Finlanda

Relieful - In ceea ce priveste relieful, se poate spune ca altitudinile descresc spre sud, cea mai mare parte tarii avand un relief jos. - In partea central-sudica a FINLANDEI (Salpauselka si Suomenselka se !asesc depo"ite de tip !laciar. In N se intalneste un peisaj tipic in care apar campuri de #locuri eratice - fra!mente de roca foarte mari, roci mutonate, martori de ero"iune cu aspect piramidal care poarta denumirea de tunturi. - Inre!istrea"a miscari de inaltare evidente in sectorul S-$ al litoralului finlande" (tarm tipic cu numeroase insule de dimensiuni mici si mijlocii cunoscut su# numele de tarm de tip Skjars . - Salpauselka si Suomenselka sunt principalele %iruri morenaice & au alt. reduse, '( m )n NE %i (** m )n SE+ - ,irurile morenaice din N & Saariselka ajun! la -./ m, aproape de lacul Inari+ )n S$ %i S 01rii )n jurul 2olfurilor 3otnic %i Finic e4ist1 c5mpii joase, ar!iloase (ridicare post!laciar1 a fundului !olfului + - 6n S %i SE 01rmul este st5ncos cu multe insule %i peninsule. - Finlanda d.p.d.v. !eolo!ic apar0ine Scutului 3altic - In partea de est se !aseste podisul 7aanselka, ca o reflectare a Scutului 3altic. La contactul dintre acesta si platforma Est-Europeana se afla lacurile Lado!a si 8ne!a (doua depresiuni lacustre de dimensiuni mari care au fost puternic modelate de calota !laciara . - 9ara este alcatuita din foarte multe podisuri cu altitudini medii de .(/- .'/m. 9erenul este in !eneral neted, tinuturile deluroase sunt mai proeminente in N, mun0ii aflandu-se )n N-$ e4trem. - :eisajul finlande" este in pre"ent acoperit de putine coline, punctul sau cel mai inalt fiind ;altitunturi cu .<('m in N e4trem al Laponiei. Su#stratul petrorafic pre"inta caracteristicile reliefului !laciar modelat de !=etari. >na dintre ele mai mari influente asupra reliefului au avut-o !=etarii cuaternari care au modelat suprafata 01rii. - ?and !=etarii s-au retras acum ./ /// de anii, au lasat in urma morene, drumlinuri, esker-uri etc. 7iile de lacuri din partea sudica a tarii stau marturie pre"entei !=etarilor aici )n cuaternar.

Industria - Finlanda s-a impus prin industria lemnului, #o!atie traditionala a tarii (printre primii producatori europeni . - 9reptat economia s-a indreptat spre ramuri industriale #a"ate pe e4ploatarea si valorificarea unor noi resurse, a celor de su#sol (nic=el, crom, ca#alt, cupru, plum#, diamante , =idroener!ie.

- Asta"i, Finlanda este o tara cu o economie ec=ili#rata ce ofera numeroase produse competitive pe piata comerciala. - Industria energetica s-a de"voltat pe seama com#usti#ililor importati (mai ales car#une si petrol sau a ener!iei o#tinuta in centrele =idroelectrice sau atomoelectrice (8lkiluoto centrala situata la sud de :ori, care furni"ea"a circa .@< din ener!ia electrica. - Industria siderurgica - prelucrarea minereurilor feroase e4ploatate in tara indeose#i in jumatatea nordica( Aolari B re!. Lappi la sud de Aermijarvi in valea raului Aermijoki tot in re!iunea Lappi.+ 8tanmaki B re!iunea 8ulu. - se prelucrea"a la Caa=e, centru siderur!ic situat la sud de orasul 8ulu la tarmul 2olfului 3otnic. - al doilea centru important al siderur!iei feroase, ;anco, se afla in sudul e4trem al tarii prelucrand si minereurile e4ploatate in apropiere. - Siderur!ia neferoasa ( cupru e4ploatat la 8utokumpu, plum#, aluminiu are la #a"a in principal materia prima locala iar prelucrarea se face e4clusiv in porturi sau in apropierea tarmului (Aokkola, :ori, ;arjavalta folosindu-se produsele in ramurile industriale consumatoare din aceste centre - I?7 este pre"enta mai ales in jumatatea sudica, sud-vestica predominand mijloacele de transport mai ales nave (ferrD-#oat-uri , pentru transportul pasa!erilor, material rulant, masini si utilaje pentru industria lemnului, te4tila, alimentara. Foarte apreciate pe piata europeana si nu numai sunt produsele industriei electronice, electrote=nice (e4.Nokia . :rintre centrele importante se numaraE ;elsinki, 9urku, 9ampere, $aasa. - Industria lemnului, ramura traditionala, reali"ea"a asta"i o mare varietate de produse incepand cu c=eresteaua, mo#ila apoi celulo"a si =artia. Aceasta ramura industriala este pre"enta in aproape toata tara mai putin )n Laponia, in oraseleE Aemi, 8ulu, $arkaus (c=erestea, mo#ila, celulo"a si =artie , Aajaani, Famsa (c=erestea si mo#ila , La=ti, 7ikkeli, ;amina (celulo"a si =artie . - Ind. chimicE 8ulu (lacuri si vopsele , Aokkola (in!rasaminte a"otoase , :ori, 9urku, :orvoo. Ele produc in!rasaminte, produse sintetice, aci"i. - Ind. textila - materiile prime sunt aproape in totalitate importate & principalul centru este orasul 9ampere - :roduse te4tile se o#tin si la $aasa lan!a :ori, la :orvoo, 9urku. - principala re!iune industriala a tarii se afla in sud intre 9urku-;elsinki- Aotka (re!iunile 9urku, :ori, ADmi, ;ame la care se adau!a orasul 9ampere dar si aliniamentul Lappeenranta-Aaukas-Foutseno-Aaukkopaa, asa numita re!iune Saimaa-See cu predominarea industriei celulo"ei, =artiei in !eneral poli!rafica si c=imica.

Agricultura - ?ultivarea p1m5ntului )n Finlanda se face mai ales )n re!iunile de coast1 fertile+ numai GH din toat1 re!iunea sunt cultivate. - Aproape '/H din ferme au mai pu0in de (/ de =ectare. - Nu mai mult de (/H din fermieri an!ajea"1 frecvent muncitori pl1ti0i. - Se cultiv1E or", sfecl1 de "a=1r, ov1", cartofi %i !r5u. - ?re%terea de animale )nre!istrea"1E #ovine, porcine, reni, ovine. KARELIA - Aarelienii au fost printre primele comunit10i finlande"e+ - ?omunit10ile rurale str1vec=i din Finlanda de Est sunt considerate centrul cultural na0ional, re!iunea de mituri %i le!ende imortali"ate )n poemul epic AALE$ALA - Aarelienii & locuitori ai "onelor de lacuri %i p1duri care se )ntind de la !rani0a ruso-finlande"1 din SE p5n1 la 7area Al#1. - Au fost influen0a0i de ru%i f1r1 a se rusific1. - Au t1iat p1durile %i au o#0inut teren pentru a!ricultur1, pentru uscarea !r5nelor le )nc1l"eau cu a#uri ... apoi a ap1rut sauna pentru rela4are... - saun1... este sin!urul cuv5nt pe care lim#a finlande"1 l-a oferit lumii .. - Celi!ia ortodo41 & Aarelia - somonul de ap1 dulce & relicv1 !laciar1 - 7u"eul :ielinen@:ielisen 7useo & are cl1diri din diferite periade care atest1 coloni"area "onei, cea mai vec=e este din sec. I$III