TERAPIA IERTARII - I In urma cu doua decenii, un psiholog hawaiian surprindea lumea stiintifica cu ceea ce am putea numi, pe buna dreptate,

un miracol. Spitalul de Stat din Hawaii se confrunta in acel moment cu probleme deosebit de gra e in sectia bolna ilor psihici care comisesera crime abominabile. !iolenta acestora era atat de mare incat, desi purtau catuse la maini si la picioare, personalul medical se simtea serios amenintat de acestia, iar cei mai multi psihologi clinicieni obisnuiau sa-si dea demisia dupa apro"imati o luna de lucru cu acest gen de pacienti. In ciuda a ertismentelor colegilor bine intentionati, care incercau sa-l con inga sa nu lucre#e intr-un astfel de loc, fiindca asta echi ala cu o sinucidere in plan profesional, dr. Halea$ala %ew %en a acceptat totusi postul. Si atunci au inceput sa apara miracole. &upa numai cate a luni, s-a do edit ca in ca#ul multora dintre acesti pacienti nu mai era ne oie de catuse. &o#ele medicatiei au sca#ut simtitor la ma'oritatea pacientilor si chiar s-au sistat in ca#ul unora. &upa patru ani, pa ilionul a trebuit sa fie inchis din lipsa de.. pacienti iolenti. Partea cea mai interesanta este ca in acesti patru ani dr. %en nu a orbit cu nici unul dintre temutii sai pacienti. (ai mult, nici macar nu i-a a#ut) *erintele sale la ocuparea postului de psiholog clinician au fost de a i se oferi un birou si acces la dosarele criminalilor spitali#ati. Tot ce a trebuit sa fac a fost sa lucre# asupra propriei mele persoane, a declarat ulterior dr. %en. &aca rei sa indeci pe cine a, inclusi pe un criminal bolna psihic, o poti face indecandu-te pe tine.+ In pre#ent trecut de ,- de ani, dr. %en a a'utat cu succes de-a lungul carierei sale, folosind aceasta metoda pe mii de persoane, lucrand inclusi cu grupuri din cadrul unor organi#atii internationale prestigioase, precum ./ES*0 si /atiunile .nite. &r. %en detine un doctorat in psihologie obtinut la .ni ersitatea din Iowa, Statele .nite, dar el atribuie remarcabilul sau succes ca psiholog clinician, practicilor de indecare traditionale in atate de la (orrnah /alama$u Simeona, o femeie $ahuna. *ine sunt $ahuna1 In hawaiiana, huna se traduce prin secret, iar $ahuna prin pastrator al secretului, e"pert, magistru. &aca reti, $ahuna repre#inta echi alentul mesterului in sistemul de bresle medie al. 0rice meserie, arta sau mestesug a ea proprii sai $ahuna. Termenul a de enit insa cunoscut ca echi alent al samanului, raciului, preotului. %egendele abunda in descrierea puterilor acestor $ahuna, capabili sa reali#e#e indecari miraculoase, sa influente#e remea, sa mearga pe carbuni incinsi, sa-si atraga prosperitatea etc. (orrnah /alama$u Simeona s-a numarat printre ultimii $ahuna eritabili dinHawaii, fiind numita oficial in 2345 de catre autoritati drept o comoara ie a Hawaii-ului 6li ing treasure of Hawaii7. Ea a infiintat 8oundation of I, o organi#atie nonprofit, menita sa raspandeasca filo#ofia si practicile psihologice ale echilor $ahuna, inainte ca acestea sa se piarda. (etoda traditionala in atata de dr. %en de la (orrnah Simeona si aplicata cu succes la Spitalul de Stat din Hawaii si nu numai, poarta denumirea deho9oponopono, care s-ar putea traduce prin a indrepta lucrurile, a corecta o eroare. (etoda este e"traordinar de simpla, atat de simpla incat mintea noastra, fascinata de comple" si maestra in a complica masi si inutil lucrurile, are impulsul de a o respinge imediat. Pe de alta parte, in ciuda simplitatii ei, metoda are la ba#a principiile huna, care sunt destul de greu de acceptat de noi, cei crescuti in spiritul respectului pentru rational si stiintific.

Lumea este o reflectare a gandurilor noastre. Asemeni lui Buddha, vechii kahuna considerau ca noi cream lumea prin gandurile noastre. Tot ceea ce suntem, tot ceea ce se intampla in viata noastra reprezinta o consecinta a gandurilor noastre. In cuvintele lui Morrnah Simeona, lumea este o reflectare a ceea ce se intampla in interiorul nostru. Daca ne confruntam cu o pro lema, tre uie sa cautam cauza in noi insine, nu in factorii e!teriori. " Daca o persoana ne agreseaza, este util sa ne amintim ca ceilalti sunt o oglinda pentru noi si ca agresivitatea respectivei persoane nu este decat proiectia in e!terior a propriei noastre agresivitati refulate. " Daca seful ne spune ca nu suntem suficient de uni pentru postul pe care il ocupam, atunci vor ele lui nu sunt decat o reflectare a ceea ce noi insine gandim in sinea noastra despre noi. " Daca ne im olnavim, este ine de stiut ca, pentru kahuna, trupul este o casa pentru ganduri# cauza im olnavirii rezida in negativitatea unui gand, intr$o eroare de %udecata. &u$i nimic in neregula cu erorile de %udecata, declara cu umor dr. Len. Te pot omori, asta$i tot. In viziunea unui kahuna, mintea este asemeni unei gradini, iar gandurile asemeni unor seminte. 'le incoltesc si dau roade. Tre uie sa avem gri%a ce ganduri plantam in mintea noastra, caci, inevita il, vom culege ceea ce am semanat. (estea una este ca orice stres, dezechili ru sau oala pot fi corectate, lucrand asupra ta. &u este nevoie sa cauti raspunsuri sau a%utor in afara ta. Si nimeni nu iti poate oferi informatii mai relevante decat cele pe care le poti o tine singur, cautand in tine insuti, sustine Morrnah Simeona. )entru kahuna, circumstantele e!terioare sunt un arometru al nivelului nostru de constiinta. Starea de sanatate sau de oala, prosperitatea sau pauperitatea, succesul sau esecul nostru ori al celor din %urul nostru reflecta nivelul de constiinta la care am a%uns. Daca nivelul nostru de constiinta se modifica, circumstantele e!terioare se schim a rapid, iar nivelul de constiinta poate creste semnificativ, daca ne asumam responsa ilitatea pentru tot ce se intampla in viata noastra, pentru tot ce se intampla in %urul nostru. (indecarea ori schim area incepe cu asumarea responsa ilitatii. *e inseamna sa ne asumam +,,- responsa ilitatea pentru a solut tot ce se intampla in viata noastra. Inseamna sa accepti faptul ca tu insuti / si nimeni altcineva / esti creatorul a tot ceea ce e!perimentezi, al tuturor evenimentelor pe care le traiesti, afirma dr. Len, constient ca declaratia sa poate fi socanta sau chiar revoltatoare pentru ma%oritatea oamenilor. 0 idee foarte greu de digerat, intr-o societate in care ne-am obisnuit sa ne gasim scu#e la tot pasul, sa dam ina pe altii pentru ce nu merge in iata noastra, sa culti am asiduu o mentalitate de ictima. (ai mult, aceasta idee este greu de acceptat si de catre persoanele considerate supraresponsabile. *aci una este sa iti asumi responsabilitatea propriilor actiuni si alta este sa iti asumi responsabilitatea pentru actele iolente ale unor oameni cu care nu ai a ut nimic de-a face si cu care singura legatura pe care o ai este ca locuiti impreuna in acelasi oras. (ulti psihologi ar spune ca o astfel de gandire nu face decat sa ne culpabili#e#e in mod e"cesi . T'0A)IA I'0TA0II / II ... Accesul la miracol si, implicit, la supraconstient nu este posi il decat atunci cand reincepem sa privim lumea prin ochii unui copil. ' vor a despre redescoperirea inocentei, nu despre cultivarea infantilitatii. )ro lema adultilor

este ca si$au pierdut inocenta, dar si$au accentuat infantilitatea, prin evitarea sistematica a asumarii responsa ilitatii. 1ahuna afirma ca, reinstaurand inocenta / starea in care nu %udecam, nu punem etichete, nu suntem o sedati de castigul personal / viata noastra se poate schim a radical. /u a faceti probleme. Intreaga lume este creatia ta si acest lucru trebuie luat ad litteram, afirma dr. %en. Actele iolente ale acelor criminali bolna i psihic din Spitalul de Stat din Hawaii erau responsabilitatea lui, doar pentru faptul ca acestia aparusera in iata sa. Problemele lor erau creatia sa si, de aceea, tot ce a trebuit sa faca pentru a-i indeca a fost sa lucre#e asupra lui insusi, sa stearga el insusi gandurile care le-au generat. E"agerare dusa la e"trem, am putea spune, chiar daca descoperirile recente din fi#ica cuantica par a conduce la aceleasi conclu#ii. Asta inseamna ca daca copiii nostri au o pro lema de sanatate, ceva din noi a produs acea pro lema2 daca partenerul de afaceri ne trage pe sfoara, noi am facut ca acel lucru sa se petreaca2 daca sotul ori sotia ne inseala, noi am atras asta. Pare absurd. Totusi, e enimentele din iata noastra actuali#ea#a amintiri, tipare de actiune trecute si reactii ciudate. %a urma urmei, toti am e"perimentat reactii care ne-au surprins si pe noi, si pe cei care ne cunosteau foarte bine : reactii in care parca nu eram noi insine, nu-i asa1 Daca te confrunti cu o pro lema, o situatie limita, un necaz, o suferinta, intre area pe care tre uie sa ti$o pui automat este# ce anume din ceea ce se intampla in mine a generat sau a atras aceasta pro lema. Apoi tre uie sa stergi gandurile care au produs respectiva pro lema. Dar cum putem sti care ganduri au creat$o. &u va faceti pro leme, spune dr. Len. 3 parte din voi stie. Tre uie doar sa$i dati permisiunea sa o faca.4*and %udec o persoana, acea persoana devine un 4prizonier al gandurilor mele4. *ream lumea prin gandurile noastre, iar pentru $ahuna aceasta nu este o metafora. Este o realitate. In i#iunea lor : care este comuna cu cea a tuturor religiilor : &umne#eu a creat fiinte perfecte, dar noi nu mai putem sa edem acest lucru, fiindca intre ceea ce e"ista in realitate si ceea ce edem se interpune gandul. /oi nu mai edem ce e"ista in realitate, noi nu ne edem decat propriile ganduri. %umea este ceea ce credem ca este, afirma Serge ;ahili ;ing, doctor in psihologie si o autoritate internationala in materie de huna. Psihologia moderna tinde sa a'unga la aceleasi conclu#ii, de reme ce afirma ca oamenii nu reactioneaza la evenimentele in sine, ci la propria lor perceptie asupra evenimentelor. Mai mult, studiile arata ca oamenii tind sa se conformeze perceptiilor altor oameni. Altfel spus, daca spunem in mod repetat unui copil ca este rau, el va a%unge sa se comporte ca atare. Daca unui anga%at i se lauda in mod repetat performantele, chiar daca acestea nu sunt tocmai grozave, el va a%unge sa lucreze din ce in ce mai ine. In lim a%ul unui kahuna, acest fenomen se e!prima in felul urmator# daca eu gandesc intr$un anumit fel despre o persoana, acea persoana devine un prizonier al gandurilor mele. Asta inseamna ca el tinde sa se conformeze perceptiei mele si, mai devreme sau mai tarziu, se va comporta in asa fel incat sa$mi confirme perceptia despre el. )rin urmare, actele unei persoane sunt o consecinta a ceea ce gandesc despre ea si tre uie sa$ mi asum responsa ilitatea pentru acest lucru. De aceea, a nu %udeca este singura atitudine corecta vizavi de o alta persoana.

Daca este ceva de corectat, spun kahuna, atunci acest ceva reprezinta erorile noastre de gandire. Asa stand lucrurile, atunci poate ca nu ar trebui sa ne mire foarte mult ca dr. %en si-a indecat pacientii, lucrand doar asupra lui insusi. *e a facut e"act doctorul %en pentru a-si indeca pacientii1 Am repetat incontinuu< Imi pare rau. Te rog, iarta$ma, a declarat senin dr. Len. Asta$i tot. &e-a dreptul socant) =anuiesc ca doctorului %en ii place sa soche#e, sa surpinda printr-o lo itura puternica si neasteptata, rutina noastra mentala. El spune ca oamenii, in special esticii, gandesc prea mult. (ai e"act, sunt prinsi in rutina unor programe care rulea#a inconstient. *ontrar a ceea ce gandim noi, el sustine cu tarie ca intelectul nu poate re#ol a problemele. *red ca Einstein ar fi fost de acord cu el, din moment ce a declarat ca +o problema nu poate fi re#ol ata la ni elul de gandire care a generat-o+. *ERE-TI IERTARE De aceea, nu tre uie decat sa constientizezi pro lema pe care o resimti la nivel fizic, emotional, mental etc., apoi sa incepi sa iti purifici gandirea care a atras$o, printr$un proces de cainta si iertare. Te rog, iarta$ma ca te$am facut prizonierul gandurilor mele 5si fiindca, prin negativismul gandurilor mele, ti$am influentat in mod distructiv comportamentul6. Asa este in crestinism< ruga trebuie precedata de cainta si de cererea iertarii. Asta este ceea ce poate face constientul# sa se caiasca si sa ceara iertare. Restul este treaba supraconstientului, el este armoni#atorul, indecatorul. Suntem pri#onierii propriei minti si nu putem e ada folosindu-ne tocmai de minte : temnicerul insusi. *um te poti a'uta in iata de #i cu #i1 Acest proces poate fi folosit in cele mai diverse situatii# cand suntem olnavi, cand cineva apropiat este olnav, cand ne confruntam cu pro leme profesionale, financiare, sentimentale etc. Daca pro lema tine de sanatate, atunci putem spune corpului# Imi pare rau ca ti$am facut rau prin gandurile mele negative. Te rog, iarta$ma. Si repetam acest lucru cu sinceritate, pana pro lema dispare. Daca copilul are pro leme la scoala, putem repeta mental# Imi pare rau ca ti$am creat aceste pro leme prin gandurile mele. Te rog, iarta$ma. 'ste esential ca trairea sa fie autentica, iar cererea de iertare sa fie pe deplin sincera. *onsecinta imediata este un sentiment de iu ire, iar dr. Len si Morrnah Simeona declara ca acesta este un semnal ca vindecarea a inceput. Probabil ca la o prima citire ei respinge aceste lucruri, pe moti ul ca sunt prostii, po esti de adormit copiii. &ar $ahuna afirma ca supraconstientul este recepti tocmai la limba'ul de copil, ignorand formularile sa ante. Interesant este ca psihanali#a a a'uns la o conclu#ie asemanatoare< interpretarile pretentioase, destepte, intelectualizate nu a%ung la pacienti. Accesul la miracol, si implicit, la supraconstient nu este posi il, decat atunci cand reincepem sa privim lumea prin ochii unui copil. ' vor a despre redescoperirea inocentei, nu despre cultivarea infantilitatii. )ro lema adultilor este ca si$au pierdut inocenta, dar si$au accentuat infantilitatea prin evitarea sistematica a asumarii responsa ilitatii. 1ahuna afirma ca, reinstaurand inocenta / starea in care nu %udecam, nu punem etichete, nu suntem o sedati de castigul personal / viata noastra se poate schim a radical# renuntam la a ne complica viata inutil si ne redo andim ucuria de a

trai, devenim mai creativi, ne adaptam mai suplu si mai eficient schim arilor2 iar calitatea relatiilor noastre se im unatateste semnificativ. I/ %0* &E *0/*%.>IE .n medic din Statele .nite ale Americii, dr. Ira =?oc$, a lucrat foarte mult cu bolna i in fa#a terminala si a descris e"perientele si conclu#iile sale in doua carti de enite best-seller-uri. .na dintre ele se numeste The 8our Things that (atter (ost 6*ele ce patru lucruri, care contea#a cel mai mult7 si se refera la cele mai frec ente declaratii pe care bolna ii le fac celor apropiati pe patul de moarte. Acestea sunt< IA0TA$MA T' I'0T M7LT7M'S* T' I7B'S* &r. Ira =?loc$ considera ca nu trebuie sa a'ungem pe patul de moarte pentru a folosi aceste declaratii care, in opinia sa, au un potential imens in a ne indeca relatiile si in a ne transforma profund iata.