine s spui o minciun dect adevrul !ol-!olu. Se di"ting 1 etape mari ale minciunilor, -n #unc&ie de gradul de #a!ula&ie : 123 ani 4 perioada ludic, cea n care micuul nu face distincie ntre fa ulaia din #ocuri sau poveti i cea coninut ntr-o minciun real. 325 ani2 perioada com!inat, cnd descoper c o parte din fantezismele ludice au corespondent i n viaa de zi cu zi, fiind i momentul n care un copil , condus !reit sau lsat intenionat,, de capul lui% face pasul ctre minciuna intenionat. dup 5 ani2 perioada minciunilor ela!orate, cnd tiu c ceea ce fac este ru, dar i urmresc totui scopul i mint pentru un folos oarecare. 6(i"ta mai multe tipuri de minciuni la copiii de pe"te 3 ani% /inciunile pot fi impartite dupa motivul pentru care apar2 Minciuna utilitara2 este minciuna prin care copilul se asi!ura ca indeparteaza anumite consecinte care apar in mod natural din partea parintilor dupa un comportament indezira il. (n e,emplu clasic in acest caz este minciuna privind notele de la scoala. Copilul minte ca a luat o nota mai mare la o anumita materie sau ca invatatorul5 profesorul nu le-a adus lucrarile la matematica. /otivele pentru care el ale!e sa minta sunt evidente, in acest caz doreste sa evite o pedeapsa. (n alt motiv mai putin evident poate fi insa si dorinta de a nu da !res in fata parintilor, dorinta de a nu dezama!i. 2 Minciuna compen"atorie- acest tip de minciuna se refera la minciunile prin care copilul *infrumuseteaza* realitatea din #urul sau, atri uie familiei sau parintilor valori sau calitati pe care acestia nu le au, isi atri uie merite scolare sau premii neo tinute. .ste foarte important de stiut ca acest tip de minciuna se datoreaza in primul rand unui respect scazut de sine si unei nesi!urante pe care copilul o simte din partea familiei, a mediului incon#urator. Acest tip de minciuna releveaza uneori tul urari psihopatolo!ice mai marcante. 2 Mitomania- este latura e,trema a minciunii si se refera la acei copii care traiesc cel mai adesea in fantezie si nici macar ei nu isi mai pot da seama de distinctia intre minciuna si
4

realitate. >n cest caz minciuna isi atin!e latura sa patolo!ica si este necesara interventia unui specialist. >n cazul in care descoperim ca micutul nostru minte constant in anumite aspecte sau ca minciuna nu este ceva total ocazional, este foarte important sa avem in vedere consecintele pe care el le are din partea noastra datorita acestor minciuni. .ste important ca micutul sa ai a consecinte constante daca minte, consecinte moralizatoare, dar este foarte important ca aceste consecinte sa nu fie e,cesive pentru ca astfel minciuna devine un cerc vicios ?copilul ale!e sa minta pentru a ascunde o alta minciuna mai veche@. .ste foarte importanta in acest caz si puterea e,emplului. Daca noi ca adulti suntem nevoiti sau ale!em sa mintim in anumite conte,te, nu tre uie sa facem acest lucru in fata copilului, noi suntem e,emplul lui cel mai demn de luat in seama. 7ntre!/nd copiii a"upra motivelor pentru care nu tre!uie " min&im, iaget a identi#icat trei "tadii: pan la ase ani, su iecii consider c nu tre uie s minim pentru c vor fi pedepsiiA de la ase la opt ani,su iecii consider c nu tre uie s minim fiindc aceasta este o fapt reaA ncepnd cu vrsta de zece ani ,copiii rspund c minciuna duneaz afeciunii i unei nele!eri. "oti copiii mint, insa unii mint mai mult decat ceilalti. .,ista si e,plicatii pentru ,,apetentaBC diferita pentru minciuna, iar un o servator atent ar putea *!hici* care copil este predispus sa minta mai mult Diferenta ma#ora consta in starea emotionala de ine a copilului. Copiii care sunt mincinosi cronici nu se simt ine cu ei insisi. /intitul repetat si e,cesiv poate fi semnul unor pro leme emotionale mai serioase care tre uie tratate diferit atat de parinti cat si de profesor, psiholo!, etc. 0ndre 8erge, #r a inten&iona o cla"i#icare, enumer urmtoarele cauze ale minciunii: nevoia de afeciune, dorina de a fi ludat i admirat, intenia de a o ine anumite favoruri, nevoia de ani, dorina de a iei de su controlul i autoritatea prinilor, plcerea de a mini, unele confuzii, antura#ul. )rea "a "cape de pedeap"a >n materie de minciuna, cei mici nu ezita sa ne!e realitatea. /ai ales daca incearca sa evite cearta sau pedeapsa. Ar!umentul forte? *2u euDCCCe parinte nu s-a confruntat de#a cu o asemenea situatie? .ste inutil sa-i e,plicam ca lucrurile nu stau asa, copilul o va tine pe-a lui.
6

Cum reactionezi? 3ei incerca de!ea a sa-l determini sa-si recunoasca vina coplesindu-l cu ar!umente- *.rai sin!ur in camera atunci cand a cazut vaza, deci tu ai spart-o sau chestionandu-l- *"u ai facut asta?CC Copilul va ramane ferm pe pozitie si, instinctiv, de teama, il va lua pe *2ui in rate. /ai ine e,plica-i ca orice !reseala recunoscuta este pe #umatate iertata. Ei ca oricine isi recunoaste !reseala inseamna ca are cura#, iar daca ar proceda la fel, tu ai fi mandra de el si l-ai felicita. >nvata-l sa-si repare !reseala- sa-si ceara scuze fata de prietenul care a fost acuzat pe nedrept in locul lui, sa stran!a cio urile vazei sparte etc. entru a nu dezamagi "au pentru a le #ace pe plac parintilor De e,emplu, stie ca tata va fi incantat daca ii va spune ca a reusit sa se dea sin!ur pe to o!anul cel mare sau ca si-a intrecut prietenul la un #oc, asa ca nu vede niciun inconvenient in a pretinde ceva ce in realitate nu s-a petrecut. 2u incearca sa va minta, ci sa va ofere raspunsul pe care il asteptati. Copilul isi doreste sa se ridice la nivelul asteptarilor parintilor, dar acest lucru nu-i reuseste intotdeauna- a luat o nota proasta, a ocupat ultimul loc la un concurs... Asa ca este posi il sa *a#ustezei adevarul sau cand este sedinta cu parintii sau chiar sa-si modifice nota in carnet. Cum reactionezi? .,plica-i ca voi sunteti mandri de el si ca il iu iti foarte mult chiar daca nu ii reuseste intotdeauna ce face si chiar daca nu este el pe primul loc. >ncercati sa nu-i cereti mai mult decat poate face- tineti seama de varsta sa, de capacitatile lui fizice si intelectuale. F &entru a ascunde o realitate #enanta >n unele situatii, minciuna ii permite copilului sa ascunda o realitate de care ii este rusine- saracia, tata e somer sau alcoolic etc. De e,emplu, ii spune cole!ei de clasa- *Ei eu am mai multe perechi de pantofi frumosi, dar mama nu ma lasa sa-i port la scoala, ca sa nu-i distru!i. Cum reactionezi? Epune-i ca intele!i motivul pentru care minte, dar ca, pe moment, nu-i puteti oferi ce-si doreste si ca veti face tot posi ilul sa-i cumparati si lui acel lucru la care viseaza. .,plicati-i ca nu este nicio rusine ca el nu are la fel de multe hainute sau #ucarii ca alti copii. .ste o ocazie una pentru a-i aminti ca, desi nu-i puteti oferi acum cutare lucru, faptul ca il iu iti foarte mult este mai important decat orice. Ca "a atraga atentia celorlalti &entru un copil care se simte sin!ur sau i!norat, minciuna poate fi o modalitate de a atra!e atentia celor din #ur asupra sa. Cate minciuni nu spune copilul doar pentru a parea *interesantiD Ca sa-si faca multi prieteni sau ca sa impresioneze poate inventa, de e,emplu, o meserie e,traordinara pentru tatal sau ?aviator, pompier, detectiv etc.@, isi poate aro!a talente pe care nu le are pentru a se pune in valoare ?schiaza de la 6 ani ca un profesionist@ sau poate inventa povesti de tot felul- a z urat cu elicopterul, solistul celei mai in vo!a trupe e prieten cu parintii sai... Cum reactionezi? /inte pentru ca nu are incredere in el. .l crede ca pentru a merita atentia celorlalti e o li!at sa pretinda ca este altceva decat este in realitate. 2u rezolvati nimic cu pedeapsa. A#utati-l sa devina constient de faptul ca el este interesant asa cum este, ca multe din lucrurile pe care le face sunt interesante si ca are numeroase calitati- *Crezi ca prietenii tai vor veni mai de!ra a sa se #oace cu tine daca le spui ca tatal tau este aviator decat daca le-ai spune ca ai inventat un lim a# secret?i 9i imita pe cei mari Adultii sunt cel mai un e,emplu pentru copii. Daca cel mic a constatat ca parintii sai nu au fost sinceri cu el intr-o situatie sau alta sau o o servat ca se mint unul pe celalalt, va privi minciuna ca pe o solutie salvatoare. Cum reactionezi? Copiii copiaza comportamentul
0

adultilor. Daca vad ca mama sau tata spun o minciuna ca sa evite un conflict in familie, de e,emplu, va face la fel. Asadar, tre uie sa va revizuiti voi, adultii, comportamentul. Ea incetati sa-l mai mintiti si sa recunoasteti ca ati !resit atunci cand ati facut acest lucru. /inciuna are o stransa le!atura ?inclusiv in cazul copiilor@ cu controlul informatiei. Copiii isi dau seama repede ca este avanta#os sa controlezi informatia si isi pot face un o icei din asta. >n mod normal, odata cu cresterea si maturizarea, copiii invata ca este la fel de avanta#os si un anumit !rad de credi ilitate , iar minciuna va fi un instrument folosit mai rar. Daca totusi persista, o discutie cu un specialist poate fi o idee una.

Etudiu de cazGigel este elev n clasa a-III-a, fiul unor prini, vanitoi, ambiioi care doresc ca fiul lor s fie cel mai bun elev din clas. De aici, un regim excesiv de riguros, de rigid, pe care prinii i-l impun copilului. rice tentativ de a iei din stereotipul de via impus,este pedepsit sever de ctre printi, care au o pregtire medie, fr prea multe cunotine despre psi!ologia copilului. "opilul pre#int o inteligen general, care-i facilitea# asimilarea fr efort a cunotinelor la toate obiectele, dar nevoia lui de micare,de de $oc,l fac uneori s vise#e la momentele de destindere alturi de colegi. %ntr-una din #ile, profitand de nt&r#ierea prinilor, a stat mai mult la $oac cu copiii i nu i-a pregtit temeinic temele pentru a doua #i. 'mintindu-i palma pe care a primit-o anul trecut c&nd a primit calificativul ()* la matematic, Gigel se !otrte s fac carnetul de note pierdut.%n urma unei vi#ite la coal, tatl afl c a primit din nou acest calificativ la matematic.Gigel motivea# c a fost bolnav i nu s-a putut concentra. +a remarca tatlui su c este inegal n munc i este un mincinos, Gigel i de#vluie motivul real pentru care a minit. ,i-a fost fric c ai s m bai-. Grice vin ascuns prin minciun tre uie sanctionat, astfel nct s se nelea! c vina se a!raveaz minindA sinceritatea reduce vina i pedeapsa. Din educaie tre uie eliminate procedeele care induc team n le!tur cu recunoaterea !reelii. 1a aza tratrii individuale e necesar s stea ncrederea n copil. 3iaa !rupului, a clasei, nu poate fi conceput dect avnd la az relaii de sinceritate, de ncredere reciproc. Aceast ncredere este compromis ori de cte ori un !est, un cuvnt, o atitudine ascund o minciune. 9nvtorii tre uie s nlture i s previn orice form de minciun i de a promova comportamentul caracteristic formrii unei personaliti morale. rover!e $i a#ori"me de"pre minciun
<

 &ata pe care o las o sin!ur minciun nu poate fi tears de o sut de vor e adevrate. ? A u EhaHur IalHhi @ Cnd cineva minte, f-te c-l crezi. Atunci , el devine ndrzne, minte mai tare i se demasc.? Arthur Echopenhauer @ /inciuna e vacana adevrului. ? 1ucian Ila!a @ Adevrul ateapt. 2umai minciuna e !r it. ?Ale,andru 3lahu @ Dac nu poi s accepi adevrul din e,terior, ai s te mpaci cu minciuna din interior. ?Ja indranath "a!ore @ Kr sinceritate, nu faci nimic. Grict de iret i iscusit vei fi, orict de ine tii s ticluieti i s sulemeneti minciuna, ea rmne tot minciun. 3ei nela un om, o !eneraie, dou. Dar timpul nu vei putea nela. $ ?Ale,andru 3lahu@

Ii lio!rafie

'. Llate, / M &siholo!ia social a !rupurilor colare, .ditura &eda!o!ic, Iucureti, 'N=: :. Llate, / M >ntroducere n psiholo!ie, Casa de .ditur i pres $Oansa% Iucureti, 'NN6 4. Pallon, Q M .voluia psiholo!ic a copilului, .ditura Didactic i &eda!o!ic, Iucureti, 'N=0 6. Ealade, D M Dimensiunea educaiei, Iucureti, ..D.&, 'NN= 0. Ocoala Rlean nr. '=<, aprilie :8'8.

Jeferat ntocmit de nv. 0:)0;0 D+M9T:0