REPARTITIA IN FRECVENTA A DATELOR

REPREZENTAREA SI PRELUCRAREA
PRIMARA A SIRURILOR DE DATE
A. Scopul lucrarii:
Se urmareste realizarea urmatoarelor obiective:
- prezentarea repartitiilor empirice;
- prezentarea indicatorilor statistici;
- prezentarea notiunilor generale legate de utilizarea formulelor i functiilor utilizand
software-ul Excel;
- prezentarea unei aplicaii;
B. Notiuni de baza:
Masurarea oricarei marimi se face cu erori, ceea ce necesita efectuarea de mai multe ori a
masurarii i prelucrarea ulterioara a rezultatelor, cu metodele statisticii matematice, in
vederea determinarii cat mai apropiate de realitate a valorii masurate
! populaie poate fi omogen" #statistica$ dac" elementele componente sunt de acelai tip
# exemplu: un lot de contactoare cu aceleasi date nominale, executate din acelasi material,
etc$ sau neomogen", la care elementele componente sunt de tipuri diferite
Metodele statistice se aplic" numai populaiilor omogene #statistice$ %n funcie de num"rul
indivizilor statistici populaia statistic" poate fi finit" sau infinit"
&rasatura comuna a populatiei statistice, caracterizata prin valorile particulare
corespunzatoare fiec'rui individ, se numeste caracteristica i se noteaza cu litera mare #(,
), *$ +aracteristica poarta denumirea de variabila i poate fi:
- cantitativa: exprimata numeric prin valorile masurate; aceasta putand fii la randul sau:
discreta #daca capata valori izolate, apartinand multimii numerelor intregi sau rationale,
spre exemplu: numarul pieselor defecte dintr-un lot$ sau continua #daca intr-un interval
dat, capata orice valoare reala pentru caracteristica$;
- calitativa sau atributiva: exprimata prin aprecieri ca: bun sau defect, satisfacator,
nesatisfacator;
! populatie statistica poate avea una sau mai multe caracteristici )aca informatiile
referitoare la caracteristica populatiei statistice sunt luate de la fiecare component, se
efectueaza o cercetare completa #unitara$ sau enumerare completa; in cazul cand
informatiile se refera numai la o parte din indivizii populatiei, se face o cercetare selectiva,
indivizii de la care se obtin informatiile formand selectia sau esantionul -n element al
populaiei statistice se numeste unitate statistica sau individ statistic.
+olectarea datelor referitoare la caracteristica unei populatii statistice urmareste stabilirea
valorii care poate caracteriza un individ al populatiei sau are ca scop formarea unor concluzii
din datele observate
42 Lucrarea 2
Statistica descriptiva reprezinta forma cea mai simpla de analiza a caracteristicii unei
populatii i include colectarea de date, prezentarea lor sub forma de tabele, intocmirea unor
reprezentari grafice i stabilirea indicatorilor statistici
1. Repartitii empirice/ experimentale
1.1 Prezentarea tabelara a datelor
&abelele trebuie .n aa fel .ntocmite .nc/t s" permit" o interpretare direct" i uoar" f"r" a
mai necesita texte aplicative suplimentare #vezi 0ucrarea1, Introducerea in programul Excel.
Achizitii de date i reprezentari grafice$
2rimul tabel care se .ntocmete este tabelul datelor primare .n care sunt trecute .n ordinea
m"sur"rii caracteristicile cercetate
(celeai valori aran3ate .n ordine cresc"toare astfel ca .ntre dou" valori consecutive s"
existe relaia
( )
x x
1 i i +
<
#41$
formeaz" tabelul valorilor ordonate, totalitatea valorilor unei caracteristici scrise .ntr-o
anumit" ordine #cresc"toare sau descresc"toare$ formand un ir statistic
1.2 Frecvente i intervale
1.2.1 Gruparea termenilor
5alorile unei caracteristici se pot prezenta tabelat i sub forma mai restransa efectuand o
grupare simpla sau pe intervale
6ruparea simpla, posibila in anumite cazuri pentru caracteristicile discrete, reprezinta un
tabel continand valorile distincte i numarul respectiv de aparitii -n astfel de tabel poart"
denumirea de tabel cu simpl" intrare
(doptarea unui numar de intervale dis3uncte #m$ i gruparea valorilor pe aceste intervale,
conduc de asemenea, la intocmirea unui tabel cu clase #intervale$ de grupare frecvent
utilizat 7umarul unitatilor #elementelor$ cu aceasi valoare sau apartinand aceluiasi interval
reprezinta frecventa aboluta a1! a2! "am, suma totala a frecventelor fiind egala cu numarul
unitatilor cercetate n, #si poarta denumirea de volumul populatiei statistice$ :

m
i
i
n a
1
#44$
8aportul dintre frecventa absoluta i numarul total de unitati statistice se numeste frecventa
relativa; suma totala a frecventelor relative fiind egala cu unitatea:

m
i
i
i
i
f
n
a
f
1
1 ;
#49$
%n multe cazuri este necesar sa se cunoasca numarul total de unitati statistice pana la o
anumita valoare a caracteristicii sau numarul de la o anumita valoare in sus (cest numar
reprezinta frecventa cumulata! F# aceasta poate fii relativa sau absoluta, dupa cum se
raporteaza sau nu la numarul total de elemente n, i de asemenea crescatoare #daca
reprezinta suma frecventelor pana la valoarea x inclusiv$ sau descrescatoare #daca
reprezinta suma frecventelor de la valoarea x de asemenea inclusiv$
; ; ; ;
1
n
A
F a A
n
A
F a A
d
d
j
n i
i d
c
c
i
i
i c



#4:$
1.2.2 Intervale de grupare
Marimea intervalelor #claselor$ de grupare se ia, in general egala, cu exeptia intervalelor
extreme, pentru care uneori se pot adopta valori diferite, existand relatiile:
1 8elaia lui ;(Sturges #cea mai des utilizata$:
n m lg 322 , 3 1 +
#4<$
8epartitia in frecventa a datelor8eprezentarea si prelucrarea primara a sirurilor de date :9
unde n reprezint" num"rul total al datelor de observaie
4 8elaia lui ;=Mann i ( >ald pentru n?1@@:
( )
5
1
1
4
1
4
1
]
1

n m
#4A$
9 2rin adoptarea num"rului .ntreg dat de relaia:
n m #4B$
%n general s-a constatat c" pentru nC4<@ este suficient" gruparea .n zece clase )ac" u i v
sunt limitele intervalului de grupare intervalul se consider" totdeauna semi-incDis, fie (u,v] fie
[u,v)
1.$ %iagramele repartitiei
6raficele cel mai frecvent folosite sunt: Distogramele de repartitie a frecventelor #simple sau
cumulate$, diagramele cu bare, poligonul frecvenelor i diagramele circulare, #vezi
0ucrarea1, Introducerea in programul Excel. Achizitii de date i reprezentari grafice$
1.& Indicatorii tatitici
)in studiul unei Distograme se poate observa c" datele experimentale prezint" dou"
tendine:
- o tendinta de localizare, cand datele se concentreaz" .n 3urul unei anumite valori;
- o tendinta de .mpr"tiere, cand datele rezultate .n urma m'sur'torii se vor .ncadra
totdeauna intr-un interval; #exista populatii la care localizarea se face in 3urul aceleiasi
valori, dar care prezint' imprastieri diferite$
Se constata de asemenea ca repartitia frecventelor poate fii simetrica sau asimetrica in
raport cu pozitia de localizare
6raficele de frecventa prezint' aceste aspecte numai calitativ, o analiza cantitativa care sa
permita o comparatie a doua sau mai mullte repartitii experimentale, a tendintelor de
localizare i de variaie, imprastiere se poate efectua numai cu a3utorul unor indicatori
statistici determinati de valorile caracteristicilor respective
Specific tendinei datelor indicatorii statistici se clasific" .n:
- indicatori de localizare;
- indicatori de .mpr"tiere
1.&.1 Indicatorii de localizare 'de pozitie(
%ndicatorul de localizare este o valoare teoretic", care poate s" nu existe practic printre
valorile m"surate, el indic/nd valoarea spre care tind s" se grupeze datele reale %ndicatorul
de baz" al tendinei de localizare .l reprezint" media care poate fi calculat" .n mai multe
feluri
1.&.1.1 )edia aritmetic*. +onsider/nd valorile unei caracteristici x: x1, x4, ,xn, media
aritmetic" este dat" de relaia:
n
x
] x [ M
n
1 i
i

#4E$
Media aritmetic' se noteaz" .n general cu M[x], pentru loturi de fabricaie media fiind notat'
cu + iar pentru eantioane cu x . )ac" x1, x4, ,xn se repet", respectiv cu frecvenele
absolute a1, a4, ,an, atunci media aritmetic" este:
n
x
a
] x [ M
n
1 i
i
i

#41@$
1.&..1.2. )edia geometric*. +u valorile x1, x4, ,xn, media geometric" este:
44 Lucrarea 2
n
n
1 i
i
n
n 2 1 g
x x
...
x x M

#411$
1.&.1.$. )edia armonic*. 2entru valorile x1, x2, ...,xn, media armonic" se obine cu relaia

n
1 i
i
a
x
1
n
M
#414$
1.&.1.&. )edia p*tratic*. 2entru aceleai valori media p"tratic" este:
n
x
M
n
i
i
p

1
2
#419$
1.&.1.,. )ediana. 5aloarea caracteristicii care ocup" locul central .n irul ordonat de valori,
.mp"rind caracteristica .n dou" grupe egale ca num"r: )ac" irul conine un num"r impar de
valori 'n-2./1( valoarea medianei este dat" de valoarea unit"ii statistice de rang 'n/1(02!
adic":

,
_

2
1 n e
X M #41:$
%n cazul unui num"r par de valori mediana este egal" cu media aritmetic" a celor dou" valori
centrale:
2
)
x x
M
1 2 n ( ) 2 / n (
e
+
+

#41<$
)ac" valorile sunt grupate pe clase intervalul care conine elementul median se numete
interval median sau clas" median". Mediana se determin" mult mai uor dec/t media i nu
necesit" nici un calcul )in cauza uurinei de determinare mediana este folosit" frecvent .n
industrie la controlul statistic al fabricaiei Mediana este preferat" uneori mediei fiind mai
puin afectat" de valorile extreme, fiind totodata mult mai stabil" la fluctuaiile de selecie
dec/t media aritmetic"
1.&..1.1. )od au modal*. Este valoarea caracteristicii corespunz"toare celei mai mari
frecvene %n cazul .n care repartiia frecvenelor este reprezentat" de o curb", moda
corespunde valorii maxime a caracteristicii )up" cum repartiia experimental" are unul,
dou" sau mai multe maxime, se numete unimodal", bimodal", sau polimodal" )ac"
valorile sunt grupate pe clase, intervalul care conine elementul median se numete interval
median sau clas" median"
1.&.1.2. 3aloarea central*. +a indicator al localiz"rii se utilizeaz" i media extremelor
valorilor caracteristicii:
2
X X
X
min max
c
+
#41A$
5aloarea central" se poate referi i la un interval de grupare de ordinul i care reprezint"
media valorilor limit" #inferior i superior$ ale intervalului:
2
x X
X
sup
i
inf
i
ci
+

#41B$
Propriet*4i i oberva4ii referitoare la indicatorii tatitici de localizare
- 2entru repartiii unimodale simetrice, abaterea medianei fa" de media aritmetic" este
egal" cu o treime din abaterea modului fa" de media aritmetic":
8epartitia in frecventa a datelor8eprezentarea si prelucrarea primara a sirurilor de date :<
3
M
x
M
x
o
e


#41F$
- Mediile aritmetic" i p"tratic" sunt influenate de valorile mari ale seriei
- Mediile geometric" i armonic" sunt influenate de valorile mici i reduc din influena
valorilor mari
- %ntre cei patru indicatori ai mediei exist" relaia:
M
x
M M
p g a
< < <
#41E$
- Mediana nu este influenat" de valorile extreme
- )intre indicatoriii de localizare cel mai important este media aritmetica
1.&..2 Indicatori de 5mpr*tiere
5ariatia #imprastierea$ unei caracteristici poate fi redata cu a3utorul unuia din urmatorii
indicatori:
1.&.2.1 %iperia6 7otat" .n general cu )[*], expresia dispersiei este:
[ ]
( )
n
] x [ M
x
x D
n
1 i
i
2

#44@$
2entru loturi de fabricaie dispersia este notat' cu 7
2
iar pentru eantioane cu
2
)ac" x1,
x4, ,xn se repet", respectiv cu frecvenele absolute a1, a4, ,an, atunci dispersia este:
[ ]

n
1 i
i
i
2
n
1 i
i i
2
f ]) x [ M
x
(
n
a
]) x [ M
x
(
x D
#441$
%n cazul estim"rii dispersiei populaiei cu a3utorul unei selecii, dispersia de selecie se
a3usteaz" cu un factor de corecie n0'n81(. %n acest caz dispersia se numete dispersie
corectat' :
[ ]
1 n
]) x [ M
x
(
x D
1 n
n
] x [
D
n
1 i
i
2
C

#444$
1.&.2.2. Abaterea medie p*tratic*. (cest indicator se obine din r"d"cina p"trat" a dispersiei
i se noteaz' cu 7 pentru lot i cu pentru eantion
[ ]

n
1 i
2
2
i
n
1 i
i
2
] x [ M
x
n
1
n
]) x [ M
x
(
x D
#449$
+onsider/nd frecvenele absolute sau relative expresiile abaterii medii p"tratice devin:
[ ] ] x [ M
n
a x
n
a
]) x [ M
x
(
x D
2
n
1 i
i
2
i
n
1 i
i i
2

[ ] ( )

n
1 i
2
i
2
i
n
1 i
i
i
2
] x [ M f
x
f ] x [ M
x
x D
#44:$
%n cazul .n care abaterea medie p"tratic" se estimeaz" cu a3utorul unei selecii rezult":
1
1
2

,
_

n
x x
s
n
i
i
#44<$
46 Lucrarea 2
(baterea unei caracteristici poate fi considerat" .n raport cu orice constant" %n general
abaterea se ia in raport cu media aritmetic" i-n acest caz se numete abatere tandard
1.&.2.$. Amplitudinea. Este un indicator statistic definit de diferena valorilor extreme
x x
W
min max

#44A$
%n mod similar se poate defini i amplitudinea clasei, 9! sau a intervalului de grupare, care
reprezint" diferena .ntre valorile extreme ale intervalului
1.&.2.&. Intervalul intercuartilic +uartilele sunt definite de trei valori G1, G4, G9, care .mpart
amplitudinea .n patru intervale astfel ca frecvenele relative ale intervalelor s" fie egale .ntre
ele 8ezult" c" 4<% din num"rul m"sur"torilor sunt inferioare cuartilei G1, 4<% din num"rul
observaiilor sunt superioare cuartilei G9, iar cuartila G4 este egal" cu mediana Me %ntervalul
intercuartilic este definit de diferena dintre prima i ultima cuartil":

!
1 3

#44B$
1.&.2.,. :oeficientul de varia4ie intercuartilic Este definit de raportul:
M

"
e
1 3
2
1 3

#44F$
1.&.2.1 :oeficientul de varia4ie. 8eprezint" valoarea abaterii standard raportat" la media
aritmetic"
[ ]
x
s
C
sau
] x [ M
x D
C
# #

#44E$
(cest coeficient poate fi exprimat i .n procente, relaiile prezentate putand fi utilizate i .n
cazul valorilor grupate pe clase
Propriet*4i i oberva4ii referitoare la indicatorii de varia4ie
- Suma algebric" a abaterilor fa" de media aritmetic" este egal" cu zero 7ot/nd abaterea
valorii de ordinul i .n raport cu media aritmetic":
x
x
i i

#49@$
Media aritmetic" a abaterilor este:
$ x x
n
x n
x
n
1
) x
x
(
n
1
n
1
n
1 i
n
1 i
i i
n
1 i
i

#491$
)ac": 0
1
1

n
i
i
n
rezult" de asemenea i: 0
1

n
i
i

)eoarece suma erorilor m"sur"torilor fa" de media aritmetic" este zero, pentru aprecierea
erorii totale este necesar ca aceste abateri s" fie ridicate la p"trat i apoi .nsumate, cea ce
ne conduce la formula dispersiei %n consecin" dintre indicatorii de .mpr"tiere dispersia i
abaterea standard reprezint" cei mai buni estimatori ai dispersiei
- Suma abaterilor p"tratice are valoarea minim" atunci c/nd sunt calculate .n raport cu
media aritmetic" +onsider/nd suma abaterilor p"tratice .n raport cu valoarea arbitrar" x@
[ ]


n
1 i
n
1 i
$ i
2
$ i
2
) x
x
( ) x
x
(
)
x x
(
#494$
)ezvolt/nd termenul din partea dreapt" se obine:
[ ]
2
0
2
0
2
0
1 1 1 1
2 ( ) ( )
( )
( ) ( )
( )
i
i
i
i
n
i
n
i
n
i
n
x
x
x
x
x
x x
x
x
x
x
x


+


#499$
8epartitia in frecventa a datelor8eprezentarea si prelucrarea primara a sirurilor de date :B
+onform celor aratate mai sus #suma algebrica a abaterilor fat" de media aritmetic"$, vom
obtine:

+

n
1 i
n
1 i
$
2
i
2
$ i
2
) x
x
(
n
) x
x
(
)
x x
(
#49:$
8ezult":

>

n
1 i
n
1 i
i
2
$ i
2
) x
x
(
)
x x
(
#49<$
)eci suma abaterii p"tratice este minim" dac":
x
x
$

#49A$
- (baterile .n raport cu o constant" oarecare x@ sunt folosite uneori pentru simplificarea unor
calcule (stfel valoarea medie a caracteristicii se obine mai uor dac" se calculeaz" suma
abaterilor xHi Ixi-x@ adopt/ndu-se astfel ordinul de m"rime cel mai convenabil:
x
x
x x
n
1
)
x x
(
n
1
% x
n
1
% x
$ $
n
1 i
$
n
1 i
$ i
n
1 i
i


#49B$
de unde rezulta:
% x
x % x
n
1
x
x
$
n
1 i
i $
+

#49F$
)ispersia i abaterea standard sunt cei mai utilizai indicatori de variaie
1.&.$. )omente
2entru stabilirea formei #alura$ funciei de repartiie experimentale i a unor particularit"i a
acesteia s-a introdus noiunea de moment, intre acestia i indicatorii de baz" existand o
str/ns" leg"tur" Momentele se .mpart .n dou" categorii:
- momente absolute de ordinul J la care valorile sunt considerate .n raport cu originea;
- momente centrate de ordinul J #la care valorile sunt exprimate .n raport cu o valoare
arbitrar"$
1.&.$.1 )oment abolut de ordinul . '.;1(
2rin definiie momentul absolut de ordinul J #J?1$, este dat de relaia:

n
1 i
&
i &
x
n
1
m
#49E$
unde x1! x2!...!xn! sunt valorile m"surate, ale caracteristicii x. Momentul absolut de ordinul J
poate fi exprimat i cu a3utorul frecvenelor absolute sau relative



n
i
i
&
i
n
i
i
&
i &
f x a x
n
m
1 1
1
#4:@$
Se observ" c" momentul absolut de ordinul 1 reprezint" media aritmetic":

x x
n
m
n
i
i
1
1
1
#4:1$
)e asemenea momentul absolut de ordinul 4 este egal cu p"tratul mediei p"tratice
2
1
2
2
1
p
n
i
i
M x
n
m

#4:4$
1.&.$.2 )omentul centrat de ordinul . '.;1(
2rin definiie, momentul centrat de ordinul J #J?1$, .n raport cu o origine arbitrar" este:

n
1 i
i
&
&
)
x
(
n
1
M

#4:9$
sau .n funcie de frecven":
4 Lucrarea 2
f )
x
(
a
)
x
(
n
1
M
i
n
1 i
i
&
i
n
1 i
i
&
&

#4::$
Momentul centrat de ordinul J .n raport cu media aritmetic" se noteaz" cu MJ i este dat de
expresia:

n
1 i
i
&
&
) x
x
(
n
1
M
#4:<$
sau:
f ) x
x
( a ) x
x
(
n
1
M
i
n
1 i
i
&
i
n
1 i
i
&
&

#4:A$
Momentul centrat de ordinul 4 este egal cu dispersia:
[ ] x D
) x
x
(
n
1
M
n
1 i
i
2
2

#4:B$
1.&.$.$ <ela4ii intre momentele abolute i momentele centrate
%ntre momentele absolute i cele centrate se pot scrie urm"toarele relaii:
[ ]
m
3
m m
'
m m
(
m M
m
2
m m
3
m M
x D
m m M
$
M
1 2 1 3 1 ( (
3
1
2 1 3 3
2
1
2 2
1
+
+

#4:F$
1.&.$.& :orec4ia momentelor
%n general gruparea valorilor pe clase conduce la anumite erori, deoarece .n calculele
indicatorilor statistici frecvena este considerat" corespunz"toare valorii centrale a
intervalului de grupare (ceast" consideraie presupune o repartiie uniform" a datelor .n
interiorul clasei, lucru rar .nt/lnit +orectarea valorilor din acest punct de vedere este
cunoscut" sub numele de corec4ia =heppard Media nu necesit" nici o corecie deoarece:
) x (
n
1
x
n
1
x
n
1 i
i
n
1 i
i
+

#4:E$
7ici momentul absolut de ordinul 9 nu necesit" corecii
%n cazul momentelor absolute de ordinul 4 i : se realizeaz' corectiile, conform relaiilor:

(
2 ( (
2
2 2
2($
)
m
2
1
m m
12
1
m m
+

#4<@$
unde reprezint" amplitudinea intervalului de grupare
1.&.$., Indicatori pentru aimetrie i aplatizare
Exist" diferite moduri prin care se poate aprecia asimetria unei repartiii, cel mai utilizat fiind
coeficientul de aimetrie #4<1$ i coeficientul de exce #4<4$ #care se refera la gradul de
ascutire, aplatizare a unei repartitii$, indicatori obtinuti cu a3utorul momentelor, exprimati de
relaiile:
[ ] x D
M
M
M
3
3
2 / 3
2
3
1

#4<1$
8epartitia in frecventa a datelor8eprezentarea si prelucrarea primara a sirurilor de date :E
[ ]
3
x D
M
3
M
M
2
(
2
2
(
2

#4<4$

1
>0
1
=0

1
<0
<epartitie aimetrica la dreapta <epartitie imetrica <epartitie aimetrica la tanga
Fig.2.16 Indicarea tipului de aimetrie de catre coeficientul de aimetrie

1
# imetria
repartitiei
Excesul sau aplatizarea se exprim" av/nd ca etalon de referin" repartiia normal" la care
4I@ 2entru 4C@ repartiia este mai aplatizat" dec/t cea normal" iar pentru 4?@ repartiia
este mai ascuit", #fig 44$ 8epartiiile experimentale pot avea unul sau mai multe maxime
8epartiia cu un singur maxim se numete repartiie unimodal"; dac" repartiia are mai multe
maxime repartiia se numete repartiie polimodal", #fig 49$

2
<0

2
=0

2
>0
<epartitie aplatizata <epartitie normala <epartitie acutita
Fig.2.26 Indicarea exceului au a aplatizarii repartitiei de catre coeficientul de aimetrie

2
Se pot .nt/lni repartiii la care .n loc de un maxim s" apar" un minim, in acest caz repartiia
numindu-se repartiie antimodal", #fig 49$ -n caz particular de repartiie antimodal" .l
reprezint" repartiia uniform" la care frecvenele r"m/n constante
<epartitie unimodala <epartitie bimodala <epartitie antimodala
Fig.2.$6 >ipuri de repartitii
2. Utilizarea programului Excel pentru calculul indicatorilor
2entru efectuarea calculelor necesare prelucrarii datelor statistice puteti utiliza formulele i
functiile oferite de software-ul de specialitate Excel
!" Lucrarea 2
Formulele sunt folosite in foile de calcul pentru efectuarea calculelor cu cifrele introduse #sau
generate$, putand fii efectuate operatii de adunare, scadere, inmultire, impartire, etc,
folosind valorile din diferite celule
Kormulele sunt formate de regula din una sau mai multe adrese de celule sau valori i un
operator matematic cum ar fii: L #adunare$, - #scadere$, M #inmultire$, ,#impartire$, samd
!rice formula este formata din urmatoarele elemente:
1- semnulI , ce arata ca ceea ce urmeaz' este o formula;
4- argumentul 1 #cum ar fii: (1$,
9- operatorul matematic;
:- argumentul 4 #cum ar fii: =1$, argumentele indicand adresele celulelor cu valorile afectate
de formula
+and folositi formulele pentru a efectua anumite calcule, Excel va recalcula automat
rezultatul la orice modificare a valorilor numerice care participa la respectivul calcul
Kormulele pot fi introduse in doua moduri: tastand formula direct in celula sau indicand
celulele cu care formula va opera (stfel:
O#era$%ru& O#era$'a
(
)
*
+
,
-
(dunare
Scadere
%nmultire
%mpartire
+alcul procentual
8idicare la putere
1
2
.
4
!
Fig.2.&6 Introducerea unei formule prin tatare0 indicare# operatori matematici
%n cazul introducerii unei formule prin tastare avem:
1- selectati celula in care va apare formula;
4- tastati semnul I #egal$, pentru a .ncepe introducerea formulei;
9- introduceti coordonatele primei celule; introduceti operatorul;
:- introduceti operatorul;
<- introduceti coordonatele urmatoarei celule implicate in calcul;
A- repetati etapele : i <, de cate ori este necesar;
B- apasat tasta Enter, la terminarea operatiei
0a crearea formulelor este recomandata introducerea datelor necesare in foaia de calcul,
referirea celulelor respectivein cadrul relaiilor de definitie a formulelor facandu-se ulterior; in
acest mod la orice modificare a valorilor numerice din celule, Excel va recalcula imediat
rezultatul
%n cazul introducerii unei formule prin indicare, diferenta fata de cazul anterior apare in
momentul introducerii coordonatelor celulelor implicate in calcul #9 , <$, i anume in acest caz
celulele vor fi selectat prin executia dublu clic asupra celulelor implicate
!peratorii matematici sunt prezentati in figura 41, dreapta, ordinea efectu'rii operaiilor fiind:
1- operatiile dintre paranteze
4- ridicare la putere
9- inmultiri i impartiri
8epartitia in frecventa a datelor8eprezentarea si prelucrarea primara a sirurilor de date <1
:- adunari i scaderi
!bservatie: puteti sa obtineti suma unui grup de celule i selectand pur i simplu celulelel
respective i citind rezultatul de pe bara de stare; puteti sa aflati astfel i media, valoarea
minima sau cea maxima, i numarul celulelor dintr-un domeniu, pentru aceasta executand
clic cu butonul din dreapta pe bara de stare i selectati optiunea dorita din meniul de
comenzi rapide care apare pe ecran #este utilizarea functiei (uto+alculate #(uto-calculare$$
%n mod normal, Excel nu afiseaza in celula formula propriu-zisa, ci rezultatul calculului; puteti
totusi sa vedeti formula selectand celula i citind-o pe bara cu formule )ar in cazul unei
revizuiri a formulelor dintr-o foaie de calcul mai mare, ar fi mai simplu daca le-ati putea vedea
pe toate deodata; pentru aceasta este necesar parcurgerea urmatorilor pasi:
1- selectati optiunea &ools, !ptions# %nstrumente, !ptiuni$;
4- selectati in caseta de dialog care se descDide titlul >iew #(fisare$;
9- in sectiunea >iew !ptions #!ptiunile afisarii$ executati clic in caseta de validare
Kormulas #Kormule$ pentru a o selecta;
:- executati clic asupra butonului oJ
%n cazul copierii formulelor #utilizand optiunile +opN i 2aste, O$, acestea sunt adaptate
pentru a corespunde pozitiei celulei in care va fi copiata #de exemplu: daca copiati formula
I+4L+9 din celula +: in celula ):, aceasta este adaptata pentru coloana ), devenind
I)4L)9$ )e asemenea, in cazul copierii unei formule dintr-o pagina de calcul in alta, Excel
adapteaza refeintele celulei din formule in functie de noua pozitie in foaia de calcul
)aca doriti ca referintele sa nu fie modificate atunci cand copiati formulele, veti lucra cu
referine absolute
!bservatie: ! referint" absoluta este referint" la o celula dintr-o formula care nu se scDimba
atunci cand formula este copiata in alta parte ! referint" relativa este o refeinta la o celula
care este adaptata atunci cand este copiata
2entru a face ca o refeinta la o celula dintr-o formula sa fie absoluta, trebuie sa-% adaugati
simbolul dolarului #P$ inaintea literei i a num'rului care reprezinta adresa celulei #de
exemplu: I=F,P=P1@$ )e asemenea utilizarea tastei K: permite folosirea coordonatelor
absolute pentru indicarea celulei, i anume:
1- selectati celula in care va apare formula;
4- tastati semnul I #egal$ pentru a .ncepe introducerea formulei;
9- introduceti operatorul;
:- executati clic asupra urmatoarei celule imp-licate in calcul;
<- apasati tasta K: #+oordonate absolute$;
A- apasati tasta Enter
! alta observatie se poate referi la scDimbarea parametrilor de calcul, deoarece Excel
recalculeaza formulele din foaia de calcul de fiecare data cand editati o valoare intr-o celula
%ntr-o foaie de calcul mare este mai bine insa, ca Excel sa nu recalculeze pana cand nu
faceti toate modific'rile #de exemplu: daca introduceti foarte multe modificari intr-o foaie de
calcul care contine multe formule, puteti sa micsorati timpul de reactie trecand de la
recalcularea automata la cea manuala$ 2entru aceasta este necesara parcurgerea
urmatorilor pasi:
1- selectati optiunea &ools, !ptions# %nstrumente, !ptiuni$;
4- selectati in caseta de dialog care se descDide titlul +alculation #+alculare$;
9- selectati una din urm'toarele optiuni:
- (utomatic #optiune prestabilita, ea recalculand intregul registru de calcul, de fiecare data
cand editati sau introduceti o formula$;
- (utomatic except &ables #recalculeaza automat totul, mai puin formulelel din tabele$;
!2 Lucrarea 2
- Manual #aceasta optiune cerand programului sa recalculeza numei la comanda; pentru a
recalcula apasati tasta KE sau selectati optiunea &ools, !ptions, +alculation
#%nstrumente, !ptiuni, +alculare$ i executati clic asupra butonului +alc 7ow #calculeaza
acum$ +and este selectata aceasta optiune puteti sa dezactivati sau sa activati optiunea
8ecalculate =efore Save #8ecalculare inaintea salvarii$$
:- executati clic asupra butonului oJ
Functiile sunt formule complexe preformate, folosite pentru executarea unei serii de operatii
cu un grup specificat de valori #de exemplu, pentru a calcula suma unei serii de numere din
celulele (1-;1, puteti folosii functia IS-M #(1:;1$ in loc sa introduceti formula
I(1L=1L+1OL;1$ Kunctiile pot folosi referine la domenii de celule, denumirei de domenii
sau valori numerice
!rice functie este formata din urm'toarele trei elemente:
<- semnulI arata ca ceea ce urmeaz' este o functie;
A- denumirea functiei #de exemplu: S-M$, arata ce operaie va fii efectuata;
B- argumentul #cum ar fii: #(1:;1$$, indica adresele celulelor cu valorile afectate de functie;
argumentul este adeseori un domeniu de celule, dar poate fi i mult mai complex;

1
2 .
4
6
/
Fig.2.,6 Introducerea unei functii intr8o celula# inumarea continutului unui rand0 coloana
utilizand comanda Auto=um 'Inumare automata(
(stfel pentru introducerea unei functii intr-o celula avem:
1- selectati celula in care doriti sa introduceti formula;
4- tastati semnul I #egal$ pentru a .ncepe introducerea functiei;
9- introduceti numele functiei urmat de o paranteza descDisa #exemplu: functia (5E8(6E-
Media aritmetica$;
:- selectati grupul de celule;
<- apasati tasta Enter
%nsumarea unui rand sau al unei coloane utilizand comanda (utoSum #%nsumare automata$
presupune:
A- selectati o celula situata mai 3os sau la dreapta fata de sirul valorilor pe care doriti sa le
insumati;
B- executati clic asupra butonului (utoSum #%nsumare automata$;
F- apasati tasta Enter
)aca nu sunteti sigur de modul in care opereaz' o anumita functie, facilitatea Kunction
>izard #(sistent pentru functii$ va poate gDida in procesul introducerii acesteia, pasii parcursi
#prezentati in figura 4A$ fiind:
1- executati dublu clic asupra celulei in care doriti sa apara functia;
8epartitia in frecventa a datelor8eprezentarea si prelucrarea primara a sirurilor de date <9
4- executati clic asupra butonului Kunction >izard #(sistent pentru functii$, sau alegeti
optiunile %nsert, KunctionO #%ntroducere, Kunctii$ ;
9- selectati categoria;
:- selectati functia;
<- executati clic asupra butonului oJ;
A- in casuta de dialog care s-a descDis, introduceti argumentele functiei;
B- cititi informatiile referitoare la functia aleasa;
F- executai clic asupra butonului oJ;
E- apasati tasta Enter pentru vizualizarea rezultatului
1
2
.
4
6
/

Fig.2.16 ?tilizarea facilitatii Function @izard 'Aitent pentru functii(

+and folositi in comun cu alti utilizatori o foaie de calcul sau daca datele utiilizate de catre
formula se modifica periodic, aveti posibilitatea indicarii naturii continutului unei celule prin
intermediul unei note descriptiv-explicative, atasata fiecarei celule in parte, pentru aceasta
fiind necesari parcurgerea urmatorilor pasi:
1- selectati celula careia doriti sa-i atasati o nota explicativa;
4- selectati optiunea %nsert, +omment #%ntroducere, +omentariu explicativ$;
9- in casuta de dialog care s-a descDis, introduceti textul notei explicative;
(fisarea notei explicative presupune pozitionarea indicatorului mouse-ului pe celula #apare
textul din nota explicativa$; %nlaturarea unei note se realizeaz' prin selectarea acesteia i
executia clic asupra butonului )elete #Stergere$
C. e!"a!urarea lucrarii:
1. >ema6
Masurand rezistenta la rupere a unui material se efectueaza o serie de masuratori
obtinandu-se urm'toarele valori #in da7$:
11&! 11A! 121! 122! 112! 112! 12A! 121! 1BA! 1B1! 1B&! 122! 122! 12&! 11A! 12&! 121! 12&
- sa se ordoneze valorile i sa se intocmeasca tabelul datelor grupate;
- sa se reprezinte Distograma repartitiei frecventelor relative #simple$;
- sa se reprezinte Distograma repartitiei frecventelor cumulate;
- sa se determine mediile: aritmetica, geometrica, armonica i patratica i sa se
stabileasca succesiunea acestora;
- sa se determine mediana, moda i valoarea centrala;
- sa se determine dispersia, abaterea standard i amplitudinea
2. Prelucrarea rezultatelor6
!4 Lucrarea 2
2e baza relatiilor prezentate in lucrare vom determina:
11- sortarea valorilor sirului; determinarea valorilor de minim, xmin i a celor de maxim, xmax,
utilizand optiunile de sortare #Sort$ oferite de Excel, parcurgand pasii:
1- selectati optiunea )ata, Sort #)ate, Sortare$;
4- selectati din casuta de dialog care se descDide optiunea de sortare (scending
#+rescator$;
astfel pe prima pozitie,celula a sirului se va vizualiza valoarea de minim, xmin , iar pe ultima
pozitie,celula valoarea de maxim, xmax , a sirului
%n cazul nostru: xmin - 11&, iar xmax - 1BA;
14- calcularea num'rului de clase m! utilizand formula #4<$;
n m lg 322 , 3 1 +
-tilizand functiile Excel, aceasta formula va fi scrisa in celula selectata sub forma:
#1$%.%22&'()1*+1,-
!btinand valoarea: m-,.12CC1,#
Kiind necesar un numar intreg de clase, se adopta un numar de A clase, astfel ca:
m-1 este valoarea num'rului de clase aproximat
19- calcularea amplitudinii @! utilizand formula #44A$;
x x
W
min max

(vand valorile de3a calculate pentru xmin si xmax #vezi punctul 11$, valoarea obtinuta utilizand
functiile Excel #unde adresele de la (1 pana la (1F reprezinta valorile sirului$, este:
#+A1.A1,- rezultand: @-2,
1:- determinarea m'rimii unui sub-interval, utilizand formula:
m
x x
m
W
d
min max

#4<9$
-tilizand Excel, valoarea obtinuta este:
#B%/C1 sau -2,01 rezultand: d-&.111112
-nde, adresa =9 corespunde valorii amplitudinii, iar +1 valorii num'rului de clase aproximat;
valoarea sub-intervalului obtinut va corespunde in continuare adresei =:
1<- intocmirea tabelului datelor grupate, reprezentnd valorile intervalelor, astfel: Dxmin6
Emin/d(# Dxmin/d6 xmin/2d(#" 'xmaxF#
-tilizand Excel, introducerea acestor valori poate fi realizata utilizand:
/#0A01 !i #0A01$0B01-2 /#0A01$0B01 i #0A01$2&0B01( .a.m.d.
!btinand tabelul:
1A:@@@ 1AF1AB
1AF1AB 1B4999
1B4999 1BA<@@
1BA<@@ 1F@AAB
1F@AAB 1F:F99
1F:F99 1FE@@@
41- calcularea frecventelor absolute, ai! se poate realiza utilizand facilitatile de sortare ale
software-ul Excel, si anume:
1- selectati optiunea )ata, Kilter, (utofilter #)ate, Kiltrare, (utofiltrare$ pentru sirul dat;
astfel in partea dreapta sus apare un buton de derulare; executati clic cu mouse-ul pe
acest buton; astfel apar tipurile de filtrari posibile;
4- selectati optiunea +ustom #+lient$; selectati in casuta de dialog care se descDide
optiunile necesare calculului temei si anume #conform figurii 4F$:
8epartitia in frecventa a datelor8eprezentarea si prelucrarea primara a sirurilor de date <<
1- conditia de limitare la stanga;
4- valoarea de limitare, x min;
9- conditia de limitare la dreapta;
:- valoarea de limitare pentru primul interval, x minLd;

1
.
2
4
Fig. 2.B6 Gptiunea de filtrare a datelor# optiunea client
(stfel vom obtine valorile:
a1-$# a2-,# a$-1# a&-1# a,-2# a1-1#
#valori care vor corespunde in continuare adreselor de la EF la E19$
44- verificarea rezultatelor, utilizand formula #44$;

m
i
i
n a
1
-tilizand Excel, avem:
#SU3+E,:E1%- sau #SU3+a14a24 a%4a14a54 a6-2
(stfel, observam ca rezultatele obtinute sunt corecte, deoarece avem: $/,/1/1/2/1-1B!
adevarat #aceasta valoare corespunzand in continuare adresei E1:$
49- calcularea frecventelor relative, fi,utilizand formula #49$;

m
i
i
i
i
f
n
a
f
1
1 ;
(stfel avem:
#E,/0E011 2 #E7/0E011# .a..m.d pentru fiecare valoare f1! f2! ...f1#
5alorile tabelar obtinute sunt:
0' Va&%are 0'
f1 @1AB
f4 @4BF
f9 @999
f: @@<A
f< @111
fA @@<A
5erificarea rezultatelor presupunand insumarea valorilor frecventelor relative #vezi formula
#49$$:
#SU3+8,:81%-1
#deoarece valorile frecventelor relative corespund adreselor de la KF la K19$, valoarea
obtinuta fiind 1.CC #ceea ce este conform formulei #49$, valoarea obtinuta corespunzand in
continuare adresei K1:$
4:- calcularea frecventelor cumulate Ki, i prezentarea lor tabelara se va realiza utilizand
rezultatele anterior obtinute, i anume valorile ai i fi, i au la baza relatiile #4:$
!6 Lucrarea 2
; ; ; ;
1
n
A
F a A
n
A
F a A
d
d
j
n i
i d
c
c
i
i
i c



(stfel, utilizand functiile Excel, vom avea:
#SU3+0E0,-2 #SU3+0E0,:E7-29 #SU3+0E0,:E1%( pentru (c;
#SU3+E,:0E01%-2 #SU3+E7:0E01%-29 #SU3+E1%:0E01%( pentru (d;
#SU3+0E0,-/1,2 #SU3+0E0,:E7-/1,2 9 #SU3+0E0,:E1%-/1, pentru Kc;
#SU3+0E,:801%-/1,2 #SU3+0E7:801%-/1,29 #SU3+0E1%:801%-/1, pentru Kd;
5alorile obtinute, reprezentate tabelar #valori care in continuare vor corespunde adreselor: de
la 6F la 619 pentru (c, de la ;F la ;19 pentru Kc, de la %F la %19 pentru (d, de la QF la Q19
pentru Kd$, sunt:
Ac Fc A2 F2
9@@@ @1AB 1F@@@ 1@@@
F@@@ @::: 1<@@@ @FF@
1:@@@ @BBF 1@@@@ @<FA
1<@@@ @F99 :@@@ @49<
1B@@@ @E:: 9@@@ @1BA
1F@@@ 1@@@ 1@@@ @@<E
4<- trasarea Distogramei valorilor calculate, avand pe abscisa valorile clasei iar pe ordonata
valorile frecventelor, #vezi fig 4E$;
Re#re3en$area #e c&a4e
0.000
0.050
0.100
0.150
0.200
0.250
0.300
0.350
168.167
164.000
176.500
172.333
184.833
180.667
valo area clas ei
frecventa relativa fi
Fig. 2.A6 >raarea hitogramei8 frecventelor relative fi
9- )eterminarea mediilor: aritmetica, geometrica, armonica i patratica i stabilirea
succesiunii acestora, utilizand formulele #41@$, #411$, #414$, #419$;
91- Media aritmetic", avand formula:
n
x
x M
n
i
i

1
] [
sau
n
x
a
] x [ M
n
1 i
i
i

(stfel, vom avea:
#SU3+0A01:0A01,-/1, sau
#+1,&C1,(8 cazul unei valori ai, obtinandu-se valorile E1F-E4B, urmand:
#SU3+E1,:E2:-/1, #cazul frecventelor absolute$5aloarea obtinuta este: )DxF-12&.112 #i ea
va corespunde in continuare adresei =9@$#
94- Media geometric". +u valorile x1, x4, ,xn, media geometric" este:
8epartitia in frecventa a datelor8eprezentarea si prelucrarea primara a sirurilor de date <B
n
n
1 i
i
n
n 2 1 g
x x
...
x x M

(stfel:
#;(<ER+;R(UC=+A1:A1,-41/1,- obtinand valoarea )g-12&.C11 #valoare care va
corespunde in continuare adresei =91$;99- Media armonic". 2entru valorile x1, x4, ,xn,,
media armonic" se obine cu relaia

n
1 i
i
a
x
1
n
M
-tilizand Excel, avem:
#1/A1- cazul unei valori, obtinandu-se valorile E9@-E:B, urmand #1,/+SU3+E%*:E1:--
sau #1,/SU3+1/A14 1/A24 4 1/A%4 ...4 1/A1,( !btinandu-se valoarea: )a-12$! A,2, #valoare
care va ocupa in continuare pozitia =94$;
9:- Media p"tratic". 2entru aceleai valori x1, x4, ,xn, media p"tratic" este:
n
x
M
n
i
i
p

1
2
(stfel:
#;(<ER+SU3+;(<ER+A1:A1,42--/1,41/2-4 obtinand valoarea )p-12&.22&#Stabilirea
succesiunii acestora se poate realiza utilizand functia de sortare oferite de Excel, functie pe
care am mai utilizat-o pe parcursul acestei lucrari (stfel, facand o sortare in ordine
crescatoare a valorilor calculate, vom avea:
)aH)gH)DxFH)p, ceea ce verifica relatia #41E$
:- )eterminarea medianei, moda i valoarea centrala, utilizand formula #41:$, #41<$ i
#41A$;
:1- Mediana:

,
_

2
1 n e
X M
%n cazul unui num"r par de valori #cazul nostru$, mediana este egal" cu media aritmetic" a
celor dou" valori centrale:
2
)
x x
M
1 2 n ( ) 2 / n (
e
+
+

(stfel:
#SU3+0A0,$0A07-/2
mediana are valoarea )e-12& #valoare care va corespunde in continuare adresei =9<$;
:4- Moda
+onform rezultatelor obtinute, intervalul modal este intervalul '122!$$$! 121.,F# astfel se
aplica relatia:
#3A>+A6:A11-
!btinandu-se valoarea )o-121, #valoare care va corespunde adresei =9A$
:9- 5aloarea centrala:
! Lucrarea 2
2
X X
X
min max
c
+

-tilizand functiile Excel avem:

#+A1$A1,-/2
!btinand valoarea Ec-121., #valoare care va corespunde in continuare adresei =9B$;
!bservatie: valoarea centrala se poate referi i la un interval de grupare de ordin i care
reprezinta media valorilor limita #inferior i superior$ ale intervalului
<- )eterminarea dispersiei, abaterii standard i a amplitudinii, #44@$, #441$, #449$, #44:$,
#44A$;
<1- )ispersia:
[ ]
( )
n
] x [ M
x
x D
n
1 i
i
2

2entru loturi de fabricaie dispersia este notat' cu 7
2
iar pentru eantioane cu
2
)ac" x1,
x4, ,xn se repet", respectiv cu frecvenele absolute a1, a4, ,an, atunci dispersia este:
[ ]

n
1 i
i
i
2
n
1 i
i i
2
f ]) x [ M
x
(
n
a
]) x [ M
x
(
x D
(vand rezultatele anterioare #adic' valoarea mediei aritmetice MRxS, care se afla la adresa
=9@$, se va aplica functia:
#+SU3+;(<ER++0A01:0A01,.0B0%*-42---/1,4 !au
#SU3+;(<ER++0A01:0A01,.0B0%*-42-4+080,:0801%-- obtinand valoarea )RxSI
2
-&.1&B
valoare ce va ocupa in continuare adresa =9E
<4- (baterea standard#abaterea medie patratica$:
[ ]

n
1 i
2
2
i
n
1 i
i
2
] x [ M
x
n
1
n
]) x [ M
x
(
x D
+onsider/nd frecvenele absolute sau relative expresiile abaterii medii p"tratice devin:
[ ] ] x [ M
n
a x
n
a
]) x [ M
x
(
x D
2
n
1 i
i
2
i
n
1 i
i i
2

[ ] ( )

n
1 i
2
i
2
i
n
1 i
i
i
2
] x [ M f
x
f ] x [ M
x
x D
#;(<ER+SU3+;(<ER++0A01:0A01,.0B0%*-42-4+080,:0801%--4 1/2- au
#;(<ER+0B0%741/2-
obtinand valoarea [ ] x D - -2.1,,A, #valoare ce va ocupa adresa =:@$
<9- (mplitudinea, avand formula:
x x
W
min max

( fost calculata anterior #vezi punctul 19$, utilizand functiile Excel #unde adresele de la (1
pana la (1F reprezinta valorile sirului$, astfel:
#+A1.A1,- rezultand: @-2,! #valoare ce ocupa adresa =9$
A- 8ealizarea verificarilor rezultatelor obtinute, utilizand optiunile oferite de Excel, i anume,
A1- 5erificarea reprezentarilor grafice utilizand optiunile: &ools, )ata (nalNsis #%nstrumente,
8epartitia in frecventa a datelor8eprezentarea si prelucrarea primara a sirurilor de date <E
(naliza datelor$, selectand din caseta de dialog care se descDide optiunea ;istogram
#;istograma$ 2asii necesari fiind:
1- selectati optiunea &ools, )ata (nalNsis #%nstrumente, (naliza datelor$;
4- selectati titlul,optiunea ;istogram #;istograma$;
9- completati in casuta de dialog care se descDide optiunile necesare trasarii Distogramei
frecventelor #datele de intrare,sirul de numere, valoarea clasei, $
:- executati clic asupra butonului oJ
(ceasta Distograma nou obtinuta va fi comparata cu ceea obtinuta in urma calculelor
anterioare, putand astfel sa fie evaluata calitatea rezultatelor obtinute, #Kig41@$
Re#re3en$area #e c&a4e
0.000
0.050
0.100
0.150
0.200
0.250
0.300
0.350
168.167
164.000
176.500
172.333
184.833
180.667
valo area c lasei
frecventa relativa fi
5'4$%6ra7
@
1
4
9
:
<
A
B
1
A
:

@
@
@
1
A
F

1
A
B
1
B
4

9
9
9
1
B
A

<
@
@
1
F
@

A
A
B
1
F
:

F
9
9
M
o
r
e
8'n
F
r
e
9
u
e
n
c
:
KreTuencN
Fig. 2.1C6 3erificarea hitogramei ' frecventelor relative( utilizand optiunile Excel6
>ool! %ata AnalIi"
A4- 5erificarea valorilor indicilor statistici calculati anterior #cei mai uzuali$, utilizand optiunile:
%nsert, KunctionO#%ntroducere, KunctiiO$, selectand din caseta de dialog care se descDide,
categoria: Statistical #Statistica$, pasii urmati fiind:
A11- 2entru verificarea mediei aritmetice:
#A?ERA)E+A1:A1,-
5aloarea obtinuta fiind: )DxF-12&.112 #i ea va corespunde in continuare adresei )9@$#
A14- Media geometric":
#)E(3EAN+A1:A1,-
obtinand valoarea )g-12&.C11 #valoare care va corespunde in continuare adresei )91$;
A19- Media armonic". -tilizand Excel, avem:
#@AR3EAN+A1:A1,-
!btinandu-se valoarea: )a-12$! A,2, #valoare care va ocupa in continuare pozitia )94$;
A1:- Media p"tratic":
#;(<ER+SU3+;(<ER+A1:A1,42--/1,41/2-! obtinand valoarea )p-12&.22&#
valoare care va ocupa in continuare pozitia )99
A1<- )ispersia:
#A?EE?+A1:A1,-
obtinand valoarea )RxSI
2
-&.1&B! valoare ce va ocupa in continuare adresa )9E
Se observa astfel ca toate valorile indicilor calculati se regasesc in valorile oferite de catre
functiile dedicate, oferite de software-ul Excel, concluzia pe care o putem trage in urma
acestor verificari putand fi numai aceea ca, tema propusa a fost solutionata corect
. ;rezentarea rezultatelor:
8ezultatele vor fi prezentate sub forma unui raport #vezi (nexa4$ ce cuprinde:
- reprezentarea datelor primare, sirul de date:
- reprezentarea tabelara a datelor grupate;
6" Lucrarea 2
- reprezentarea tabelara a frecventelor: frecventele absolute a%, frecventele relative fi i
a frecventelor cumulate crescatoare i descrescatoare: (c, (d, Kc, Kd
- reprezentarea statistica pe grupe de clase, trasarea Distogramelor repartitiei
frecventelor relative fi i a frecventelor cumulate Kc, Kd
E. Bibliogra"ie:
R1S =ulgaru, M, =olboaca, 0, Ingineria calitatii.)angementul calitatii! tatitica i control!
naurari in $%! (lma Mater, +lu3-7apoca 4@@1, %S=7 EB9-F<1<9-@-@
R4S +atDN, U, Excel pentru @indo9
tm
A, in ,C$ imagini! &eora, =ucuresti, 1EEE, %S=7
EB9-A@1-:<B-A
R9S KaitDe, >, )icrooft Gffice A2 Profeional 1in 1! &eora, =ucuresti, 1EEF, %S=7 EB9-
A@1-E@B-1
R:S &anasescu % :ontrolul tatitic al proceelor i produelor! Editura didactica i
pedagogica! Jucureti! 1AB2.
R<S MMM :olectie de tandarde! )anagementul i aigurarea calitatii! Editura teDnica,
=ucuresti, 1EEA