UNIVERSITATEA DIN BUCURETI

FACULTATEA DE GEOGRAFIE
















SISTEME INFORMATICE GEOGRAFICE



Autor: Ionu OVEJANU
















Universitatea din Bucureti Facultatea de Geografie
Copyright DEPARTAMENT ID 2010











Acest material este destinat uzulului studenilor Universitii
din Bucureti, forma de nvmnt la distan.
Coninutul cursului este proprietatea intelectual a
autorului/autorilor; designul, machetarea i transpunerea n
format electronic aparin Departamentului de nvmnt la
Distan al Universitii din Bucureti.













Universitatea din Bucureti
Editura CREDIS
Bd. Mihail Koglniceanu, Nr. 36-46, Corp C, Etaj I, Sector 5
Tel: (021) 315 80 95; (021) 311 09 37, 031 405 79 40, 0723 27 33 47
Fax: (021) 315 80 96
Email: credis@credis.ro
Http://www.credis.ro

Universitatea din Bucureti Facultatea de Geografie
Copyright DEPARTAMENT ID 2010
Facutatea de Geografie - ID/IFR
Sisteme Informationale Geografice
1. Ce este GIS?
Un Sistem Informational Geografic (GIS / SIG), este o unealta de cartografiere bazata pe
computer care analizeaza fenomenul geografic daca exista impreuna cu evenimentele precedate de
acesta.
Tenologia GIS integreaza operatii comune cu baze de date, interogari si analiza statistica,
cu beneficii unice de vizualizare si analiza geografica oferita de arta.
!!GIS trebuie privit ca o tenologie si nu ca un simplu sistem de computer.""
In general un gis ofera facilitati pentru capturarea, mamagementul, manipularea si analiza datelor,
prezentarea rezultatelor in ambele forme# forma grafica si cea de raport. $ste un set integrat de
unelte ard%are si soft%are folosite pentru manipularea si managementul datelor digirale spatiale si
datele atribut asociate.
2. Subsistemele GIS
GIS are & subsisteme functionale#
a) Subsistemul de introducere a datelor, permite utilizatorului sa captureze, colecteze si sa
transforme, datele spatiale si tematice in formate digitale. 'atele introduse sunt in general derivate
(
Universitatea din Bucureti Facultatea de Geografie
Copyright DEPARTAMENT ID 2010
dintr)o combinatie de arti, aerofotograme, imagini de teledetectie, documente, rapoarte.
b) Subsistemul de stocare si recuperare a datelor, organizeaza datele, statiale si atribut, in
forme care permit sa fie recuperate repede de utilizator pentru analiza, si permite actualizari rapide
si precise ale bazei de date. *ceasta implica utilizarea unui '+,S (sistem de gestiune a bazei de
date)
c) Subsistemul de manipulare si analiza a datelor, permite utilizatorului sa defineasca si sa
execute proceduri spatiale si de atribut pentru a genera informatii derivate. *cesta este considerat
-inima- unui GIS.
d) Subsistemul de output si vizualizare, permite utilizatorului sa genereze afisari grafice,
arti, rapoarte tabulare, reprezentand produse informationale derivate.
.unctia critica a unui GiS este, prin aritectura lui, analiza datelor spatiale.
3. Comonentele unui GIS
Un GiS integreaza / componente principale#
a) Componenta Hardware este sistemul de calculator pe care GiS opereaza. Soft)urile de
GIS ruleaza pe o gama larga de tipuri ard%are, de la servere pana la satii de lucru in mod stand)
alone sau configurate in retea. 0iesele centrale sunt de statia de lucru si ecipamentele auxiliare
periferice (G0S, data loger, senzori, camere %eb, etc). Utilizarea device)urilor ig)tec in teren
sunt o unealta GIS importanta de colectare, la fel ca si serverele GIS %eb)based (,apServer).
b) Componenta Software ofera uneltele si functiile necesare pentru a stoca, analiza si afisa
informatiile geografice. $ste reprezentata de pacetele de aplicatii GIS (1GIS, G2*SS, ,apServer,
Udig, gvSIG etc.), necesare pentru a creea, edita, si analiza datele spatiale si de atribut. $xtensiile
sau add)on )urile sunt soft)uri care extind capabilitatile pacetelor GIS. $xista si soft)uri GIS pentru
%eb care a3uta la oferirea de date prin intermediul internetului (GeoServer).
c) Componenta Date este dea mai importanta dintre componentele unui GiS. 'atele
geografice si cele tabulare, pot fi colectate, compilate dupa diverse specificatii si cerinte. Un GiS
poate integra datele spatiale cu alte resurse de date externe care sunt la fel stocate in baze de date.
Stocarea datelor, spatiale si datelor tabulate, intr)o baza de date ('+,S) este ceia functinalitatii
unui GiS. +aza de date geografica se referentiaza intr)un anumit mod la locatii de pe suprafata
0amantului. 'ocumentatiile despre seturile de date GIS sunt cunoscute ca Metadate. $le contin
informatii referitoare la sistemul de cordonate, data actualizarii, etc.
d) Componenta Personal. *re o valoare dinamica fiind dependenta de pregatirea
personalului in analiza spatiala si in utilizarea soft%are)urilor GIS. Gama de utilizatori GIS porneste
4
Universitatea din Bucureti Facultatea de Geografie
Copyright DEPARTAMENT ID 2010
de la specialistii care proiecteaza si mentin sistemul pana la cei care il folosesc in munca de zi cu
zi.
f) Componenta Metode, arata ca GIS opereaza in stransa concordanta cu reguli si planuri de
implememntare, care sunt modele si proceduri de operare unice.
!. "odele de date gis
Un GiS stoceaza informatii despre mediul incon3urator sub forma de colectii de strate
(la5er) tematice care pot fi unite de geografia lor. 6onceptia de strat tematic ne permite organizarea
complexitatii mediului incon3urator in reprezentari simple pentru a facilita intelegerea relationarilor
naturale.
#iuri de date GiS
Tipurile principale de date GiS reflecta datele traditionale gasite pe arta, astfel un GiS
utilizeaza dou tipuri de date#
) date spatiale ) care descriu locatia absoluta si relativa a trasaturii geografice7
) date atribut ) care descriu caracteristicile trasaturii spatiale (pot fi cantitative si/sau
calitative).
a) Modele de date spatiale
'atele spatiale traditionale au fost stocate si reprezentate sub forma de arta. Trei tipuri
primare de modele de date spatiale sunt -implicate- in stocarea digitala a datelor geografice#
formatul vectorial, formatul raster si formatul tip imagine.

Formatul de date vectorial
Toate modelele de date sunt concepute pentru stocarea locatiei spatiale a trasaturii
geografice intr)o baza de date. Stocarea vectoriala implica utilizarea vectorilor (linii directionale)
in reprezentarea unei trasaturi geografice. 'ata vectoriala este caracterizata de utilizarea punctelor
secventiale sau vertecsi in definirea unui segment liniar. .iecare vertex este alcatuit dintr)o
coordonata 8 si o coordonata 9. :iniile vectoriale sunt numite arce si sunt alcatuite din stringuri de
vertecsi terminati printr)un nod. Un nod este definit ca fiind un vertex care incepe si termina un
segment de arc. Trasaturile punctului sunt definite de o coordonata perece, un vertex. Trasatura
poligonala este definita de un set incis de coordonate perece. In reprezentarea vectoriala, stocarea
;
Universitatea din Bucureti Facultatea de Geografie
Copyright DEPARTAMENT ID 2010
vertecsilor pentru fiecare trasatura este importanta, la fel cum este conectivitatea intre trasaturi.
6ea mai comuna metoda in pastrarea
relationarii spatiale intre trasaturi este
reprezentata de inregistrarea explicita a
vecinatatii informatiei in ceea ce este cunoscut
ca data topologica. Topologia este un concept
matematic ca are baza in principiile trasaturii
vecinatatii si conectivitatii.
Structura topologica a datelor ne este adesea
atribuita ca o structura inteligenta de date,
deoarece relationarile spatiale intre trasaturile
geografice sunt derivate. 'in acest motiv
modelul topologic este structura de date
vectoriala dominanta folosita in acest moment in GiS.
< alta structura vectoriala de date des utilizata in GiS este structura de date 6*' (computer)
aided drafting). *ceasta structura este alcatuita dintr)o lista de elemente, nu trasaturi, definite de
stringuri de vertecsi, care definesc trasaturile geografice ( puncte, linii sau poligoane). $ste un
excedent considerabil cu acest model de date deoarece segmentul comun (de granita) intre doua
poligoane poate fi stocat de doua ori, cate o data pentru fiecare trasatura.
Puncte
0unctele reprezinta obiecte prea mici pentru a putea fi descrise prin linii sau poligoane, cum
ar fi st=lpi de >nalt? tensiune, copaci, f=nt=ni, locuri unde se petrec diverse evenimente (accidente
rutiere, infrac@iuni) precum Ai obiecte care nu au suprafata, cum sunt varfurile muntilor. 0unctele se
reprezint? utilizand diverse simboluri punctuale grafice Ai pot fi >nso@ite de texte explicative
corespunzand valorilor atributelor aferente.
Arce (linii)
:iniile reprezint? obiecte prea i>nguste pentru a putea fi descrise prin poligoane, cum ar fi
drumuri, cursuri de ap?, curbele de nivel. :iniile se reprezint? utiliz=nd diverse simboluri liniare
grafice Ai pot fi >nso@ite de texte explicative corespunz=nd valorilor atributelor aferente.
Poligoane
0oligoanele sunt suprafe@e >ncise reprezent=nd forma Ai pozi@ia obiectelor omogene cum ar fi
lacuri unit?@i administrative, parcele, tipuri de vegeta@ie. 0oligoanele se reprezint? utiliz=nd diverse
simboluri liniare
grafice pentru contururi, simboluri grafice de aAuri pentru interior Ai pot fi >nso@ite de texte
&
Universitatea din Bucureti Facultatea de Geografie
Copyright DEPARTAMENT ID 2010
explicative corespunz=nd valorilor atributelor aferente.
Formatul de date raster
,odelul de date raster incorporeaza utilizarea structurii de date grid)celula unde zona
geografica este impartita in celule identificate prin rand si coloana. *ceasta structura de date este
cunoscuta sub numele de raster.
,arimea celulei intr)o structura de date tip mozaic este selectata in baza preciziei si
rezolutiei datelor necesare utilizatorului. < structura de date tip raster este in fapt o matrice unde
orice coordonata poate fi calculata daca punctul de origine si marimea gridului celulei este
cunoscuta. 'eoarece celula)grid poate fi manuita ca un grup de obiecte bi)dimensional in encodarea
computerului, multe operatii analitice sunt usor de programat. Topologia nu este un concept
relevant cu structurile de date tip mozaic deoarece vecinatatea si conectivitatea sunt implicite in
locatia unei anumite celule in matricea datelor. In general, ma3oritatea datelor sunt capturate in
format vectorial (ex# digitizare), ele trebuiesc convertite intr)o structura de date raster, acest
procedeu este numit conversie vector)raster.
Selectarea unui model de date
particular, vector sau raster, este
dependent de sursa si tipul de date si de
directia de folosire a datelor. 0rocedurile
analitice au nevoie de date raster in timp
ce altele au nevoie mai bine de date
vectoriale.
,odel ;' al terenului (model
numeric altitudinal), se obtine din
reprezentarea vectoriala a curbelor de nivel, impreuna cu valoarea elevatiei atribuita inregistrarii
vectoriale (liniei reprezentand curba de nivel sau punctului reprezentand cota altimetrica), care sunt
interpolate prin metode de interpolare care difera in functie de ce fel de regiune doresc sa reprezint,
numarul punctelor folosite.
Formatul de date tip Imagine
'ata de tip imagine este adesea utilizat pentru a reprezenta date grafice. Termenul de
/
Universitatea din Bucureti Facultatea de Geografie
Copyright DEPARTAMENT ID 2010
imagine, prin definitie, reprezinta o reprezentare reproducere electronica a unei imgini, iar in mediul
GIS difera semnificativ de datele tip raster. 'atele tip imagine sunt folosite pentru a stoca imagini
de teledetectie, scene satelitare sau ortofotograme, fotografii, planuri scanate, documente. 'atele tip
imagine sunt utilizate ca date de fundal sau ca atribut grafic. 'atele tip imagine sunt stocate intr)o
varietate de formate standard proprietare. 'atele tip imagine cele mai folosite in teledetectie sunt
imaginile satelitare si ortofotoplanurile.
Imaginile Satelitare
Bici o alt? combinare >ntre dou? Atiin@e Ai tenologii nu a generat mai mult interes Ai aplica@ii
dec=t >mbinarea dintre teledetec@ie Ai explorarea spa@iului.
0rogramul satelitar $andsat %$and Remote Sensing Satellite &rogram' >ncepe pe 4; iulie
(CD4 cu scopul de a urm?ri evolu@ia st?rii vremii, ulterior modificat pentru culege date asupra
suprafe@ei
terestre,>ntr)o manier? sistematic?, repetitiv? cu rezolu@ie medie Ai >n benzi multispectrale.
0rogramul satelitar S&(# (S5steme 0robatoire dE<bservation de la Terre) a fost demarat >n
anul (CDF de c?tre guvernul francez. :a scurt timp, se asociaz? acestui proiect Ai +elgia Ai Suedia.
Scopul programului era de a lansa o serie de sateli@i de observare a suprafe@ei terestre. 6ondus de
c?tre 6entrul Ba@ional .rancez de Studii Spa@iale (6B$S), programul S0<T s)a dezvoltat pe scar?
interna@ional?, ast?zi cuprinz=nd sta@ii de recep@ie la sol Ai de distribu@ie a datelor localizate >n peste
4G de @?ri.
Sisteme de nalt rezoluie.
*lte sisteme au fost lansate si/sau sunt >n curs de dezvoltare#
H
Universitatea din Bucureti Facultatea de Geografie
Copyright DEPARTAMENT ID 2010
Avantaje si dezavantaje dintre ormatul de date vector si raster
Sunt cateva avanta3e si dezavanta3e in folosirea oricarui model de date, raster sau vector, in
stocarea datelor spatiale.
!atele "ectoriale
*vanta3e#
) datele pot fi reprezentate la rezolutia si forma originala fara generalizare.
) output)ul grafic este mai estetic (la fel ca in reprezentarea cartografica traditionala)
) ma3oritatea datelor sunt in forma vectoriala, nu este necesara nici o conversie.
) precizia locatiei geografice a datelor este mentinuta
) permite codificare eficienta a topologiei si ca rezultat mai multe operatii eficiente care
necesita informatie topologica (proximitate, analiza de retea, etc)
'ezavanta3e#
) locatia oricarui vertex necesita o stocare explicita.
) pentru analiza efectiva, data vectoriala necesita conversie intr)o structura topologica
) topologia este statica, asa ca orice actualizare sau editare a datei vectoriale necesita
reconstruirea topologiei
) algoritmii pentru functiile de manipulare si analiza sunt complecsi si necesita procesare
intensiva.
) manipularea intensiva limiteaza functionalitatea pentru seturi mari de date (cu numar mare
de trasaturi)
) datele continue, cum ar fi datele de elevatie, nu sunt reprezentate efectiv in forma de
vector7
) analiza spatiala si filtrarea in cadrul poligoanelor este imposibila.7
) datorita tenicii de stocare a datelor, analiza lor este usor de programat si usor de executat7
) datorita naturii artilor raster, sunt ideale pentru modelare matematica si analiza cantitativa
7
) sistemele grid)celula sunt compatibile cu dispozitivele care au raster ca baza de
vizualizare7
'ezavanta3e#
D
Universitatea din Bucureti Facultatea de Geografie
Copyright DEPARTAMENT ID 2010
) marimea celulei determina rezolutia la care data este reprezentata,
) este destul de dificil sa repreziti corect trasaturi liniare, acestea depinzand de rezolutia
celulei
) legaturile retelei sunt dificil de stabilit.

2aster Iector
0rocesarea datelor atribut asociate poate fi impovaratoare daca exista seturi mari de date.
Jartile raster prin definitie reflecta doar un atribut sau o caracteristica pentru o zona. 0e langa
cerintele crescute de procesare aceasta poate induce probleme in integritatea datelor datorita
generalizarii sau alegerii nepotrivite a marimii celulei. ,a3oritatea artilor rezultate din sistemul
grid)celula nu sunt conforme cu necesitatile de calitate cartografice.
$ste dificil sa compari sau sa clasifici softurile GIS care folosesc modele de date diferite.
Unele pacete utilizeaza structuri vectoriale pentru introducerea datelor, editate si afisare dar
convertesc in raster pentru orice analiza7 alte pacete ofera ambele tenici integrate, de analiza
raster si vectoriala.
b) Modele de date atribut
'atele atribut reprezinta informatii descriptive despre trasataturi sau elemente care pot fi
editate sau colectate in baze de date. 0ot include orice tip de informatie care poate fi asignata unei
F
Universitatea din Bucureti Facultatea de Geografie
Copyright DEPARTAMENT ID 2010
entitati (evenimente, locatii, etc).
,odele separate sunt utilizate in stocarea si mentinerea datelor atribut pentru soft)urile de
GIS. *ceste modele pot exista in interiorul soft)urilor sau pot fi in baze de date externe.
6ele mai comune modele de date sunt#
Modelul tabular reprezinta maniera in care pacetele de aplicatii GIS isi stoceaza datele
atribut. *cest model stoceaza datele atribut ca fisiere secventiale de date cu formate fixe
(delimitate de virgula pentru datele *S6II) pentru locatia valorilor atributului intr)o structura de
inregistrare predefinita. *cest tip de model nu se mai foloseste deaorece prezinta probleme in
verificarea integritatii datelor si capabilitatii limitate de indexare a inregistrarilor sau atributelor.
Modelul ierarhic) organizeaza datele intr)o structura tip arbore. 'ata este structurata de sus
in 3os intr)o ierarie de tabele. .iecare nivel din ierarie poate avea un numar nelimitat de
subalterni, dar orice subaltern poate avea un singur superior. *cest model este orientat pe seturi de
date foarte stabile, unde relationarile primare ale datelor sunt infrecvent modificare sau deloc.
Modelul retea, organizeza datele intr)o structura tip retea, unde fiecare coloana poate fi
conectata de oricare alta. 6a si structura arbore, structura retea poate fi descrisa in termeni de
superior si subaltern cu specificatia ca orice subaltern poate avea mai mult de un superior. *cest
model prezita aceleasi flexibilitati limitate ca si modelul ieraic.
Modelul relational) organizeaza datele in
tabele. .iecare tabel este identificat de un nume unic
si este organizat in randuri si coloane. .iecare
coloana dintr)un tabel are un nume unic. 6oloanele
stoceaza valori pentru un atribut specific (ex.
inaltimea unui copac). 2andurile reprezinta o
inregistrare in tabel, iar fiecare rand este conectat
separat la o trasatura spatiala. .iecare rand este
alcatuit din mai multe coloane, fiecare coloana
contine o valoare specifica pentru trasatura
geografica. 'atele sunt stocate in mai multe tabele
care sunt unite sau referentiate intre ele prin coloane
comunte (campuri relationale). In mod normal
C
Universitatea din Bucureti Facultatea de Geografie
Copyright DEPARTAMENT ID 2010
coloana comuna este un numar de identificare pentru trasatura geografica aleasa.
+azele de date relationale sunt cel mai larg folosite pentru administrarea atributelor datelor
geografice.
,odelul relational este atractiv deoarece#
) prezinta simplitate in organizarea si modelarea datelor7
) flexibilitate in manipularea datelor7
) eficienta in stocare7
Modelul orientat pe obiecte, manageriaza datele prin obiecte. Un obiect reprezinta o colectie
de elemente de date si operatii care impreuna sunt considerate o singura entitate. *ceasta conceptie
este interesanta deoarece interogarea este foarte naturala.
*. #oologia
Batura relationarilor datelor spatiale este imporanta sa o intelegem in contexul unui GIS,
deoarece rolul principal este de manipulare si analiza cantitatilor mari de date spatiale. Solutia
teoretica acceptata este de a topologiza structura datelor spatiale. Structura topologica este utilizata
pentru a stoca date spatiale, in timp de bazele de date relationale sunt utilizate pentru a stoca date
atribut. 'atele din ambele structuri sunt interconectate pentru a fi utilizate prin numere de
identificare unice.
Topologia este un concept matematic care ne permite sa structuram datele avand ca baza
principiile trasaturii de adiacenta si trasaturii de conectivitate, si este de fapt o metoda matematica
(G
Universitatea din Bucureti Facultatea de Geografie
Copyright DEPARTAMENT ID 2010
utilizata pentru a defini relationarile spatiale.
6ea mai comuna structura de date topologica este reprezentata de modelul arc#nod. *cest
model contine doua entitati# arc si nod. Arcul reprezinta o serie de puncte unite printr)un segment de
linie dreapta care incepe si se termina printr)un nod. $odul este punctul de intersectie unde doua sau
mai multe arce se intalnesc. Bodurile izolate, neconectate la arce, reprezinta trasaturii ale punctului.
< trasatura poligonala este alcatuita dintr)un lant incis de arce.
In pacetele GIS, definitia topologica este stocata in formate proprietare, iar inregistrarea ei
se face in ; tabele care sunt analoage tabelelor relationale. 6ele ; tabele reprezinta tipuri diferite de
trasaturi (punct, linie, poligon). *l patrulea tabel contine datele de coordonate. %abelul nod,
stoceaza informatii despre noduri si arcele la care sunt conectati. %abelul arc contine informatia
topologica despre arce, incluzand nodul de inceput si cel de final, poligonul din stanga si cel din
dreapta la care arcul este element comun. %abelul poligon contine informatia despre arcele care
alcatuiesc fiecare poligon.
'eoarece ma3oritatea datelor de intrare nu sunt in structura de date tolpologica, aceasta
trebuie construita cu o aplicatie GIS. 0entru a defini corect topologia, sunt anumite cerinte
specifice# fara lini duplicat, fara rupturi in arcele care definesc trasaturile poligon, etc.
,odelul topologic se foloseste deoarece modeleaza efectiv relationarea entitatilor spatiale,
si este util pentru o suita de operatii cum ar fi cele de analiza a vecinatatii si conectivitatii.
6ontinuitatea implica evaluarea trasaturii de adiacenta si proximitate. *vanta3ul primar este acela ca
modelul topologic este analiza spatiala care poate fi facuta fara a utiliza datele de coordonate.
'ezavanta3ul ma3or al modelului de date topologic il reprezinta natura statica a sa. *cesta
necesita timp pentru o definire corecta, si depinde de marimea si complexitatea seturilor de date.
Batura statica implica ca la orice editare, actualizare sau scimbare sa fie reconstruita topologia.
((
Universitatea din Bucureti Facultatea de Geografie
Copyright DEPARTAMENT ID 2010
+. "aSer,er
,apServer)ul este o platforma open source pentru publicarea datelor spatiale si
mediul pentru aplicatii de mapping interactiv pe %eb. *cesta a fost dezvoltat de B*S*, pentru a
gasi o cale de publicare a imaginilor satelitare catre public (in primele faze ale acestui proiect).
(4
Universitatea din Bucureti Facultatea de Geografie
Copyright DEPARTAMENT ID 2010
-. FR..GIS %D/D'
&tilizarea 'ive!"!(ului
0entru a utiliza :ive'I')ul, trebuie repornit sistemului Ai alegerea mediului de lucru K+oot
de pe unitatea 6'L din +ios.
0arcurgem urm?torii pasi#
(. Inserare :ive 'I' >n unitatea 'I' Ai execut?m repornirea sistemului.
4. Se alege mediu de lucru 'I"), apoi ap?sa@i )nter
;. *Atepta@i pan? ce sistemul se ini@ializeaz?
&. :a fereastra de logare introduce@i *reegis+ ca numele de utilizator
/. Introduce@i parola KreegisL
H. 6onsultati meniul *pplication M GIS
Imaginea F,))-IS poate fi desc?rcat de la adresa# 0tt1//sig.unibuc.ro
*cest 'I' contine pacete de programe GIS iar platforma de lucru este 'ebian (Ubuntu F.(G)
Informatii sulimentare legate de GIS se ot gasi la adresa 2eb a comunitatii
Geo-Satial.org1 0tt1//222.geo-satial.org
(;
Universitatea din Bucureti Facultatea de Geografie
Copyright DEPARTAMENT ID 2010
3ibliografie1
N ,arOus Beteler, Jelena ,itasova, K.pen Source -IS/ A -,ASS -IS Approac0+, IS+B#
G;FD;/DHD8, Springer, Be% 9orO, 4GGF
N +ill Propla, K1eginning MapServer/ .pen Source -IS !evelopment+, IS+B# ()/CG/C)
&CG)F, Springer, Be% 9orO , 4GG/
N Sivanand +alramand, Suzana 'ragievi, K2ollaborative -eograp0ic Inormation S3stems
2
L, IS+B#(/C(&GF&/F, Idea Group 0ublising 4GGH
N *ndre% Q. Turner, KIntroduction to $eogeograp03+, IS+B# CDF)G)/CH)/4CC/)H, <R2eill5
,edia, Inc., 4GGH
N Scott 'avis, K-IS or 4eb !evelopers+, IS+B)(G# G)CD&/(&G)C)F, IS+B)(;# CDF)G)
CD&/(&G)C);4GGH Te 0ragmatic 0rogrammers ::6., 4GGD
N Qon $. Jarmon, Steven Q. *nderson, K%0e !esign and Implementation o -eograp0ic
Inormation S3stems+, Qon Sile5 T Sons, Inc., JoboOen, Be% Qerse5, 4GG;
5 '3nn ). 6o0nson, *-eograp0ic Inormation S3stems in 4ater ,esources )ngineering+,
IS1$/ 789 : ;<== >7:? >, %a3lor @ Francis -roup, ''2, <==7
5 *)nc3clopedia o -IS+, IS+B# CDF)G);FD);GF/F)H, Springer, 4GGF
(&
Universitatea din Bucureti Facultatea de Geografie
Copyright DEPARTAMENT ID 2010