Sunteți pe pagina 1din 10

REVOLUTIA ROMANA DE LA 1848-1849 ANUL 1848- AN REVOLUTIONAR IN INTREAGA EUROPA Dupa infrangerea lui Napoleon, Congresul de la Viena ( 1815-1816

) a trasat granitele Europei conform intereselor marilor puteri, fara sa tina cont de aspiratiile popoarelor pentru libertate si democratie !a "aris s-a creat in 1815 #fanta $lianta ( $ustria, "rusia si %usia ), care a&ea menirea de a inabusi prin forta orice re&olutie ce ar fi pus in pericol ordinea stabilita prin Congresul de la Viena Eminenta cenusie a acestui organism politico-militar a fost cancelarul $ustriei 'etternic(, iar principala forta militara represi&a a fost %usia tarista $nul 18)1 a fost anul de apogeu al #fintei $liante, cand aceasta a inter&enit si a inabusit re&olutiile din #pania, *talia si +ara %omaneasca $nul 18,8 &a fi anul decesului #fantei $liante care n-a mai putut inter&eni in e&enimentele care au urmat %e&olutia de la 18,8 a i-bucnit mai intai la "alermo in #icilia, dar numai dupa ce a iesit &ictorioasa la "aris in februarie &a de&eni cu ade&arat europeana si &a matura Europa ca un &al urias de la apus la rasarit .ltimele puncte rasaritene ale re&olutiei au fost /ucuresti si *asi Daca in apusul Europei, respecti& in 0ranta, re&olutia a a&ut in primul rand caracter social, de-ideratele de ordin national fiind atinse de mult, in centrul si mai ales in rasaritul Europei, caracterul social se mentine, dar pe primul plan trece caracterul national, popoarele din centrul si rasaritul Eropei luptand in primul pentru unitate statala si independenta "oporul roman era di&i-at si se afla sub dominatie straina %omanii din /anat, +ransil&ania si /uco&ina se aflau sub dominatie austriaca si nu a&eau drepturi politice fiind considerati tolerati in +ransil&ania, iar cei din 'oldo&a si +ara %omaneasca se aflau sub su-eranitate turceasca dar si sub dominatia ruseasca e1ercitata sub forma protectoratului Ca urmare, principalele obiecti&e ale re&olutiei romane de la 18,8 au fost de ordin national adica unirea si independenta, c(iar daca circumstantele politice ale timpului nu permiteau afirmarea clara a unora dintre ele, de e1emplu independenta *nlaturarea regimului regulamentar impus de %usia a fost un obiecti& ma2or al re&olutiei romane

$u e1istat bineinteles si obiecti&e de ordin social ( improprietarirea taranilor ) si re&endicari ce tin de respectarea drepturilor omului conform doctrinei liberale, dominanta in Europa acelor &remuri +oate acestea se regasesc in programele de la *asi, /la2, !ugo2, Cernauti, /raso& si *slaDesfasurarea e&enimentelor %e&olutia romana de la 18,8 a i-bucnit mai intai in 'oldo&a, la *asi $ici, la (otel "etersburg s-a tinut o adunare "loaia a facut ca numarul participantilor sa creasca la peste o mie ( 1333 ) .n comitet re&olutionar din care faceau parte printre altii Vasile $lecsandri, C 4( Cantacu-ino, *orgu #turd-a, Emanoil Costac(e Epureanu etc a redactat un document programatic 5 "etitiunea proclamatiune6 in 75 de puncte "rimul punct cerea 5 sfanta pa-ire a %egulamentului 8rganic in tot cuprinsul sau, fara nicio rastalmacire6 +oate celelalte puncte care urmau desfiintau practic %egulamentul E1istenta primului punct se e1plica prin faptul ca, dincolo de "rut, in dreptul *asilor, stationa amenintator o mare armata ruseasca si re&olutionarii moldo&eni doreau sa e&ite o inter&entie militara a %usiei Cele mai importante dintre cereri erau9 - reorgani-area in&atamantului: - responsabilitatea ministeriala: - desfiintarea pedepselor corporale: - sta&ilirea coruptiei: - drepturi si libertati cetatenesti ( desfiintarea cen-urii, asigurarea libertatii personale ): - desfiintarea gar-ii de cernauti si infiintarea gar-ii cetatenesti: - desfiintarea adunarii obstesti si infiintarea alteia noi din toate straturile societatii: - grabnica imbunatatire a starii locuitorilor sateni $cest ultim punct nu e1plica si cum se &a imbunatati situatia taranilor $ceasta confera 5petitiunii proclamatiune6 un caracter moderat $cest lucru se e1plica prin faptul ca in 'oldo&a, spre deosebire de +ara %omanesca sau +ransil&ania, burg(e-ia fiind mai putin de-&oltata, conducerea re&olutiei a fost preluata de boierimea liberala "entru a nu indeparta elementele liberale ale boierimii de re&olutie, fruntasii

re&olutionari moldo&eni au (otarat ca problema agrara &a fi de-batuta si re-ol&ata pe masura ce re&olutia &a innainta Domnitorul 'i(ail #trurd-a a simulat un dialog cu re&olutionarii, dar pe ascuns, a luat legatura cu garda de cernauti si a arestat o parte dintre re&olutionari ( peste 733 ) 17 dintre capii re&olutiei au fost trimisi in +urcia, dar 6 dintre ei au scapat pe drum si au a2uns in +ransil&ania, unde impreuna cu altii care n-au fost prinsi au participat la 'area $dunare Nationala de la /la2 din 7-5 mai 18,8 *mpresionati de multimea taranilor adunati la /la2 si de dorinta lor de a scapa de iobagie ( adica de a de&eni proprietari pe pamantul pe care il lucrau ) si de a se uni cu 5+ara6, re&olutionarii modo&eni au redactat la /raso& pe data de 1) mai 18,8, cel mai radical document programatic al re&olutiei romane, intitulat 5"rintipiile noastre pentru reformarea patriei6 El cuprinde9 -desfiintarea bierescului si a oricaror altor dari: -desfiintarea tuturor pri&ilegiilor: -egalitatea in drepturi ci&ile si politice: -improprietarirea taranilor fara despagubire: -unirea 'oldo&ei si a +arii %omanesti intr-un singur stat independent *ntemeierea statului pe principii democratice, desfiintarea tuturor pri&ilegiilor si mai ales improprietarirea taranilor fara nicio despagubire confera acestui program radicalitate De asemenea, este singurul document programatic unde este mentionata e1plicit independenta De aceea nu a fost publicat, a&and caracter de legamant secret Dintre semnatari amintim pe Vasile si *on $lecsandri, 4eorge #ion, Costac(e Negri, $lecu %usso, Emanoil Costac(e Epureanu, s a *n august 18,8 'i(ail ;ogalniceanu, trecut in /uco&ina, a redactat la Cernauti programul intitulat 5Dorintele partidei nationale in 'oldo&a6, care cuprindea9 -desfiintarea pri&ilegiilor: -egalitatea in fata legii: -instructie egala si gratuita: -libertatea intrunirilor: -desfiintarea rangurilor: -libertatea cu&antului: -contributie generala:

-improprietarirea taranilor cu despagubire: -unirea 'oldo&ei cu +ara %omaneasca 5 c(eia boltei fara de care s-ar prabusi tot edificiul national6 *n 'oldo&a re&olutia n-a putut progresa datorita inter&entiei militare a lui 'i(ail #turd-a, dar re&olutionarii moldo&eni isi &or continua acti&itatea in +ransil&ania, /uco&ina si +ara %omaneasca *n +ransil&ania re&olutia romana a a&ut o e&olutie specifica datorita in primul rand interferentei ei cu re&olutia mag(iara !a 15 martie 18,8 re&olutia mag(iara a iesit &ictorioasa la /udapesta #-a format un gu&ern re&olutionar in frunte cu !udo&ic ;ossut( Deoarece in .ngaria burg(e-ia nu era de-&oltata, re&olutia a fost condusa de nobilimea liberala $cest lucru a a&ut consecinte gra&e asupra e&olutiei e&enimentelor Nobilimea liberala mag(iara dorea sa reface .ngaria in granitele ei medie&ale, adica sa includa si +ransi&ania, #lo&acia si Croatia $ceasta a condus la conflictul re&olutiei mag(iare cu cea croata si mai ales cu cea romana *ngri2orati de planurile re&olutionarilor mag(iari care &oiau sa includa +ransil&ania in .ngaria, fruntasii romanilor transil&aneni printre care #imion /arnutiu, $ron "umnul si $&ram *ancu au con&ocat la /la2 la 18 aprilie 18,8 o prima adunare la care au participat ,333 de tarani *n cadrul acesteia s-a luat (otararea de a se con&oca o mare adunare nationala a romanilor, tot la /la2 si care sa aiba un caracter plebiscitar #-a recurs la aceasta forma de lupta deoarece romanii nu erau repre-entati in organismele statale, de e1emplu in Dieta, fiind considerati 5tolerati6 pe propriul lor pamant, nea&and niciun fel de drepturi politice 8 astfel de adunare, care sa cuprinda repre-entanti din toate localitatile +ransil&aniei, prin numarul mare al participantilor, tinea loc de plebiscit, repre-enta prin urmare natiunea romana si conferea legitimitate (otararilor luate $sa se &a proceda si mai tar-iu in 1<18 cand la 1 Decembrie 'area $dunare de la $lba *ulia, organi-ata si condusa de *uliu 'aniu a (otarat unirea +ransil&aniei cu %egatul %omaniei 'area $dunare de la /la2 s-a tinut intre 7 si 5 mai 18,8 *nainte, pe ) mai, in catedrala /la2ului, #imion /arnutiu a tinut celebrul sau discurs in fata fruntasilor romanilor $cest discurs este cel mai frumos si mai &aloros discurs rostit &reodata de un om politic roman Discursul a fost (otarator pentru orientarea radicala a re&olutiei romane in +ransil&ania Dupa un scurt

istoric al raporturilor dintre romani si unguri de la cucerirea +ransil&aniei si pana in 18,8, se respingea clar includerea +ransil&aniei in .ngaria !a aceasta adunare au participat peste ,3 333 de romani, in ma2oritate tarani dar si intelectuali, burg(e-i, clerici $u participat re&olutionarii moldo&eni $lecu %usso, 4eorge #ion, !ascar %osetti, N *onescu, re&olutionarii transil&aneni stabiliti in +ara %omaneasca $ + !aurian, Constantin %oman si dintre cei munteni, Dimitrie /ratianu $u participat de asemenea re&olutionari romani din /anat si Crisana $ participat si in&atatul sas #tep(an !ud=ig %ot( alaturi de tarani sasi si publicistul mag(iar *a>ob Ele> alaturi de tarani mag(iari *mpresionat de adunare, cronicarul e&enimentelor imputernicit de gu&ernul mag(iar 'es-aros ;arol?, dadea urmatorul titlu reporta2ului sau 5$sa ce&a n-a prea &a-ut &reodata Europa6 *n cadrul adunarii s-a adoptat un document programatic intitulat 5 "etitiunea nationala6 in 16 puncte9 -independenta natiunii romane care sa fie repre-entata in dieta tarii si in diferitele dregatorii in proportie cu numarul ei si folosirea limbii romane ca limba oficiala: -independenta bisericii romane si restaurarea mitropoliei romane: -desfiintarea iobagiei fara despagubire: -libertatea de a &orbi, a scrie si a tipari: -libertatea indi&iduala si a intrunirilor: -tribunale cu 2urati: -garda nationala si militia romana sa aiba ofiteri romani: -de-&oltarea in&atamantului de toate gradele in limba romana: -desfiintarea pri&ilegiilor si egalitate de dari: -constitutie noua, coduri ci&ile, penale si comerciale noi "unctul 169 5 Cau-a uniunii cu .ngaria sa nu se de-bata pana cand romanii nu &or lua parte in Camera legislati&e ca natiune constituti&a, iara din contra daca Dieta +ransil&aniei ar (otari de noi fara noi atunci natiunea romana protestea-a cu solemnitate6 Este de remarcat ca prin desfiintarea iobagiei nu se intelegea doar eliberarea personala a taranului ci in primul rand improprietarirea lui de 2ure ( de drept ) cu pamantul pe care il a&ea de facto ( de fapt ) 0ara sa tina seama de (otararile adunarii romanilor de la /la2, Dieta +ransil&aniei care era formata in ma2oritate absoluta din nobili mag(iari a 5&otat6 unirea +ransil&aniei cu .ngaria

Ca urmare, legile &otate de parlamentul de la /udapesta au inceput a fi aplicate si in +ransil&ania Dintre acestea cea mai importanta este legea cu pri&ire la desfiintarea iobagiei Dar nobilii mag(iari, care erau re&olutionari la /udapesta erau conser&atori pe mosiile lor din +ransil&ania si se opuneau aplicarii legilor +aranii au trecut la aplicarea legii pri&ind desfiintarea iobagiei si au inceput sa-si masoare terenurile Nobilii au ordonat gar-ilor re&olutionare mag(iare sa traga in tarani !a 'i(alt au fost ucisi -eci de tarani Deoarece marea ma2oritate a nobililor erau mag(iari si imensa ma2oritate a taranilor erau romani, acest conflict social se transforma intr-un conflict national inte romani si unguri *n aceste conditii, in septembrie 18,8 are loc cea de a treia adunare de la /la2, la care au participat peste )3 333 de oameni De data aceasta romanii au &enit inarmati #ub conducerea lui *oan $1ente #e&er si a lui $&ram *ancu se organi-ea-a 15 legiuni inarmate "entru a aduce +ransil&ania sub autoritatea gu&ernului mag(iar !udo&ic ;ossut( trimite o puternica armata sub conducerea generalului re&olutionar polone- @osif /em $cesta a ocupat +ransil&ania, cu e1ceptia 'untilor $puseni unde actiona o armata formata din moti condusi de $&ram *ancu Desi /em acorda amnistie pe unde trecea, in spatele lui &enea comisarul mag(iar Csan? care instituia asa numitele 5tribunale de sange6 care condamnau pe romani la moarte *n total au fost omorati peste ,3 333 de romani *ncercarile armatelor re&olutionare mag(iare de a cuceri si -ona $pusenilor s-au soldat cu tot atatea esecuri, mag(iarii fiind -drobiti de motii lui $&ram *ancu *n total au murit in $puseni peste 13 333 de mag(iari $flat in conflict cu re&olutia mag(iara, noul imparat 0rant- *os-ef a dat pe )3 februarie 18,< o noua constitutie a imperiului austriac, in care romanii erau pentru prima data recunoscuti printre celelalte natiuni din imperiu Neputand insa infrange armatele re&olutionare mag(iare el a cerut a2utorul tarului rusiei Nicolae * $stfel, armatele rusesti intra pe teritoriul imperiului austriac *n aceste conditii, prin inter&entia lui Nicolae /alcescu, are loc impacarea intre ;ossut( si $&ram *ancu ;ossut( semnea-a la #eg(edin la ) iulie 18,< 5 "roiectul de pacificare6 prin care recunostea natiunea romana din +ransil&ania si accepta formarea unei legiuni romane Era insa prea tar-iu $rmatele re&olutionare mag(iare capitulea-a la #iria langa $rad la 1 august 18,< in fata armatei rusesti !a scurt timp dupa aceasta si romanii au fost obligati sa depuna armele

*n /uco&ina, la )3 mai 18,8, a fost redactat la Cernauti, de catre Eudo1iu Aurmu-ac(i programul intitulat 5"etitia tarii6 in care se cerea9 -autonomia bisericii ortodo1e: -dieta repre-entati&a: -conducere proprie in administratie, 2ustitie, politica: -libertatea presei: -emanciparea taranilor: -autonomie *n /uco&ina re&olutia a a&ut un caracter pasnic $u fost desfiintate pri&ilegiile si sarcinile feudale, taranii au fost emancipati prin improprietarire cu pamant, o parte importanta a barbatilor a obtinut drept de &ot si cen-ura presei a fost substantial usurata *n /anat la !ugo2, la 15 iunie 18,8, in cadrul unei adunari s-a redactat documentul programatic intitulat 5 "etitia neamului romanesc din /anat si .ngaria6 cu urmatoarele cereri9 -autonomia bisericii ortodo1e: -limba romana ca limba oficiala: -recunosaterea natiunii romane: -autonomie: -emanciparea taranilor prin despagubire *n /anat conducerea re&olutiei a fost preluata de re&olutionarul roman Eftimie 'urgu, capitan al armatei populare a /anatului *n +ara %omaneasca, inca din mai 18,8 circula brosura 5 Ce sunt meseriasii6 dupa celebrul model al abatelui #ie?es 5 Ce este starea a ***-a6 scris in prea2ma re&olutiei france-e la la 1B8< 5Ce sunt meseriasii6 repre-enta un program re&olutionar in care se cerea desfiintarea pri&ilegiilor, egalitatea in drepturi si improprietarirea taranilor, burg(e-ia romana reclamand dreptul de a participa la conducerea statului #tim ca in +ara %oamneasca re&olutia a fost pregatita de societatea secreta 50ratia6 creata inca din 18,7 .n comitet re&olutionar din care faceau parte *on 4(ica, C $ %osetti, /icolae /alcesu, * C /ratianu, *on Eliade %adulescu, fratii #tefan si Nicolae 4olescu s a a pregatit declansarea re&olutiei in , puncte diferite9 /ucuresti, "ra(o&a, Valcea si *sla- Din cau-a masurilor de securitate luate de autoritati re&olutia a i-bucnit doar la *sla- in data de < iunie 18,8 $ici, in cadrul unei numeroase adunari, s-a dat citire de catre *on Eliade %adulescu programului re&olutionar cu un continut burg(e-o-democratic intitulat 5"roclamatie6

"roclamatia de la *sla- cuprindea urmatoarele cereri9 -egalitatea drepturilor politice: -adunare generala repe-entati&a: -domn responsabil, ales pe 5 ani, din toate starile sociale ( un fel de presedinte de republica ): -contributie generala: -instructie egala: -desfiintarea rangurilor: -drepturi si libertati cetatenesti: -de-robirea robilor tigani: -autonomie in raport cu *mperiul 8toman: -desfiintarea protectoratului rusesc *n articolul 17 se cerea emancuparea clacasilor si improprietarirea lor cu despagubire #-a format un gu&ern pro&i-oriu compus din 5 persoane9 *on Eliade %adulescu, #tefan 4olescu, Cristian +ell, capitanul Nicolae "lesoianu, preotul %adu #apca "e 11 iunie, sub conducera lui * C /ratianu, Nicolae 4olescu si Ce-ar /oliac a i-bucnit re&olutia si la /ucuresti Domnitorul 4(eorg(e /ibescu a acceptat programul re&olutionar caruia i se spunea impropriu 5Constitutie6 *nsa consulul rus la /ucuresti ;ot-ebue s-a pre-entat la "alat si a protestat amenintator "entru a nu de&eni o sta&ila in calea re&olutiei, domnitorul 4(eorg(e /ibescu a abdicat si a plecat la /raso& ( 17 iunie 18,8 ) "e 1, iunie s-a format un nou gu&ern in care au intrat9 *on Eliade %adulescu, #tefan 4olescu, Nicolae 4olescu, Cristian +ell, 4(eorg(e 'ag(eru, Nicolae /alcescu, C $ %osetti, * C /ratianu, $ 4 4olescu, *on Campineanu, *on Voinescu, C N 0ilipescu 4u&ernul a decretat steagul national rosu, galben si albastru si a inceput aplicarea programului re&olutionar Doua incercari ale reactiunii interne de a stopa re&olutia au esuat %usia insa a reactionat cu promptitudine +arul Nicolae * ( 18)5-1855 ) i-a cerut sultanului, printr-o nota, sa ia masuri impotri&a re&olutiei #ultanul l-a trimis cu o armata la Dunare pe #oliman "asa $cesta insa simpati-a cu re&olutionarii romani $ lasat armata la %use si a &enit singur la /ucuresti De acord cu re&olutionarii romani, a inlocuit gu&ernul cu o locotenenta domneasca, asa cum cerea %egulamentul 8rganic in ca-ul lipsei domnitorului, sperand ca prin aceasta

&a adormi &igilenta %usiei #e parea ca totul intra in legalitate %epre-entantii puterilor straine, in frunte cu engle-ul ColCu(oun au reluat relatiile diplomatice cu noua putere !ocotenenta domneasca era formata din *on Eliade %adulescu, Cristian +ell si Nicolae 4olescu #ub aceasta forma de conducere, re&olutia continua, programul re&olutionar fiind aplicat %usia insa nu s-a lasat pacalita +arul a trimis o noua nota sultanului, de data aceasta cu caracter ultimati& +emandu-se ca armata rusa &a ocupa +ara %omaneasca ( dupa ce ocupase 'oldo&a ), sultanul l-a inlocuit pe #oliman pasa cu 0uad efendi, care a primit ordine clare de a pune capat re&olutiei $rmata otomana a intrat in /ucuresti $cum s-a consumat incidental din Dealul #pirii din 17 septembrie 18,8, cand a a&ut loc o incaierare sangeroasa intre romani si turci *ncidentul a fost pus la cale de ser&iciile secrete rusesti care doreau un prete1t pentru a intra cu armata in /ucuresti #ub prete1tul ca apara populatia crestina din /ucuresti de 5atrocitatile6 turcilor, generalul Du(amel a ordonat trupelor rusesti sa intre in capitala "entru a nu cadea in mainile rusilor 0uad efendi i-a 5arestat6 pe re&olutionari si i-a trimis la *stambul $2unsi la Dunare, cei mai importanti dintre ei 5au e&adat6 ( adica au fost eliberati), a2ungand la "aris Ceilalti au fost 5inc(isi6 la /ursa, in niste &ile pe malul marii, primind si bani de c(eltuiala de la sultan Dupa inabusirea re&olutiei s-a semnat intre %usia si +urcia, in 18,<, Con&entia de la /alta !iman ( cartier al *stambului ), care pre&edea9 -domnii nu mai erau alesi pe &iata, ci numiti de sultan, dupa o prealabila intelegere cu tarul, pe timp de B ani: -adunarile obstesti erau desfiintate si inlocuite cu di&anuri ad-(oc compuse din boieri si membrii ai inaltului cler: -regulamentele urmau sa fie re&i-uite: -armatele de ocupatie otomana si rusa se mentineau ( )5-75 333 soldati de fiecare parte ) $u fost apoi numiti ca domni, pentru o perioada de B ani, 4rigore $le1andru 4(ica in 'oldo&a si /arbu #tirbei in +ara %omaneasca Conclu-ii9 -re&olutia romana de la 18,8-18,< a a&ut in primul rand un caracter national %omanii doreau inlaturarea dominatiei straine, unirea si independenta

-re&olutia a a&ut caracter unitar $ fost o singura re&olutie, a romanilor, c(iar daca e&enimentele au e&oluat specific de la o regiune romaneasca la alta Caracterul unitar reiese si din programele re&olutionare care in esenta contineau aceleasi de-iderate ale romanilor De asemenea si din contactul pe care re&olutionarii moldo&eni, aredeleni si munteni l-au a&ut permanent intre ei ( de e1emplu, re&olutionarii moldo&eni si munteni au participat la 'area $dunare de la /la2 ) -re&olutia a iesit &ictorioasa in interior, ceea ce arata ca societatea romaneasca era apta si coapta pentru a e&olua pe calea moderna capitalista -factorul care a inabusit re&olutia romana a fost cel e1tern, respecti& %usia tarista, supranumita 52andarmul Europei6 +urcia nu s-a opus re&olutiei deoarece aceasta s-a ridicat in primul rand impotri&a dominatiei rusesti