Subiectul 7.

Interviul in jurnalismul de investigatie, pregatire si strategie de discutie, tehnici de intervievare

Documentarea sub acoperire presupune experienta, curaj si o buna stapanire de sine a jurnalistului. Iar planul sau trebuie sa fie intocmit minutios de la bun inceput si trebuie sa contina solutii pentru cele mai neprevazute imprejurari. Acest lucru se aplica si pentru realizarea unui interviu. Pregatirea interviului si strategia de discutie Un interviu se rateaza intotdeauna din cauza jurnalistului, si nu a intervievatului. Raspunsul pe care il primim este intodeauna rodul intrebarii pe care am pus-o. Din aceste motive, maniera de a conduce un interviu trebuie sa fie pentru fiecare ziarist, si cu atat mai mult pentru unul de investigatii, o metoda intr-atat de bine deprinsa incat sa ii devina o a doua natura, iar mintea sa nu ii mai fie ocupata de grija daca pune cele mai potrivite intrebari sau daca a adoptat atitudinea cea mai adecvata fata de interlocutor, ci sa se concentreze exclusiv pe informatiile pe care le primeste sau le mai are inca de primit. Un jurnalsit trebuie sa aiba desprinsa metoda de a intervieva pentru a putea face, in timpul discutiei, lucruri mult mai importante! sa vada daca primeste raspunsul adecvat la intrebarile sale, iar daca nu, sa puna intrebari suplimentare" sa contracareze intentiile de a fi manipulat sau intoxicat cu informatii false si sa pareze cu intrebari menite a limpezii lucrurile" sa evalueze rapid informatiile neasteptate pecare, eventual, interlocutorul i le da si sa vada unde duc ele in economia subiectului" sa observe reactiile interlocutorului la intrebarile dificile si sa si le noteze discret" sa sesizeze, daca discutia se poarta pe terenul intervievatului, eventuale amanunte semnificative, ce pot da seama despre personalitatea acestuia. Tehnici de intervievare Interviul este cea mai importanta arma a ziaristului. Afirmatia poate parea exagerata celor care inteleg prin interviu doar specia jurnalistica denumita astfel, adi# situatia in care doi oameni stau fata in fata, unul intreaba, celalalt raspunde, dupa care primul se duce in redactie si reda publicului conversatia ca atare. Interviul mananca probabil $%& din viata de jurnalist, pentru ca de fiecare data cand vorbim cu o persoana, indiferent de calitatea ei, si obtinem informatii privind subiectul la care lucram nu facem nimic altceva decat sa intervievam. In general un jurnalist de investigatii are de condus trei tipuri de interviu, pe care le clasificam dupa posibila atitudine a celor intervievati! interviul desc'is, interviul discret si interviul-c'eie. Interviul desc'is (ste interviul prin care jurnalistul strange fapte, informatii de baza referitoare la subiectul sau de la oameni dispusi sa i le ofere. Aceasta forma de interviu este una nonamenitatoare pentru intervievat, drept pentru care nu ridica probleme deosebite de abordare din partea jurnalistului. Interlocutorii pot fi, bunaoara, oameni nemultumiti de o anumita stare

de lucruri pe care vor sa o indrepte prin intermediul presei ) caz in care ei sunt c'iar cei care declanseaza investigatia. *au, daca subiectul se naste din initiativa jurnalistului, interlocutorii pot fi expertii abordati de el pentru a-l familiariza cu sistemul pe care se pregateste sa il investig'eze. In conducerea acestui tip de interviu, singura grija a jurnalistului este sa puna suficient de multe intrebari astfel incat sa fie sigur ca intelege bine sistemul, pana la mecanismele sale cele mai fine. Daca nu reuseste de prima data, poate revenii pentru a cere explicatii suplimentare! oamenii acestia i le vor da intotdeauna. Interviul discret Din acest moment calci pe nisipuri miscatoare. + data edificat cu sistemul, cu regulile sale generale, incepi sa strangi acele informatii ) din c in ce mai sensibile ) care ii vor oferii produsului tau caracterul de investigatie. *ubiectii acestui tip de interviu nu mai sunt atat de dispusi sa vorbeasca, pentru ca fac parte din cei care nu sunt direct implicati in neregulile pe care le investig'ezi, dar stiu cate ceva, uneori destul de mult despre subiect, pentru ca prin pozitia lor, ii sunt prin preajma. ,rovocarea este sa ii faci sa vorbeasca. Ai toate sansele sa iti tranteasca teleonul sau usa in nas daca incepi cu stiti, ziarul nostru face o ampla investigatie in legutar cu anumite ilegalitati petrecute in institutia dumnevoastra . +mul va crede ca el este cel anc'etat. -ea mai buna abordare este sa ii convingi ca ai nevoie de ajutorul lor, ca vrei sa te g'ideze cineva, sa te puna pe drumul cel bun, ca nu vrei sa gresesti. Daca accepta sa te ajute, nu-i cere mai mult decat poate sa duca, nu-l expune inutil" nu-l pune sa faca judecati de valoare despre neregulile pe care le investig'ezi, limiteaza-te strict la cunostintele sale. Interviul-c'eie (ste un interviu specific jurnalismului de investigatie si reprezinta monentul in care vorbesti cu tinta , cu cel pe care il investig'ezi, fie ca este vorba despre o persoana sau despre o institutie. *e sustine ca momentul propice pentru derularea interviului-c'eie ar trebuii sa fie undeva la inceputul documentarii, inainte ca tinta sa afle ca te interesezi de activitatea sa si sa apuce sa isi acopere urmele . *ingurul avantaj al acestei teoerii este folosirea la maximum, de catre jurnalist a elementului surpriza. Imensul dezavantaj este ca jurnalistul nu a apucat sa cunoasca suficient de bine subtilitatile sistemului si poate fi lesne manipulat, intoxicat sau pur si simplu mintit, mai ales atunci cand are de a face cu oameni versati. (xista mai multe tipuri de de atitudini printre jurnalisti. .edetele sunt jurnalistiipistol! agresivi, inc'izitoriali, obraznici c'iar, convinsi intotdeauna ca adevarul este numai de partea lor, ei pun intrebari pentru a vedea mai degraba efectul acestora asupra interlocutorului decat pentru a obtine cu adevarat informatii. /a polul opus sunt jurnalistii-trompeta, cei care fac o adevarata arta din a pune intrebari perfect convenabile intervievatului, de a-l lasa sa spuna numai ce vrea el, fara nici un fel de evaluare critica a spuselor sale. Acesti ziaristi nu vor face niciodata investigatie. ,entru a gasii cea mai buna atitudine, trebuie sa-ti fixezi foarte bine scopul interviului. +r, scopul primordial al oricarui interviu este de a obtine informatii, nu de a face impresie artistica. De a primii raspunsuri la toate controversele si neclaritatile pe care le ridica documentarea ta de pana atunci. ,entru a-ti atinge acest scop, o conditie necesara este ca interviul sa-ti fie acordat, iar aceasta depinde si de modul in care il soliciti.

,robabil ca cea mai buna maniera de a solicita un interviu este aceea de a lasa interlocutorului impresia ca nu vrei decat sa limpezesti lucrurile. Atitudinea din timpul interviului este si ea extrem de importanta intrucat ai de atins doua obiective care, aparent se opun! sa faci un om sa vorbeasca si in acelasi timp sa ii arati ca nu iei de bune cele pe care ti le spune. Unul dintre cele mai bune moduri de a lua un interviu este de a fi amabil, prietenos si a pune intrebari dificile cu zambetul pe buze, intr-o maniera amenintatoare. (ste iluzoriu sa crezi ca in urma unui interviu-c'eie vei obtine din partea tintei o confesiune de vinovatie. 0iind oameni oameni care au ceva de ascuns, intotdeauna tintele vor incerca sa se apere. ,leaca de la premisa ca sunt mincinosi profesionisti si aceasta te va ajuta sa ramai cu mintea treaza si sa evaluezi critic tot ceea ce iti spun.