Sunteți pe pagina 1din 11

Alexandru Ofrim

Cum citeau femeile


Reprezent`ri ale lecturii feminine

© Dan Stanciu
DILEMATECA ● DECEMBRIE 2008

DOSAR

În anul 2006 a ap`rut la editura parizian` Flammarion o car-


te-album, alc`tuit` de Laure Adler [i Stefan Bollman, cu un titlu in-
citant: Les femmes qui lisent sont dangereuses (Femeile care citesc
s\nt primejdioase). Bogatul corpus de imagini, acoperind secolele
XIV-XX, dezv`luie o terra incognita: practicile lecturii feminine \n
societ`]ile de alt`dat`. De[i domeniul istoriei practicilor de lectur`
este \n continu` expansiune, studiile care analizeaz` habitus-urile
lecturii \n mod diferen]iat pentru cititorii b`rba]i, respectiv femei
s\nt \nc` la \nceput. Distinc]iile de gen se manifest` [i \n ceea ce
prive[te experien]a lecturii, \mp`r]ind „comunitatea interpretati-
v`“ \ntr-un lectorat masculin [i unul feminin. Lectura feminin` a
fost mult` vreme un loc al tensiunilor [i al clivajelor, o surs` de an-
xietate pentru b`rba]i sau pretext de manifestare a fantasmelor
acestora. O femeie care cite[te \n singur`tate este p\ndit` de o mul-
]ime de primejdii [i constituie o amenin]are pentru ordinea so-
cial`. Încep\nd cu ultimele decenii ale secolului al XVII-lea [i p\n`
t\rziu spre finalul secolului al XIX-lea, reprezent`rile lecturii femi-
nine au fost negative, anatema fiind aruncat` nu numai de dis-
cursul teologic ci [i de cel literar, artistic [i medical. Lectura femi-
nin` nu era \ncurajat`; dimpotriv`, a fost denun]at` ca suspect`,
culpabil` [i foarte periculoas`.

Transformarea
practicilor de lectur`
[i alfabetizarea feminin`
Istoricul german Rolf Engelsing a fost pri-
mul care a vorbit despre „revolu]ia lecturii“ (Le-
serevolution), care ar fi \nceput \n Europa ves-
tic`, \n Germania [i Fran]a, la mijlocul secolului
al XVIII-lea. Aceasta s-a datorat unor condi]ii
obiective: cre[terea [i diversificarea produc]iei
de carte tip`rit`, sc`derea pre]urilor, r`sp\ndi-
rea formatelor mici, de buzunar, progresele
alfabetiz`rii, sporirea num`rului bibliotecilor,
generalizarea ziarelor etc. Cultura scris` se laici-
zeaz`, practicile de lectur` se modific`. Lectura

15
DOSAR DILEMATECA ● DECEMBRIE 2008

colectiv`, cu voce tare este abandonat` tot mai literar \ncep\nd s` fie asociat cu sexul feminin.
mult \n favoarea lecturii silen]ioase, vizuale, iar Dezbaterile anti-roman din Epoca Luminilor se
lectura intensiv` a unei singure c`r]i este \n- refer` explicit la preferin]ele [i practicile femi-
locuit` de lectura extensiv`. Cititorul extensiv nine de lectur`, elabor\nd imaginea stereotip` a
acumuleaz` cantitativ, consum` tip`rituri di- b`rbatului cititor de c`r]i utile [i a femeii cititoa-
verse, lectura este f`cut` cu l`comie [i cu rapi- re de romane. B`rba]ii citesc c`r]i legate de pro-
ditate. Lectura nu mai este o experien]` reli- fesiunea lor, opere ale clasicilor, istorie, geo-
gioas`, ci una de satisfacere a curiozit`]ii, cu fi- grafie, jurnale de c`l`torie, ziare, practic` o lec-
nalit`]i practice sau hedoniste, de evaziune. tur` utilitar`, pe c\nd femeile se mul]umesc cu
Lectura se privatizeaz`, devine practic` indivi- lectura gratuit` a romanelor galante. În secolele
dual` [i solitar`. Noul tip de cititor cite[te cu XVIII-XIX, b`rba]ii citeau romane doar \n ti-
ochii, silen]ios, \n singur`tate, ad\ncit \ntre filele nere]e, p\n` la debutul vie]ii familiale [i pro-
c`r]ii [i \nchis \n sine \nsu[i. fesionale.
Diversificarea textelor [i muta]ia practicilor Accentuarea polariz`rii sexelor, transform`-
a avut drept consecin]` o extindere masiv` a rile structurii familiei burgheze [i separarea \n-
publicului cititor, o nou` reparti]ie social` a lec- tre sfera privat` [i cea profesional` au avut
turii. În societ`]ile occidentale cre[te rata alfa- drept consecin]` o nou` diviziune a muncii:
betiz`rii feminine, una par]ial` \ns`, pentru c` b`rba]ii lucreaz` \n afara c`minului conjugal, fe-
de cele mai multe ori se limita doar la deprin- meia r`m\n\nd ata[at` de spa]iul casnic. Oca-
derea cititului nu [i a scrisului, mai ales \n me- ziile femeilor de a citi sporesc, timpul liber este
diile populare. folosit pentru lectur`. Cartea era o cale de cu-
Asist`m la o feminizare a publicului cititor noa[tere a lumii, surs` de aspira]ii [i de vise,
de romane. Se vorbe[te de o adev`rat` „febr` modalitate de evadare din cadrul domestic, per-
romanesc`“ ce a cuprins cititoarele, acest gen ceput drept constr\ng`tor [i monoton.

16
DILEMATECA ● DECEMBRIE 2008 DOSAR
Patologiile
lecturii feminine
Secolul al XVIII-lea a dezvoltat concep]ia
unei lecturi p`c`toase, practic` pervers` [i ru[i-
noas`. Romanul a fost denun]at de oamenii bi-
sericii ca fiind imoral, corup`tor al moravurilor,
o lectur` inutil`, periculosa in fide („primej-
dioas` pentru credin]`“), contrar` valorilor cu
care erau asociate femeile \n morala social`:
castitatea, fidelitatea, modestia, pudoarea. F`-
c\nd din femeie complicea favorit` a lui Satan,
discursul clerical a demonizat lectura pasional`
a romanului, obstacol \n calea m\ntuirii sufle-
tului acestor p`c`toase Eve cititoare. Procesul
de identificare cu personajele romanului face
parte din aceast` patologie demoniac` a lectu-
rii. A te abandona lecturii unui roman \nseamn`
ruperea de realitate, \ncurajarea actelor mime-
tice, se aseam`n` cu idolatria [i cu posedarea.
Apoi, lectura poate incita reveria [i visul, do-
menii predilecte de ac]iune ale ispitelor diavo-
le[ti. Într-o pictur` a lui Anton Wiertz, Citi-
toarea de romane (1836) vedem o femeie t\-
n`r`, goal`, \ntins` pe un pat, cu corpul frem`-
t\nd, citind o carte. În partea st\ng` a patului, se
ive[te din penumbr` un cap cornut, diavolul,
care pune discret c\teva c`r]i pe cearceaful citi-
toarei. Teza ilustrat` aici este aceea a lecturii ro-
manului care atrage t\n`ra pe calea ispitelor tru-
pe[ti [i a p`catului carnal. P`rin]ii, so]ii, fra]ii
erau sf`tui]i s` supravegheze [i s` controleze
tot ce citesc fiicele, so]iile sau surorile, s` inter-
zic` accesul la roman, s` recomande c`r]i reli- „Ap`ruse la \nceputul carnavalului. Distribuitorul i-o duse
gioase [i de edificare. doamnei prin]ese de Talmont, \ntr-o zi de bal la Oper`. Dup`
Discursul teologic [i moral a fost completat cin`, ea se \mbr`c` spre a se duce la bal [i, a[tept\nd ora ple-
de cel medical, o versiune laicizat` a denun]`rii c`rii, \ncepu s` citeasc` noul roman. La miezul nop]ii, porunci
[i a denigr`rii lecturii romanului. Mijlocul seco- s` fie \nh`ma]i caii, [i continu` s` citeasc`. Cineva veni s`-i
lului al XVIII-lea inaugureaz` medicalizarea lec- spun` c` tr`sura e gata; nu r`spunse nimic. Oamenii ei, v`-
turii, tratatele atr`g\nd aten]ia asupra consecin- z\nd c` uitase de plecare, o anun]ar` c` erau ceasurile dou`.
]elor patologice ale cititului \n exces. Cu o «Nu-i nici o grab`», zise ea, citind mai departe. Dup` o vre-
precizie clinic`, medicii igieni[ti descriu efec- me, ceasul ei oprindu-se, sun` s` \ntrebe ce or` este. I s-a spus
tele psihosomatice [i devian]ele periculoase ale c` erau ceasurile patru. «Dac`-i a[a, zise ea, e prea t\rziu ca
lecturii, considerat` o problem` de s`n`tate pu- s` m` duc la bal, desh`ma]i caii.» Se dezbr`c` [i-[i petrecu
blic`. În imaginarul medical al epocii func]iona tot restul nop]ii citind.“
o schem` explicativ` a bolilor nervoase, a[a- Jean-Jacques Rousseau, Confesiuni
numita „medicin` a aburilor“: „aburii“ se
formeaz` \n anumite p`r]i ale corpului [i

17
DOSAR DILEMATECA ● DECEMBRIE 2008

afecteaz` „fibra nervoas`“. Prin fragilitatea „carna]ia culpabil` a unor lecturi imorale“. S-a
constitu]iei lor, femeile s\nt mai expuse bolilor mers p\n` acolo \nc\t au fost emise opinii
nervoase, de aceea medicii insist` asupra potrivit c`rora „lectura produce o otrav` lent`
pericolelor lecturii feminine. Excesul de care curge prin venele femeilor gravide [i le
lectur`, mai ales romanesc`, ar duce la apari]ia atac` sarcina“ iar copiii cititoarelor pot s` se-
\n uter a unor „aburi subtili“ care urc` p\n` la mene cu creaturile pe care le cunosc din roma-
creier, provoc\nd iritabilitate, convulsii, ne!
epilepsie, nimfomanie („furie uterin`“), delir [i La fel de grave s\nt [i patologiile sexuale ale
nebunie. Medicul Pomme, \n Traité des affec- lecturii feminine. Generalizarea lecturii indivi-
tions vaporeuses des deux sexes (1763) sus]ine duale [i solitare, \n spa]iul privat, coincide cu
c` femeia care abuzeaz` de lectur` risc` s` intre declan[area unei adev`rate cruciade \mpotriva
\ntr-o stare cataleptic`: „\[i d` ochii peste cap, masturb`rii. Lectura a fost repede asociat` cu
cade la pat [i \[i \ncordeaz` membrele“. Un alt pl`cerile autosatisfac]iei sexuale. Etiologia,
medic, Tissot, evoc` femei care „la c\teva ore simptomele [i patologia onanismului se con-
dup` o lectur` atent` au avut convulsii“, \n timp fund` cu cele ale viciului lecturii. Lectura roma-
ce altele nu pot al`pta din cauza lecturii exce- nului poate fi o experien]` distructiv` pentru
sive. O sentin]` des \nt\lnit` \n tratatele medi- corp, era responsabil` de eliberarea erosului,
cale spunea: „Dac` fiica voastr` cite[te romane de de[teptarea poftelor carnale [i a apetitului
la cincisprezece ani, la dou`zeci va avea atacuri sexual.
de nervi“. Alexandre Wenger – un cercet`tor francez
Veronique Costa constat` o adev`rat` „so- care s-a ocupat de studiul acestor „patologii ale
matizare“ a lecturii care se instaleaz` \n dis- lecturii“ – afirma: „Simplific\nd lucrurile, putem
cursul medical, duc\nd la o \ntreag` retoric` al spune c` cel care cite[te un roman o face sin-
c`rei scop era condamnarea lecturii romanului, gur, seara, \n patul s`u; a[adar scap` oric`rui
considerat` cauza „deregl`rii umorilor“ [i a iste- control familial sau social. Cu imagina]ia st\r-
riei feminine (La lecture romanesque au XVIIIe nit`, cititorul sau cititoarea se las` cu u[urin]`
siècle et ses dangers, 1994). Discursul anti- antrena]i \n practica onanist` sau nimfoman`,
roman f`cea referire la: „fa]a cenu[ie a femeilor iar episodul fiind considerat ru[inos nu va fi
obosite de noctambulismul lectoral“, la ro[ea]`, dezv`luit nim`nui.“ (La Fibre littéraire. Le dis-
cours médical sur la lecture au XVIIIe siècle,
2007). }intele acestui discurs anti-lectur` [i an-
„De ce s` arunc`m vina pe b`rba]i pentru faptul c` femeile ti-masturbator erau tinerii [i femeile, grupuri de
nu s\nt savante? Prin ce legi, prin ce edicte, prin ce \nalt` opre- mare risc, cu \nclina]ie c`tre perversiunea ro-
li[te li s-a interzis s` deschid` ochii [i s` citeasc`, s` re]in` cele manesc`. Tissot, \n L’Onanisme, ou disserta-
citite [i s` dea dovad` de ele fie \n conversa]ie, fie \n lucr`rile tion sur les maladies produites par mastur-
lor? Oare nu s-au \nd`tinat, dimpotriv`, singure \n obi[nuin]a bation (1760), afirm` c` femeile s\nt cele mai
de a nu [ti nimic, ori prin sl`biciunea firii lor, ori prin lenea min]ii expuse acestor practici solitare [i insist` pe gra-
lor, ori prin grija pentru frumuse]ea lor, ori printr-o anumit` u[u- vitatea lor mult sporit`. Tabloul clinic este mai
rin]` care nu le las` s` se ocupe de un studiu \ndelungat, ori devastator \n cazul femeilor. B`rba]ii risc` doar
prin talentul [i \ndem\narea pe care o au numai pentru lucrul o stare de sl`biciune a organismului, pe c\nd fe-
de m\n`, ori din pricina treburilor m`runte ale unei gospod`rii, meile devin cu adev`rat periculoase, indecente,
care le distrag de la alte preocup`ri, ori printr-o fug` fireasc` isterice [i nimfomane: „Femeile s\nt expuse la
de la lucrurile anevoioase [i serioase, ori dintr-o curiozitate cu crize de isterie, paloare, crampe dureroase de
totul diferit` de aceea care mul]ume[te mintea, ori dintr-o \n- stomac, la dureri de nas, scurgeri albe [i tume-
clinare cu totul str`in` de r\vna pentru dezvoltarea memoriei.“ fierea clitorisului, la declan[area furiilor uterine,
La Bruyère, Caracterele care, lipsindu-le de sim]ul pudorii [i de ra]iune,
le transform` \n brute lascive“.
Pentru Tissot, lectura romanului ar duce la

18
DILEMATECA ● DECEMBRIE 2008 DOSAR
false apetituri sexuale: „Un act sexual moderat
este util atunci c\nd este solicitat de natur`; c\nd
este solicitat de imagina]ie el sl`be[te capa-
citatea spiritului [i mai ales a memoriei“. A[adar,
imagina]ia d`uneaz` grav s`n`t`]ii, mai ales pen-
tru femei, fiin]e fragile, frivole, \nzestrate cu o
sensibilitate maladiv`, influen]abile [i emotive.
Practic\nd o lectur` empatic`, orientat` de pl`-
ceri, femeile se expun unor numeroase pe-
ricole. În La Nymphomanie, ou traité de la
fureur utérine (1771) medicul Bienville con-
firm` acest raport privilegiat pe care imagina]ia
\l \ntre]ine cu lectura romanului. El descrie un
pretins caz real, istoria tragic` a tinerei Julia, \n
v\rst` de 20 de ani. Imagina]ia [i dorin]ele
carnale \i s\nt trezite de lectura romanelor pro-
curate de o servitoare „experimentat` \n arta
pl`cerii [i ini]iat` \n secretele lui Venus (...)
scump` [i voluptoas` intendent` a pl`cerilor
fiicei“. Julia \ncearc` s` reziste acestor dorin]e,
dar nu reu[e[te, alunec` tot mai mult pe panta
lecturilor periculoase: „\n cur\nd, iluzia, himera
[i extravagan]a \[i jucar` rolul; ea dob\ndi \n sf\r-
[it for]a nefericit` de a aproba \n ea \ns`[i
aceast` maxim` oribil`: nimic nu e mai frumos
[i mai dulce dec\t s` ascul]i de dorin]a amo-
rului“. Întruc\t p`rin]ii \nt\rzie s` \i caute un so],
Julia \ncepe s` se autosatisfac`, s`n`tatea fizic`
[i mental` i se deterioreaz` rapid, se izoleaz`
\ntr-o camer` [i \nnebune[te. Concluzia lui
Bienville este aceea c` lectura romanului „\n-
cepe prin a predispune inima la sentimentele
cele mai delicate, dar sf\r[e[te prin a provoca
lascivit`]ile cele mai grosolane“. Lectura se ma-
nifest` ca un declan[ator al dorin]ei, ca un afro-
disiac, abuzul duc\nd la dezinhibare sexual`,
imoralitate, lips` de pudoare [i desfr\u. Nimfo-
mania cu etiologie lectoral` se poate manifesta
at\t la fete c\t [i la femeile c`s`torite sau la v`du- „Folose[te-te de acest prilej, Zima. Aga Narkis st` la ta-
vele tinere. clale cu maic`-ta, iar guvernanta voastr` p\nde[te dintr-un bal-
con momentul c\nd se va \ntoarce taic`-tu: ia [i cite[te f`r` tea-
Imagini ale cititoarei m`. Ce, crezi oare c` o s` se mai mire c\nd vor descoperi Bi-
juteriile indiscrete ascunse \n spatele m`su]ei tale de toalet`?
\n literatura de fic]iune Nu, Zima, nu; se [tie doar c` Sofaua, Tanzaï [i Confesiunile
Reprezent`rile lecturii feminine [i ale peri- s-au aflat sub perna ta.“
colelor acesteia abund` \n literatura secolelor Diderot, Bijuteriile indiscrete
XVII-XIX, aceste imagini negative ap`r\nd \ntr-un
moment de maxim` expansiune a c`r]ii tip`rite

19
DOSAR DILEMATECA ● DECEMBRIE 2008

[i de instalare a lecturii \n practicile cotidiene


ale femeilor. Reprezent`rile literare ale citi-
toarei ofer` detalii despre preferin]ele [i com-
peten]ele feminine de lectur`, despre practici,
posturi corporale [i locuri de lectur`. Personaje
des \nt\lnite s\nt tinerele cititoare de romane
galante, idealiste, care practic` o lectur` de
identificare, de abandon, f`r` a avea o distan]`
critic` fa]` de ceea ce citesc. Încerc\nd s` imite
comportamentul eroilor, ele pierd contactul cu
realitatea [i cad prad` unor periculoase reverii.
Un asemenea personaj este t\nara Javotte
din Romanul burghez al lui Furetière (1666).
Suferind de bulimia lecturii, ea cite[te \n secret
c`r]i interzise pe care le ascunde \n salteaua
patului. Ideea c` femeile au o atrac]ie par-
ticular` pentru cititul \n pat este un alt cli[eu
literar [i artistic foarte frecvent, o asociere a lec-
turii feminine cu sexualitatea [i cu erotismul. Ja-
votte se preface bolnav` pentru a putea citi ro-
mane, zi [i noapte. C`r]ile ilicite \i s\nt pro-
curate de t\n`rul Pancra]iu, de care se \ndr`-
goste[te, \n cele din urm`. Ea se identific` cu
eroii din romane, c`r]ile s\nt cele care \i dic-
teaz` gesturile [i comportamentele \n cercurile
mondene pe care le frecventeaz`. Într-o vreme
\n care cultura amoroas` [i sexual` a fetelor era
ca [i inexistent`, lectura romanului ini]ia \n jo-
curile [i pl`cerile dragostei, \n arta galanteriei [i
„A doua zi, foarte devreme, pe c\nd Julien f`cea copiile a manierelor elegante, fiind un mijloc de desco-
scrisorilor \n bibliotec`, domni[oara Mathilde intr` acolo, perire a corpului [i a identit`]ii feminine. Vr\nd
printr-o u[i]` lateral`, foarte bine ascuns` \nd`r`tul c`r]ilor. În cu orice pre] s`-[i dep`[easc` modesta condi]ie
timp ce Julien admira inven]ia aceasta, domni[oara Mathilde burghez`, Javotte refuz` s` se m`rite cu pre-
p`rea foarte mirat` [i contrariat` c` d`duse peste el acolo. Ju- tenden]ii ale[i de p`rin]i [i este \nchis` la m`-
lien g`si c`, de[i era \nc` somnoroas`, avea o \nf`]i[are as- n`stire pentru o „cur` de dezintoxicare“, dar
pr`, m\ndr` [i cam b`rb`teasc`. Domni[oara de la Molle a- reu[e[te s` evadeze cu ajutorul amantului, la fel
vea obiceiul tainic s` fure c`r]i din biblioteca tat`lui ei, c\nd el ca \n romanele citite.
nu era acolo. Prezen]a lui Julien \i f`cea zadarnic drumul din În capitolul V („Sofia sau femeia“) al c`r]ii
diminea]a aceasta [i o nec`jea cu at\t mai mult, cu c\t venise sale Emil sau despre educa]ie (1762), Jean-Jac-
s` caute al doilea volum din Prin]esa Babilonului de Voltaire, ques Rousseau enun]` principiile educa]iei fe-
ceea ce constituia un adaos vrednic de o educa]ie \n \ntregime minine. Femeile nu au nevoie de o forma]ie in-
monarhic` [i religioas`, des`v\r[it` de Sacré-Coeur. Biata telectual`, s\nt f`cute „anume ca s` plac` b`r-
fat`, la nou`sprezece ani, pesemne c` sim]ea nevoia de lu- batului“ [i nu trebuie silite s` \nve]e prematur
cruri care s`-i a]\]e mintea, de vreme ce se interesa de un ro- s` citeasc` „\nainte de a le face s` \n]eleag` bine
man.“ la ce serve[te citirea“, pentru c` „s\nt pu]ine
Stendhal, Ro[u [i Negru fetele care s` nu fac` mai mult abuz dec\t uz din
aceast` [tiin]` fatal`“. O t\n`r` care caut` s` se
instruiasc` prin lecturi savante \[i pierde for]a

20
DILEMATECA ● DECEMBRIE 2008 DOSAR

Fotografii de Alexandru Ofrim

de seduc]ie, se masculinizeaz` [i risc` s` nu se


m`rite niciodat`: „orice fat` literat` ar r`m\ne „«Ei, e ocupat`! {i cu ce m` rog? Cite[te romane, c`r]i p`-
toat` via]a fat`“. În portretul pe care i-l face c`toase, care-s \mpotriva religiei [i \n care s\nt lua]i \n r\s preo]ii,
Sofiei, Rousseau evoc` pericolele lecturii femi- cu citate scoase din Voltaire. Dar toate astea duc cine [tie un-
nine, faptul c` o femeie nu poate citi f`r` s` se de, bietul meu copil, [i un om f`r` religie sf\r[e[te \ntotdeauna
implice sentimental: „Ce nenorocit` s\nt, spu- r`u.» Se hot`r\ deci ca Emma s` nu mai citeasc` romane. Lu-
nea ea mamei sale; am nevoie s` iubesc [i nu crul nu era deloc u[or. B`tr\na lu` asta asupra ei; c\nd avea s`
v`d nimic care s` \mi plac`! Inima mea respinge treac` prin Rouen, urma s` se duc` personal la cel care-i \m-
pe to]i cei pe care sim]urile mele \i atrag. Nu prumut` c`r]i [i s`-i spun` c` Emma nu se mai aboneaz`. {i
v`d pe nici unul care s` \mi a]\]e sim]urile“. Ma- dac` totu[i librarul ar st`rui \n \ndeletnicirea lui de a otr`vi oa-
ma b`nuie[te „un oarecare mister“ \n aceast` menii, n-ar avea oare dreptul s` anun]e poli]ia?“
suferin]` a fiicei [i o face s` se dest`inuie: „Ma- Gustave Flaubert, Doamna Bovary
m`-sa o sile[te, ea ezit`; cedeaz`, \n fine, iese
f`r` s` spun` nimic [i intr` dup` un moment cu

21
DOSAR DILEMATECA ● DECEMBRIE 2008

o carte \n m\n`. Depl\nge pe nenorocita ta fiic`,


triste]ea sa e f`r` remediu, lacrimile sale nu pot
seca. Vrei s` [tii cauza: ei bine, iat-o, zice ea,
arunc\nd cartea pe mas`. Mama ia cartea [i o
deschide: erau Aventurile lui Telemac. (...)
Sofia iubea pe Telemac [i \l iubea cu o pasiune
de care nimic nu o putea vindeca (...) Nu vreau
un prin], nu caut pe Telemac, [tiu c` nu este
dec\t o fic]iune: caut pe cineva care s`-i
semene“. Rousseau inten]iona s` scrie un
roman intitulat Sofie [i Emil, cu un final tragic:
Sofia, devenit` so]ia lui Emil, \[i perverte[te
imagina]ia citind romane licen]ioase ilustrate,
bea b`uturi afrodisiace [i cade \n desfr\u,
\n[el\ndu-[i b`rbatul.
Secolul al XIX-lea european nu numai c` a
prelungit aceste tendin]e ale Vechiului Regim,
dar, \n anumite privin]e chiar a intensificat dez-
baterile asupra lecturii feminine. În textele lite-
rare cititoarea devine un personaj tragic. Mode-
lul cititoarei romantice este Mathilde de la
Molle din romanul lui Stendhal, Ro[u [i Negru
(1830). Fata intr` prin efrac]ie \n marea
bibliotec` a tat`lui ei, de unde ia c`r]i pe care le
cite[te \n intimitatea camerei. Mult` vreme
lectura feminin` a fost una clandestin`, secret`,
biblioteca fiind un spa]iu rezervat exclusiv
b`rba]ilor. Familia controleaz` [i cenzureaz`
lecturile tinerelor fete, educate s` fie bune so]ii
[i mame. Mathilde se hr`ne[te din iluziile li-
vre[ti [i practic` o lectur` de identificare. C\nd
se \ndr`goste[te de Julien, ea trece \n revist`
toate c`r]ie din care a aflat ce este dragostea-
pasiune: „Mathilde rev`zu \n minte toate des-
crierile pasiunii pe care le citise \n Manon
Lescaut, Noua Heloiz`, Scrisorile unei c`lu-
„Am aflat atunci c` bunica alesese mai \nt\i poeziile lui g`ri]e portugheze etc. etc. Bine\n]eles c` nu se
Musset, un volum de Rousseau [i Indiana; c`ci dac` era de g\ndea dec\t la marile pasiuni; dragostea de r\nd
p`rere c` lecturile nefolositoare s\nt tot at\t de nes`n`toase ca era nevrednic` pentru o fat` de v\rsta [i ob\r[ia
[i bomboanele [i pr`jiturile, nu credea c` marile inspira]ii de ei. (...) O asemenea dragoste nu cunoa[te josni-
geniu ar fi avut asupra min]ii chiar a unui copil o influen]` mai cele temeri \n fa]a stavilelor, ci, dimpotriv`, te
primejdioas` [i mai pu]in \nvior`toare dec\t via]a \n aer liber [i \mpinge la fapte m`re]e“.
v\ntul din largul m`rii asupra trupului acestuia. Dar cum tata o Imagini ale tinerei cititoare solitare apar [i la
tratase aproape de nebun`, afl\nd ce c`r]i voia s`-mi dea, se Balzac. Debutul romanului Preotul de ]ar`
duse din nou la Jouy-le-Vicomte, la librar.“ (1841) este consacrat personajului feminin Ve-
Marcel Proust, În c`utarea timpului pierdut. Swann ronique Sauviat, o fat` provenind dintr-o famile
simpl`; primele ei lecturi au fost c`r]i religioase
pe care le cite[te cu voce tare p`rin]ilor anal-

22
DILEMATECA ● DECEMBRIE 2008 DOSAR
fabe]i. De la lectura colectiv` ea trece la lectura
solitar` a unui roman, eveniment care \i trans-
form` via]a lini[tit`. Într-o zi fatal`, ea cump`r`
Paul [i Virginia de Bernardin de Saint-Pierre,
cite[te romanul pe ner`suflate \ntr-o noapte,
singur`, \n camera sa. Descoper` o alt` lume,
diferit` de cea care o \nconjura, are revela]ia
dragostei [i i se aprinde imagina]ia, c`z\nd pe
panta reveriilor amoroase. Dup` ce se c`-
s`tore[te cu un b`rbat ur\t, dar bogat, pe care
nu-l iube[te, este atras` tot mai mult \n capcana
lecturii de evaziune, \ncalc` fidelitatea conju-
gal` [i viseaz` s` fug` cu amantul \n America.
Pandantul tinerei cititoare rebele Mathilde
de la Molle este un alt personaj balzacian, Féli-
cité des Touches, din romanul Béatrix (1839).
Precocitatea ei \n materie de cultur` livresc` o
masculinizeaz`: „Educa]ia pupilei sale fu l`sat`
\n \ntregime pe seama \nt\mpl`rii. Prea pu]in
supravegheat` de c`tre o femeie t\n`r` preo-
cupat` de pl`cerile epocii imperiale, Félicité
crescu absolut singur`, ca un b`iat. Îi ]inea to-
v`r`[ie domnului de Faucombe \n bibliotec` [i
citea tot ce voia. Cunoscu, a[adar, via]a \n teo-
rie, [i nu-i r`m`sese nici o neprih`nire spiri-
tual`, de[i altminteri era fecioar`. Mintea ei \no-
ta \n lipsa de pudoare a [tiin]ei, pe c\nd inima-i
r`m\nea curat`. Cuno[tin]ele ei devenir` ului-
toare, a]\]ate de pasiunea pentru lectur` [i aju-
tate de o memorie str`lucit`. (...) Aceste uimi-
toare lecturi \i \n`bu[ir` pasiunile mult mai
stra[nic dec\t via]a la m`n`stire, unde ima-
gina]ia tinerelor fete se \nv`p`iaz`. (...) O ase- „Lousiei \i pl`ceau cuvintele cu perdea. Citea multe romane
menea depravare a inteligen]ei, f`r` vreo in- deocheate, pre]uindu-le mai pu]in intriga [i mai mult voalurile
fluen]` asupra castit`]ii trupe[ti, l-ar fi uluit pe transparente care le \nv`luiau: «E \ndr`zne], e bine scris, spu-
un filosof sau un observator“. Totu[i, efectele nea ea cu un aer delicat. Trece]i u[or, muritori, nu insista]i!» A-
devastatoare ale acestor lecturi necontrolate \[i ceast` femeie de z`pad` fu c\t pe ce s` moar` de r\s citind
fac apari]ia: Félicité se \mboln`ve[te iar medicii La fille de feu a lui Adolphe Belot. Îi pl`cea s` povesteasc` \n-
\i recomand` s` „practice c`l`ria [i distrac]iie lu- t\mpl`ri petrecute \n noaptea nun]ii, care se sf\r[eau \ntotdeau-
me[ti“ pentru a se \ns`n`to[i. na r`u: fie c`, \n graba lui brutal`, b`rbatul fr\ngea g\tul so]iei
Întruchiparea tuturor ravagiilor lecturii fe- de marginea patului, fie c` t\n`ra so]ie era g`sit` diminea]a
minine este \ns` celebrul personaj al lui Flau- coco]at` pe [ifonier, goal` [i \nnebunit`. Louise tr`ia \n penum-
bert, Emma Bovary. Ea se ini]iaz` \n lectura ro- br`; c\nd Charles intra la ea, ridica jaluzelele, aprindea toate
manului citind Paul [i Virginia. La [coala de l`mpile, iar ea gemea, duc\ndu-[i m\inile la ochi: «Charles! M`
maici obi[nuia s` citeasc` noaptea, \n patul ei, orbe[ti!»“.
c`r]i interzise pe care le procur` de la o sp`l`- Jean-Paul Sartre, Cuvintele
toreas` care „\mprumuta fetelor mai mari, pe
ascuns, c\te un roman care nu-i lipsea niciodat`

23
DOSAR DILEMATECA ● DECEMBRIE 2008

din buzunarele [or]ului [i din care chiar ea,


„Citeam de stingeam cu creierul [i cor- vrednica fat`, \nghi]ea, \n ceasurile libere, ca-
pul totodat`. Citeam pe burt`, cu botu’ pe pitole \ntregi. Nu era vorba \n ele dec\t de dra-
labe, la mas`, aplecat` peste pagini, p\n` goste, de aman]i (...) inimi zbuciumate, jur`-
\n]epeneam. Citeam cu picioarele sub mi- minte, suspine, lacrimi [i s`rut`ri, b`rci sub clar
ne p\n` le sim]eam reci, umflate, amor]ite [i de lun`“. Dup` c`s`torie, g`se[te \n lectura ex-
atunci m` descol`ceam ca un [arpe, \mi cesiv` un remediu \mpotriva monotoniei, a
dezlipeam privirea de paginile poroase, plictisului cotidian [i a deziluziilor c`sniciei,
alergam p\n` la buc`t`rie cu senza]ia de ajunge o so]ie necredincioas`, mam` nevredni-
ace \n picioare [i reveneam, cu buc`]i de c`, sf\r[ind prin a-[i pune cap`t zilelor.
p\ine smuls` [i mere. Înfulecam rup\nd cu A[adar, femeile citesc mult, poate chiar prea
din]ii, c\nd din p\ine, c\nd din m`r, meste- mult, cel pu]in din punctul de vedere al b`rba-
cam de m` dureau maxilarele [i absor- ]ilor. Ar fi hazardat s` spunem c` ele citesc mai
beam prin piele parc`, prin pielea frun]ii, mult dec\t b`rba]ii, dar iat` c` \ntr-o alt` carte-al-
turbioane de cuvinte, asocia]ii, imagini. Ci- bum dedicat` lecturii: Célébration de la lecture
team pe spate, cu cartea deasupra [i cu (2005, Bruxelles) mai mult de dou` treimi din
dureri \n bra]e, tol`nit` pe perne ad\nci, tablourile reproduse \nf`]i[eaz` femei citind.
cartea se leg`na deasupra mea, un soare Femei tinere, mature, b`tr\ne, surprinse \n zeci
\ntunecat m` orbea. Citeam coco]at` \n de ipostaze cotidiene sau exotice, declin` \ntr-o
copaci, la bunici, \n diverse cotloane r`co- tulbur`toare diversitate aceast` form` de fe-
roase, leg`n\ndu-m` \n balansoare, la um- ricire [i de pl`cere, care este lectura. S` fie doar
bra \nmiresmat`, lunguia]` a vreunui co- o \nt\mplare c` subiectul „femeie citind“ a atras
pac, departe de to]i, ceea ce \mi d`dea at\t de insistent [i aten]ia pictorilor, oricum
c\teodat` un meschin sentiment de superio- mult mai des dec\t „b`rbat citind“?
ritate.“ Simona Popescu, Exuvii Dar de ce s` ne mir`m? Ce poate fi mai sen-
zual dec\t o femeie care cite[te?

24