Alexandru Ofrim

Lectura feminin` \n imagini

DILEMATECA OCTOMBRIE 2009

DOSAR
Istoria lecturii \[i propune s` surprind` transform`rile succesive ale actului de a citi [i profilul cititorilor din diverse epoci istorice. n introducerea la o prim` sintez` care \ncearc` s` reconstituie practicile de lectur` din alte timpuri, Guglielmo Cavallo [i Roger Chartier afirm` c` lectura este un proces antropologic: lectura este o practic` \ntotdeauna \ntrupat` \n anumite gesturi, spa]ii, obi[nuin]e (Histoire de la lecture dans le monde occidental, 2001). Aceast` abordare a lecturii din perspectiv` antropologic` trebuie s` ]in` seama de postrile corpului, de locurile unde se desf`[oar` lectura, de materialitatea obiectelor scrise (manuscrisul, cartea tip`rit`), de practicile [i comportamentele asociate actului lecturii. n func]ie de conven]iile culturale, de capacit`]ile de lectur`, de obi[nuin]ele cititorilor [i, nu \n ultimul r\nd, de apartenen]` la sexul masculin sau feminin, pot fi puse \n eviden]` diferite practici de a intra \n contact cu textele aflate \n circula]ie la un moment dat. Lectura implic` postri, gesturi, tehnici corporale, mobilier specific, toate acestea transform\ndu-se de la o epoc` la alta, uneori \n mod spectaculos. R`m\n deschise \ntreb`rile: cine, ce, cum, unde, c\nd [i de ce cite[te?

O istorie a lecturii \n imagini

Lectorul real se las` greu descoperit, cititorii, fie ei b`rba]i sau femei, \[i consemneaz` rareori \n scris condi]iile concrete ale lecturii. Istoricul este astfel nevoit s` recurg` la surse indirecte: texte literare, scrieri religioase, tratate filozofice, morale, medicale, pentru a reconstitui tipologia practicilor de lectur` [i a cititorilor. Toate aceste texte s\nt mai mult sau mai pu]in normative [i, \n general, scrise de b`rba]i. De exemplu, este frecvent \nt\lnit` evocarea

[i, cel mai des, condamnarea comportamentelor feminine de lectur`. n ultimii ani, istoricii lecturii [i-au \ndreptat aten]ia c`tre o surs` neglijat` p\n` nu demult: artele plastice. nc` din Antichitate, dar mai ales din Evul Mediu [i p\n` \n zilele noastre, scenele de lectur` s\nt un subiect deseori frecventat de arti[ti. Primele \ncerc`ri de studiere metodic` a acestor imagini apar]in istoricului literar german Fritz Nies, Bahn und Bett und Bltenduft (Trenul, patul [i parfumul florilor, 1991, tradus` \n francez` cu titlul Limagerie de la lecture), [i istoricului de art` italian Anna Fin-

15

DOSAR
nocchi, Lettrici. Immagini della donna che legge nella pittura dellOttocento (Cititoarele. Imagini ale femeii care cite[te \n pictura secolului al XIX-lea, 1992). Fritz Nies a analizat peste 4000 de imagini: pictur`, gravur`, fotografie, c`r]i po[tale, ex-libris-uri, afi[e publicitare, timbre etc., provenind din Fran]a [i Germania. Nies afirm` c` documentele iconografice, ca [i textele literare, nu reflect` nici ele \n mod obiectiv realit`]ile lecturii. Imaginile s\nt supuse unor norme, constr\ngeri, cli[ee, toposuri [i motive prezente \n diversele curente artistice [i literare. n cazul imaginilor picturale, de cele mai multe ori este vorba de o punere \n scen`, teatral`, imaginat` de artist. Actul lecturii presupune o postur` de repaus, care constr\nge pictorul s` redea o imagine static`. i r`m\ne \ns` libertatea de a exprima o \ntreag` palet` de nuan]e emo]ionale, precum [i varia]iuni ale atititudinii corporale: relaxare, concentrare, reverie etc. Poate fi surprinz`tor faptul c` imaginile av\nd ca subiect scene de lectur` nu s\nt c\tu[i de pu]in monotone, dimpotriv`. Istoricii preocupa]i de studierea practicilor de lectur`, dar [i istoricii de art` au constatat faptul c` femeile reprezint` aproape 75% din imaginile \nf`]i[\nd personaje care citesc. Motivul femeie citind a atras \n mod special interesul pictorilor sau al fotografilor, reprezent`rile lecturii feminine fiind extrem de variate. B`rba]ii citesc c`r]i voluminoase, serioase [i savante sau doar ziare, poz\nd deseori cu o carte \n m\n` (cartea ca atribut, indice al condi]iei sociale) sau pe un fundal cu rafturi de bibliotec`. Domnii citesc la cafenea, la club, \n cabinetele de lectur`, a[adar \n cadrul sociabilit`]ilor masculine. n schimb, iconografia lecturii feminine pune accentul pe raportul solitar al cititoarei cu

DILEMATECA OCTOMBRIE 2009

cartea, spa]iul privat fiind locul predilect al lecturii romanului, gen literar considerat, mult` vreme, frivol, corup`tor, imoral.

Motivul femeii citind. Primele reprezent`ri

n iconografia religioas` medieval`, Cartea sf\nt` este un atribut al personajelor biblice (Hristos, Fecioara Maria, Evangheli[tii, Sfin]ii), al P`rin]ilor Bisericii sau al clericilor. Miniatura medieval`, pictura bisericeasc` \i \nf`]i[eaz` ]in\nd o carte \n m\n` sau \n timp ce citesc. n Antichitate [i la \nceputurile Evului Mediu, maniera cea mai obi[nuit` de lectur` era cu voce tare, f`cut` at\t pentru sine, c\t [i pentru ceilal]i. B`rba]ii citesc voluminoase c`r]i in-folio, efortul lecturii cu voce tare fiind vizibil \n mimica fe]ei. Primele imagini artistice ale lecturii silen]ioase, interiorizate s\nt datorate motivului iconografic al Bunei-Vestiri. Reprezent`rile canonice, conforme cu textul evanghelic, o prezentau pe Fecioara Maria primind vestea z`mislirii de la Arhanghelul Gavril, [ez\nd pe un jil], \ntr-o stare contemplativ`. n secolele XIV-XV, miniaturile [i picturile italiene, flamande [i franceze difuzeaz` o nou` ipostaz`: \n momentul apari]iei \ngerului, Fecioara Maria ]ine o carte \n m\n`, citind \n singur`tate, \n t`cere. Prima reprezentare de acest fel apar]ine pictorului italian Simone Martini, care, \n anul 1333, realizeaz` tabloul cu tema Buna-Vestire pentru altarul bisericii din Siena. Martini este cel care introduce acest element de noutate: cartea din m\na Fecioarei. Ea pare \ntrerupt` din lectur` de apari]ia \ngerului, p`streaz` cartea \ntredeschis` \n m\na st\ng`, degetul mare marc\nd pagina de unde trebuia reluat` lectura (gest curent al oric`rui cititor). n alte imagini, Fecioara este at\t de absorbit` de lectur` \nc\t nu \[i d` seama de prezen]a \ngerului, acesta fiind nevoit s`-[i semnaleze prezen]a, ating\nd-o. Motivul Fecioarei citind este la originea tuturor scenelor ulterioare \n care lectura apare ca ocupa]ie feminin`. n acela[i timp, faptul c` Fecioara Maria cite[te \n t`cere este o m`rturie a evolu]iei practicilor de lectur`, a trecerii de la

Pe c\nd citeam \n gr`din`, c`ci m`tu[a mea n-ar fi \n]eles c` ar putea citi \n alt` zi dec\t duminic`, zi \n care e interzis s` te ocupi de ceva serios [i \n care nu cosea (\ntr-o zi de lucru mi-ar fi spus cum, iar te amuzi s` cite[ti, de[i nu e duminic`, d\nd cuv\ntului amuzament \n]elesul jocului [i al pierderii de timp).
Marcel Proust, n c`utarea timpului pierdut. Swann

16

DILEMATECA OCTOMBRIE 2009

lectura oralizat`, cu voce tare, la lectura silen]ioas`. Aceast` muta]ie fundamental` a presupus transformarea modalit`]ilor corporale ale lecturii: vocalizarea \ncet\nd s` mai sus]in` efortul de \n]elegere al textului de c`tre cititor. Ast`zi ne este greu s` concepem faptul c`, \n Antichitate [i la \nceputurile Evului Mediu, un text nu putea fi \n]eles dec\t dac` era citit cu voce tare. Un factor care impunea aceast` manier` de lectur` era lipsa spa]iilor dintre cuvinte [i a semnelor de punctua]ie. Abia prin intona]ie se f`cea decupajul, textul devenind astfel inteligibil. Ap`rut` \n mediile monahale, practica lecturii silen]ioase se va difuza [i \n r\ndul laicilor, a elitelor cultivate, aristocratice, care \ncep s` citeasc` \n t`cere \ncep\nd cu secolele XV-XVII. Tot acum se multiplic` miniaturile [i picturile \nf`]i[\nd cititoare \n diverse postri de lectur`. ntr-o miniatur` din 1420, Marie de Bourgogne cite[te o carte de rug`ciuni, \n timp ce un c`]el doarme cuib`rit \n poala ei. Maria von Geldern apare \ntr-o miniatur` din 1451, citind \n picioare, \nconjurat` de trandafiri.

DOSAR
prea pu]in confortabil`. Miniaturile surprind mai ales clerici care citesc a[eza]i la pupitre \nalte, austere, av\nd \n fa]` volume masive, ferecate \n metal. Mai rar, \n miniaturi apar [i aristocrate, citind scrieri religioase. De exemplu, \ntr-o miniatur` francez` din secolul al XIV-lea, doamna st` a[ezat` \ntr-un jil] masiv, av\nd lateral, \n partea st\ng`, un pupitru prev`zut cu un suport \nclinat pentru carte. Ea cite[te cu voce tare unui public masculin (un preot, un c`lug`r [i doi curteni), cu care pare s` intre \n dialog. Cartea nu devenise \nc` un obiect u[or de ]inut \n m\n`, formatul masiv impun\nd utilizarea unui suport fix care limita postrile de lectur` [i contactul corporal cu cartea. Pe m`sur` ce cultura scris` se laicizeaz`, publicul cititor devine mai numeros. Odat` cu difuzarea larg` a textelor laice, [i formatul c`r]ii devine mai mic. Treptat, lectura se desprinde de contextele religioase [i apare ideea de confort corporal al cititorului, o condi]ie preliminar` pentru ca lectura s` devin` o pl`cere. Noul format al c`r]ii, mania-

ntins` lene[` pe canapea... Lectura feminin` \n interior

Actul de lectur` este \ntotdeauna contextualizat, nu orice carte poate fi citit` \n orice loc. De exemplu, a citi \n biseric`, \n dormitor sau pe plaj` nu comport` acelea[i func]ii, nici acelea[i rela]ii cu cartea sau cu mediul ambiant. Alegerea con]inutului lecturii, atitudinile [i comportamentele cititorilor depind de locuri, spa]ii, vecin`t`]i, comodit`]i, mobilier, lumin`, temperatur`. Imaginile artistice s\nt, din acest punct de vedere, documente excep]ionale pentru reconstituirea situa]iilor concrete de lectur`, a contextelor \n care citeau b`rba]ii [i femeile de alt`dat`. P\n` \n secolul al XVIII-lea predomin` scenele de lectur` care se desf`[oar` \n spa]iul \nchis, fie c` este vorba de lectura colectiv`, cu voce tare sau de lectura silen]ioas`, ocular`. n Evul Mediu, lectura pare s` fi fost o ocupa]ie

17

DOSAR

DILEMATECA OCTOMBRIE 2009

apar [i alte piese de mobilier, asociate \n primul r\nd cu lectura feminin` de interior: canapele, sofale, divane. Acestea permit lectura \n postur` alungit`, cu sprijinirea corpului de perne sau alterna]a [ez\nd-culcat. n secolele XVII-XVIII se generalizeaz` imaginile \n care femeile citesc st\nd \n aceste locuri de confort corporal [i de abandon pentru pl`cerile lecturii. (Aceea[i al`turare \ntre lectur` [i ideea de comoditate o g`sim [i \n imaginea publicitar` a zilelor noastre. Cititoare tinere [i frumoase apar \n reclamele la canapele de piele, c`zi de baie, l`mpi de noptier`, haine de cas` sau chiar la ma[ini de sp`lat). O alt` postur` frecvent` de lectur` at\t feminin`, c\t [i masculin` este cea \n care cititorii stau a[eza]i \n fa]a unei mese sau a unui pupitru, pe care se afl` a[ezat` cartea. Deseori, cititorii \[i sprijin` capul cu m\na st\ng`, \n timp ce m\na dreapt` este \n contact cu cartea, \ntorc\nd filele. Istoricul german al lecturii, Hans Erich Bdeker, afirm` c` este vorba despre o nou` atitudine corporal` de lectur`, inexistent` \nainte, ea f`c\ndu-[i apari]ia \n iconografia secolului al XVII-lea. Lectura meditativ`, \ntrerupt` de scurte reverii, \ncepe s` fie asociat` frecvent lecturii feminine. n multe picturi, chiar [i cu cartea \nchis` pe mas`, ele continu` s` mediteze la cele citite. Lectura a devenit treptat o activitate profund ata[at` spa]iului intim, privat, cel al confortului corporal. Iat` de ce, at\t \n imaginile literare, c\t [i \n cele artistice, patul este un loc privilegiat al lecturii feminine. Imaginile cu b`rba]i citind \n pat s\nt foarte rare, de regul` \n cheie caricatural`. Lectura \n pat a devenit posibil` gra]ie progreselor vie]ii private (apari]ia camerei [i a patului individual), fiind favorizat` [i de formatul mic al c`r]ii. Expresia carte de c`p`t\i nu este o simpl` figur` de stil, pentru c` sub pern` erau ]inute c`r]ile de rug`ciuni sau erau ascunse volumele ilicite, precum romanele galante. La \nceputul secolului al XIX-lea apare noptiera, loc unde putea fi a[ezat` sursa de lumin` (lum\nare, lamp`) f`r` riscul de a provoca un incendiu, dar [i loc unde putea fi p`strat` cartea (cartea de pe noptier`). Un alt motiv artistic este acela al femeii

bilitatea acesteia au scos din uz greoaiele [i incomodele pupitre, conduc\nd la apari]ia unor noi atitudini de lectur`. Din secolul al XVI-lea dateaz` fotoliile capitonate, care iau forma corpului [i care aveau ca accesoriu un repos-jambes, o pies` destinat` mai ales femeilor. Este vorba de un taburet scund, capitonat, pe care se sprijineau picioarele, \n`l]\nd genunchii pentru a ]ine c\t mai comod cartea (sau ghergheful). Tot acum

At\ta satisfac]ie ca la citirea unei c`r]i simt foarte rar. Posed o carte cum a[ poseda o femeie. Cite[ti cu fiori sau cu c`lduri, cu nelini[ti [i transfigur`ri. Respira]ia se accelereaz` sau se opre[te [i, adeseori, p`r`sesc c`r]ile bolnav. Pieptul \mi tremur` [i m` zv\rcolesc \n loc. Nu contemplu, ci creez. E via]`, aceea[i pe care o am c\nd scriu ceva care m` pasioneaz`. Artele plastice sau cinematograful le pot contempla cu senin`tate, cu satisfac]ie, dar far` durerea freneziei. O carte e o frenezie nou`.
Octav {ulu]iu, Jurnal, 1927-1929

18

DILEMATECA OCTOMBRIE 2009

adormite, \n pat, cu cartea pe piept sau c`zut` pe jos. Lectura \nainte de culcare este o practic` obi[nuit` [i ast`zi, av\nd presupuse propriet`]i hipnogene, o cale de a intra \n lumea viselor. n pictur`, lectura somnifer este o practic` asociat` mai ales cu sexul feminin. Frecvent, cititoarele adormite s\nt dezbr`cate sau, cel mai adesea, \n pielea goal`, \n postri lascive, d\nd impresia ca s\nt transportate de vise deosebit de pl`cute... Lectura este o activitate care nu poate fi conceput` \n absen]a unei surse de lumin`. ntre secolele XV-XVIII, imaginile con]in\nd scene de lectur` indic` faptul c` se citea l\ng` fereastr`, la lumina natural`. Lectura cu fa]a la fereastr` este o atitudine tipic feminin`, permi]\nd acestora s` men]in` contactul cu lumea exterioar`, dar p`str\nd secretul lumii lor interioare [i imaginare (Fritz Nies). n acela[i timp, lectura feminin` la fereastr`, alternarea cititului cu privitul pe geam poate fi o sugestie a singur`t`]ii [i a a[tept`rii. Lectura este un pa-

DOSAR
n camera bunicii c`r]ile st`teau culcate; le lua de la biblioteca de \mprumut [i n-am v`zut niciodat` la ea mai mult de dou` c`r]i \n acela[i timp.(...) Ea le \nvelea cu grij`, apoi, dup` ce-[i alegea una din ele, se instala l\ng` fereastr`, \n jil]ul ei cu urechi, \[i a[eza ochelarii pe v\rful nasului, ofta de fericire [i de oboseal`, \[i freca pleoapele cu un z\mbet plin de voluptate pe care l-am reg`sit mai t\rziu pe buzele Giocondei.
Jean-Paul Sarte, Cuvintele

liativ, umple un gol, preg`tind \ntr-un fel sosirea so]ului sau apari]ia iubitului. Numeroase s\nt [i lecturile feminine f`cute la lumina lum\n`rii sau a unei candele. n principiu, aceast` lectur` nocturn` nu putea fi dec\t de scurt` durat`, dac` ne g\ndim la costurile ridicate ale lum\n`rilor sau la oboseala ochilor. La mijlocul secolului al XIX-lea, apari]ia unor noi modalit`]i de ecleraj, cum ar fi l`mpile cu petrol [i cu gaz, iar mai apoi a luminii electrice, care asigur` o lumin` uniform`, odihnitoare au sporit consi-

19

DOSAR
derabil confortul de lectur` [i, implicit, timpul dedicat acesteia. Temperatura agreabil` este, de asemenea, o condi]ie pentru confortul corporal al lecturii. Cititul la c`ldura [emineului este o alt` tem` recurent` \n pictura secolelor XVIII-XIX. Tot acum, cataloagele de mod` propun femeilor o rochie de interior, u[oar`, dar c`lduroas`, numit`, nu \nt\mpl`tor: liseuse. Reorganizarea spa]iului intim al locuin]ei burgheze [i progresele igienei personale au dus la instaurarea unui nou loc al lecturii: cada de baie. Pl`cerii b`ii i se adaug` pl`cerea lecturii. n unele reprezent`ri artistice, actul lecturii este

DILEMATECA OCTOMBRIE 2009

asociat cu alte activit`]i: femei care citesc \n timp ce \[i \mpletesc p`rul (cu cartea deschis` pe masa de toalet`), \n timp ce leag`n` copilul, al`pteaz` sau chiar atunci c\nd tricoteaz`. Foarte rare s\nt imaginile \n care lectura feminin` se desf`[oar` \n spa]iul bibliotecii. Mult timp, biblioteca, privat` sau public`, a fost un loc interzis femeilor. P\n` t\rziu, spre sf\r[itul secolului al XIX-lea, bibliotecile publice din Paris erau deschise pentru fete doar dou` s`pt`m\ni pe an [i numai sub supravegherea \nv`]`toarelor. Cu timpul, femeile au cucerit [i acest spa]iu exclusiv masculin. La mijlocul secolului al XXlea, profesia de bibliotecar se feminizeaz`, devenind o ocupa]ie preponderent feminin`. Lectura implic` un \ntreg ceremonial, obi[nuin]e [i tabieturi. Deseori, lectura feminin` este asociat` cu o cea[c` de cafea sau de ceai. Avem imagini cu b`rba]i care fumeaz` pip` sau trabuc \n timp ce citesc ziarul. La \nceputul secolului al XX-lea, fumatul \nceteaz` s` mai fie un privilegiu masculin. Demi-mondenele fumeaz` ]igarete, instalate comod pe o canapea. n unele imagini, ele ]in o carte \n cealalt` m\n`, nu o dat` contextul fiind provocator, erotic.

La umbra cititoarelor \n floare

C`r]ile tip`rite au condus treptat la sporirea confortului de lectur` [i la cre[terea autonomiei cititorilor. Cartea \nceteaz` s` mai fie un obiect pre]ios care poate fi citit numai la pupitru, protejat [i ]inut la ad`post, devenind un bun de consum, un obiect u[or de purtat [i de m\nuit. n anul 1501, tipograful vene]ian Aldo Manuzio editeaz` opere ale autorilor latini clasici, acestea fiind primele c`r]i tip`rite cu litere italice (sau aldine), cu un format mic (inoctavo, 24x16 cm). El a \nlocuit leg`turile coper]ilor cu unele mai practice [i adaptate noului format: acestea nu mai s\nt confec]ionate din lemn sau metal, ci din carton. Procesul de democratizare a formatului de buzunar a fost \ns` unul foarte lung, \ncheiat abia la mijlocul secolului al XX-lea. Noul format al c`r]ii a permis aceast` deteritorializare a lecturii, dup` expresia lui Michel de Certeau.

Dan Stanciu

20

DILEMATECA OCTOMBRIE 2009

Primele imagini cu cititori \n aer liber apar spre sf\r[itul secolului al XVIII-lea. n perioada romantic`, natura devine o tem` central`, un loc de refugiu [i de medita]ie, spa]iul privilegiat al descoperirii de sine. n pictur`, peisajul nu mai este un simplu element de fundal, el poate s` ocupe primul plan. Fritz Nies observ` c` \n pictura secolului al XIX-lea, o treime din scenele de lectur` se petrec \n exterior, protagonistele cele mai numeroase fiind femeile. Avem reprezent`ri ale unor femei care citesc la liziera unei p`duri, la umbra unui copac sau pe malul unui r\u. Cititoarele solitare stau \ntinse direct pe iarb` sau pe o p`tur`. Lectura are loc [i \n spa]iul naturii amenajate, artificiale: parcuri [i gr`dini, [ez\nd pe o balustrad` de piatr`, sub o arcad`, pe marginea unui bazin sau \n gr`dina privat`, sub un umbrar cu verdea]`. Uneori, cititoarele s\nt \ntr-o stare de reverie, cu cartea c`zut` pe jos [i cu filele \ndoite. n mediul urban, asist`m la o multiplicare a locurilor de lectur`: pe o banc` din parcul public sau \n gar`, a[tept\nd trenul. Romantismul a contribuit \n mod decisiv [i la apari]ia unei noi sensibilit`]i \n ceea ce prive[te marea, la conturarea unui nou mod de apreciere a peisajului litoral. P\n` la sf\r[itul secolului al XVIII-lea, marea era considerat` resping`toare, ur\t`, nes`n`toas` pentru corpul uman. Treptat, aceste reprezent`ri se schimb` [i, a[a cum a demonstrat istoricul francez Alain Corbin, \ntre 1790-1840 a fost inventat` plaja. La \nceput au existat alte practici corporale, alte folosin]e ale plajei: medicii nu recomandau expunerea la soare, cura marin` reduc\ndu-se la plimb`ri pe falez` sau statul sub umbrel`, pe [ezlong. Inevitabil, se na[te un nou loc de lectur`: femeile citeau pe plaj`, \mbr`cate din cap p\n` \n picioare, la acea vreme.

DOSAR

Nud de femeie citind

Tot o imagine religioas` st` [i la originea temei iconografice Nud de femeie citind. Fritz Nies a identificat primele reprezent`ri ale nudit`]ii lectorale feminine \n tema iconografic` a peniten]ei Mariei Magdalena. ntr-o pictur` din 1565, Ti]ian o \nf`]i[eaz` \ntr-o stare de extaz

n realitate tr`ia \n a[teptarea serii, c\nd noi eram \n pat [i ea apuca, \n sf\r[it, s` citeasc`. Era perioada marilor lecturi Strindberg. Eu st`team treaz \n pat [i vedeam pe sub u[` lic`rirea de lumin` de dincolo, din camera de zi. St`tea \n genunchi pe scaunul ei, cu coatele pe mas`, capul sprijinit pe pumnul drept, av\nd \n fa]` mald`rul \nalt de volume din Strindberg.(...) Dup` ce cinam [i masa fusese str\ns`, dup` ce-i culca pe cei mici, \i duceam teancul de volume galbene pe mas`, aranj\ndu-le la locul lor. Mai discutam pu]in, \i sim]eam ner`bdarea, pentru c` aveam mald`rul de c`r]i \n fa]a ochilor, o \n]elegeam [i mergeam lini[tit la culcare, f`r` s` o mai chinui. nchideam \n urma mea u[a de la dormitor p\n` m` dezbr`cam, o mai auzeam plimb\ndu-se \ncoace [i-ncolo. M` culcam [i \mi ciuleam urechile la sc\r]\itul scaunului pe care se urca, apoi sim]eam cum ia volumul \n m\n` [i, c\nd eram sigur c` l-a deschis, \mi aruncam privirea spre lic`rirea de lumin` de dedesubtul u[ii. Atunci [tiam c` nu se va mai ridica, orice s-ar \nt\mpla, \mi aprindeam mica mea lantern` [i-mi citeam cartea sub p`tur`.
Elias Canetti, Limba salvat`

21

DOSAR

DILEMATECA OCTOMBRIE 2009

mistic, \ntrerupt` din lectur`, av\nd \n fa]` o carte deschis`, sprijinit` de un craniu. Ea nu poart` dec\t un voal transparent, care \i acoper` par]ial bustul, [i o e[arf` \n jurul coapselor. Avem de-a face aici cu un context religios, nuditatea este aici un semn de ascez`. Arti[tii din secolele urm`toare \ncep s` trateze aceast` tem` a nudit`]ii feminine \n cu totul alte contexte. n anul 1752, Boucher picteaz` pentru prima dat` o t\n`r` fat`, goal`, seduc`toare, \ntins` pe un divan, cu o carte deschis` al`turi. Asocierea nudit`]ii feminine cu actul lecturii devine o constant` a imaginarului artistic. Aceast` tem` iconografic` a fost consacrat` \n pictura francez` de Boucher, Chardin, Fragonard, Greuze, Georges de la Tour, Corot, Courbet, Daumier, Delacroix, Czanne, Manet, Renoir. Pictura secolelor XVII-XVIII ofer` numeroase exemple de reprezent`ri erotizate ale postrilor lectorale feminine. St\nd pe fotoliu, pe sofa sau pe pat, tinerele femei ad\ncite \n lectur` s\nt sumar \mbr`cate. Decolteul este generos, ve[mintele \n dezordine, breteaua rochiei este c`zut` de pe un um`r, uneori l`s\nd un s\n la vedere, o m\n` se strecoar` discret sub jupoane, postura fiind una de abandon [i de voluptate. Fa]a cititoarelor este aprins`, febril`, afi[\nd un z\mbet ca pentru sine. Expresia facial` tr`deaz` pl`cerea [i reveria, ele viseaz` cu ochii deschi[i \n timp ce citesc. La mijlocul secolului al XIX-lea, senzualitatea cititoarelor este din ce \n ce mai provocatoare [i explicit`, nuditatea devine complet`. Aceste imagini coincid cu difuzarea pe scar` larg` a literaturii de fic]iune [i cu feminizarea publicului cititor. Practic` solitar` preponderent feminin`, lectura romanului a fost pus` sub acuzare \n discursul masculin al secolelor XVIII-XIX, condamnat` ca fiind corup`toare a sufletului [i a corpului, ocupa]ie care st\rne[te poftele trupe[ti [i \nfl`c`reaz` imagina]ia. Istoricul francez Roger Chartier consider` c` acest topos iconografic al cititoarei seminude sau nude precizeaz` felul \n care \[i reprezentau oamenii secolului al XVIII-lea lectura feminin`, ce devenise pe atunci un act intim prin excelen]`, un act prin care numai efrac]iunea pictorului \l poate sustrage din solitudinea

Analogia cu tenisul nu e valabil` \n cazul lecturii aceasta nu e un proces du-te-vino, ci o nesf\r[it`, chinuitoare p`c`leal`, un flirt care r`m\ne neconsumat sau, dac` ajunge s` fie consumat, r`m\ne un act solitar, de masturbare. (n acest moment al prelegerii, auditoriul \ncepu s` dea semne de nervozitate.) Cititorul o ia \n m\n` \n timp ce textul \l st\rne[te, \i st\rne[te curiozitatea, pofta, tot a[a cum o dansatoare de striptease st\rne[te curiozitatea [i poftele publicului s`u.
David Lodge, Ce mic`-i lumea!

22

DILEMATECA OCTOMBRIE 2009

\nv`luit` de t`cere. Fritz Nies este de p`rere c` pictorii induc o semnifica]ie erotic` acestor imagini, suger\nd astfel c` lectura feminin` este un stimulent amoros sau un surogat pentru activitatea sexual`. Istoricul francez Daniel Fabre vede aici o ambivalen]` a imaginilor de acest tip, care comport` fie o judecat` moral`, fie o inten]ie erotic` sau subversiv`. Nu este \ns` niciodat` clar dac` imaginile s\nt menite s` condamne sau s` incite. Inventarea tehnicii fotografice, perfec]ionarea procedeelor de multiplicare a imaginilor au f`cut ca tema cititoarei nude s` fie preluat` de arta fotografic` [i de cartea po[tal`. n jur de 1860 apar primele c`r]i po[tale ilustrate. S\nt frecvente imaginile erotice \nf`]i[\nd tinere femei care citesc \ntinse goale pe pat, pe canapea sau pe covor, legendele ilustra]iilor fiind de tipul: Dorin]a aprins`, Cartea interzis`. Dincolo de exploatarea ei erotic`, imaginea nud de femeie citind este, de fapt, portretul ultim al lecturii, avatarul ei voluptuos. Analogia tulbur`toare \ntre trupul femeiesc [i carte con-

DOSAR
stituie o redutabil` fantasm` masculin`, cea a femeii-carte. n general, reprezent`rile picturale doar sugereaz` aceast` identificare, \ns` artistul belgian mile Berchmans realiza \n anul 1898 o gravur` reprodus` pe coperta revistei de art` La Plume, \n care aceast` apropiere este explicit`. Este vorba despre imaginea unei femei-carte sau, dac` vrem, a unei c`r]i-femeie. Silueta unui nud feminin se pierde printre filele unei c`r]i deschise, a[ezate vertical, la fel de \nalt` ca femeia. Corpului femeii are aceea[i culoare [i aceea[i textur` ca paginile r`sfirate ale c`r]ii, ce se deschide ademenitor. De[i bra]ele [i picioarele dau sugestia c` s-ar confunda cu filele c`r]ii, femeia p`streaz` un aer atr`g`tor, provocator. Este \ntoars` cu spatele [i pare, \n acela[i timp, c` intr` \n carte, gata s` dispar` din clip` \n clip`, printre filele unduitoare ca faldurile unei cortine. Ea arunc` peste um`r o ultim` privire ce pare s` spun`: Urmeaz`-m`!. Cine ar putea rezista unei asemenea invita]ii?

23