INSTRUMENTE DE PLAT UTILIZATE N AFACERILE ECONOMICE INTERNAIONALE Sistemul de plati si compensari reprezinta o componenta importanta a sistemului monetar si prin

acesta a infrastructurii financiare a economiei, asigurand circulatia banilor si transferul de active monetare n economiile de pia moderne agenii economici dispun de o varietate de metode pentru a face pli. Astfel, de regul, ei aleg instrumentul de plat pe care l consider adecvat necesitilor lor, din perspectiva vitezei de execuie, a costurilor de tranzacie, a caracteristicilor locale precum i a cadrului legal care reglementeaz obligaiile de plat. De exemplu plile de detaliu retail pa!ments" pot fi decontate fie prin utilizarea numerarului, a cecurilor, a cardurilor de credit, a cardurilor de debit sau a ordinelor de transfer credit, fiecare dintre ele put#nd implica operaii manuale, telefonice, potale sau pe suport magnetic. $entru plile cu valoare mare i%sau urgente, n general corelate cu sc&imbul instrumentelor financiare, de regul sunt utilizate sisteme electronice de transfer de fonduri mult mai dezvoltate din punct de vedere te&nologic. Astfel, cele mai utilizate mi'loace , instrumente si te&nici de plata , in tranzactiile economice internationale sunt ( valutele , monedele internationale , cambia trata " , biletul la ordin , cecul , in ultima perioada de timp a luat amploare si cardul , iar ca te&nici de plata merita amintite incasso documentar si creditele documentare in variantele ( acreditiv documentar si scrisoare de credit comerciala " . Valutele : )alutele sunt monede nationale care au urmatoarele caracteristici ( * putere de plata+ * se bucura de o larga circulatie+ * pot fi constituite rezerva si in alte tari decat intara emitenta . )aluta care se prezinta sub forma de bancnote sau monezi poarta denumirea de valuta in numerar iar cea disponibila intr*un cont bancar * valuta in cont . Monedele internationale sunt acele monede nationale care circula in afara granitelor statului emitent si constituie mi'loace de plata si de rezerva pe piata internationala . ,onform definitiei de mai sus , in categoria monedelor internationale pot fi incluse cele cinci valute liber*utilizabile si instrumentele monetare si unitatile de cont emise de organismele financiare internationale , respectiv D .S .T + E .C .U + EURO , etc. .Cecul : $rincipala functie a cecului este aceea de plata .Spre deosebire de cambie si biletul la ordin , cecul este platibil numai la vedere si poate fi definit ca fiind un inscris prin care o persoana fizica sau 'uridica " da un ordin unei banci sa plateasca la vedere " suma de bani inscrisa in cec , unei terte persoane beneficiar " . -tilizarea cecului implica , din partea beneficiarului , verificarea existentei , in contul bancar, a sumei inscrise in cec . ,ecul este reprezentat de un formular tipizat. -tilizarea cecului este guvernat de legea din ./01. $rile implicate( trgtorul este cel care ordon plata, persoan fizic sau 'uridic" trasul este ntotdeauna o banc, fie c e banca la care trgtorul are desc&is un cont, fie c e una corespondent, beneficiarul * persoana fizic sau 'uridic indicat de trgtor n favoarea creia se va face plata. Tipuri de cecuri: A. Dup !"ul #$ ca%e e&te t%ecut 'e$e()c)a%ul: nominative 2 situaie n care beneficiarul este trecut n mod expres i cecul se ac&it numai acestuia, sunt transmise de obicei prin cesiune+ la purttor 2 caz n care nu se menioneaz expres numele beneficiarului, cecul put#nd fi ncasat de orice persoan care l deine, la ordin2se menioneaz numele benef i meniunea la ordin care d dreptul acestuia s transmit cecul altei persoane prin gir *. Dup !"ul "e #$ca&a%e: cecuri barate* utilizate pentru plata ntr*un cont bancar al beneficiarului, reprezint cecuri de virament * neput#nd fi pltite n numerar", i n cazul cecului documentar, atunci c#nd trgtorul condiioneaz plata de prezentarea anumitor documente la banc. 3ararea poate fi( general 2 nu sunt meniuni ntre cele 4 linii paralele i atunci banca nu poate plti dec#t unei bnci sau unui client al su i poate circula prin andosare, special 2 atunci c#nd se scrie denumirea bncii unde se efectueaz plata. cecuri nebarate 2 i n cazul acestor cecuri se poate plti n numerar la g&ieul bncii, sau n cont fr nici o restricie. 5xemplu de cec special 2 cecul certificat 2 este cecul care poart el specificarea expres a existenei provizionului la banca tras. Cecul "e clt!%)e 2 cec cu valoare fix imprimat pe formularul cecului. 5l este emis de bnci i v#ndut clienilor pentru a nlesni lic&iditile n cltorii, pentru a nlocui cas&*ul n deplasrile n strintate. $rotecia acestui tip de cec se asigur prin semntur. Ca%"ul :

Ca%"ul 'a$ca% , larg utilizat in S-A inca din anii 67 " a cucerit si 5uropa , mai ales in cepand cu anii 87 .Se prezinta sub forma unei cartele din plastic , dimensionata dupa formatul unei carti de vizita . .
$lata prin utilizarea cambiei i biletului la ordin se numr printre cele mai vec&i te&nici de plat, oferind un grad de securitate ridicat prilor implicate. Din punct de vedere economic, factorii determinani care au dus la crearea cambiei i biletului la ordin au fost( marea densitate de monede, nesigurana transporturilor i interzicerea exportului de capitaluri. Ca%acte%)+a%ea ,e$e%al -) pa%t)cula%)t.)le ca ')e) -) ')letulu) !%")$

n literatura de specialitate i n practica financiar internaional, cambia i biletul la ordin sunt denumite uzual instrumente de plat, efecte de comer sau titluri de credit, fiind nscrisuri cu coninut i form consacrate pe baz de norme acceptate, reprezent#nd pentru cel ce o deine beneficiar" drepturi ce pot fi ncasate, la vedere sau la termen, n funcie de valoarea lor determinat. Ca ')a /t%ata0 e&te u$ t)tlu "e c%e")t ut)l)+at ca )$&t%u e$t "e plat p%)$ ca%e u$ c%e")t!% /$u )t t%,t!%0 " ")&p!+).)e "e')t!%ulu) &u /$u )t t%a&0 & pltea&c ! a$u )t &u u$u) te%. /$u )t 'e$e()c)a%01 la ! a$u )t "at -) #$t%2u$ l!c &ta')l)t1 (% a )$")ca !pe%a.)u$ea ca%e a ,e$e%at c%ea$.a. ,onform acestei definiii n circuitul cambiei sc&ema nr. 4..." intervin trei pri( trgtorul exportatorul, creditorul", trasul importatorul, debitorul" i beneficiarul un creditor al trgtorului". n comerul internaional, exportatorul apare, de regul, at#t n calitate de trgtor c#t i de beneficiar. C)%cu)tul ca ')e) .. n urma nc&eierii unui contract comercial internaional, trasul importatorul" i datoreaz o anumit sum trgtorului exportatorului"+ 4. trgtorul, la r#ndul su, are de ac&itat aceeai sum unei tere persoane beneficiar", drept urmare a nc&eierii unui contract comercial internaional sau a unui contract de credit cu o banc+ 0. la ordinul trgtorului, trasul ac&it suma respectiv direct beneficiarului *)letul la !%")$ e&te1 ca -) ca ')a1 u$ t)tlu "e c%e")t ut)l)+at ca )$&t%u e$t "e plat1 "a%1 &p%e "e!&e')%e "e acea&ta1 %ep%e+)$t a$,a3a e$tul u$u) "e')t!% /$u )t e )te$t0 "e a plt) ! &u u$u) c%e")t!% /$u )t 'e$e()c)a%0 la u$ a$u )t te% e$ &au la p%e+e$ta%ea ace&tu)a. Din definiie rezult c, n comparaie cu cambia, biletul la ordin presupune implicarea numai a dou persoane( emitentul, care n comerul internaional este importatorul i beneficiarul, care este exportatorul . !%")$ 9eferitor la utilizarea cambiei n practica comercial internaional, n tabelul nr. 4... sunt evideniate urmtoarele a4a$ta3e -) l) )te: A4a$ta3ele -) l) )tele ca ')e) A4a$ta3ele ca ')e) L) )tele ca ')e) este emis la iniiativa exportatorului este supus acceptrii de ctre tras materializeaz datoria importatorului este supus riscului de pierdere, furt, falsificare cerine formale relativ simple mai ales n cazul formularelor standardizate oferite de bnci permite trgtorului s*i mobilizeze creana elimin riscul de sc&imb precizeaz exact termenul de plat A4a$ta3ele -) l) )tele ')letulu) la !%")$ A4a$ta3ele ')letulu) la !%")$ permite beneficiarului s*i mobilizeze creana cerine formale relativ simple mai ales n cazul formularelor standardizate oferite de bnci elimin riscul de sc&imb precizeaz exact termenul de plat materializeaz datoria importatorului CONCLUZII Alegerea unei modalitati sau a unui instrument de plata , in derularea unei afaceri economice internationale , implica din partea managerilor si a colectivelor de specialisti, ce isi desfasoara activitatea in acest domeniu , cunostinte temeinice de management si mar:eting international , de legislatie interna si internationala in domeniile comercial , financiar * bancar , cu atat mai mult cu cat fiecare dintre aceste mi'loace , instrumente si te&nici de plata au particularitatile lor de forma si de fond . 3ineinteles ca aceasta alegere depinde si de alte elemente cum ar fi ( legislatia nationala*care trebuie sa fie aliniata la cea internationala , de experienta acumulata in timp si traditia in utilizarea acestor mi'loace sau instrumente , pozitia firmei pe pietele internationale , relatia dintre agentul economic si banca sau bancile colaboratoare , puterea economico*financiara a firmei etc . ;n conditiile in care 9omania si *a exprimat dorinta de aderare la -niunea 5uropeana iar pe plan european se fac eforturi pentru realizarea unei europe unite , cunoasterea si utilizarea te&nicilor si instrumentelor de plata , a managementului tranzactiilor internationale in ansamblul sau , trebuie sa constituie un obiectiv prezent si viitor pentru toti cei implicati in domeniile comercial , financiar , banacar , economic in general . este lent la ncasare deoarece n aceast operaiune intervin mai multe bnci

L) )tele ')letulu) la !%")$ este supus riscului de pierdere, furt, falsificare