Curs Algadts 1 1 5

Algebr liniar, geometrie analitic i diferenial i trigonometrie sferic
22 October 2013 Confereniar universitar Camelia Ciobanu 1

Academia Naval "Mircea cel Btrn" (ANMB). Orice form de copiere, stocare, modificare
i/sau transmitere a acestui material fr acordul prealabil i scris al ANMB este strict interzis.
http://adl.anmb.ro
Reprezentarea analitic a unei
transformri liniare
Timp mediu de studiu: 2 ore
Sarcini de nvare: Prin parcurgerea acestei uniti de studiu, studentul va fi capabil s:
- Defineasc transformarea liniar sub form matricial, vectorii i valorile proprii
ataate transformrilor liniare;
- Utilizeze reprezentarea matricial a transformrilor liniare;
- Descrie metodele de determinare ale vectorilor i valorilor proprii.
5. Transformri liniare
Algebra liniar constituie cadrul matematic abstract pentru tratarea problemelor
''liniare'' (care conduc la ecuaii i sisteme de gradul nti) din diverse domenii. Alturi de
noiunea de spaiu vectorial, un concept de baz l constituie cel de aplicaie liniar sau,
cum se mai spune, operator liniar, ca ''purttor de informaie liniar'' de la un spaiu
vectorial la altul.
Structurarea unitii de studiu este fcut pe trei seciuni i anume unul legat de
reprezentarea sub form matricial apoi cel dedicat vectorilor i valorilor proprii, ca n final
s ne ocupm de polinomul catacteristic asociat.
5.1 Reprezentarea analitic a unei transformri liniare. Matricea transformrii
Acest seciune reprezint un dicionar perfect, privind corespondena ntre aplicaii liniare
i matrici. Vom studia cum se schimb matricea asociat unei aplicaii liniare cnd se
schimb bazele i cum se pot determina vectorii i valorile proprii corespunztoare
acesteia.
Teorema 5.1. Fie F e L (U
n
,V
p
), B
U
=(u
1
, u
2
, ...u
n
) o baz a lui U
n
/K i
( )
p V
B v v v , , ,
2 1
= o baz a lui V
p
/K atunci:
(1) exist i este unic o matrice ( ) ( ) K n p M B B F M
V U
, , , , e astfel nct
( ) ( )
V U V U
B B F M B B F , ; = (5.1)
(2) pentru
n
U x e
( ) | | ( )| |
U V
B V U B
x B B F M x F , ; = (5.2)

Caz particular. (1) n cazul unui endomorfism F e L (U
n
,U
n
) fie ( )
n
u u u B , , ,
2 1
= o
baz a lui .
n
U Atunci ( )
n i
U u F e deci ( ) ( ) | |
B i i
u F B u F = .
n acest caz:
( ) ( ) ( ) ( ) ( )
( ) | | ( ) | | ( ) | | ( )
( ) | | ( ) | | ( ) | | ( ). , , ,
, , ,
, , ,
2 1
2 1
2 1
B n B B
B n B B
n
u F u F u F B
u F B u F B u F B
u F u F u F B F
=
= =
= =

Reprezentarea analitic a unei transformri liniare
Matricea ( ) | | ( ) | | ( ) | | ( ) ( ) B F M u F u F u F
B n B B
, :
2 1
= este o matrice celular avnd n
coloane, iar fiecare coloan este matricea coloan a coordonatelor vectorului ( )
i
u F n
baza { } n i B , , 2 , 1 , e , deci M(F;B) eM(n,n;K).
Dac ( ) ( ) ( ) ( ) ( )
n
u F u F u F B B F M , , , 0 , det
2 1
'
= = este o baz a lui ,
n
U iar M(F;B) este
tocmai matricea de trecere de la baza B la baza B' i putem scrie ( ) ( ) B F M B B F , = .

Teorema 5.2. Fie F , ' F e L (U
n
,U
n
) dou endomorfisme i , B B' dou baze n .
n
U
Matricele M(F;B) i M(F;B) reprezint aceeai transformare liniar dac i numai dac
M(F;B)= M
-1
(B,B)M(F;B)M(B,B), n care ( )
'
, B B M este matricea de trecere de la baza B
la . B'

5.2 Vectori proprii

Definiia 5.1. Fie F e L (U
n
,U
n
) un endomorfism. Un vector { }
U n
U x 0 \ e , se
numete vector propriu al endomorfismului F dac exist K
x
e astfel nct:
( ) x x F
x
= (5.3)
x
se numete valoarea proprie a endomorfismului F corespunztoare lui x.
Mulimea tuturor valorilor proprii ale endomorfismului F se numete spectrul lui F .
Notnd ( )
n n n
U x x x I U U I e = , , : , atunci (5.3) devine:
( )( ) { }
u n U
U x x I F 0 \ , 0 e = ,
ceea ce arat c ( ) I F Ker x e .

Proprietate. Dac ( ) x x F
x
= , atunci ( ) { } 0 \ , K k kx kx F
x
e = .

Teorema 5.3. (1) Unui vector propriu al endomorfismului F i corespunde o singur
valoare proprie.
(2) Vectorii proprii corespunztori la valori proprii distincte sunt liniari independeni.
(3) Mulimea ( ) ( ) } , { fixat x x F x S = = este un subspaiu vectorial al lui U, numit
subspaiu propriu.
(4) Subspaiile proprii corespunztoare la valori proprii distincte sunt disjuncte.

Teorema 5.4. Condiia necesar i suficient ca matricea M(F;B) a endomorfismului
F s fie diagonal este ca vectorii bazei s fie vectori proprii ai acestei transformri.
5.3 Polinom caracteristic

S considerm | |
B
x B x = atunci folosind ( ) ( )| | x B F BM x F , = relaia (5.3) devine:
( )| | | |
B B
x B x B F BM = ,
de unde folosind B ind
K
rezult:
( )| | | |
B B
x x B F M = ,
sau, dac notm cu ( ) , ;
n
I M n n K e matricea unitate, atunci :
(M( F ,B)-I
n
)[x]=0
M(n,1;K)

care se numete ecuaia vectorilor proprii. Aceast ecuaie d coordonatele vectorului
propriu
B
x cunoscnd valorile proprii . Notnd:
M(F,B)=([F(e
1
)]
B
[F(e
2
)]
B
...[F(e
n
)]
B
)= ] [
ij
o , n j i , 1 , =
ecuaia anterioar se poate scrie:

( ) K n M
n nn n n
n
n
O
x
x
x
, 1 ,
2
1
2 1
2 22 21
1 12 11
=
(
(
(
(
(
(
(
(
o o o
o o o
o o o

care este un sistem omogen, iar soluia banal nu convine problemei, deoarece un vector
propriu { }
U
U x 0 \ e i atunci notm ( ) ( ) ( ) P I B F M
n
= : , det i numim polinomul ( ) P
polinom caracteristic. Evident ( ) n gradP = , iar ecuaia det(M(F,B)-I
n
)=0 se numete
ecuaia caracteristic. Rdcinile polinomului caracteristic sunt valorile proprii ale
endomorfismului F.

Teorema 5.5. Polinomul caracteristic al unui endomorfism este un invariant la
schimbarea bazei.

Teorema 5.6. Dac matricea endomorfismului F n baza B, ( ) B F M , este real i
simetric, atunci valorile proprii sunt reale. (Ecuaia caracteristic are toate soluiile reale).
Exerciii

1. Se d aplcaia : f R
3
R
3
, prin:
( ) ( ) ( )e = + =
3 2 1 3 2 1 2
, , , 4 , 2 , x x x x x x x x x f R
3

a) S se arate c f este transformarea liniar i s se determine matricea asociat
n baza canonic;
b) S se gseasc valorile proprii i subspaiile proprii corespunztoare.
2. Se d transformarea liniar a spaiului R
3
prin matricea asociat:
( )
|
|
|
.
|
\
|

=
1 6 3
0 5 3
0 6 4
; B T M
n baza canonic.
a) S se diagonalizeze matricea dac este posibil i s se gseasc o baz n
raport cu care matricea are forma diagonal.
b) S se determine T .
3. Fie
n
V un spaiu vectorial real n dimensional i o transformare liniar
e T L( )
n n
V V , care are matricea:
( )
|
|
|
|
|
.
|
\
|
=
1 1 1
1 1 1
1 1 1
;
B T M
n raport cu o baz { }
n
u u u B ,... ,
2 1
= . S se determine:
a) spectrul lui T i subspaiile proprii;
b) matricea diagonal a lui T , dac este posibil;
c) o baz ' B n raport cu care matricea lui T are forma diagonal.
4.Polinum caracteristic
Rezolvri:
1 a) Se verific dac ( ) ( ) ( ) y f x f y x f | + o = | + o pentru e | o , R i e y x, R
3

( ) ( )
( ) ( ) ( ) ( ) y f x f y y y y x x x x
y x y x y x y x y x f
| + o = + | + + o =
= | + o | + o + | o | + o = | + o
3 2 1 2 3 2 1 2
3 3 2 2 1 1 2 2
4 , 2 , 4 , 2 ,
4 4 , 2 2 ,

Fie ( ) ( ) ( ) { } 1 , 0 , 0 , 0 , 1 , 0 , 0 , 0 , 1
3 2 1
= = = = e e e B baza canonic a spaiului R
3

( ) ( )
( ) ( ) ( ) ( )
( ) ( )
3 3
2 1 2
2 1
4 4 , 0 , 0
2 0 , 1 , 0 2 0 , 0 , 1 0 , 2 , 1
0 , 1 , 0
e e f
e e e f
e e f
= =
+ = + = =
= =

Matricea asociat transformrii liniare f n baza canonic este:
( )
|
|
|
.
|
\
|
=
4 0 0
0 2 1
0 1 0
; B f M
b) Valorile proprii ale transformrii f sunt date de ecuaia caracteristic:
det ( ) ( ) 0 ,
3
= I B f M adic:
( )( ) 0 1 4 0
4 0 0
0 2 1
0 1
2
= =

de unde: 4 , 1
3 2 1
= = = .
Determinarea vectorilor proprii revine la gsirea soluiilor a dou sisteme de ecuaii.
Notm cu ( ) x x x x =
3 2 1
, , vectorul propriu corespunztor:
( ) ( )| |
=
= +
= +
|
|
|
.
|
\
|
=
|
|
|
.
|
\
|
|
|
|
.
|
\
|
=
0
0
0
0
0
0
3 0 0
0 1 1
0 1 1
0 ;
3
2 1
2 1
3
2
1
3
x
x x
x x
x
x
x
x I B f M
B

Notm 0
3 1 2
= o = o = x x x .
Deci ( ) 0 , 1 , 1
1
o = v . Deci subspaiul propriu corespunztor valorii proprii 1 =
este ( ) ( ) { e = k k S 0 , 1 , 1 1 R}.
Pentru 4 = avem: ,
0
0
0
0 0 0
0 2 1
0 1 4
3
2
1
|
|
|
.
|
\
|
=
|
|
|
.
|
\
|
|
|
|
.
|
\
|

x
x
x

e | = = =
=
= +
3 2 1
2 1
2 1
, 0
0 2
0 4
x iar x x
x x
x x
R
Deci ( ) 1 , 0 , 0
2
| = v . iar subspaiul corespunztor valorii proprii 4 = avem:
( ) ( ) { e = k k S 1 , 0 , 0 4 R}.
2. Determinm valorile proprii din ecuaia caracteristic:
det ( ) ( ) 0 ;
3
= I B T M
Deci ( )( )( ) 0 2 1 1 0
1 6 3
0 5 3
0 6 4
= + =

de unde 1 , 2
3 2 1
= = = .
Notm vectorul propriu ( )
3 2 1
, , x x x = v .
Corespunztor valorii proprii 2 = , obinem sistemul:
= +
=
= +
. 0 3 6 3
0 3 3
0 6 6
3 2 1
2 1
2 1
x x x
x x
x x

Aceasta are rangul 2. Notm o =
1
x i obinem e o o = o = , ,
3 2
x x R.
Deci ( ) 1 , 1 , 1 o = v .
Subspaiul propriu corespunztor are forma:
( ) ( ) { e = k k S 1 , 1 , 1 2 R}

Dimensiunea acestui spaiu este 1 i coincide cu ordinul de multiplicitate al valorii
proprii 2 = .
Pentru 1 = avem de rezolvat sistemul:
=
=
= +
. 0 6 3
0 6 3
0 6 3
2 1
2 1
2 1
x x
x x
x x

Acesta are rangul 1. Notm | = o =
3 2
, x x i obinem:
( ) e | o | o o = v , , , , 2 R
( ) ( ) ( ) { e + =
2 1 2 1
, 1 , 0 , 0 0 , 1 , 2 1 k k k k S R}
Dimensiunea acestui spaiu este doi i coincide cu ordinul de multiplicitate al valorii
proprii 1 = .
Prin urmare matricea ( ) B T M ; poate fi diagonalizat i
( ) .
1 0 0
0 1 0
0 0 2
; '
|
|
|
.
|
\
|
= B T M
Alegem i cte o baz n cele dou subspaii proprii:
( ) { } 1 , 1 , 1
1 1
= = v B
( ) ( ) { } 1 , 0 , 0 , 0 , 1 , 2
3 2 2
= v = v = B
O baz n care matricea ( ) B T M ; are forma diagonal poate fi
{ }
3 2 1 2 1
, , ' v v v = = B B B .
b) ( ) ( ) | |
B
x B T M B x T = ;
( ) ( ) ( )
3 2 1 2 1 2 1
3
2
1
3 2 1
6 , 3 5 3 , 6 4
1 6 3
0 5 3
0 6 4
x x x x x x x
x
x
x
e e e x T + + =
|
|
|
.
|
\
|
|
|
|
.
|
\
|

=
3. a) Polinomul caracteristic al lui T este ( ) ( )( )
1
=
n
n P . Rezult c:
0
1 1
= = =
n
i n
n
= . Deci spectrul lui T este { } n , 0 .
Dac
=
=
n
i
i i
u x x
1
este un vector propriu corespunztor lui , coordonatele sale sunt
soluii ale sistemului omogen:

( )
( )
( )
= + + +
= + +
= + + +
0 1
0 1
0 1
2 1
2 1
2 1
n
n
n
x x x
x x x
x x x

Deci subspaiul propriu ( ) 0 S coincide cu spaiul soluiilor sistemului liniar omogen
0
2 1
= + + +
n
x x x care are rangul 1 i avem c dim ( ) 1 0 = n V i este egal cu ordinul de
multiplicitate al lui 0 = .
( ) ( ) { e o o o o o o o o =
i n n
S
1 2 1 1 3 2 1
, , , , 0 R, } 1 , 1 = n i .
Pentru n = se deduce c ( ) n S coincide cu spaiul soluiilor sistemului liniar
omogen:
( )
( )
( )
= + + +
= + + +
= + + + +
0 1
0 1
0 1
2 1
2 1
2 2 1
n
n
n
x n x x
x x n x
x x x x n

Acesta are rangul 1 n . Deci dim ( ) ( ) 1 1 = = n n n V i
( ) ( ) { e o o o o = , , , n S R}.
b) Deci:
( )
|
|
|
|
|
.
|
\
|
=
n
B T M
0 0
0 0 0
0 0 0
' ; '
c) O baz pentru ( ) 0 S este:
( ) ( ) ( ) { } 1 , 1 , 0 , 0 , , 1 , 0 , 1 , 0 , 1 , 0 , 0 , 1
1 2 1 1
= v = v = v =

n
B iar pentru ( ) n S se poate
lua ca baz:
( ) ( ) 1 1 , 1 , 1
2
= v =
n
B
Deci ( )
n
B B B v v v = =
2 1 2 1
, ' este o baz n care matricea T are forma
diagonal.
4. A se vedea seciunea 5.3 pagina 2.

Curs Algadts 1 1 5

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs Algadts 1 1 5

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Algebr liniar, geometrie analitic i diferenial i trigonometrie sferic

22 October 2013 Confereniar universitar Camelia Ciobanu 1

S-ar putea să vă placă și