Suedia

Regatul Suediei Uniti de relief reprezentative - Predominant,relieful este de platou i de cmpie, cu urmtoarele particulariti: - n vestul i nord-vestul rii se ntind Alpii Scandinaviei care ating altitudinea maxima n vf KEBNEKAJSE !alt "### m$ - Alte vrfuri: SA%&' !alt "()( m$, S*+,-.&+/A !alt #)#0 m$ - Spre est munii sunt mrginii de un podi !12%%+A13$, care co4oar n trepte spre litoralul cu fiorduri al /rii 5altice, unde se afl 6olful 5otnic !1 Suedie$7 - n partea central se afl Pod 3A+A%1A 8 S9&A+A13, Pod S/A+A13 !9f -A5&%6 :(( m alt $, Pod 62-A+A13 8 3epresiunea Suedie ;entrale 8 3epresiunea +acurilor: 9anern, 9attern, /alaren - n partea sudic a rii se ntinde cmpia S<ania - &xist foarte multe lacuri de origine tectono-glaciar, mai ales in cmpia central 8sudic a rii - 3in cele circa )= ((( de lacuri, mai mari sunt 9>nern !??@? <mA$, 9>ttern !#@)) <mA$ i />laren !##0( <mA$ Bonele mltinoase acoper peste #(C din suprafaa rii ;apitala Suediei, este situat de o parte i de alta a strmtorii 1orrstrDm, care leag lacul />laren de /area 5altic i pe cteva insule ale lacului />laren, legtura ntre cartierele-insule fcndu-se prin intermediul a nu mai puin de ?( de poduri - +acul />laren este un fost golf al /rii 5altice care ptrundea adnc n interiorul rii /icrile de ridicare care au antrenat peninsula au nlat-o desprind apele golfului de cele ale 5alticii, formnd lacul /alaren ntre lac i mare se formeaE un cordon litoral care nu mai permite accesul cor4iilor spre interior i o4lig crearea unui punct de tranEit pe uscat - Aa a aprut oraul Stoc<Folm la Eona de contact dintre mare i uscat cu un du4lu rol: economic !asigurnd tranEitul mrfurilor pe continent$ i strategic !constituind un o4stacol n calea pirailor care urmreau i prdau cora4iile negustoreti$ - +egtura lacului cu marea a fost refcut artificial, necesitatea canalului 1orrstrDm fiind vital Industria - &conomia suedeEa se 4aEeaEa pe industrie si servicii - resurse de su4sol: uraniul, lemn, Fidroenergie - ,ndustria energetica are in vedere productia de energie electrica o4tinuta din Fidroenergie, destul de raspandita in 1orrland inclusiv

regiunea +aponiei, de termoenergie in sudul Suediei pe seama car4unilor din productie proprie si importati si a petrolului exclusiv din import - centralele atomoelectrice se intalnesc exclusiv in sudul tarii, pe litoral !6>vle$ - ,ndustria siderurgica se 4aEeaEa pe materia prima autoFtona: Ge, ;u, dar si din import !4auxita$ - Principalele centre ale siderurgiei fierului se gasesc in partea central-sudica intre 6>vle si re4ro !5orlange$ Au ca materie prima minereurile de fier de aici !6ranges4erg la nord de re4ro$ si cele aduse din regiunea situata dincolo de ;ercul Polar !'iruna si 6>llivare$ - Siderurgia neferoasa - ;ampia 1orrland, prelucreaE materia prima locala !;u - Galun$ sau importata Se remarca centrele +uleH, S<elleftea, Sundsvall, 1orr<Dping - ,;/ - preEenta aproape in exclusivitate in Iumatatea sudica a tarii, aici se o4tin miIloace de transport, aparatura electronica si electroteFnica, produse electrocasnice$, se remarc gradul ridicat al teFnologiei - Pe axa industriala Stoc<Folm-6Dte4org intalnim: industria constructiilor de autoveFicule, a materialului rulant, a miIloacelor de transport fluviatil si maritim etc - Se remarca in mod deose4it: marile santiere navale care fac din Suedia un producator mondial important, remarcandu-se centrele: 6Dte4org, /almD, *ddevala - ;entrele industriei cFimice se afla situate in cea mai mare parte pe litoral, prelucrand materia prima din import, mai ales petrolul Printre cele mai importante se afla: 6Dte4org, Jelsing4org - industria lemnului 8 pduri de conifere !celuloE si Fartie, mo4il, cFi4rituri !.on<oping$ - Principalul aliniament se afla in lungul ;ampiei 1orrland incepand cu orasul PiteH din nord-vestul golfului 5otnic apoi,catre sud: S<ellefteH, *meH, Sundsvall, Judi<svall, 6>vle - Al doilea areal se afla in Iurul +acurilor si in Podisul SmKland !'arlstad, 1orr<Dping, 9>ster>s, re4ro$ - industria textila: import de lana, 4um4ac,matase, iuta, principala cale fiind portul 6Dte4org, impreuna cu orasul 5orHs alcatuind un areal important al industriei textile - ;omplexe ale industriei textile se intalnesc si in regiunea Stoc<Folm1orr<Dping - ;u o mare varietate de produse destinate consumului se remarca industria alimentara, mai ales a preparatelor din carne, avand in vedere ponderea maIora a sectorului de crestere a animalelor - 3estul de raspandita in Iumatatea sudica este industria materialelor de constructie, indeose4i a liantilor !ciment, ipsos, var$

Agricultura - -inand cont de suprafata agricola limitata !circa @C$ la extremitatea sudica, Suedia si-a indreptat agricultura spre cresterea animalelor, predominand cresterea 4ovinelor - Productia agricola asigurata de acest sector se ridica !campiile litorale sau din Iurul +acurilor si Scania$ la circa L?-@(C - Se cultiva: grau, orE, ovaE, sfecla de EaFar in S<ania, sud-estul tarii si insula 2land - Suprafete importante sunt ocupate cu plante furaIere cuprinse in sistemul fanetelor si pasunilor !circa "C din suprafata tarii$ DALARNA regiune tradii!nal

- %egiune situat n partea central a Suediei7 - Se 4ucur de o cultur popular 4ogat i unic, cu muEic distinct, pictur centrat n special pe teme 4i4lice, o4iecte de artiEanat7 - Sim4olul provinciei este 3alaF>st, un cal de lemn pictat i decorat " Dala#ast sau DALA si$%!lul z!nei - 3alaFast 8 cal de lemn originar din regiunea 3alarna - ,nitial, calutii din 3alarna erau fa4ricati din resturile de lemn ramase de la carcasele de ceas, si foloseau drept Iucarii pentru copii - *lterior acesti cai au devenit un sim4ol pentru intreaga regiune si cFiar pentru Suedia