TEMA IV LIBERA CIRCULATIE A CAPITALURILOR Cuprins: 4.1, Reglementare 2. Notiunile de “capitaluri” si de “plat” 43, Exceptii de la principiul liberei circulati a capitalurilor si plétilor 4.4. Clauze de salvgardare 4.5. Explicatii privind termenit uzitati 4.6. TEMA 4,7. Intrebari, exercitii, aplicati 4,8, Rezolvati urmatoarele teste grité 4.9. Bibliogratie Lobiectve: ) ~~ cunoasteres, intalegerea sl Insusires problematiciiiberei circulatii a capi- talurilor; oo a - ‘Gunoasterea si intelegerea evolutiel principiului tiberei-circulatil a'capita~ lurilor; - ‘cunoasterea si Infelegerea conceptelelor de “capitaluri* si "plait tilor; - “cunoasterea $i intelegerea clauzelorde'salvgardare; + int i inferpretarea jurisprudentél Uniunli Europene in cea co priveste libera circulatie a capitalurilor si platilor 4.1, Reglemeniare Prevederile art. 67 - 73 (fost art. 73b-73g) din Tratatuktiela'Roma(@BE) erau mai putin imperative tn coea:ce priveste'libera’circulaiie a capitalurilor decat cele aplicabile in cazul liberei circulafii a mérfurilor, a lucr&torilor, a servicilor si a dreptului de stabilire. Art. 67 din CEE stabilea urmaitoaréle: (1) in perioada de tranzitie gi in m&sura necesara bunei functiondiri a pietel comune, statele membre elimind treptat in relatille dintre ele restrictile impuse Gioulafiel caatalurlor aparfindnd rezidentior statelor membre, precum si tratamentul discriminatoriu in baza cetdeniei ori nalionalitatii sau resedintsi fi sediului social al parfilor sau a locului plasamentului de capital;* (2) Gel térziu la Incheierea primei etape, nu se mai aplicd nici un fel de Articolul 71 din CEE prevedea la randul lui: statele membre trebuie s8_depuna eforturi pentru_a evita introducerea_in ‘Comunitate capitaluril lor curente aierente acestora a si sd nu ifacd si A si mai restrictive reglementérile existente., In Tratatul privind Uniunea European’, locul articolelor 67-73 a fost luat de articolele 73b-73g. Articolul 73b TUE a introdus interdictia restrictillor privind circulatia in terme urmatori: © (1) In temeiul dispozitillor prezentului capitol’, toate restrictile privind circulatia capitalurlor intre statele membre, precum gi intre statele membre si t&ri terte sunt interzise; (2) In temeiul dispozifiiior prezentului capitol, toate restrictiile privind platiie intre statele membre, precum si intre statele membre gi {ari terte sunt interzise. Interdictia prevazut de articolul 73b nu este absoluta, deoarece articolul 73¢ dispune: financiare sau admiterea de titluri pe piejele de capitol. Conform art. 73 d TUE: ° Articolul 73b nu aduce atingere dreptului pe care il au statele membre: © dea aplica dispozitile incidente ale legislatiei lor fiscale care stabilesc © distinctie intre contribuabili ce nu se afl tn aceeasi situatie in cea ce priveste regedinta lor sau locul in care le sunt investite capitalurile; incdlearea legilor gi reglementari controlului prudential al insti sau siguranta publica ; in cazul in care, in imprejurari exceptionale, circulatia capitalurilor provenind Capitolul 4 *Capitaiurite TUE.din sau avand ca destinatie tari terfe provoaca sau amenint’ s& prov onomicé sau monetare, Consillul hotérand cu grave pentru functionarea Uniunii majoritate calificaté la propunerea Comisiei si dupa consultarea BCE, poate 3 adopta in raport cu fri terfe masuri de salvgardare pentru o perioadé care nu poate depagi 6 luni, in cazul in care aceste masuri sunt strict necesare. In prezent, prevederile consacrate liberei circulatii a captiaturior sunt cuprinse in, Capitolul IV intitulat ,Capitalurile si plétile” din TFUE, respectiv in articolele 63 - 66. Tratatul reglementeaza in mod distinct ,péitle curente” si ,ciroulatia capitalulur Conform art. 63 din TFUE (fost articol 56 TCE si fost art. 736 din TCEE): (1) In temeiul dispozitiilor prezentului capitol, sunt interzise orice restricti privind circulafia capitalurilor intre statele membre, precum si intre statele membre si farile terte; (2) In temeiul dispozitilor prezentului capitol, sunt interzise orice restrictii privind platile intre statele membre, precum si intre statele membre si {Arile torfe. Notiunile de_,capitaluri” si de ,pl&t!”, Dele doud notiuni de ,capitaluri” si plat” nu au fost d inite de prevederile stfel, in ce priveste capital Inteleg ,valorile scripturale; Incoporate-sau nu in fitlur, ca si monedele metalice care _au_un.curs legal in momentul operatiel efectuate”s Plafile curente au fost definite de Curtea de Justitia, in cauza Luisi et, C. Car- bone’, dar mai mult prin elementele care le diferentiaza de migcarile de capitaluri. In cauza este vorba de doi rezidenti italieni, G. Luisi si C. Carbone care au fost amendati de autoritatea italiand competent pe motiv c& au incdlcat regiemen- trie legale, schimband fn valuta strain intre anii 1975 si 1976 0 suma ce depagea limita admis& pentru fiecare rezident italian in cursul unui an. Potrivit prevederilor le- gele italiene, un rezident italian nu putea sA schimbe mai mult de 500.000 lire italiene tn valuta strain pe an pentru calatorii turistice, de afaceri, de studii sau pen- tru a beneficia de ingrijiri medicale in alte tari. Cei doi rezidenti italieni au folesit _valuta.strin&.in.scop turistic si pentru ingrijiri medicale in alte state membre.-Ei au contestat compatibilitatea dispozitilor legale italiene care au fost aplicate cu regle- mentarile legale comunitare consacrate liberei prestari a serviciilor gi liberei circulatii a platilor pentru serviciile furnizate, iar tribunalul competent din Genova a solicitat °C, Gavalda, G. Parleani, Traite de droit communaitaire des affaires, XII", Litec, Paris, 1992. p. 116. > Cauzele reunite C-286/1982 si C-25/1983, G. Luisi et C. Carbone c. Ministerul de Finante, Hot@rarea Curtii de Justitie din 31 ianuarie 1984Curjii de Justiie Europene s& se pronunte referitor fa modul de interpretare a prevederilor legale comunitare pertinente in cauza. Ca r&spuns, Curtea de Justitie a precizat urmatoarele: ca migcari de capitaluri; platile corespunzatoare calatorillor in interiorul Comunttatii, efectuate pentru afacerl, studii si turism, au caracter de plafi curente corespunzatoare achiz- transferurile de capitaluri nu au ca object remunerarea unei prestéri ci pla- samentul si investifile, spre exemplu plata primei de asigurare de daune sau de responsabilitate intra in categoria platilor curente, pe cAnd plata primei de asigurare de viatd sau care are ca obiect constituirea unui capital este 0 op- eratie de transfer de capitaluri. in concluzie, rezulté c& platile curente sunt transferuri de devize care constituie © contraprestatie in cadrul unei tranzacfii subsecvente in timp ce circulatia capita- lurilor este constituité din operatiuni financiare care vizeaz, in mod esenfial folosirea sau investirea fondurilor in cauza, nu remunerarea unui serviciu. Transferurile de capitaluri privesc, pe dé 0 parte investitil iante pentru _dezvoltarea.economica si pe de alta parte acumul care prevad crearea de fonduri pentru finantarea investitillor*. | Daca platile curente au fost supuse unei liberalizari mediate, de acestea de- pinzAnd liberalizarea efectivé a mérfurilor si_servicillor, transferurile de capitaluri au fost liberalizate intr-o manieré progresiva. Libera circulatie a capitaluriior a fost asiguraté in mod treptat prin apa trei directive. 1, Prima directiva este cea din 11 martie 1960 si care a fost modificaté, intr-o mica masurd in anul 1962, Aceast directiva clasific& migodrile de capitaluri intr-o anexd, prevazind patru grade diferite de liberalizare. Astfel, liberalizarea era neconcitionata pentru investifile directe legate de dreptul de stabilire’. A doua directivé importanté este cea din 17 noiembrie 1986 si anume Directiva. 86/S66CEE, prin.care au fost liberalizate creditele pe.termen lung legate de-operatiunile cu titluri care nu erau negociate la bursa. -A.doua directiva a modificat prima directiva din 11 martie 1960. 3. A treia directiva este Directiva Consiliului nr, 88/361/CEE din 24 iunie 1988 directs, foarte impor- A se vedea in acest sens: Ileana Ance Duscé, Drept comunitar al afacerilor, Ecitura Universi- taria, Craiova, 2008, p. 151-182. 5 Augustin Fuerea, Drept comunitar al atacerilor, Edita a Ika revazuté si adaugité, Eaitura Universul Juridic, Bucuresti, 2006, p. 155.prin care s-a inféptuit liberalizarea completa a circulatiei capitalului si care liberaliza in mod special migcérrile pe termen scurt. Directiva 88/361 a inlocuit Directiva 72/156/CEE a Consiliului din 21 martie 1972 privind reglementarea fluxurilor intemationale de capital si neutralizarea efectelor lor nedorite asupra lichiditafi interne. Tratatul_de la Maastricht, fra abroga Directiva 88/361, a accentuat liberalizarea_migcarilor_de_capitaluri., Principiul Stabilit dé Watat era aoela al liberalizarii totale intre statele membre, dar si fata de statele terte. Chiar daca Tratatul CE nu defineste sintagma ,migcare de capitaluri”, Directiva 88/361/CEE1, precum si nomenciatura aferenta, poate fi utiizaté, conform unei ju- risprudente constante, in scopul definirii unei migcari de capitaluri. Conform Anexei nr. 1 privind Nomenciatorul Domeniilor de Circulatie a Capitalului, domeniile de circulatie a capitalului prevézute in directiva se referéi la: * toate operatiunile necesare realizarii circulatiei capitalul efectuarea tranzactilor si transferurilor aferente, Tranzacfia se realizeaza, in general, ‘intre tezidentii diferitelor state membre, chiar dacé unele tipuri de deplasare a capitalului sunt efectuate de c&tre o singura persoana, in nume propriu (de exemplu, transferuri de active’apartinandemigrantilor); afectuate de c&tre o persoana fizic& sau juric si operatiunile privind activele sau pasivele statelor membre sau ale altor institutii ale administrafiei publice si organizafi publice; ® accesul operatorului economic la toate tehnicile financiare disponibile pe piata utilizate pentru efectuarea operatiunii in cauz. De exemplu, conceptul achizitionarii de valori mobiliare gi alte instrumente financiare cuprinde nu numai operafiunile la vedere, ci si toate tehnicile de tranzactionare disponibile: tranzaofii la termen, tranzactii cu prima sau garantie, operatiuni swap contra altor active, etc. Tot astfel, conceptul de operatiuni in cont curent si fn contul de depozit cu institufile financiare cuprinde nu numai deschiderea de conturi si plasarea de fonduri in aceste conturi, ci si tranzactille valutare la termen, indiferent dac& acestea acopera riscul valutar sau adopt’ o pozitie valutara ‘incheierea si deschisa; _ - operatiunile- de lichidare- sau cesiune a activelor, repatrierea~ venituriior obtinute din lichidarea acestora sau utilizarea imediatd a acestor venituri in limitele obligatiilor Uniunii; © operatiunile de restituire a creditelor sau imprumuturilor. domeniitor circulatiei ‘ul nomenciator nu constituis o listé exhausticapitalului - de unde rezulta gi titlul XIII - ,Alte deplasari de capital’, pct. F, intitulat Diverse”. Prin urmare, nu trebuie interpretata ca limitand aria de apiicabilitate a principiului liberalizrii depline a circutatiei capitalului, astfel cum este ea prezentat& in articolul 1 al directive Conform dispozitile art. 1 alin. (1) din Directiva 88/361, statele membre vor elimina restrictile asupra circulatiei capitalului care se realizeaz intre rezidenfil lor: Pentru a facilita aplicarea prezentei directive, circulatia capitalului va fi clasificat in conformitate cu nomenciatorul prezentat in anexa |. lar alin. (2) al aceluiasi articol dispune c, transferurile legate de circulatia capitalului se vor efectua in aceleasi conditii ale cursului de schimb ca cele care guverneaza piatile privind tranzactile curente. 43. Excoptit de la principiul bere! cireulafit a capitalurior si plation) Articolul 65 din TFUE modereazi, sub anumite aspects, reglementérile prevazute de art. 63 din acelasi tratat. Conform dispozifilor art. 65 din TFUE (fost art. 58 din TCE) alin. (1) , statele membre sunt indreptatite: ~* (a) s& aplice dispo: ~distinétie tat aoueee io pertinente ale legisiate!fiscale care stabllese_0 financiare, s& stabileasc&_proc: jin scop de informare carpi ori statistics sau s& ia masuri lustiiate prin motive legaie de ordinea public’ orl siguranta publica’, Articolul 65 alineatul (1) litera (a) se referd la impunere si constituie una dintre principalele exceptii de la articolul 63 din acelasi tratat. Prevederiie cuprinse tn capitolul referitor la capitaluri si pati din TFUE nu inlétura posibiltatea aplicéril, In materia dreptului de stabilire, a restrictilor care sunt compatibile cu acest tratat. | Masutile si procedurile mentionate Ia alineatele (1) si (2) nu trebuie s constituie un miloc de discriminare arbitrard si nici o restréngere disimulaté a liberei circulatii a capitalurilor si platilor, astfel cum este aceasta definimai multe clauze de salvgardare. Potrivit art. 64 din TFUE (fostul art. 57 TCE) alin. (1), statele membre sunt abilitate s4 pastreze restrictiile existante la 31 decembrie 1993, in temeiul dreptului national sau al dreptului comunitar, adoptate cu privire la ciroulatia capitalurilor ri terfe sau provenind din {ri terte, dacd acestea implicd avand ca destinatie investitii directe, inclusiv investifii imobiliare, sedi, prestarea de sorvicii financiare ori admiterea de titluri pe piefele de capitaluri. In cea ce priveste restriotiile in vigoare in temeiu! legislatilor nationale in Bulgaria, in Estonia si in Ungaria, respectiva data este 31 decembrie 1999. Aliniatul (2) stabileste urmdtoarele: Parlamentul european si Consiliul, hot&rand in conformitate cu procedura legislativé ordinara, adopté masurile referitoare la ciroulatia capitalurilor avand ca destinatie fri terte sau provenind din directe, inclusiv investitii tari terfa, in cazul in care acestea implica investi iare, stabilirea, prestarea de servicii financiare sau admiterea de valori imot mobiliare pe pietele de capital. Aliniatul (3) al aceluiasi articol stabileste 0 derogare de la prevederile aliniatului (2) si anume faptul cd, numai Consiliul, in conformitate cu o procedura legislativa speciala, in unanimitate si dup consultarea Parlamentului European, poate adopta masuri care reprezint un regres in dreptul Uniunii in ceea ce priveste *iBeralizarea circulatiei capitalurilef avand ca destihatio sau provenind dim tari tert Potrivit art. 66 din TFUE (fost art. 59 din TCE) in situati circumstante exceptionale, circulatia capitalurilor provenind din {&ti terfe sau destinate acestora_provoacd_sau_amenir ice_dificultati_grave_in funotionarea uniunii economice si monetare, Consiliul, la propunerea Comisisi si dupa consultarea Bancii Centrale Europene, poate adopta, in raport cu férile terfe, masurile de salvgardare pentru o pericad& de pana la sase luni, in cazul in care aceste masuri sunt strict necesare. O alté clauza de salvgardare este prevazut’ la articolul 75 din TFUE (fost art. 60 din TCE). Corespunzator acestui articol, in cazul in care este necesar, pentru realizarea obiectivelor enuntate la articolul 67, in ceea ce priveste prevenirea si combaterea terorismului si a activitatilor conexe, Parlamentul European si Consiliul, hotarénd prin regulamente in conformitate cu procedure legislativa ordinara, definesc cadrul masurilor administrative privind circulatia capitalurilor $i platile, cum ar fi inghetarea fondurilor, a activelor financiare sau a beneficillor economice care apartin unor fizice sau juridice, grupuri sau entitafi far caracter statal, sunt in proprietatea acestora sau sunt detinute de acestea. Consiliul, la propunerea Comisiei, adopt masurile pentru punerea in aplicare a cadrului prevazut la primul articol cuprind dispozitille.necesare in paragraf. Aciele mentionate la prezentul juridice. tie de garanti‘Alte clauze de salvgardare sunt cele prevazute la art. 143 si 144 din TFUE. Articolele 143 si 144 din TFUE contin o nuantare a articolului 63 din TFUE. Astfel, conform art. 143 (fost art. 119 din TCE), in caz de dificultéti sau in cazul ‘iscului aparitiei unor dificultati grave pentru balanja de piati a unui stat membru care jae obiectul unor derogéri, provenind fie dintr-un dezechilibru global al balantei, fie din natura devizelor de care acesta dispune, si care pot compromite in special functionarea pietei comune sau realizarea politicli comerciale comune, Comisia examineaz4 fra Intarziere situatia acelui stat, precum si actiunea pe care a intreprins-o sau pe care poate s& 0 ‘intreprind’ in conformitate cu dispozitiile tratatelor, utiiznd toate mijloacele de care aceasta dispune. Comisia indic& mésurile pe care le recomanda spre adoptare statului in cauzé. In cazul in care actiunea intreprins de un stat membru care face obiectul unei derogéri si masurile sugerate de Comisie nu par suficiente pentru a depasi dificultafile sau riscurile aparitiei unor dificultaji, Comisia recomanda Consiliutui, dupa consultarea Comitetului. Economic si Financiar, acordarea asistefei reciproce $i normele corespunzatoare. Consiliul acorda asistenfa reciproca. Acesta adopta directivele sau deciziile de stabilire a condifilor si normelor asistentei. “Conform art. 144 (fost art, 120 din TCE), in cazul aparitie! unei crize tn-bafant=: de plati s/'dac& nu 88 adopté dé Indata 0 decizio in injélesul articolulul 143, alinesitul : (2), un stat membru care face cbiectul unei derogéiri poate adopta, cu tillu provizoriu, masurile de salvgardare necesare. Aceste masuri trebule s& provoace perturbari nu_depaseasea limita absolut necesara_. minime_in functionarea pietei comu pentru remedierea dificult&tilor neprevazute.care.au.apérut. Comisia si celelalte state membre trebuie sa fie informate cu privire la aceste mésuti de salvgardare pana la data la care acestea intra in vigoare. Comisia poate recomanda Consiliului acordarea asistenfei reciproce In conformitate cu articolul 143. La recomandarea Comisiei gi dup consultarea Comitetului Economic si Financia, Consiliul poate decide c& statul membru respectiv este obligat s& modifice, s& suspende sau s& elimine mésurile de salvgardare mentionate mai sus. Conform art. 140 din TFUE (fost art. 121 din TCE), cel putin la fiecare doi-ani-. -- sau la solicitarea unui stat membru care face obiectul unei derogari,- Comisia-si Banca Central? Europeana prezinté Consiliului un raport privind progresele efectuate de statele membre care fac obiectul unei derogéri in indepiinirea obligatillor care le revin pentru realizarea uniunii economice si monetare. Aceste legislatia nationala a fiecdruia dintre aceste rapoarte examineaza in special dac& state membre, inclusiv statul bancii centrale nationale, este compatibiga cu articoleie 430 si 121 si cu Statutul SEBC gi al BOE. Rapoartele examineaza, de asemenea,dacd a fost realizat un grad inait de convergenta durabilé, analizand in ce masuré fiecare stat membru a indeplinit urmatoarele criterii: s realizarea unui grad inalt de stabilitate a preturilor. Acesta rezulta dintr-o raté state membre care au cele mai bune a inflatiei apropiaté de rata a cel mult t rezultate in materie de stabilitate a preturilor, caracterul solid al finanjelor publice. Acesta rezulté dintr-o situatie bugetara care nu cunoaste deficit public excesiv in infelesul articolului 126 alineatul (6); respectarea limitelor normale de fluctuatie prevazute de mecanismul cursului de schimb din Sistemul Monetar European, timp de cel putin doi ani, fara devalorizarea monedei in raport cu cea a altui stat membru; caracterul durabil al convergeniei atinse de statul membru care face obiectul unei derogari si al participairii sale la mecanismul cursului de schimb, care se reflect in nivelul ratelor dobanzilor pe termen lung. Cele patru criterii previzute de prezentul alineat si perioadele relevante pe durata c&rora fiecare dintre acestea trebuie sé fie respectate sunt precizate intr-un protocol anexat la Tratatul FUE. Rapoartele Comisiei si ale Bancii Centrale Europene iau de asemenea in considerare rezultatele integrarii piefelor, situatia si evolufia balanfolor de plat curente, precum si o examinare a evolutiel costurilor (2), dupa-consultarea “Pariamentului: European discutarea in cadrul Consiliul European, Consiliul, la propunerea Comisiei, decicle care state membre ce fac obiectul unei derogari indeplinesc concifile necesare pe baza criteriilor stabilite la alineatul (1) si pune capt derogiirilor privind aceste state membre. ~~~ ‘Acesti membri hotarsc seca de gase luni de la emir. de catre Consiliu a propunerii Comisiel. Conform art, 238 alineatul (3) litera (a) din TFUE majoritatea calificata este definita ca fiind egal cu cel putin 55% din membril Consiliului reprezentand statele membre participante, care reunesc cel putin 65% din populatia acestor state. Conform aliniatului (3) al aceluiasi articol, in cazul fn care, in conformitate cu procedura prevazutéa alineatul (2), se decide s& se revoce 0 derogare, Consfi hotérand cu unanimitatea statelor membre a caror moneda este euro si a statului membru respectiv, la propunerea Comisiei si dupa consultarea Banoii Centrale Europene, stabileste in mod irevocabil cursul la care euro inlocuieste moneda statului respectiv si decide celelalte masuri necesare introducerii euro in calitate de moneda unica in statul membru respectiv.Conform art. 141 din TFUE aliniatul (1), in cazul in care gi atat timp cat exista state membre care fac obiectul unei derogairi si faré a aduce atingere articolului 129 alineatul (1), Consiliul general al Bancii Centrale Europene, menfjonat la articolul 44 din Statutul SEBC gi al BCE, se constituie ca al treilea organ de decizie al Bancii Centrale Europene. Conform aliniatul (2), in cazul in care si atat timp cat exista state membrecare fac obiectul unei derogari, Banca Centralé European, cu privire la aceste state membre: consolideazé cooperarea dintre béincile centrale nationale; consolideaz’ coordonarea politicilor monetare ale statelor membre pentru a asigura stabilitatea preturilor; © supervizeazi functionarea mecanismului cursului de schimb; + desfaigoara consultari privind problemele care sunt de competenta b&neii centrale nationale si care afecteazé stabilitatea institutillor si - pietelor financiare; exercita functille pe care le indeplinea Fondul European de Cooperare Monetara, preluate ulterior de la Institutul Monetar European. Conform art. 142 din TFUE, ,_fiecare stat membru care face obiectul -unei ~deregari considera poltice-sa de schimb-ca.pe-o problema de.interes-comun.-Stateie-——— seama astiel de experinta acumulat’ datorité cooperSrii in cadrul membre tit mecanismului cursului de schimb, jpera clrculatie a capitalurilor — are ca temei juridic articolul 67 TCEE: “(1) statele membre elimina treptat in relatile dintre ele restriofille impuse cir- culate’ capitalurilor aparfindnd rezidentilor statelor membre, precum si trata- mentul discriminatoriu in baza cetéfeniei ori a nationalitafii sau a regedinfei ori a sediului social al pérflor sau a locului plasamentului de capital”, Girculafia plafilor transferuri de devize care constitule © contraprestatie.in cadrul unel tranzacti subsecvente; © |Circulatia eapitaluriio? |= este constituité din operatiuni financiare care vizeaza, in mod esential folosirea sau investirea fondurilor in cauzé, nu remu- nerarea unui serviciu. 4.6. TEMA: Identificati si detaliati raporturile dintre libera circulatie a capitalurilor si libertatea de stabilire4.7. intrebari, exercitii, aplicatii 1. Mentionati cele trei directive care au dus la liberalizarea progresiva a deplasérilor de capital intre statele membre ale UE. Prin intermediul cei directive s-a infaptuit liveralizarea completa a circulatiei capitalului ? 3. Mentionati cum a definit doctrina notiunea de ,capitaluri”. 4. Cum a definit Curtea de Justitie nofiunea de ,plati curente" in cauza ,G. Luisi et. C. Carbone c. Ministerul de Finante” ? 5. Precizati care sunt exceptiile de la principiul liberei circulatii a capitalurilor si platilor, conform art, 65 din TFUE. 6. Detaliati continutul articolului 66 din TFUE privind mésurile de salvgardare. 4,8, Rezolvati urmatoarele teste griia 4. Circulatia capitalurilor Inseamna: operatiuni financiare ce vizeaza in esenta plasarea sau investirea fon- durilor b. operatiuni financiare ce vizeaza plasarea sau investirea fondurilor, dar nu ca activitate principala operatiuni financiare ce vizeaza in esenté plasarea sau investirea fon- durilor intr-un stat membru.UE—— — 2. Dispozitile art. 65 din TFUE pot fi utilizat a. daca este vorba despre raporturi intre statele membre ® daca este vorba despre raporturi intre statele membre si f4rile terte c. data este vorba despre raportiri intre statele membre sau Thtre statele” membre gi farile terte 3. Clauza de salvgardare referitoare la capital poate fi folosita: _ de catre un stat membru . de catre Comisie c. de o&tre Consiliu 4, Art. 63 din TEUE: ‘a. contine doar o interdictie neconditionata b. contine doar 0 interdictie neclaré © contine o dispozitie care nu necesita implementare Prineipiu! liberei circulatii a capitalului nu include: ‘a/ un rol de monitorizare a miscrilor de capital de catre statele membre b. transferuri bancare intre filiale ale aceleiasi companil dar de pe teritoriul unor state diferite c. platile cute de persoanele fizice dintr-un stat c&tre un organism in alt stat aLibera circulatie a capitalului a fost consacrata: a. prin Tratatul de la Nisa @® prin Tratatul de la Maastricht . prin Tratatul de la Roma » 7. Printre exceptiile de la libera circulatie a capitaluriior in cadrul UE si cu tarile ‘ere: a. se afl impozitarea b. nue afla spalarea de bani nu se afia sanctiunile financiare convenite in cadrul politicli externe si de securitate comund 8. Tratatul privind Functionarea Uniunii Europene: ? contine o definitie a expresiei *circulatia capitalurilor” in art. 63 contine doar o definire a termenului de “capital” in art. 65; c. nucontine o definitie referitoarea la libera circulatie a capitalurilor, dar Curtea de Justitie face trimitere la lista exemplificativa din Directiva 88/361/CEE 9. Daca libera circulatie a capitalurilor intre statele membre UE si state terte proveaca dificultti grave in functionarea uniunii economice si monetat a. aceasta nu este de competenta institutilor Uniunii Europene (>, Consiliul este competent conform art. 66 din TFUE sa ie masuri de ~s-be—galvgardare— Fesponsabile fi care are relatii comerciale cu statul tert 10.0 prezumtie generalé de evaziune fiscalé din partea statului: % poate 4 atraga posibilitatea unr derogéri de la libera circulate @ capi- * talurilor b. poate.s& existe in dreptul inter si poate fi contrara dispozitillor TFUE c. nu este proportionalai conform jurisprudentei Curfil de Justitie si este o incdlcare a art. 63 din TFUE 4.9. Bibliografie 1. Paul Craig, Gréinne de Burca, Dreptul Uniunii Europene, Comentarii, jurisprudent’ si doctrind, Editia 2 IV-a, Drept comunitar, serie coordonaté de Beatrice Andresan-Grigoriu gi Tudorel Stefan, Bucuresti, Editura Hamangiu, 2008; 2. Ileana Anca Dusca, Drept comunitar al afacerilor, Editura Universitaria, Craiova, 2008; 3. Augustin Fuerea, Drept comunitar al afacerilor, editia 2 Il-a, revazuta si addugita, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2006; 4, Sergiu Deleanu, Drept comuniiar a! afaceriior, Editura Serve-Sat, Arad, 200:5. GC. Gavalda, G. Parleani, Traite de droit communaitaire des aifaires, XII, Li- tec, Paris, 1992 ; 6, Beatrice Andresan-Grigoriu si Tudorel Stefan, Tratatele Uniunii Europene, Versiune oficial consolidata, Editura Hamangiu, 2010.TEMAV / LIBERA CIRCULATIE A SERVICILOR Cuprins: 5.1. Reglementare: 5.2. Conceptul de “serviciu” 5.8. Efectul direct al prevederilor Tratatului FUE in materia servicillor 5.4, Raporturile dintre libertatea de stabilire a persoanelor si libera circulatie a ser- vieiilor 5.5, Libertatea de a beneficia de servicii 5.6. Libertatea de a presta servicii si derogarile aferente acesteia, conform regle- mentarilor Directivei 2006/123/CE 5,7. Interzicerea discriminaiii 5.8. Exceptii de la principiul liberei circulatii a serviciilor 5.9. _Explicatii privind termenii uzitati 5.10. TEMA 5.11. Intrebari, exercitii, aplicatii 5.12, Rezoivati urmétoarele teste grilé 5.13. Bibliografie “cunoasterea gi intelegerea raporturilor dintre libertatea de stabilire a per- g libera circulatie a servicillor, ~--cunoasterea exceptilor-de la principiul liberei circulatii a serviciilar, - intelegerea si interpretar i Uniunii Europene in ceea.ce 5.1. Reglementare Reglementarea primara este continuté in Capitolul Ill “Serviciile”, Titlul IN| din partea a Ill-a "Politicile Comunitati”” a Tratatului CE. -Articolul 49 din TCE (fost art. 59 din TCEE) a stabilit urmatoarele: « (1) In conformitate cu dispozitile ce urmeaz’, sunt intarzise restrictile privind libertatea de a presta servicii in cadrul Comunitati cu privire la resortisantit intr-un alt stat al Comunitatii dacat cel al beneficiaru- statelor membre stabi lui serviciilor; (2) Consifiul, hotérand cu majoritate callficata la propunersa Comisiei, poateextinds beneficiul dispozitilor prezentului capitol la prestatorii de servicll care sunt resortisanti ai unui stat tert si sunt stabiliff in cadrul Comunitati Articolul 60 din TCE (fost art. 60 din TCEE) a stabilit, «8: © (1) in infelesul prezentului tratat, sunt considerate servicii prestatiile furni- obignuit in schimbul unei remunerati, in m&sura in care Nu zate in mod jie a.marturilor, a sunt reglementate de dispozifile privind libera.circule| capitalurilor gi a persoanelor; (2) Serviciile cuprind in special: a. activitati cu caracter industrial; b. activitati cu caracter comercial; c. activitati artizanale; d. activitatile prestate in cadrul profesiunilor liberal. + (@) Férd a aduce atingore cispozitilor capitolului prvind dreptul de stabiire, prestatorul poate, in vederea executl prestatiel, sf tsi desfagoare temporar activitatea in tara In care presteazéi serviciul, In aceleasi condifil care sunt im- puse de aceasta taré proprilor resortisanfi. Observam o& articolul 49 din TCE include © norma imperativa prohibitive ‘i ‘anume interdictia de a restrictiona si impiedica circulatia serviciilor. in continuarea a, articolal 80 TCE dé sensu! legal al nofiunil de servic, of cativa de activitat! care se inscriu in sfera servicillor. ‘Articolul 54 din TCE (fost art. 65 din TCEE) dispune: «Ataf timp cat restriofile impuse libertati de @ presta servicii nu sunt eliminate, —flecare dintre statele membre le aplic’, f&r& a discrimina pe motive de cetaf- nie off nafionalitate sau resedin{é ori sediu tuturor prestatorilor de servic mentionati la arficolul 49 primul paragrat. ‘erind gio listé-exemplifi- lului 84 coroborate cu prevederile articolelor 49 si 50 din TCE Prevederile articol inarea resortisal indica temeiul libertati de circulatie a servicillor ca flind nediscrimi lor celorialte state membre in raport cu cetfenil propri. ‘Articolul 55 din TCE (fost art. 66 din TCEE) dispune: Dispozitile articolelor 45-48 se aplic& domeniulul reglementat . de prezentul capitol. Astfel, puter concluziona urmatoarele: 1 Regula irr ewer ve priveste gi acest princi cAror restrict privind libertatea de @ presta servicii cu privire la resort: santii statelor membre stabiliti intr-un alt stat decat cel al beneficiarului ipiua- constituie interdictie-ori= serviciilor;2. Eveptia de la principiul libertatii de circulatie a serviciilor 0 constituie activitatile care sunt asociate in statul membru interesat, chiar si cu titlu ocazional, exercitarii autoritatii publice; 3. Limitele acestei libertdifi sunt date de aceleasi motive — de natura nee- conomica: ordine publica, siguranté publica si sanditate publica Tratatul CE mai contine gi o clauz& de salvgardare su generis in art. 53, potrivit céreia liberalizarea complet a servicillor este subordonata “situatiei economice generale si situatici economice a sectorului vizat’, care trebuie sa permit o aserne- nea liberalizare. in fine, art. 52 alin. (2) din TCE exprima o preferinta pentru liberalizarea priori- tara a anumitor categorii de servicii, respectiv cele care “afecteaza direct costurile de productie” sau a ctor liberalizare “faciliteaz4 schimburile cu bunur”, instituind astfel © prezumtie de valoare superioar’ a unor servicii fat de altele pe care analiza economica nu 0 valideaza!' {in prezent, libera circulatie a servicillor are la baz dispozitile art. 49 din TFUE, care se referé la dreptul de stabilire in spatiul Uniunii Europene, precum si dispozitile art. 56 —art. 62 din TFUE. Aceste dispozitii sunt completate cu norme de drept derivat adoptate de catre ~institutiileUniunit Europene a * (1), In conformitate cu dispozitille ce urmeazé, sunt interzise restrictiile libera’prestare_a servicillor in cadrul Uniunii_cu privice la_resortisantit___ statelor membre stabiliti intr-un alt stat membru deoét cel al beneficiarulul servicilor’ (2).,Parlamentul European $i Consiliul, hotérand in conformitate cu procedura legislativa ordinara, pot extinde beneficiul dispozfilor prezentului capitol ta prastatorii de servicii care sunt resortisanfi ai unui stat terf $i sunt stabillfi in cadrul Uniunit”. In baza acestor dispozitii, 0 persoand fizicé sau juridic’ poate beneficia de dreptul de a presta servicli daca este stabilité in cadrul Uniunii, iar Tn cazul in care este vorba de o persoana fizica aceasta trebuie sé alba cetitenia unui stat membru. Persoanele fizice cu dublé cetétenie, dintre care doar una aparfine=.unui stat membru, vor beneficia de drepturile acordate de legislatia comunitara dac& invocé cet&tenia statului membru al Uniunii”, 1 Ase vedea in acest sens: Institutul European din Romania, Competitivitatea sectorului servicilor din Roménia, in persepectiva liberalizaril acestora in UE", Studiul nr. 2, autori: Anca Bobircd, Cristiana Cristureanu, Dragos Negrescu, Bucuresti, 2007, p. 78 Fase vedea In a Biaconu, Drepiul Uniunii Europene, Partea Spacial4, PoliicileArticolul 57 din TFUE prevede urmatoarele: (1) «lh infelesul tratatelor, sunt considerate servioi prestafile funizate In mod obisnuit in schimbul unei remuneratil, in masura in care nu sunt reglementate de dispoztille privind libera circulatie a mérturior, a eapitalurilor sii a persoanelor; * (2),Servicile cuprind in special « activititi cu caracter industrial; © activitafi cu caracter comercial; + _activitafile prestate In cadrul profesiunilor liberale"; « (8) ,Fard a aduce atingere dispozttilor capitolului privind dreptul de stabilre, in vederea executarii prestatiel, s& isi desfégoare temporar viciul, in'aceleasi conaltil care sunt prestatorul poate, activitatea in fara in care presteaza se impuse de acest stat proprilor resortisanti”. jin aceast situatie, prestatorul nu trebuie s& se stabile: entru c& atunci ne-am afla in prezenta libertatii de asc pe teritoriul statului unde presteazé serviciul p stabilire. ‘Articolul 58 din TFUE exclude serviciile de transport din acest capitol si _preve ide “Asiguréri asociate MmigcAtllor capitaluriior vor fi ~ reglementate-concomitent.cu dispozitile.tratatului privind ciroul capitalurilor. ‘Astfel, conform alin. (1) ,Libera circulatie 2 serviaillor in domentul transporturior este reglementaté de dispozfile din titul privind’ transporturle” iar __conform-alin, (2) ,Liberalizarea serviciior bancare side asiguréri asociate miscarilor — se-—realizeze ~ concomitent—cu—llberalizerea—ciroulatiei-- prevede of servicille baricaré —capitaluritor—trebuie sa capitalurilor’. Reglementitile art. 59 prevad emiterea de di European si Consillu, in vederea liberalizérii unor anumite servic. Dispozitile alin. (1) stabilesc 08, ,Pentru realizarea liberalizéril unui anumit serviciu, Parlamentul European gi Consiliul, hot&rand in conformitate cu procedura legislative ordinaré, dupa consuttarea Comitetului Economic $i Social, hotirase prin directive” iar dispozitile alin, (2) feptul o8, ,Directivele mentionate la alineatul (1) vizeazd in-general, cu priortate, servisile care intervin direct asupra cosiudior de ror liberalizare contribuie la faciltarea-schimburlior de mérfuri”. firective de c&tre Parlamentul producfie sau a°08 Jn dreptul Uniunit Europene, conform dispozitilor articolului $7 alin. (1) din ComunitaTFUE, sunt considerate ,servici?’ ansamblul prestatilor furnizate in mod obignuit, in schimbul unei remuneratii, si care nu intra sub incidenta dispozitilor referitoare la libera circulatie a m&rfurilor, capitalurilor gi persoanelor. Directive 2006/129/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 12 decembrie 2006 privind serviciile in cadrul pietel inteine defineste la articolul 4 intitulet ,Definiti”, alin. ( 1) notiunea de serviciu: "orice. activitate economic& independent, prestat’ in mod obignuit in schimbul unel remuneratil, mentionaté la articolul 50 din tratat” (In prezent art, 57 din TFUE).. Astfel, in sensul Tratatului FUE si al Directivei privind servicille, pentru ca o activitate s& constituie un ,serviciu’, trebuie s& fie o activitate independenta, si anume sa fie oferita de cétre un prestator (care poate sa fie 0 persoand fizicl sau juridica), tn afara obligatiei unui contract de munca. jn afar de aceasta, activitatea trebuie sd fie in mod normal prestat& in schimbul unei remuneratii; cu alte cuvinte trebuie sé fie de naturé economica. Acest lucru trebuie evaluat de la caz la caz pentru fiecare activitate. Simplul fapt c& 0 activitate este prestaté de c&tre stat, de c&tre un organism de stat sau de c&tre o organizatie fr scop lucrativ nu inseamna c& nu poate fi considerata serviciu. Nu prezinta importanté faptul c& remuneratia este oferité de c&tre benefiglarul serviciilor sau de catre o parte terta. “-Jurisprudenta ‘Curtii_de Justitie a stabilit mai multé ctiterii de identificaré pentru servi © prestatorul serviciilor trebuie s& fie stabilit pe teritoriul unui stat membru, _altul al_beneficiarului_prestatiei, iar prestarea_serviciului-sése—— fac cutrecerea_unel frontiere interioare-a-Uniunii,- * beneficiarul de servicii se poate afla intr-un alt stat membru; ¢..prestatorul sé fi fost stabilit in spatiul Pietei. Unice Europene; serviciul poate avea ca destinatari beneficiari dintr-un alt stat membru; « _prestatia sd fie remunerata. Curtea de Justitie a estimat c& elementul caracteristic esential al remuneratiei const in faptul c& aceasta constitule echivalentul economic al servioiilor in cauza gi c& aceasia caracteristica este.absenté in cazul activitéfilor care sunt eféctuaté far un echivalent-ecoriomic’ dé“atre stat sau in numele statului, th-cadrtl*misiunilor acestuia in domeniul social, cultural, educational, si judiciar, cum ar fi cursuri oferite in cadrul sistemului national de educatie sau gestionarea regimurilor nationale de securitate socialé care nu sunt implicate in activitati de natura economica. Plata unei taxe de cdtre beneficiar pentru a contribui la cheltuielile de functionare ale unui sistem, de exemplu o taxa de studii sau de inscriere platita de c&tre studenti nuconstituie Tn sine 0 remuneratje, deoarece serviciul este in esenta finanfat din fonduri publice. In consecin(’, aceste activitati nu sunt cuprinse in defini serviciului de la articolul 57 din TFUE (fost art. 50 TCE). Servieile cuprind o serie intreagé de activitsti, care sunt in continua stabilesc 0 list& exemplificativa dezvoltare. in acest sens, dispozitille art. 57 alin. (2) de activitSti care pot constitui servicil Conform art. 2 alin, (1) din Directiva 2006/123/CE, aceasta se aplicd servicilor furnizate de prestatori stabilit intr-un stat membru. Fara a constitui o enumerare exhaustiva, urmatoarele activitati pot fi mention- ate ca exemple de servici reglementate de directiva: « activtitile majoritatii profesilor reglementate (precum consilier! jur nanciar, arhitecti, ingineri, contabili, inspector’); idici si fi- © artizani; « servicii pentru intreprinderi (p tant managerial, organizare de evenimente, tate si recrutare); « activititi de distributie (inclusiv vanzarea en gros servicil recum servicii de intretinere a birourilor, consul- recuperare a datorillor, publici- si cu aménuniul de bunuri si de turism); domeniul turismulul (prequm servicille oferite de a ‘de agroment (precum servile oferite de.centrele sportive sau-de. ~servicit curile de distracti); * servicii in domeniul constructiilor; __servicii in. domeniul instalarii.s/-intretinerii. de echipamente; recum portaluri web, activitati ale agentillor de stitl, ac ti de programare pe calculator); «servic de informare (p tivitati editoriale, acti « servicii de cazare si de restaurant (precum hotelurile, restaur rantele, serviciile de catering); servicii in domeniul formarii si educatiei; servicii de inchiriere (inclusiv inchirierea de autoturisme) gi de leasing; servicii imobiliare; « servicii de certificare si de testare; la domiciliu’ (cui ar F'servicille de curdtenie, bonéle private sau ser- le de gradinarit), etc. Directiva privind serviciile exclude in mod explicit un numar de servicii din domeniul sau de aplicare. Conform art 2 ain. (2) sireciva nu se aplic’ peniru urmatoarele activi dnomice de interes general: (ay se pars—-—-(b) senvicii financiare, cum ar fi serviciile bancare, de credit, asiguréri si reasigu- tri, pensit ocupationale si personale, valori mobiliare, fonduri de investiti, plati si consuttanté pentru investiti,. inclusiv servicille menfionate in anexa | la Ditectiva 2006/48/CE; (c) servicille si retelele de comunicatii electronice, precum si resursele si serviciile asociate, In ceea ce priveste domenilie reglementate de Directivele 2002/19/CE, 2002/20/CE, 2002/21/CE, 2002/22/CE si 2002/58//CE; (4) servicille in domeniul transportului, inclusiv serviciile portuare; (e) serviciile agentillor de ocupare temporarai a fortei de munca; (f servicii de ingrjire a sénatatii, fie cA sunt sau nu asigurate tn cadrul unor uni- t8ti de ingtijire a s&ndtai gi indiferent de modul in care sunt organizate si finantate le nivel national sau dac& sunt de natura publica sau privatas (g) servicilor audiovizuale, inclusiv servicille cinematografice, indiferent de modul lor de produetie, distributie si transmisie, precum si serviciile de radiodifuziune; (h) activitattie de jocuri de noroc care presupun pariuri cu 0 miz& cu valoare pe- in jocuri de’ noroc, inclusiv loterie, jocuri de casino si tranzactii referitoare la () activitati care sunt asociate exertitarii autoritatii publice astfel cum se sta- bileste la articolul 51 din TFUE (fost art. 45, din TCE); si ajutorul acordat familillor sau persoanelor aflate in nevoie in mod permanent sau temporar, care sunt prestate de catre stat, de c&tre prestatori mandatafi de stat sau de organizatii de caritate recunosoute de stat; (K) servicii de securitate privaté; () servicii prestate de notari si executor judecdtoresti numifi de autoritatile pub- lice. a Alin. (3) stabileste faptul c&, directiva nu se aplica in domeniul impozitarii. (6. 3. Efectul direct al prevederilor Tratatuls Ein materia convict le Cauza 33/74 (Johannes Henricus Maria van Binsbergen c. Bestuur Val Bedrijfsvereniging voor de Metaalnijverheid") este edificatoare in ceea ce priveste efectul direct al prevederilor Tratatului cu privire la fibertatea de circulatie- a serviciilor. 2 in aceasta cauz&, Curtea de Justitie pronuntandu-se cu privire la intrebarile care i-au fost adresate de c&tre Centrale Raad van Beroep, prin ordonanta din 18 aprilie 1974, a hotarat urmatoarele: 7 Gauza 99/74, Johannes Henricus Maria van Binsbergen contra Bestuur van de-Bedrifsvereniging lniverheid (1974) ECA 1298 voor de Met© asticolul 69 primul paragraf (actualmente art. 56 din TFUE) gi articolul 60 al treilea paragraf (actualmente art. 57 din TFUE) din Tratatul CEE trebuie inter- pretate in sensul cd legislafia national a unui stat membru nu poate interzice, toritoriu, prestarea de servicii de prin solicitarea unei regedinte permanente pe catre persoane stabilte pe teritoriul unui alt stat membru, dat fiind o& prestarea de serviaii nu este supusdi niciunei condifi speciale de cate legisla- tia national aplicabila; articolul 59 primul paragraf si articolul 60 al trellea paragraf au un efect direct si, prin urmare, pot fi invocate in fata instantelor nationale, in orice caz in masura in care acestea vizeazé eliminarea oric&rei discriminari tmpotriva prestatorului pe baza cetditeniei acestuia sau a faptului o& are regedinfa tntr- un stat membru altul decat cel in care prestarea de servicii este realizaté. ‘In cauza respectiv, resortisantul olandez care avea calitatea de consilier juridic pentru van Binsbergen invoca prevederile art. 59, impotriva statului sau de cet’tanie, Conform dispozitilor art. 59 prestatorul trebuie sé fie stabllitintr-un alt stat membru decat cel al persoanei in favoarea cdreia este prestat serviciul. Prestatorul poate invoca articolul 59 impotriva statului in care este stabilt, att timp cat servicile sunt prestaté unor persoane stabilite in alt-stat, membrut... ‘Reifel; daod Articolul 59° din TCEE ‘sé ‘rétera expres ta ‘lib art, 60 din TCE se referd la drepturile pre nu menfioneaza pe beneficiarul servicillor. Tn cauza Van Binsbergen, Curtea de Justitie @ articulat pentru prima oara in prevazut in art. 61 al TFUE (fost art. 54 ~Tnod cuprinzator ,principiul nediseriminai din TCE). 5.4. Raporturile dintre libertatea de stabilire 2 persoanelor gi libera circulatie a serviciilor ‘Atat in tratate, ct si in legislafia secundaré si in literatura de specialitate libera circulatie @ forfel de munca este tratata impreuna cu cea a servicillor, acestea fiind strans legate, prin insasi natura lor. Dispozitiie si jurisprudenfa privind libera circulatie 2 servicilor sunt foarte aseménatoare celor care privese stabilirea, cu exceptia faptului c& activitatea in disoufie este desfasurata in cadrul statului membru cu titlu temporar, nu permanent. Potrivit Tratatulul FUE, furnizorii de servicii pot sé-si desfagoare temporar ‘ru, fr a prejudicia prevederile capitolului referitoare activitatea intr-un alt stat memla dreptul de stabilire. Acestia se vor bucura de aceleasi drepturi ca si persoanele care se stabilesc intr-un alt stat membru, deci pot fi insotti si de familie. Curtea de Justitie a recunoscut c& prestatorul servicillor are posibilitatea ca, in sensul Tratatului, s& dobandeascd pentru exeroifiul profesiei, in statul membru gazdé, o anumitd infrastructuré necesaré desfiigurarii activitatt. Referitor la diferenta dintre libertatea de stabilire gi libera circulatis.a servicillor, Directiva 2006/123/CE a Parlamentulul European si a Consiliului_ menfioneaza urmatoarele: in conformitate cu jurisprudenta Curfii de Justitie, elementul cheie este acela de a sti dacé operatorul este stabilt in statul membru in care presteaz serviciul fn cauza. In cazul in care operatorul este stabilit in statul membru in care presteaz& servicille, acesta ar trebui sa intre in sfera de aplicare a libertafii de stabilire. in cazul in care, dimpotriva, operatorul nu este stabilit in statul membru in care se presteaza serviciul, activitétile sale ar trebui reglementate prin libera circulatie a servicillor. Curtea de Justitie a afirmat in mod constant ca natura temporara a activitaflor in cauza ar trebui apreciat nu numai in functie de durata presiarii serviciului, ci si in functie de frecventa, periodicitatea si continuitatea acestula. Caracterul temporar al activit&fii nu ar trebui s4 insemne c& prestatorul nu se poate dota cu o anumita infrastructurd fn statul membruin care se presteaz serviciul, cum ar fi un birou sau un cabinet, in m&suta in care aceasta infrastructura @ste necesara in scopul: prestarii serviciului in cauza.- Mai mult decat atat, dac& furnizorii de servicii presteaz& servicii pe o perioada temporara intr-un alt stat membru, statul gazdai trebuie sii ofere aceleasi condiffi pe care le ofer’ proprilor cetéteni dar poate s si pratind’ aceleasi cerinte, —__—— [55. Libertatea de a beneficia de servic Prestatorul poate, in vederes Stil prestatiei, sé igi destésoare temporar activitatea in fara in care presteaza serviciul, in aceleasi condi care sunt impuse de “aceasté fara proprillor resortisanf._) Th cauza Luisi si Carbone’, Curtea de Justitie a decis c&, in temeiul Tratatului, restrictile privind libera prestare a servicillor urmeaz& a fi eliminate in ceea ce fi priveste pe cetitenii statslor. membre care-sunt. stabil’ intr-un alt stat membru decat cel” al” persoanei ce este destinataré a servicilor. Pentru. a: permite: prestarea “Servicillor, prestatorul se poate deplasa in statul membru unde este stabil destinatarul servicillor sau acesta din urma poate merge in statul in care este ‘stabilit prestatorul serviciilor®. 5 Cauzele 286/82 si 26/83, Graziana Luisi si Giuseppe Carbone c. Ministero del Tesoro, [1884] ECR 377. © Se vadea in acest sens: Tudors! Stefan, Beatrice Andresan-Grigoriu, Orept comumitar, Editura ck, BucureLibertatea de a beneficia de servicii include si accesul la proceduri penele si la prevederi nationale privind asistenta financiaré acordata victimelor infractiunilor. In cauza 186/87 (,William Cowan c. Le Trésor public’)’ Curtea de Justifie a conform sistemului francez privind compensarea victimelor statuat c& refuzul, infractiunilor, de a despagubi un turist englez care fusese atacat in timp ce se afla la Paris, constituie o restrictie in sensul articolului 59 TCEE (in. prezent art. 56 TFUE), f8r8 a preciza cu claritate ce serviciu primise acesta’. Prin ordonanta din 5 iunie 1987, primité la Curte la 16 lunie 1987, Commission d'indemnisation des victimes d'infraction du tribunal de grande instance de Paris a adresat, in temeiul articolului 177 din Tratatul CEE, o intrebare preliminara privind interpretarea principiului nediscriminarit, enunfat la articolul 7 din tratat, pentru a putea aprecia dacé o dispozitie din codul francez de proceduré penal este compatibilé cu dreptul comunitar. Aceasté intrebare a fost adresat& tn cadrul unui litigiu intre Trésor public din Franta si un resortisant britanic, domnul lan William Cowan, cu privire la despagubirea prejudiciului suferit ca urmare @ unui atac violent, a canui victima @ fost, la iesirea de la 0 statie de metrou, cu ocazia unei scurte sederi la Paris. Avand in-vedere c@ autor ataculuinu au putut f-identifieati, domnul Cowan a penal. Aceasta dispozitie permite obtinerea unei despégubiri din partea statului, in cazul in care, in special, victima’ unui atac care a cauzat o vatémare corporalé, ou consecinfe de 0 anumita gravitate, nu poate obtine despéigubiri efective si suficiente pentru prejudiciul suferit din alta sursa, In fata Commission diindemnisation, agentul judiciar al trezoreriei a sustinut c& domnul Cowan nu indeplinea conditile prevazute la articolul 706-15 din codul de procedur penal8, pentru obtinerea despgubiri menfionate anterior. jn tomeiul acestei ultime dispoziti, nu pot beneficia de despagubirea tn cauzéi ,decat perscanele de nationalitate francez3 sau cele care sunt de nationalitate strand”, fie c& sunt resortisante ale unui stat care a incheiat cu Franta un acord de reciprocitate pentru apicarea dispozitilor mentionate si cA indeplinese condiile stablite prin acest acord, fie o& acestea sunt titulare ale unui permis de sedere. Gurtea-a-hotSrat urmatoarele: principiul nediscriminaii, enunfat tn special la articolul 7 din Tratatul CEE, trebuie sé fie interpretat in sensul cA interzice unui stat membru, in ceea ce priveste persoanele cdrora dreptul comunitar le garanteazé libertatea de a intra pe teritoriul statului respectiv, in special in calitate de destinatari ai unor servicii, 58 subordoneze acordarea unei despagubiri din partea statului 95. c. Le Trésor public [ ze 186/E7 Williamdestinata repararii prejudiciului cauzat, tn statul respectiv, victimei unei agresiuni care a avut ca rezultat o vatamare corporal, condi jei ca aceasta sé fie titularul unui permis de gedere sau sa fie resortisant al unei f&ri care a incheiat un acord de reciprocitate cu acest stat membru. 5.6. Libertatea de a presta servicii gi derogarile aferente acesteia, conform reglementarilor Directivei 2006/123/CE Conform articolului 16 alin. (1) intitulat ,Libertatea de a presia servicif’ cin Directiva 2006/123/CE a Parlamentului European si a Consiliului statele membre nu pot condifiona accesul la 0 activitate de servicii sau exercitarea acesteia pe teritoriul lor de ndeplinirea oricdror cerinfe care nu respect urméitoarele principit > nediscriminare: cerintele nu trebuie sé fie, direct sau indirect, discriminatorii > > pe motiv de cetétenie sau, in ceea ce priveste perscanele juridice, pe motivul privind statul membru in care sunt stabilite; necesitate: cerintele trebuie sé fie justificate prin motive de ordine publica, de siguranté-publica; de sntate publicd sau protectia mediului;, proportionalitate: “cerinfele trebuie sa fie adecvate _pentru.a.garanta indeplinirea. obiéctivului_urmarit si nu_trebuie s&_depaseascdceea .ce.este necesar pentru atingerea obiectivului urmarit. Conform dispozitillor art. 16 alin. (2) statele membre nu pot s& restrangS libertatea de a presta servicii in cazul unui prestator stabilit intr-un alt stat membru impunand una dintre cerintele urmatoare: > > v obligatia prestatorului de a fi stabilit pe teritoriul lor; obligatia prestatorului de a obtine o autorizatie din partea autoritatilor competente, inclusiv inscrierea intr-un registru sau intr-un ordin sau asociatie profesionala pe teritoriul lor, cu exceptia cazurilor prevazute de prezenta directiva’ sau de alte instrumente alu Uniunii; interdictia pentru prestator de a se dota cu o anumita forma sau un tip de infrastructura pe teritoriul lor, inclusiv un birou sau un cabinet de care are nevoie prestatorul pentru a oferi serviciul in cauza; aplicarea unui regim contractual special intre prestator si beneficiar care Impiedicé sau restrictioneaza prestarea de servicli in mod independent; obligatia prestatorului de a avea un document de identitate emis de c&tre autoritatile competente, specific pentru exercitarea unei activitati de servicii; cerintele, cu exceptia celor necesare pentru sanatatea si siguranta muncii, . Grainne de Burea, op. cit, p. 1017,care afecteazéi utilizarea echipamentului si materialelor care fac parte integranté din serviciul prestat; > restrictil asupra libertati de a presta sarvicii menfionate la articolul 19. un stat membru in care se deplaseaza prestatorul poate s8.impund. anumite cerinje.in.ceea.ce. privaste c..activitats de - servicil in cazul in care acestea sunt justificate din motive de ordine publicé, siguran{é publio&, s&ndtate public& sau protectia mediulul, in conformitats cu alineatul (1). De asemenea, statul membru in cauza nu este impiedicat s& aplice, in conformitate cu dreptul Uniunii Europene, proprille norme in cea ce priveste condifile de angajare, inclusiv cele stabilte in conventile colective. Comisia are obligatia ca pana la data de 28 decembrie 2011, in urma consultarii statelor membre si a parteneriior sociali fa nivelul Uniunil Europene 83 toze Parlamentului European si Consifiului un raport asupre aplicarii prezentului r masuri de armonizare Conform dispozitiilor art. 16 alin. (3) inain articol, in care se va lua in calcul necesitatea propunerii uno privind activtaile de servicii reglementate de prezenta directive. Libera furnizare de servicii nu se admite in domeniul public al statului (de exemplu: inspectorate sanitare, dispensare medicale-vaccinéir, institutile educative si de invatémént obligatorii, politie). Prezenia directiva nu se_aplica pentru urmatoarele activitat « serviciilor neeconomice de interes general; * sefviciilor financiare; _servicilor si retelalor de comunicat 2 serviciilor in domeniul transporturilor; « serviciilor agentilor de ocupare temporeréi a forfei de munca; « servicilor de ingrijire a sAnatati; ‘« serviciilor audiovizuale si de radiodifuziune; © _activitatilor de jocuri de noroc; aotivititiior care sunt asociate exercitaril autoritafi publice; serviciilor sociale cu privire la locuinjele sociale, serviciilor privind ingriirea persoanelor aflate in nevoie In oma cee copilor si ajutorul acordat famifilor sau mod permanent sail temporar;- ° serviciilor de secirritate privata; state de notari si executori judecdtoresti numiti de autoritatile « servicilor pre publice. in conformitate cu articolul 2 alineatul (3), Directiva privind servicile nu se aplica in domeniul impozitariile Tn care autohtonii nu = perceperea de taxe pentru turisti! straini in condi achité aceste taxe; = conditii impuse prestatorului legate de prezenfa sa in zona; nedecontarea unor costuri medicale pentru asigurat pentru lucrari medicale efectuate In strainatate; solicitarea unor autoriz&ri in conditille care autohtonilor nu fi se pretinde aga ceva. 5.8. Exceptii de la principiul liberei circulatii a serviciiior, _Pe langa exceptiile exprese de ordine public’, siguranta public& sisdnatate public stipulate in dispoziille art. 52 din Tratatul FUE care sunt aplicabile si in domeniul serviciiior, Curtea de Justitie a dezvoltat conditii legate de justificare, In domeniut serviciilor aplicabile in egalé m&sura lucrétorilor, servicilor si stabiliri?. este des folositi notiunea de ,cerinfe imperative’ sau notiunea de ,justificare oblectiva”._ = = — : : {in cauza39/74. (,Johannes. Henricus Maria. van. Binsbergen. c..Bestuur.van-de. Bedriffsvereniging voor de Metaalnijverheid") Curtea de Justitie a stabilit urmatoarele: finand seama de natura special a prestarilor de servicii, nu pot fi considerate totusi __incompatibile_cu_tratatul_solicitarile_specifice_impuse-prestatorului,-care-sunt-motivate prin aplicarea de norme profesionale justificate de interesul general in special normele de organizare, de calficare, deontologice, de control si de réspundere ~ care fi revin oricdrei persoane stabilite pe teritoriul statului in care prestarea de servicii este realizata, jn masura in care prestatorul se sustrage de la respectarea acestor norme datorité faptului c& este stabilit intr-un ait stat membru; in conformitate cu aceste principii, nu poate fi corisiderat incompatibild cu dispozitile articolelor 59 si 60 din TCEE cerinta ca functionarii auxiiari din justitie s& alba sediul profesional in jurisdictia unei anumite instante, in cazul in care aceasta solicitare este in mod obiectiv necesara In vederea respectarii normelor profesionale legate, in special, de functionarea justitiel si de - respectarea deontologiei profesionale”®. Pentru ca o restrictie a libertatii de a presta servicii sa fie compatibilé cu dispozitille art. 56 din TFUE (fost art. 49 din TCE) sunt necesare indeplinirea mai multor condi ° Paul Craig, Grainne de Burca, op. cit, p. 1027. " Cauza 33/74, Johannes Henricus Maria van Binsbergen contra Bestuur van de Bedrijisvereniging 299, voor de Metaalnijverheid, {1restriofia trebuie sé fie adoptaté pentru realizarea unul interes public legitim care sa nu fie incompatil il cu obiectivele comunitare; restrictia trebuie sd fie una aplicabila in mod egal persoanelor stabilite pe teritoriul statului gi s& se aplice fra discriminare; « resirictia impus& prestatorului de servicil trebuie s& fie proportionala cu neoesitatea respectirii normelor legitime in cauzé; * méasura restrictiva sa respecte drepturile fundamentale. Conform cispozitilor articolului 17 inttulat ,Derogani supimentare de [a ibertatoa de a prosia servici” din Directiva 2006/123/CE, prevedero art. 16 (Libertatea de a presta servic) cin aceeasi directiva nu se aplicé Th urmatoarele situatit: +. servicilor de interes economic general prestate intr-un alt stat membru, printre care: a. in sectorul postal, serviciile reglementate prin Directiva 97/66/CE"; reglementate de Directiva servi b. in sectorul electricitat 2003/54/CE"; ¢. Insectorul gazelor, servicile reglementate prin Directive 2003/55/CE"; 4. servicillor de distribuire $i alimentare cu apa si servicillor de tratare a arm ee servi 2, domenillor reglementate prin Directiva 96/71/CE iA 3, domenillor regiementate prin Directiva 95/46/CE 7 4. domeniior reglementate prin Directiva 77/249/CEE' 5. activitatflor de recuperare judiciara a datorilor; 6. domeniilor reglementate prin titlul II din Directiva 2005/36/CE”; 7. domeniilor reglementate prin Regulamentul (CEE) nr. 1408/71"; 8. tn ceca ce priveste formalitafile administrative referitoare Ia libera circulatie & domenilor reglementate prin dispozitile persoanelor si regedinfa acestora, Directivei 2004/38/CE"; 9, in ceca ce priveste resortisani trilor terfe care se deplaseazé intr-un alt stat membru in contextul prestiri unui servicu, posibitatea ca statele membre s& 1 Directive 97/66/CE privind servicile postale. 1 Direative 200S7S4/CE privind normale comune pant piataintema de energie electrics, 8 ieetive SDOSISS/CE privind normele comune pentru piataintema in sectorul gazelor naturale. \* Directive 96/7 11CE privind detasarea lucratoor in cadrulfurnizaii de servic 'S Directiva 95/46/CE privind protectia persoanelor fizice. ‘6 Drective 77/249/088 privind exercitarea cu aracter permanent a profesiel de avocat. * Bigeetive 2008/36/CE privind recunoasterea calificarilor protesionale. ul nr. 1408/71 privind regimurile de securitate socials aplicate lucratorior care Se in interionsl comiunitatl YS8/CE privind dreptul | de liberg circulatie si sedere pe teritoriul-statzlor memored) mésurile sunt proportionate. ‘Aceste prevederi nu aduc atingere dispozitilor libertatea de a presta servicii sau care permit derogari stabilite in instrumentele comunitare care garanteaz& de la aceasta. 5.9. Explicatii privind termenii uzitat le Libera cit vi — dreptul de a presta liber servici oriunde in_spatiul Uniunil Europene; Acest drept permite cetatenilor Uniunii Euro- pene s& efectueze prestatil dincolo de frontierele propiei lor tai, tard nici © restrictie fondata pe nationalitate, prin prestari de servicii Intelegand orice n furnizata In cadrul unei activitati profesionale inde- prestatie de acest ger pendente; -Serviciu)- orice activitate economicé independents, prestaté in mod ~pbisnuit in schimbul unet remunerafi, mentionaté la articolul 57 din TFUE; i Prestator}- orice persoana fiziod resortisant al unui stat membru sau orice persoand juridie’, mentionaté la articolul 54 din TFUE, stabilité intr-un stat membru care oferé sau presteaza un serviciu; beneficiaza de drepturi care Ti sunt conferite prin actele Uniunil, sau orice persoana juridicé mentionata la articolul 54 din TFUE, stabilité intr-un stat spurl profesionale sau non — profesionale utiizeaz& _membru, care, 1n s sau doreste s& uti eze un serviciu. 5.10. TEMA: Identificati si detaliati raporturile dintre libera circulafie a - servicilor $i libertatea de stabilire a persoanelor. 5.11. Intrebari, exercitii, aplicatii 1. Definiti notiunea de servici. 2. Precizati daca servicile de transport sunt reglementate de dispozitile liberel circulatii a serviciilor. ae 3, Precizati care sunt condifile cerute in sensul Tratatului FUE gi al Directivei 2006/123/CE pentru ca o activitate sa constituie un aserviciu”. de identificare pentru servicii stabilite de 4, Precizati care sunt criteri Jurisprudenta Curtii de Justitie Precizati care este elementul caracteristic si esontial al remuneratiei in a Justitiesolicite viza sau permis de sedere pentru resortisanti din (ri terte care nu intré in sfera de aplicare a regimului de recunoastere reciproca prevazut fa articolul 21 din Conventia de punere in aplicare a Acordului Schengen din 14 iunie 1985 privind eliminarea treptaté a controalelor la frontierele comune sau posibilitatea de 2 obliga resortisantii din {arile terfe de a se prezenta la autoritétile competente din statul membru in care este furnizat serviciul la momentul intrarii acestora pe teritoriul sau la o daté ulterioaré; 10.in ceea ce priveste transportul de degeuri, domenii reglementate prin Regulamentul (CEE) nr. 259/93” al Consiliului din 1 februarie 1993 privind supravegherea si controlul transporturilor de degeuri in interiorul, la intrarea gi iesirea din Uniunea Europeand; ‘1.drepturilor de autor si drepturilor conexe, drepturilor reglementate prin Directiva 87/54/CEE™ si prin Directiva 96/9/0E”; 12,actelor care, prin lege, necesita interventia unui notar; 13. domeniilor reglementate prin Directiva 2006/43/CE™; 14.inmatricularii vehiculeior luate in leasing intr-un alt stat membi 48.dispozitilor privind obligatile contractuale si extracontractuale, inclusiv forma in conformitate cu” normele dreptului privat contractelor, determinata international. . Dispozitilor alin. (1) din articolul, 18 intitulat ,Derogén in ‘Gazi individuale? din aceeasi directiva prevad situatile in care statele membre pot s ia masuri cu privire la siguranta serviciilor impotriva unor prestatori stabiliti fn alte state membre. Aceste mésuri se iau prin derogare de la art. 16 din aceeasi directiva si doar in imprejurari excepfionale. Conform alin. (2) masurile pot fi adoptate doar cu condifia indeplinirii proceduri de asistent’ reciproca stabilita la articolul 35 si in conditile urm&toare: a) dispozitile nationale in conformitate cu care ‘se adopt masura nu au facut obiectul armonizéirii comunitare in domeniul sigurantei servicilor; b) masurile prevad un nivel mai inalt de protectie @ beneficiarulul decat s-ar prevedea intr-o masura adoptata de statul membru de stabilire in conformitate o) statul-membru de.stabilire.nu a adoptat nici o masuré sau @ adoptat masuri insuficiente in comparatie cu cele mentionate la articolul 35 alineatul (2); pentru cetateni Uniunil si membrifamililor acestora 2 Reguiamentul (CEE) nr. 259/93 privind supravegherea si controlul ransporturlor de degeuri la intrarea $i jesirea din Comunitatea Europeand. 2 Directiva’ 87/S4/CEE privind protectia semiconductoare. * Directive 26/9/CE pri » Dire |uridicd @ tipografilor produselor din materiale juridies 2 bezelor de date. ditul legal a conturilor anui d pre6. Identificati si comentati diferentele dintre lbertatea de stabilire si libera circulatie a serviciilor. 7. Potrivit Tratatului FUE, furnizorii de servicii pot sa-si desfasoare activitatea inir-un alt stat membru ? 8. Precizati care sunt activitatile la care se aplicd Directiva 2008/123/CE. 9. Precizati care sunt situatille la. care nu se aplica Directiva 2006/123/CE. 10.Da-{i un exemplu de acfiune in disoriminare, 11,Precizati care suni conditiile necesare pentru ca o restrictie a libertatii de a presta servicii sa fie compatibila cu dispozitile art. 56 din TFUE. 12.Precizati care sunt masurile prevazute de art. 18 intitulat ,Derogari in cazuri individuale” din Directiva 2006/123/CE. 5.12. Rezolvati urmatoarele teste gril 1, Serviciile cuprind tn special: a. activit&ti cu caracter industrial, comercial, activitéti artizanale, activitati prestate tn cadrul profesiunilor liberale b. activit&ti in domeniul transporturilor ¢. activitati asociate exercitérii autoritatii publice 22 Conform Directivei 2006/123/CE, serviciu este: "orice activitate economic’, independent: in schimbul unei remunerati b. orice: activitate economicé, independent& si prestaté in mod _ obisnuit in mod gratuit, 3. In vederea executarii prestatiei, prestatorul: a. poate sa igi desf&soare temporar activitatea in statul-membru gazda b. poate sé isi desfsoare activitatea doar in mod permanent c. poate s& isi desf&goare activitatea in conditii diferite de cele im- puse de stat proprillor resortisanti 4, Pentru a putea califica prestarea de servicii ca object al liberei circulatii a acestora: d. -persoanele care presteaza servicille si cele care primesc aceste servicii strebuie sé fie din tari membre diferite e. prestatorul si destinatarul pot fi stabilifi in acelasi stat membru daca prestatia are caracter transfrontalier {, persoana care presteaza serviciul si angajatorul acesteia trebule sé fie din tri diferite 5. Libera circulatie in domeniul transporturilor este reglementata de: a. dispozitiile privind libera circulatie a serviciilorb. dispozitile privind transporturile ¢. dispozitile privind libera ciroulatie a persoanelor 6. Activitatile care sunt asociate exercitéril autoritatii publice: ‘a. sunt exceptate de la aplicarea principiulul liberel circulatil a ser- vicilor b. sunt admise de reglementérile principiului liber Viciilor sunt admise de reglement&ile privind dreptul de stabilire rei circulatii a ser e. oactivitate: 7, Pentru ca o activitate s& constituie un serviciu trebuie s& ‘a. independent& b. rezuitaté dintr-un contract de munca c. prestata fn mod gratuit 8. Servicile prestate agentilor economici: a. trebuie doar sé fi fost prestate in fapt b. trebuie doar sd fi fost prestate de un agent al statului membru ©. trebuie s& procure ins un avantaj real agentului economic in cauza 5.13, Bibliografie a Ilka revazuté $i Hamiangi, 2010; Abién, “Drept_institufional_comunitar,_ Edi Zugitd cu refarit a Tratatul de la Lisebona, Edi i “Paul Craig, Gréinne de Burca, Dreptul Uniunii Europene, Comentaril, ju- risprudenta gi doctrind, Edita a IV-a, Drept comunitar, serie coordonat de Beatrice Andregan-Grigoriu si Tudorel Stefan, Bucuresti, Editura Haman- giu, 2009; 3, Nicoleta Digconu,, Dreptul_Uniunii, Europene, Partea. Spe Comnuitare, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2007; 4, Nicoleta Diaconu, Cadrul juridic privind realizarea liberel circulafii a ser- Vieilor si lucrétorilor in Uniunea European, in Revista romana de Drept Gomunitar nr. 5 din 2009, Editura Wolters Kluwer, Bucuresti, 2009; 5. Institutul European din Romania, Compstitivitatea sectorului servicillor cin Fomania, in persepectiva liberalizarii acestora in UE", Studiul nr. 2, autor: ‘Anca Bobircé, Cristiana Cristureanu, Dragos Negrescu, Bucuresti, 2007; 6, Beatrice Andregan-Grigoriu si Tudorel Stefan, Tratatele Uniuni Europene, Versiune oficial consolidaté, Editura Hamangiu, 2010. iala, PoliticileTEMA Il LIBERA CIRCULATIE A PERSOANELOR Cuprins: 3.1. Preciz&ri prealabile 3.2. Reglementarea cet&teniei europene 3.3. Legislatia relevant privind libera circulalie a persoanelor 3.3.1. Legislatie primara 3.3.2. Legislati secundara 3.3.3. Jurisprudenta selectiva 3.4, Libera circulatie a lucratorilor 3.4.1. Consideratii generale 3.4.2. Conceptul de lucratori 3.4.3. Dreptul de gedere conferit lucratorilor gi familiilor acestora 3.4.3.1. Introducere 3.4.3.2. Dreptul de iesire, intrare si sedere 3.4.3.3. Dreptul de gedere pentru 0 perioada mai mare de trei luni 3.4.3.4, Eliberarea permiselor de sedere si valabilitatea acestora 3.4.3.5. Pastrarea dreptului de gedere 3.4.3.6. Dreptul de gedere permanenta 3.5. Interzicerea discriminarii 3.6. Excopfii de la principiul liberei ciroulatii a persoanelor 3.6.1. Exceptiile prevazute de Tratatul privind functionarea Uniunii Europene iin cadrul dreptului derivat 3.6.2. Excepiile jurisprudentiale 3.7. Libertatea de stabilire 3.7.1. Reglementare 3.7.2. Dreptul de stabilire gi activitatea sportiva 3.7.3. Dreptul de stabilire gi calificdrile profesionale 3.7.4. Dreptul de stabilire si persoanele juridice 3.8. Interzicerea discriminairilor 3.9. Exceptii de la principiul dreptului de stabilire 3.10. Clauze de salvgardare 3.111.Explicafii privind termenii uzitati 3.12. TEMA 3.13, Intrebari, exercifii, aplicatii 3.14, Rezolvati urmatoarele teste grilé 3.15. BibliografieInifial, datorita obiectivelor pur economice ale Comunit{ii europene, Tratatul de la Roma nu a stabilitlibertatea de circulatie a persoanelor ca un drept al acestora de a se deplasa oriunde in comunitate, libertatea respectiva fiind legaté de exercitarea unei activitdti profesionale (salarizata sau independent) si de conceptul de ,ucritori”. Principiul libertatii de circulatie a persoanelor a fost prevézut, in Tratatul de instituire a Comunitatii Europene, in dispozifile art, 3 aliniatul (1) litera (¢) (in prezent abrogat) din prima parte, intitulata ,Principiile”. Libera circulafie a persoanelor a fost prevazuta in articolul 8a din TCE, astfel cum a fost modificat prin Tratatul de la Maastricht: ,Orice cetafean al Uniunii are dreptul de liber circulatie si gedere pe teritoriul statelor membre, sub rezerva limitarilor si a condifilor prevazute de prezentul tratat gi de dispozitille de aplicare ale acestuia”. acestei evolufii au stat atat jurisprudenta Curfii de a institutiilor Uniunii Europene Semnarea Acordului de la ‘Schengen, la 14 iunie 1985 de catre Franta, Belgia, Olanda, Luxemburg si A.F. Germania a constituit un pas important in vederea realizariilibert8ii de circulatie a persoanelor. (Partie contractante _si-au__propus. contraaiele la frontierele comune gi sa le transfere la frontierele extern ~~ ~Ginei ani mai tarziu, in anui 1990, aceleasi state au semnat Conventia de aplicare a Acordului de la Schengen, iar, ulterior, conventia a fost semnata de marea majoritate a statelor membre ale UE de la acea data, cu exceptia Maril Britanii gi Irlandei. Prin semnarea acestei conventi, libertatea de circulatie a persoanelor a cpatat noi dimensiuni. Libera circulafie a persoanelor a fost definité ca una din ca bert fundamentate ale pie(ei interne in urma semnéitii Actului Unic European, act care a intrat in vigoare in anul 1987.,Conform modificarilor operate in Tratatul de Instituire a Comunitafii Europene, de dispozitiile Actului Unic European s-a stabilit c&, ,piafa interna va reprezenta un spafiu fara granite interioare in care va fi garantaté libera circulatie a persoanelor" Principiul_libert8tii_ de _circulatie a persoanelor_a_primit_noi_conotatii_prin semnarea Acordului Spatiului Economic European, acord ce a intrat in vigoare la 1_ ianuarie 1994. ) in baza acestui acord, cetatenii statelor EFTA (Asociatia Europeana aLiberului Schimb), cu exceptia Elvetiei au primit drept de liberd circulatie. Astfel, se pot deplasa liber pe teritoriul apar{inand UE si EFTA cetalenii acestor state si famille lor'. Temeiul juridic al liberoi circulalii a persoanelor il constituie, in principal, dispozitile art. 45 din TFUE (fost art. 39 din TCE), care dispune urmatoarele: (2) ,Libera_circulatie implic5_eliminarea ccotéfenie inte luorétori statelor membre, in ceca ce priveste incadrarea (3 eee restricfilor faa icate pe motiv de ordine publica, siguranta publicd si sdnatate public’, libera circulatie a luerétorilor implicé dreptul: salarizatai in conformitate cu actele de putere si actele ach istrative rstatulut respectiv, d) dea rimane pe teritoriul unui stat membru dupa ce a fost incadrat tn regulamiente de aplicare ‘adoptate.de Comisl fille prezentului articol nu se aplicé incadrarii In administratia publica”. 3.3. Legislatia relevant pentru libera circulatie a persoanelor 3.3.1. Legistatie primara Articolul 18 din TFUE (interzice discriminarea pe baz’ de cetafenie sau nrationalitate); - Arlicolul 20 - 24 din TFUE (cetttenia european); = Articolul 45 - 48 din TFUE (Iucr&torii); + Articolele 49 - 54 din TFUE (dreptul de stabilire); = Articolele 67, art. 77 - 80 din TFUE (vize, azil, imigratie si alte politici in legaturé cu libera circulatie a persoanelor); Articolele 151 - 161 din TFUE (politica social). 3.3.2, Legislatie secundara Directiva Parlamentului European si a Consiliului 2004/38/CE din 29 aprilie "A se vedea in acest sens: Tudorel Stefan, introducere in drept comunitar, Bucuresti, Editura C.H.2004 privind dreptul la libera circulatie si gedere pe toritoriul statelor membre pentru cetéfenii Uniunii si membrii famililor acestora, de modificare a regulamentului (CEE) nr. 1612/68 si do abrogare a Directivelor 64/221/CEE, 68/360/CEE, 72/194/CEE, 73/148/CEE, 7SIS4/CEE, 75/35/CEE, 90/364/CEE, 90/365/CEE, 99/96/CEE si a Regulamentului (CEE) 1251/70/CEE; - Directiva 2005/36/CE a Pralamentului European si a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoasterea calificarilor profesionale; - Regulamentul Consiliului nr. 1612/68 cu privire Ia libera circulatie a lucratorilor in cadrul Comunitafi, modificat de Regulamentul Consiliului nr. 312/76 din 9 februarie 1976, modificat de Regulamentul Consiliului nr. 2434/92/CEE din 27 iulie 1992; - Directiva Consiliului 77/486/CE din 25 iulie 1977 privind educatia copiilor lucratorilor migranti; - Directiva Consiliului nr. 94/80/CEE prin care se prevéid mecanisme detaliate referitoare la exercitarea dreptului de vot si de a participa la alegerile pentru circumseriptille municipale pentru cetdtenii_ Uniunii rezidenti intr-un stat membru ai carui cetéfeni nu sunt; - Directiva Consiliului 73/183/CE din 28 iunie 1973 privind abolirea restrictillor pentru dreptul de stabilire si libera circulatie a servicillor in domeniul acti liber profesioniste pentru institufille bancare si financiare; ~ Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 1408/71 din 14 iunie 1971 referitor la aplicarea regimurilor de secutitate social salariatilor, lucrétorilor independenfi si membrilor famililor acestora care se deplaseazé in interiorul Comunits - Directiva 89/48/CE din 21 decembrie 1988 privind sistemul general de Tecunoastere al diplomelor acordate pentru completarea educatiei profesionale si pregatirea cu o duraté de 3 ani, modificaté de Directiva Consiliului 92/51/CE din 18 iunie 1992; - Regulamentul Comisiei 539/2001/CE privind {arile terle ale céror resortisanti trebuie s8 obfind vize de cAlatorie si tranzit, modificat prin Regulamentele 453/2008 si 1932/2006. Nectiva 3.2.2. Jurisprudent - 2/74 Reyners c. Belgia (,Dreptul de stabilire"), [1974], ECR 631; - 41/74, Yvonne van Duyn c. Home Office (,Ordinea public: Beck, p. 138-139,- 71/76, Jean Thieffry impotriva Conseil de ordre des avocats a la Cour de Paris; - 30/77, Regina c, Pierre Bouchereau (,Ordine publi = 115/78, Knoars, (1979), Rec, 399; - 3/81, D. M. Levin c. Staatssecretaris van Justitie, din 3 martie 1982, ECR, p. 1035; = 292/89, The Queen contra Immigration Appeal Tribunal, ex parte Gustalf Desiderius. Antonissen, din 26 februarie 1991, ECR, 1991, p. 1-745; - 306/89, Comisia c. Grecia, [1991] ECR I-5863; - 3/90, Bernini c. Minister van Onderwijs en Wetenschappen [1992] ECR | — 1071; - 4/91, Annegret Bleis c. Ministerul Educatiei Nationale; - 267/91 si C — 268/91, Decizia Curtii din 24.11.1993, Actiune penala im- potriva domnilor Bemard Keck si Daniel Mithouard (Libera circulatie a marfurilor - Interzicerea revanzarii in pierdere”); - 415/93, Union Royale Belge des Sociétés de Football Association ASBL & others v. Jean-Mare Bosman; - 134/95, USSL, [1997] ECR 1-195; - 85/96, Martinez Sala c. Freistaat Bayer, Decizia Curtii din 12 mai 1998, Culegerea 1998, p. 1 ~ 2691; = 350/96 Clean Car Autoservice GmbH co. Landeshauptmann von Wien (1998) ECR | - 2521; - 212/197, Centros Ltd c. Erhvervs — og Selskabsstyrelsen, Decizia CJE din 9 mattie 1999; - 260/97, Unibank A/S c. Flemming G. Christensen, [1999] ECR 1-3717; - 837/97, CPM Meeusen c. Hoofddirectie van de Informatie Beheer Groep [1999] ECR I - 3289; - 184/199, Grzelezyk c. Centre Public d'aide sociale d’Ottignies-Louvain-la- Neuve, Decizia CJE din 20.09.2001; - 268/99, Aldona Malgorzata Jany and Others and Staatssecretaris van Justi- tie, 20 noiembrie 2001, ECR I-8615; - 74/36, B. N. O. Walrave gi L. J. N. Koch c. Association Union Cycliste Inter- ike Nederlandsche Wielren Unie si Federacién "; nationale, Konin! Espajiola Ciclismo; 405/01, Colegio de Oficiales de la Marina Mercante Espanola c. Administra. cion del Estado (2003), ECR | - 10391; - 419/01, Franca Ninni-Orasche c. Bundesminister fir Wissenschaft, Verkehr und Kunst, ECR 1-13187;- 71/02 Comisia c. Portugalia [2004] ECR | — 5645; - 50/06, Comisia c. Regatul Tailor de Jos. 3.4. Libera circulatie a lucritorilor 3.4.1. Considerafii generale cireuletie a persoanelor, a »Politicle s/ acfiunile interme alo __ Prevederea de baza — din capitol — este cea cuprinsa in art. 45 din TFUE (fost art. 39 din TCE) care dispune: © libera circulafie a lucratorilor este garantata in cadrul Uniuni * libera circulafie implicé efiminarea discrimindrilor pe motiv de cetajenie intre lucrétorii statelor membre, in ceea ce priveste incadrarea in munca, remunerarea si celelalte concitii de munca; © sub rezel sttictillor_justificate_ de motive de ordine public’, Siguran{a public& si s&nétate publica, libera citculatie implic& dreptul: «- de a accepta ofertele reale de incadrare in munca; * de a circula liber tn acest scop pe tetitoriul statelor membre; * de sedere intr-un stat membru, pentru a desfagura o activitate salarizaté in conformitate cu legile, regulamentele si normele administrative care -reglementeaza.incadrarea. in munca a lucrétorilor statului respectiv; * de a rmane»pe-teritoriuluhui'stat membru’ dupa ce a fost incadrat th munca in acest stat, in condifile care vor face obiectul unor regulamente adoptate de Comisie. * exceptarea exercitarii dreptului privind posturilé din administratia Publica ( alin. (4) din art. 45 stabileste ca, dispozitiile prezentului articol hu se aplica incadrarii in administratia publica). Dispozitille articolului 45 reglementeaza, de asemenea gi dreptul la ,tratament egal’, in baza art. 12 din TCE, care reglementeaza institulia nediscriminaii. Mai mult, reglementéiile articolului 45 au efect direct, ele putdnd fi invocate in raport cu autoritatile nationale ale statelor membre cat gi cu angajatorul. Dreptul prevazut de art. 45 din TFUE a fost definit si in legislatia secundarai, adoptata de cétre institutiile Uniunii Europene, cel mai recent act adoptat in acest sens fiind Directiva Parlamentului European si a Consiliului 2004/38/CE din 29 aprilie 62004, privind dreptul la libera circulati dere pe teritoriul statelor membre pentru cetatenii Uniunii gi membrii familiilor acestora, Datorité faptului ci se aplicd tuturor cétitenilor UE §1 nu numai lucratorilor si famillor for, in literatura de specialitate mai este denumita si ,directiva cetateniei”. Principala legislatie secundaré de care beneficiaz4 lucrdtorii migranti este Regulamentul Consiliului nr. 1612/68/CEE al Consiliului din 15 octombrie 1968 cu privire la libera circulatie a lucratorilor in cadrul Comunitatii, care confer lucratorilor comunitari si copiilor acestora dreptul la egalitate de tratament cu lucratorii statului gazd’, in ceea ce priveste munca, remuneralia, conditile de munca, inclusiv avantajele sociale. Regulamentul 1612/68/CEE (modificat de Regulamentul Consiliului nr. 312/76 din 9 februarie 1976, de Regulamentul Consiliului nr. 2434/92/CEE din 27 julie 1992 gsi de Directiva 2004/38/CE) stabileste la art. 1 alin. (1) c&, ,Qrice. resortisant al unui stat membru, indiferent de regedinta sa, are dreptul de acces la o activitate salariaté si de a desfagura aceasta activitate pe teritoriul altui stat membru, in_conformitate cu actele cu putere de lege si cu _actele administrative care reglementeaza incadrarea In munca a resortisantilor statului respectiv’., ‘Mai mui, alin. (2) dispune ca ,Acesta beneficiaza, in special, pe teritoriul unui alt stat membru, de aceeasi prioritate ca si resortisantil statului respectiv in ceea ce priveste accesul la locurile de munca disponibile;. Regulamentul contine dispozitii privind: = calificarea nofiunii de lucrator; + stabilirea conditilior de munca; - avantajele sociale si fiscale acordate lucratorilor; - accesul lao locuint ~ accesul la formare profesional etc. Regulamentul 1612/68_a consacrat irevocabil incipiul nediscriminarii sau al cegalittii de tratament, printr-o clauza de salvgardare, prevaizutd la articolul 20. Conform dispozifilor articolul 20, atunci cand intr-un stat membru exist sau se prevd perturbari pe propria piaté a muncii, care ar putea ameninta serios nivelul de trai si gradul de ocupare a forfei de munca intr-o anumita regiune sau in cadrul unei profesii, acel stat are obligalia sa informeaze Comis datalille celelalte state membre si_s& fumizeaza toat levantey Statele membre si Comisia trebuie s& adopte orice masura utilé in materie de informare, astfel incat lucrdtorii din cadrul Comunitatii s nu se orienteze spre locurile de munca din regiunea sau profesia re- speetiva. Directiva 2004/38/CE a inlocuit Directiva 64/221/CEE, care reglemeniaprincipalele derogari de la reguiile privind fibera circulatie si a restréns mai mult mésura in care statele membre pot deroga de la cerinfele liberei circulafii, A inlocuit, de asemenea, Directiva G8/360/CEE, care reglementa formalititile si conditile de intrare si de rezidenta ale lucratorilor si ale persoanelor care desféigoara o activitate independent, a modificat Regulamentul (CEE) 1612/68, care detaliazé principiul tratamentului egal gi precizeazai multe dintre drepturile si libertatile fundamentale ale lucratorilor gi ale famililor lor, gi a inlocuit Regulamentul (CEE) 1251/70 privind condifile in care lucrétori! gi famille lor pot rméne pe teritorul unui stat membru ulterior pensiondirii lucrétorului, a incapacitatii permanente de munca sau a decesului acestuia, Directiva 2004/38/CE a introdus o serie de prevederi noi, cum ar fi dreptul de sedere permanent si o prevedere care permite statelor membre sa restring& drepturile in caz de abuz sau de fraud’. Mai mult, directiva cuprinde, de asemenea, multe din hotaratile Curfii de Justifie referitoare la prevederilo relevante ale logislatici anterioare. 3.4.2, Conceptul de lucratori In baza principiului liberei circulatii a lucratorilor, fiecare cetétean are ‘dreptul de a circula liber intr-un alt stat membru, pentru a destagura o activitate salarizata gi Pentru a se stabili in statul’respectiv. Mai mult, are dreptul la protectie impotriva discriminarii in ceea ce priveste incadrarea in munca, remunerarea gi celelalte condifii de munca. Libera circulatio nu trebuie confundata cu libertatea de a presta servicii, care cuprinde dreptul intreprinderilor de a presta servicii in alt stat membru si de a-si_ te temporar, in_acest scop, proprii_lucratori_pentru_a_desfagura_activitatile necesare. Lucrétorii detagafi in contextul prestarii de servicil intr sub incidenta Directivei 96/71/CE a Parlamentului European gi a Consiliului din 16 decembrie 1996 privind detagarea lucrdtorilor in cadrul fumizatii de servi [Fiecare resortisant al unui stat membru are dreptul de a desfasura o activitate in alt stat membru. In prima faz8, de aceasta libertate a beneficiat doar indi de lucr&tor sau furnizor de servicii Principiul fiberei circulatii_ a persoanelor a evoluat in contextul credit piotei interne, aléturi de celelalte libertati, evolutia datoréndu-se atat jurisprudentel Curtii de Justitie, ct gi activitéti legislative a institufilor Uniunil, ) Acest principiu, liberiatea de circulalie a lucrétorilor, se aplic& pe intreg teritoriu statelor membre gi pe teritoriul Spatiului Economic European. Referitor la Spatiul Schengen, este asiguraté doar circulalia fara control la frontierele interne a idul avand calitateapersoanelor. Curtea de Justitie a definit conceptul de lucrétor’, notiunea nefiind definité nici de Tratat si nici de legislatile statelor membre, Curtea de Justitie a considerat ca definirea ,lucratorulu” nu poate face obiectul unor definitii nationale sau al unor interpretari restrictive, fiind o chestiune de drept comunitar si nu de drept national: ,Aceasti notiune trebuie definit& in conformitate cu criterii obiective, care disting relatia de munca prin referire la drepturile $i indatorinile vizate. Trisatura esenfialé a nei alte persoane, in ibul careia primeste o remuneratie™, — Deci, pentru a defini conceptul de ,/ucrétor’, Curtea de Justitie a pomit de la existenta unui raport de munca. In Cauza C — 337/97, Curtea a considerat ca orice persoana care indeplineste activitati_de serviciu care sunt reale si efective, ou excluderea_activitatilor atét de marunte incat ar putea fi considerate ca fiind pur marginale si accesorii rebuie trataté ca lucréitoy’. Activitatea respectiva trebuie sa fie 0 activitate de subordonare si nu una independenta in sensul art. 49 din TFUE pentru a putea fi calificata ca loc de munca. Se considera c& este _esential ca o persoana sa presteze o activitate pentru sau sub conducerea unei_alte persoane, pentru o perioada de timp, iarin.schimbul. muncii.s&-primeasca 0 remun Activitatea pe care o desfasoara lucratorul, trebuie sa fie o activitate necone »remunerata”. Un raport de subordonare permite diferenfierea Iucratorlor de persoanele care destésoard_activitéti independente.Intr-un raport de subordonare, munca implicé determinarea de cdtre angajator a activitatii, a remunerafiei gi a conditillor de lucru’. Lucrdtorl care dosfagoarA aclivitati independente executa sarcini pe propria raspundere si pot fi astfel réspunzatori pentru daunele provocate, deoarece isi sum riscul economic al intreprinderii. Criteriul cel mai important pentru a clarifica dacd o persoana este sau nu lucrdtor este natura muncii in sine. .Curtea_de Justifie a sustinut in mod sistematic cd 0 persoand trebuie s& desfaigoare 0 activitate cu valoare economicd autenticA si reali, cu exceptia activitatilor la o scard atat de redusd Ineat ar putea fi-considerate ca find doar marginal si auxiliare. Ocuparea unui loc de munca de scurtaé durata, programul de lucru Timlat sau productivitatea scézuté nu pot impiedica ins, un ceté{ean al Uniunii ? Cauza C - 950/96, Clean Car Autoservice GmbH c. Landeshauptmann von Wien [1998] ECR | - 2521, Cauza C ~ 3/90, Bernini c. Minister van Onderwiis en Wetenschappen [1992] ECR | ~ 1071 ‘Cauza C ~ 987/97, C.P.M.meeusen c. Hoofddirectie van de Informatie Beheer Groep [1999] ECR | — 3289, * Cauza C-268/99, Aldona Malgorzata Jany and Others and Siaaissecretaris van Justitie, 20 noiembrie 2001, ECR 1-861.Sa. fie_considerat drept lucréitor./Trebuie Iuate in considerare toate circumstantele cazului in ceea ce priveste natura activitéilor respective precum si raportul de munca’, Lucratorii cu norma partial’, stagiarii si lucratorii au pair intra in categoria de lucratori, daca activitatea lor este real si autentica. Nu trebuie si se fin’ cont de durata scurté a ocupatii locului de munca in ceea ce priveste durata totald a sederii persoanei respective in statul membru gazdi. LAstie!_putem defini muncitorul sau luordtorul_ca find orice persoand care ‘si autentic’, sfectueaz’ peniry altul gi sub indrum: pentru care va tpl — Cetajenii UE care au resedinfa intr-un stat membru si lucreaza in alt stat membru (lucratorii transfrontalieri), sunt de asemenea reglementati de normele Uniunil privind libera circulatie a lucratorilor in statul membru in care sunt angajafi. In faza initial, dreptul comunitar nu acorda libertate de circulatie celor caro cAutau de lucru’. Lin timp, « £ sila persoanele care isi cdutau do lucru fn ait stat membruy Statele membre trebuie s& permit accesul acestora pe teritoriul lor pentru @ Studia piaja forfei de munca si pentru a depune diligentele Necesare de a se angaja. Celui care caut& de lucru i se poate cere de c&tre statul membru sa pariseasca teritoriul dupa 6 luni de la intrare, dacé nu face covada cA este in continuare in cutarea unui loc de munca gi are ganso sai fie angajat. {in cauza 292/89, Antonissen, Curtea de Justitia extins cémpul de aplicare a art. 45 din TFUE si a stabil c& dispozifjile alin. (3) ale art. 45 so aplica si celor care isi cauté de luctu, degi inainte de aceasta hotarare, se considera cé libertatea de circulatie a unui lucrétor permite deplasarea acestuia pe teritoriul altui stat membru ca rispuns la o oferta deja existent’, Asttel, hotérérea_Curfii_extinde_campul de aplicare al art. 45 sila _un ,lucrator Potential’, care ajunge pe teritoriul statului membru cu scopul de a-si cduta de lucru, fara ca in prealabil, sa fi avut o oferta 1 angajator din acel stat’, Tn cauza 63/81 Levin"), Curtea de Justije a intorprotat un alt aspect privind notiunea de ,lucrator’, gi anume deplasarea pe teritoriul unui stat membru, fara intenfia de a lucra. Astfel, Curtea a hotarat urmatoarele: 7 Cauza C- 443/01, Franca Ninni-Orasche c. Bundesminister fir Wissenschaft, Verkehr und Kunst, ECR |-13187. § Cauza 59/81, Levin c. Staatssecretaris van Justitie, din 3 marlie 1982, ECR p. 1035, ” Cauza C-292/89, The Queen contra Immigration Appeal Tribunal, ex parte Gustalf Desiderius. An- tonissen, din 26 februarie 1991, ECR, 1991, p. I-745. * Gauza C-59/81, D. M. Levin c. Staalssecretaris van Justiti, din 3 martie 1982, ECR, p. 1035.dispozitiile_dreptului_comunitar_privitoare Ia libera circulatie a lucratorilor se referd si la un resortisant al_unui stat membru care exercit pe. teritoriul altui caute un loc de munca in alt stat membru nu au nici o important in ceea ce priveste dreptul sau de intrare sau de gedere pe teritoriul statului mentionat ul- tima dat, avand th vedere ca acesta exercita sau doreste sii exercite o activi- tate reald si efectiva pe teritoriul sau. In privinfa dispozitillor care reglementeazé libera circulatie a lucratorilor, art. 48 din TFUE dispune urmatoarele c&, Parlamentul European $i iful adopt, tn domeniul securitatii sociale, masurile re pentru asigurarea liberei circulalii a lucraitoritor. : Tot art. 48 prevede cd, masurile pe care Parlamentul European si Consiliul trebuie s& le ia pentru a asigura lucratorilor migranti si su rilor lor in dreptui null tuturor in considerare diferitele legislatii inteme, in cum uror vederea dobandirii si pastrarii_dreptului la prestafi, precum si pentru caloularea acestora; ~ plata prestatilor pentru persoanele rezidente pe teritorile statelor membre. 3.4.3. Dreptul de gedere conferit lucratorilor si familiilor acestora 3.4.3.1. Introducere Inifial, a fost adoptat4 Directiva 68/360, cu scopul de_a facilita Il d circulatie gi de a elimina restrictile cu privire la Iucrdtori.in prezent, aceasta directiva a Tost ADISGHE Gra Tost TIOSUTE Gu prevederile Diretivel 2004/38 privind dreptul la libera circulatie si sedere pe teritoriul statelor membre pentru cettenii Uniunii si mem- brii famililor acestora, directiv’ care cuprinde definitia ,membrilor de familie” in articolele 2 gi 3. Directiva 2004/38/CE, reglementeaza urmatoarele aspecte: statelor membre de catre cetfenii Uniunii si membril familillor lor; - dreptul de sedere permanenta penitu resortisantii UE gi familiile lor dupani de sedere legal nefntrerupta int-un alt stat membru; u drepturile menfionate mai sus, pe motive de _ blica; , = limitele prevazute ordine publica, siguranf publicé sau s&natato | ~ _protectia impotriva expulzaii, garanti procedurale. Astfel, sunt recunoscute urmatoarele drepturi: 4. Dreptul de iegire (art. 4) Dreptul de intrare (art. 5) © petioadd de maxim 3 luni (art. 6) b) pe 0 perioad mai mare de 4, Drepturi conexe: ~ dreptul de a se angaja sau de a desfésura o activitate independent (art. 23); > dreptul la egalitate de tratament (art, 24). Conform ait. 3 din Directiva 2004/38/CE, aceasta se aplicd: 1. luluror cetéfenilor Uniunii care se mut sau isi au regedinfa intr-un stat ‘mombru, altul decat col ai cérui resortisanti sunt; , 2. membrilor famililor lor, incadreaza in definifia de la art. 2 pat. (2) sicare, se afié in introtinerea sau sunt membri ai gosp x care beneficiazé de dreptul de gedere cu titlul principal sau, dac motive grave de sanatate este necesara in mod imperativ_ingrijirea personala a membrulul fami > cetéteanuil Uni 4. partenerului cu care cetafeanul Uniunii are o relatie durabila, atestata corespunzator, \Statul membru gazda trebuie 88 intreprind’ 9 examinare amanunfité a situafiei a celéleanului in cauza si implicit s8 justifice refuzul acordiii dreptului de. intrare sau sedere a acestor persoane, Directiva 2004/38/CE a fost transpusa in legislatia intema prin O.U.G. nr. (02/2005 din 14 julie 2005 privind libera circulatie pe teritoriul Romaniei a cetatenilor statelor membre ale Uniunii Europene si Spatiului Economic European. Acest act normativ se aplicé doar cetatenilor celorlalte state membre ale Uniunii Europene si mombrilor de familie ai acestora. Dreptul la liber circulajie in tai & i in straindtate al cetaitenilor romani est 12garantat de Constitutia Romanioi in provederile art. 25 alin. (1) si de Legea nr. 248/208 privind regimul liberei circulatii a cetafenilor romani in strainditate. Conform art. 25 atin. (1) din Constiutia Romanie’ .Dreptul la liber’ crculai, in fara si strdindtat drept’._ Legea nr. 248/205 prlvind regimul liberei ciroulati_ a cetéteniior romni_in ‘a cetfentior romani poate fi restricyonata xercitiri rept a i circulatt f la urmatoarele categorii de persoane: a) cu privire la persoana care a fost returnata dintr-un stat in baza unui acord de readmisie incheiat intre Romania si acel stat; b) cu privire la persoana a cdrei prezenta pe teritoriul unui stat, prin aotivitatea pe care o desfisoara sau ar urma sé o desfagoare, ar aduce atingere grav intereselor Roméniei sau, dupa caz, relatilor bilaterale dintre Romania si acel stat. Regulamentul nr. 1612/68, privitor {a libera circulatie in interiorul Uniunil, stipuleaza la art. 10 c&, membrii familiei lucratorului salariat au dreptul s& se instaleze_pe teritoriul {arii_ din Uniune_unde lucratorul respectiv isi_desfégoara activitatea, iar Directiva nr. 73/148 cuprinde, la articolul 1 dispoziti. similare, referitoare la membrii familici lucrétorului independent si la membrii familiei persoanei care este destinatara a unui servici \Membrii familici se pot deplasa pe teritoriul tarii de_primire, chiac.dacd nu au cetéfenia unui stat din Uniune, familia beneficiind de aceleasi drepturi., Conform dispozitiilor art. 2 din Directiva 2004/38/CE prin ,membru de familie” se intelege: + soful/sotia; « partenerul/partenera cu care cetéteanul Uniunii a contractat un parteneriat inregistrat, in temeiul legislatiei unui stat membru, daca pottivit legislatiei statului membru gazda parteneriatele inregistrate sunt considerate drept echivalente cdsatoriei si in conformitate cu condifille prevazute de legislatia relevant a statului membru gazda; descendenti direct in varst& de cel mult 21 de ani sau care se afl in intretinerea ‘sa, precum si descendenti directi ai sotului sau ai partenerului* ascenden{ii direc|i_ care_se_aflé_in intretinere si coi ai sofului sau ai partenerului_) - ~ Prin stat membru gazd&" se intelege statul membru in care se deplaseaz4 un cetfean al Uniunii in scopul de a-si exercita dreptul de liberd circulatie si sedero. Dreptul membrilor familioi este un drept derivat, nu unul propriu. Membri familiei se pot stabili pe teritoriul tarii de primire inclusiv in situatia in care nu locuiese impreuna cu lucrétorul respectiv. ————_——_____. 3.4.3.2. Dreptul de iesire, intrare si gedere Directiva 2004/38/CE privind dreptul la liber circulatie si gedere pe teritoriul statelor membre pentru tofi cetéfenii Uniunii si membrii tamililor acestora si_a inlocuit prevederile Directivei 68/360, directivé adoptata cu scopul de a facilita libertatea de circuialie si de a elimina restric{iile cu privire la lucraton, parfial gi prin clarificarea _cerinjelor de forma referitoare la dreptul de inffare gr de sedere al neresortisantilor. ; aaa Directiva 2004/38/CE prin dispozitile sale Intareste mijloacele de protectie materiale si procedurale ale lucréitorilor migranti, extinde intr-o oarecare masuré categoria mombrilor de familie protejafi si limiteaza situafille in care statele pot deroga de la drepturile de liberd circulatie sau le pot restrange. Mai mult, ea defineste in articolele 2 gi 3 ce inseamna ,membril de familie” Articolul 6 din directivé recunoaste un drept initial de intrare si de gedere panini cal mult trei luni tuturor cette lor acestora, fra indeplinirea altor condi in afara de prezentarea unei cérfi de identitate sau unui pasaport, Directiva mai recunoaste it in preambulul sau gi statutul provizoriul al persoanei aflate in cdutarea unui loc de munea. Conform art. 7 din directiv’, tofi cetatenii Uniunii au dreptul de sedere pe teritoriul altui stat membru pentru o perioada mai mare de trei luni daca: - sunt salariafi sau exercité o activitate independenta_in_statul_ membru gazdé, sau ~ - au suficiente resurse pentru ei si pentru membtii famililor lor, astfel incat sa nu devind o povara pentru sistemul de asisten{a social al statului membru gazd& in timpul perioadei de sedere si poseda_o asigurare medicala cuprinzatoare, valabilé in statul membru gazda, sau sunt inscrisi inti-o institutie privaté sau public’, acreditatS sau finantaté de cate statul membru gazd&, pe baza legislafiei sau practicilor sale administrative, cu scopul principal de a urma studii, inclusiv de formare profesionalé, si posed’ o asigurare medicaié cuprinzdtoare in statul membru gazda si 4asigurd autoritatoa national competent, printr-o declaratie sau 0 alta proceduré echivalenté la propria alegere, ca posed suficiento resurse pentru ei ingigi gi pentru membrii de familie, astfol inoat sé nu devind o povard pentru sistemul de asisten& sociala al statului membru gazda in timpul perioadei de gedere, sau sunt membri de familie care insofesc ori se alétur’ unui cetfean al Uniunii care indeplineste condifile mentionate anterior. oe 44.3.3. _ Dreptul de gedere pentru o perioad mal mare de tret luni Articolul 8 din Directiva 2004/38/CE prevede cd, pentru de de gedere ce depagesc trei luni, lucréitorilor si famililor lor fi se poate solicita s& se inregistreze la autoritajle statulul gazcla gi c& pot primi, la prezentarea unui pagaport valabil sau a unei fifi de identitate si a confirma de angajare, un cortificat de inregistrare ca dovadi a dreptului lor de sedere. Termenul de inregistrare este de cel putin trei luni de la data sosirii. Nerespectarea cerinfei de inregistrare de cditre persoana respectiv’ o poate face pe aceasta pasibila de sanefiuni nediscriminatorii si proportionate. 3.4.3.4, Eliberarea permiselor de sedere gi valabilitatea acestora Sistemul anterior al permisolor de gedere prevazut de Directiva 68/360, desi a fost inlocuit cu 0 procedura de inregistrare mai simpla pentru lucratorii gi famille lor ‘sa pastval In cea ce priveste membrii de familie care ‘hu sunt resortisanfi ai UE, acestora trebuind sa li se emit un permis conform art. 9 si 10. Dreptul de gedere al memibrilor de familie ai unui cetdfean al Uniunii, care nu sunt resortisanti ai unui stat membru, se confirma prin eliberarea documentului intitulat ,Permis de sedere pentru un membru de familial unui cetifean al Uniuni’, in termen de cel mult 6 luni de la data la care acestia prezinta cererea., Pentru eliberarea permisului de sedere, statele membre solicité prezentarea urmétoarelor documente: un document care s& ateste existenta unei relalii de familie sau a unui * ceftificatul de Inregistrare sau, in absenta unui sistem de inregistrare, orice are resedinga in statul membru gazdéi, = ritatea selevanta din tara de origine sau tara din ° un document eliberat de aicare au sosit, care sa ateste c& persoanele in cauzéi se afla in intrefinerea ori sunt membrii ai gospodéiriei cetafeanului Uniunii, ori o dovada a existentoi unor probleme grave de sénatate care s4 necesite ingrijirea personala a membrului familiei de ctre cetéfeanul Uniunii. Permisul de sedere este valabil timp de cinci ani de la data eliberarii sau pe perioada prevazuté de sedere a cetafeanului Uniunii, dacd aceasta perioada este mai mic& de cinci ani, Valabilitatea permisului de sedere nu este afectata de: * absenfe temporare care nu depagesc gase luni pe an; * anumite absenje mai mari ca duraté datorate serviciului militar obligatoriu; ne me mar ca dural datorate serviciului militar obligatoriu; ° Cabsenta de maximum 12 luni consecutive, determinaté de motive procum Nasterea, bol grave, studiu sau formare profesional, etc. Articolul 4 impune statelor membre sa acorde cet fenilor Uniunii, care au o carte de identitate valabilé sau un pasaport valabil (cu o perioadki de valabiltate de cel putin inci ani) si membrilor famililor lor, care nu Sunt resortisanti ai unui stat membm si care defin un pagaport valabil, dreptul de a parasi teritoriul unui stat membru pentru a merge ‘s& munceasca in alt stat membru, Nu se poate impune acestor persoane nicl o cerita privind viza de iesire sau o formalitate echivalenti, Conform articolului § din aceeasi directiva, statele membre acorda cetafenilor Uniunii permisiunea sa intre Pe teritoriul lor daca au o carte de identitate valabil& sau un _pagaport valabil si acord’ membrilor famillor acestora, care nu sunt resorlisanti aiunui stat membru, permisiunea sa intre pe teritoriul lor daca au pagaport valabil Nici o vizé de intrare sau 0 formalitate echivalenté nu poate fi impusd cetaifenilor Uniunii. Singurii membri de familie ai unui cetatean al UE, resortisanti ai nei fri terfe, care pot fi supusi unei corinfe de viz sunt coi la care se roferd sarcit Regulamentul (CE) 539/2001, care enumorai (arile terfe ale caror resorlisangi Webue $4 _delina vize la momentul traversarii frontioreior exteme, precum si — in cazul Rlegatului Unit si al Irland, care nu participa la politica comund a UE privind vizelo = cei prevazuli in dreptul nafional, Viza trebuio si fie eliberata in mod gratuit si cat mal uigent posi iar cel care detin un permis de gedere valabil emis de un stat membru in temeil articolului 9 sunt exonerali de aceasta catinis. Mai mult, aricolul § alineatul (4) din Directiva prevede c8, in cazul in care resortisantul UE sau membrul de familie ni are docuniettelé Sau videlo Solictate, statul membru le va ofed toate mijloacele rezonabile s8 obfind documentele, s4 li se aducd sau si dovedeascd prin alte mijloace c& beneficiaza de drey irculatie si sedere. A se vedea in acest sens: Tudorel Stefan, Beatrice Andresan- Grigoriu, op. p. 397, 163.4.3.5. Pastrarea dreptuluide gedere Articolul 7 aliniatul (3) din Directiva 2004/38 reglementeaza situatia fostilor lucrStori care, desi au incetat sa lucreze, pastreazi unele dintre drepturile lucratorilor, pentru ei si familiile lor. Articolul se refera la urmatoarea categorie de persoane: cettenii care se afld in incapacitate temporara de muncé datorata_unei boli sau a unui accident; saat . a - celafeni care se afla in somaj involuntar dupa ce au fost angajati timp de peste un an si s-au inscris la oficiul de plasare a forfei de munca in calitate de persoane aflate in cdutarea unui loc de munca, cetifenii care se afl in somaj involuntar dupa ce au fost angalafi cu_un pe termer 2 de sub un an sau du au devenit someri in mod involuntar in timpul primelor 12 luni si s-au inragisizal la oficiul de plasare a forfelor de munca ca persoane aflate in cdutarea unui loc de muncd, In acest caz directiva pravede ca statutul de lucr&tor poate fi pstrat pentru cel putin sase luni; cetatenii care au inceput un stagiu de formare profesionala. Cu exceptia cazului in care se aflé in somaj involuntar, mentinerea statutului de lucrétor presupune ca pregatirea s& aibé legaturé cu activitatea profesional anterioara. 3.4.3.6. Dreptul de gedere permanenta Directiva 2004/38/CE a introdus gi o serie de prevederi noi, cum ar fi dreptul de gedere permanent pentru cetatenii UE si famille lor, care au ramas in mod legal pentru o perioada neintrerupts de cinci ani pe teritoriul statulut gazda gi o prevedere care permite statelor membre sd restrénga drepturile in caz de abuz sau de frauda. Dispozifile art. 16 alin. (1) stabilesc urmatoarele: ,Cetifenii Uniunii care gi-au avut resedinfa legalé pe teritoriul statului membru gazd in_cursul_unei_perioade Ineintterupta_de cinci ani dobandesc dreptul de_sedere_permanenta pe tenitoriul acestuia’, Dispozitile alin. (1) se aplica si in cazul membrilor de familie care nu au cet&tenia unui stat membru dar care au avut resedinta legalé impreuna cu cetteanul Uniunii in statul membru gazda in cursul unei pericade neintrerupte de cinci ani. Continuitatea sederii nu este afectataé de absente temporare care nu depasesc un total de sase luni pe an sau de absenie de durat’ mai lunga in vedereaindeplinirii serviciului militar obligatoriu ori de o absenjé de maxim doudsprezece luni consecutive determinata de motive importante, precum sarcina si nasterea, boli grave, studiile sau formare profesionala ori detagarea in alt stat membru sau intr-o fara ter{a. Odata dobandit, dreptul de gedere permanent se pierde numai in cazul unei absenfe din statul membru gazd pe o perioadé care depageste doi ani consecutivi. Prin deroy e de la dispozitile articolului 16, dreptul de gedere permanent in statul membru gazda se acorda inaintea incheierii unei perioade nett itrerupte de sedere de cinci ani in cazurilo in care: * lucratorul care destigoard 0 activitate salariaté_sau independent, in momentul in care si-a incetat activitatea, a implinit varsta prevaizut’ de legislatia statului membru respectiv, in vederea pensionarii pentru limit de varsté, ori lucrtorul care a incetat activitatea salariaté ca urmare a Pensionarii anticipate, a lucrat in statul membru respectiv cel putin in cursul ultimelor douzisprezece luni precedente gi si-a avut resedinta pe teritoriul acestuia pe o perioada neintrerupté mai mare de trei ani. in cazul in care legislatia statului membru gazda nu acorda dreptul la pensie pentru limita de vrsta anumitor categorii de lucréitori care desfagoara activitafi independente, Se considera c& este indeplinita conditia de varsta de indatai ce beneficiarul a ‘implinit varsta de 60 de ani; * lucratorul_care_desfaigoara o activitate salariaté sau independent care, avandu-si regedinfa_in_statul membru_gazda timp de cel putin doi ani, inceteazd s’-gi_desfasoare_activitatea_ din _cauza_unei_incapacitati permanente de munc,in cazul in care aceasta incapacitate este rezultatul unui accident de munca sau al unei boli profesionale care indreptateste Persoana respectiva la o prestatie plétit’ integral sau partial de o institutie publica a statului membru gazda, nu este necesara indeplinirea nici unei condiii privind durata sederi; lucratorul care desfgoar? te salariaté sau independent’ care, dupa ncepencenté care, dup: eritoriul statului membru gazdé, dest sfas soard 0 0 activi itate salar endenta pe teritoriul unui alt stat membru dar igi pastreazd re: ae pe teritoriul statului membru gazd& pe care 52 intoarce, de obicsi in fiecare zi sau cel putin. o dati pe Septamans. Indiferent ce cetijenie, membrii familiei unui lucrator care destagoar activitate salariata sau independenta si care locuiesc impreuna cu acesta pe teritoriul statului membru gazda au dreptul de sedere permanent in statul membru respectiv, daca lucrétorul care desfasoaré o activitate salariat sau independenta a dobandit el ° insusi cieptul de gedere permanent pe teritoriul acestui stat membru:dec sau + soul supravietuitor sé isi fi pierdut cotétenia statului membru respectiv ca urmare a c&sdtoriei cu lucratorul care a rat o activitate salariata sau independent’. Membrii familiei unui cetéifean al Uniunii mentionati la articolul 12 alineatul (2) gi la atticolul 13 alineatul (2), care indeplinesc condifile prevazute de directiva dobandese dreptul de sedere permanent dupa ce si-au avut resedinta legal in statul membru gazda pe o perioada neintrerupta de cinci ani. (Statele membre elibereaza cotatenilor Uniunii care au drept de gedere permanent, dup verificarea duratei sederi, un document care atest gedorea permanenté la data depuneri cereril, Acest document se elibereaza cat mai curand posibi. {in termen de sase luni de la data depunetii cererii, statele membre elibereazd un permis de sedere permanent membrilor de familie care nu au cetafenia unui stat membru si care | dre fe gedere permanent, Permisul de gedere pormanenta so reinnoieste de drept la fiecare zece ani. Cererea de permis de gedere permanenti se depune inainte de expirarea primului permis de sedere. Nerespectarea obligatiei de a solicita un permis de sédere permanenta de catre persoana respectiva este pasibil de sanotiuni nediscriminatorii si proportionale. O intrerupere a sederii care nu depageste doi ani consecutivi nu afecteaza valabilitatea permisului de sedere permanent. Continuitatea sedorii este intrerupta de 0 decizie de expulzare pus in executare cu privire la persoana in cauzé Dreptul de sedere gi dreptul de sedere permanenté privesc intreaul teritoriu al statului membru_gazd&. Statele membre pot impune restricfi teritoriale_privind dreptul de sedere si dreptul de sedere permanenta numai daca restrictiile respective se aplicd si resortisantilor lor. Indiferent de cetatenie, membrii familiei unui cet8tean al Uniunii care au dreptul de gedere sau dreptul de sedere permanenta intr-un stat membru au dreptul88 desfasoare o activitate salariata sau independenta in statul respectiv. ,Decesul_sau_plecarea_cotdfeanului_Uniunii_din statul membru gazdi nu resortisan{i ai unui afecteaza dreptul de sedere al membrilor sai de familie, care sunt Divorful, anularea casdtoriei cetéteanului Uniunii sau incetarea parteneriatului su inregistrat, nu afecteaza dreptul de sedere al membrilor familiei sale, care sunt resortisanti ai unui stat membru. Cetafenii Uniunii care si-au avut regedinta legal in statul membru gazda pe o perioada neintrerupta de cinci ani au dreptul de sedere regula se aplicé gi in cazul membrilor de -au avut resedinfa permanenta in statul respectiv. /Acea familie_care_nu_sunt resortisanfi ai unui legal impreuna cu _cetdleanul Uniunii_in_statul membru gazd3, poo perioads: neintren iptd de cinci ani. ) 3.5. Interzicerea discriminarii Coniorm legislafiei Uniunii Europene, lucratorii beneficiaz de anumite drepturi si ‘nu pot fitrataji mai rau ca nationalii, Astfel, din jurisprudenta Curtii de Justifie rezult 0 serie de motive care pot constitui actiuni de discriminare. 2 onsiderate de Curtea de Justitié, ca acfiuni de discriminare., Un exemplu in acest sens iI constituie si hotdraérea Curtii de Justifie din 20.09.2001 in cauza C— 184/1999 (, Grzelozyk’). Domnul Grzelezyk, student, de cetafenie francezd, a urmat timp de trei ani cursurile unei universitafi belgiene, plétindu-si studille prin angajarea in diferite slujbo ‘marunte si objinerea de credite. La inceputul celui de-al patrulea an de studi, a solicitat un beneficiu belgian al securitatii sociale, cunoscut ca alocatia de minima subzistent - ,,minimex”. Cererea i-a fost refuzata. Curtea a stabilt, ca art. 12 si 17 din TCE impiodica autoritatile belgiene sa condifioneze acordarea minimex de incadrarea in conditille prevazute de Reguiamentul 1612/68/CEE. Argumentul Curfii a fost acela cd legislatia belgiandi relevant declara eligibil solicitantul care nu este belgian numai daca i se aplica Regulamentul nr. 1612/68/CEE privind libertatea de circulatie a lucréitorilor in Comunitate. Regulamentul in cauza se aplic’ lucratorilor, si nu studentilor iar dacd ar fi fost cetafean belgian, ar fi avut dreptul la alocatie. Instanta belgian a concluzionat c& reclamantul nu este lucrator, dar avea dubii in ceea ce priveste compatibilitatea legislafiei belgiene cu art. 12 si 17 din TCE. Instanta belgian’ a solicitat o interpretare preliminara Curtii de Justitie, 20Curtea a statuat ca rezulta clar din legislatia belgiana ca un student belgian, ce s-ar afla in aceeasi siluatie cu domnul Grzelozyk, ar beneficia de minimex, ceea ce conduce la ideea cd ne aflam in prezenta unui caz de discriminare pe bazé de cetétenie, care, in principiu, este interzis de art. 12 din TCE. Totusi, art. 12 trebuie interpretat impreuna cu prevederile tratatului referitoare la cetatenia Uniunii, art. 17 din TCE pentru a-i determina domeniul de aplicare. Curtea a analizat apoi legislatia secundara relevant pentru studenti si anume Directiva nr, 93/96/CEE privind dreptul de rezidenta al studentilor — subliniind c& directiva nu confine prevederi pentru alocarea de beneficii sociale studentilor rezidenti in statul membru gazda, dar nici nu interzice acest lucru. De aceea, Curtea a hotdrat c4 art. 12 si 17 din TCE impiedicé autoritatile belgiene sa conditioneze acordarea minimex_de_incadrarea In_conditile prevazute_d Regulamentul_nr. 1612/68/CEE”. jin concluzie, Curtea de Justitie a stabilit c& a avut loc 0 discriminare pe motiv de nationalitate. in Decizia din 12 mai 1998, Cauza C ~ 85/1996, Curtea de Justitie a statuat, c& dreptul comunitar se opune cerintelor unui stat membru ca resortisantii altor state membre autorizati s4 aiba regedinfa pe teritoriul sau s& prezinte un permis de gedere conform, eliberat de_administratia nafionala, pentru _a beneficiat de o alocatie de crestere_a_copilului, cAt timp cetétenii_statului respectiv trebuie doar s& aib& domiciliul sau resedinta obisauita in acest stat membru' 3.6. _ Exceptii de la principiul liberei circulatii a persoanelor \Exceptiile de la principiul liberei_circulatii a persoanelor sunt, pe de-o parte, cele _reglementate. de. Tratatul_privind functionarea Uniunii Europene gi de dreptul derivat, iar, pe de alta parte, exceptile jurisprudenfiale., 3.6.1. Exceptiile prevazute de Tratatul privind functionarea Uniunii Europene gi in cadrul dreptului derivat in baza dispozifilor TFUE sia acielor adoptate de institulille Uniunii, statele membre pot institui, in_anumite situatii, restrictii_de la_principiul_{i ii " Cauza C - 184/1999, Greelezyk c. Centre Public d'aide sociale d'Otignies-Louvain-la-Neuve Decizia CJE din 20.09.2001, Culegerea 2001, p. I ~ 6193. i " Cauza C— 85/96, Martinez Sala c. Freistaat Bayern, Decizia Curfi din 12 mai 1998, Culegerea 1998, p. | = 2691. 24persoanelor. Astfel,limitele aduse acestui principiu se pot clasifica in doua categorii: * Masuri care se intemeiaza pe cispozifile art. 45 alin, (4) din TFUE si care au fost stabilite in functie de natura sau caracteristicile unor activitati profesionale; * Masur care au fost institute Iuandu-se in considerare conduita resortisantilor statelor membre. In baza acestor masuri, {arile din Uniune pot s& refuze intrarea gi sederea persoanelor de cetatenie strana pe teritoriul lor. Refuzul Poate fi 88 fio justifcat prin motive care fin de ordine publica, siguranta publica si sndiate publica”, Prima_categorie de méisuri se intemeiaza pe prevederile art. 45 alin, (4) din Tratatul privind funcfionarea Uniunii Europene. Excepfia prevazuta in alin. (4) al aricolului 45 din TFUE (fost art. 39 din TCE) se referd la incadtrarea in administratia public’. Astfel, aceste dispoziti situeaza in afara domeniului de aplicare al primelor treialiniate din art. 45, o serie de locuri de muna, ce implica participarea directa sau indirecta la exercitarea puterii publice sia {unetior care au ca object protejarea intereselor generale ale statului sau ale altor colectivitafi publice. Jurisprudenfa a statuat fapiul od, statele membre nu pot considera, o anumitd funetie ca facand parte din administratia publicé, numai pe baza numelui sau a Genumiri acele’ functii sau pentru simplul fapt c& atributile funcfiei sunt guvernate de dreptul public,/Astfel, un stat nu poate incadra anumite activitati, de exemplul revazute de Tratat. prin simpla includere a _dreptulul public al. statului_siprin asumatea_tasponsabiltai indepiniirtor™) ~~ "Curia de Justitio a considerat cé scopul acestor prevederi ale Tratatului erau de a permite statelor membre sa rezerve proprilor cetéteni posturtile din administratia Public’, deoarece, se considera ca, posturile respective implica o legatura speciale de loialitate gi reciprocitate a dreptutilor si indatoririlor intre stat si angajat!*. Cauza 4/91 (Annegret Blies ¢, Ministerul Educatiei Nationale) are ca obiect 0 acfiune prelminara cu privire la interpretarea articolului 48 alin. (4) din TCEE (fost art, 39 alin. (4) TCE, in prezent art. 45 alin, (4) din TFUE), formulata de catre Tribunalul administrativ din Paris, in cadrul tiigiului intro Ministerul Educafiei Nationale francez Si 0 resortisanta de cetafenie germand, care a solicitat inscrierea sa fa concursul de 1" se vedea in acest sens: Sergiu Deleanu, Drept comunitar al alacerior, Editura Servo-Sai, Arad, 2002, p. 137. 1 Prima Directivé a Consiliului 68/151/CEE din 9 martie 1968 asupra coordon- &rli garantillor care, pentru protecfia intereselor membrilor si a altora, sunt cerute companiilor de statele membre, in infelesul art. 58, paragraful secund din Tratat, in scopul realizéirii echivalentei acestor garantii in intreaga Comuni- tate (Directiva publicitatii sau a transparenfel). Textul a fost modificat in prin cipal prin Directiva 2003/58/CE dar si prin actele de aderare ale urmatoarelor state: Danemarea, Irlanda, Marea Britanie, Grecia, Spania si Portugalia, Aus- tria, Suedia si Finlanda, grupul de state din 2004, Romania gi Bulgaria; * A doua Directiva a Consiliului 77/91/CEE privind coordonarea masurilor care, pentru protectia intereselor membrilor si a altor parfi, sunt impuse de Statele Membre companiilor privind constituirea societatilor pe actiuni, mentinerea i modificarea capitalului lor, in vederea uniformizarii acestor masuri. A fost modificaté prin Directiva 92/101/CE, prin actele de aderare ale Grecici, Spaniei si Portugaliei, Austriei, Suediei si Finlandei, grupului de state din ® Directiva 68/151/CEE din 9 martie 1968 asupra coordonavii garantillor care, pentru protectia intere- sselor membrilor sia altora, sunt cerute companillor de Statele membre in infelesul art, 58, paragraful sgecund din Tratat, in scopul realizarii echivalenfei acestor garanfi in intreaga Comunitate. * Ditectiva 89/667/CEE, publicata in J.. al UE nr. L 395 din 30.12.1989, p. 40. * Directiva 2008/56/CE, JO al UE nr. L 310 din 25.11.2005, p. 1, Directiva privind fuziunea transfron- talierd a societatilor pe actiuni. * A so vedea in acest sens: Cristian Gheorghe, Drept commercial European, Editura C.H. Beck, Bu- curesti, 2009, p. 66, * Directiva 68/151/CEE din 9 martie 1968 asupra coordonéirii garaniillor care, pentru protectia intere- selor membrilor $i a altora, sunt cerute companilor de Statele membre in infelesul art. 58, paragraful sgecund din Tratat, in scopul realizairi echivalentei acestor garanti’ in intreaga Comunitate. ™ Directiva 89/667/CEE, publicata tn J.O. al UE nr, L395 din 30.12.1989, p. 40. * Directive Z00S/56/0E, JO al UE nr. L 310 din 25.11.2005, p. 1, Directiva privind iuziunea iransiron talieré a societaiilor pe actiuni ** A se vedea in acest sens: Cristian Gheorghe, Drept commercial European, Editura CH. Beck, Bu- curesti, 2009, p. 66. *” & se vedea in acest sens: Augustin Fuerea, Drept comunitar al afacerilor, Editura Universul Juridic, 2006, p. 108 gi urm.2004, Romaniei si Bulgariei si prin Directiva 2006/68/CE a Parlamentului European sia Consiliului din 6 septembrie 2006; + A treia Directiva a Consiliului 78/855/CEE privind fuziunea societatilor comer- ciale pe actiuni. A fost amendata prin actele de aderare ale Greciei, Spaniei gi Portugaliei, Austriei, Suediei si Finlandei, grupului de state din 2004, Roméniei si Bulgariei dar si prin Directiva 2007/63/CE a Parlamentului Euro- pean gi a Consiliului din 13 noiembrie 2007, de modificare a Directivelor 78/855/CEE si 82/891/CEE ale Consiliului, cu privire la cerinta intocmirii unui independenta in cazul fuziunii sau al divizdirii_unor raport de experti societti comerciale pe actiuni; “A patra Directiva a Consiliului 78/660/CEE privind situafille financiare anuale ale anumitor tipuri de societafi. Textul directivei a suferit numeroase amendamente de-a lungul timpului; “A cincea Directiva a Consiliului a fost redactata in 1972, si prevedea coor- donarea legislatiei statelor membre in ceca ce priveste structura societatilor pe actiuni, precum si drepturile si obligafille organelor acestora, ins& nu a fost adootat A sasea Directiva a Consillului 82/891/CEE din 17 decembrie 1982, privind divizarea societéfilor pe acfiuni. A fost modificata prin Directiva 2007/63/CE; + A saptea Directv’ 83/349/CEE din 13 iunie 1983, privind conturile consoli- date. Textul directivei a suferit numeroase amendamente de-a lungul timpului; A opta Directiva a Consiliului 84/253/CEE din 10 aprilie 1984, privind autoriza- rea persoanelor responsabile de controlul legal al documentelor contabile. A fost inloouita de Directiva 2006/43/CE a Parlamentului European gi a Consilu- lui, privind auditul legal al conturilor anuale gi al conturilor consolidate care la randul ei a fost modificata prin Directiva 2008/30/CE; ¢ A zecea Directiva 2005/56/CE a Parlamentului European si a Consilului din 26 octombrie 2005 asupra fuziunilor transfrontaliere ale societaitilor de capital a fost edictata in anul 2005; ‘A unsprezecea Directivé a Consilului 89/666/CEE din 21 decembrie 1989, privind cerinfele de publicitate impuse sucursalelor deschise intr-un stat membru de anumite tipuri de societéiti guvemate de legea altui stat; “A dousprezecea Directiva a Consilului 89/667/CEE din 21 decembrie 1989 in materie de drept al societatilor comerciale, privind societaitile cu réspundere limitata cu asociat unic. [La nivelul Uniunii Europene au fost armonizate reguli disparate in materia so- le pe actiuni; au fost cietifior comerciale, cele mal mule referindu-se la societ ile Gu Pispundare limitat& — care, in apr totusi in vedere gi souié {rile membre ~ au un capital social nesemnificativ si, in consecin{3, sunt necesare_ 4areguli specifice de protejare a ter(lor. in Romania, modificarile successive suferite de Legea socielaitilor comercial 31/90 au avut in vedere preluarea acquis-ului in aceasta materie, considerandu-se, in principiu c, legislatia romaneasca este armonizata. (3.8. interzicerea disctiminaril narea Uniunii Prevederile comunitare si implicit ale Tratatului privind Functi Europene interzic aciiunile discriminatorii ale statelor membre. Astfol, sunt interzise discriminarile: - deschise, pe motiv de cetatenie sau pe motiv de locul sediului principal all unei societifi; ~ ascunse, cum ar, de exemplu, nerecunoasterea diplomelor universitare™®. Una din situafille des intélnite de discriminare apare in cazul unor conditionéri Privind regedinfa sau locul de origine, cerinfe mult mai dificil de indeplinit de neresortisanfi. in cazul unui litigiului intre Centros Ltd c. Ehvervs — og Selskabsstyrelsen®? (Direcfia general pentru comer{ si societai) a fost adresati © cerere Curtii, in temeiul art. 177 din Tratatul CE pentru pronunfarea unei hotarari preliminatii privind interpretarea art, 52, art. 56 si 58 din acelasi tratat. Din dosarul actiunii reiese c& anumite persoane fizice de cetifenie danez& au infiinfat o firma in Regatul Unit dupa care au revenit in Danemarca cu o sucursala si au vrut s& inceapa activitatea. Danemarea a refuzat deschiderea sucursaloi araitand c& fn Regatul Unit nu au activitate si c3, de fapt, scopul lor este de a evita reglementérile nationale mai severe la infiintarea firmelor. in cadrul acestei actiuni, Centros sustine ca indeplineste conditiile pe care legea le impune la inmatricularea unei sucursale de c&tre o societate strain’ iar de vreme ce societatea a fost legal infiinfata in Regatul Unit este in drept sa infiinteze o suoursala in Danemarca. Conform Centros, faptul c3 nu a desfésurat nici o activitate de la infiintarea sa in Regatul Unit nu are nici un efect asupra dreptului sau de liberd stabilire. Curtea a stabilit c& art. 52 gi art. 58 din Tratat nu permit unui stat membru s& efuze inmatricularea unei sucursale @ unei societati constituite in conformitate cu legislatia unui alt stat membru, in care isi are sediul, dar unde nu desfaisoarA % A se vedea in acest sens: Gyula Fabian, Drept instituional comunitar, Editia a Illa revazula gi adaugité cu refer la tratatul de la Lisabona, Sfera Juridica, Editura Hamangiu, 2010, p. 473. » Cazul nt. C-212/1997, Centros Ltd c. Erhvervs — og Selskabsstyrelsen, Decizia CJE din 9 martiactivitati comercialo, daca sucursala are scopul de a permite societal in cauza sa-si desfagoare intreaga activitate in statul in care se va infiinta aceasta sucursala, ei societati in statul membru in cauza gsi eludand evitind astfel constituirea un normelor privind constituirea societafjlor din statul membru respectiv, mai Totusi, aceasta interpretare a orice masura de natura aplicarea stricte in materie de varsare @ unui capital social minim. nu exclude faptul o& autoritatile primului stat membru pot lu ie cu privire la societatea insdisi, daca este cazul a preveni sau a sancfiona fraudele, fs fie cu privire la In colaborare cu statul membru in care aceasta a fost conslituits, asociatli despre care s-a dovedit c& incearca, in roalitate, prin intermediul constituri unei societati, s& eludeze obligatile pe care le au falgi de creditorii publici sau privati stabilifi pe teritoriul statului membru in cauza. O alla forma de discriminare, care se intalneste si in dreptul care guverneaza fibera circulafie a marfurilor si servicitor, 0 reprezinta impunerea unei cerinte prin care nu se recunose certificarile si calificdrile dobandite tn statul de origine, impunandu-se alte calificari®. .9. Exeeptil de la prineipi Conform art. 51 din TFUE (fost art. 45 din TCE), sunt exceptate de la lor prezentului capitol, in cea ce priveste statul membru interesal, chiar si cu titlu ocazional, exercitarii aplicarea dispozit activitatile care sunt asociate in acest stat, autoritatii publice. Parlamentul European si Consiliul, legislativ’ ordinar’, pot excepta anumite activi prezentului capitol. Curtea a decis in cauza C-306/89 (,Comisia c. Grecia’) c& profesia de avocat nu poate fi rezervata cetdfenilor unui stat membru, din moment ce activitatile dofinitorii ale acestei profesii nu pot fi considerate ca participare la exercitarea autoritati de stat". In aceasta cauza, Curtea de Justifie a stabilit ca, activitatea de i hotirand in conformitate cu procedura ti de la aplicarea dispozitiilor expert judiciar nu presupune exercitiul autoritatii de sta jin cauza 405/01 (,Colegio de Oficiales de la Marina Mercante Espafiola"), Curtea de Justitie prevede, 4 dreptul spaniol, confera capitanilor si secunzilor navelor comerciale sub pavilion spaniol, pe de o parte, prerogative legate de mentinerea securitatii si exercitiul atributillor de politie, in special in cazul unui pericol a bord, si, pe de alla parte, atributii in materie notariala gi de stare civild, care nu se 1999, Culegerea 1999, p. | - 1459, © Cauza C - 171/02 Comisia c. Portugalia (2004] ECR | - 5645. + Gauza C-306/89, Comisia c. Grecia, [1991] ECR 1-58 * se vedea de asemenea si C-2/74 Reyners, [1974] ECR 765, pot. 51/53. 45,explicd exclusiv prin necesitatile impuse de comanda navel. Astfel de functii constituie 0 participare la exercifiul autorita{ii publice in scopul salvgardari intereselor generale ale statului pavilionului.” jin cauza 260/97, (,Unibank A/S c. Flemming G. Christensen’), Curtea de Justitie a stabilit urmétoarele: “Din momentul procedarii la executarea actelor prevazute la art. 50 din conventia de la Bruxelles in conditii identice executarii hotararilor judecatoresti, caracterul autentic al actelor trebuie s& fie stabilit intr-o maniera incontestabila, asifel incat jurisdictia statului parat este in masurai a se raporia la autenticitatea acestora™. In aceeasi cauz4, avocatul general La Pergola preciza urmétoarele: ,Jinand cont de consecintele care decurg din calificarea unui act ca ,act autentic’, trebuie definita cu circumspectie nofiunea examinata. In fapt, actul autentic este asimilat hot&rarilor judecdtoresti. lar aceasti asimilare este justificata doar in masura in care actul autentic rezultd din activitatea intelectuala gi de interpretare a unui ofifer public, ceea ce inseamna — chiar dacd de manier% indirect sau in scop de documentare — c& el emand in virtutea autoritatii publice*™. Curtea de Justifie a retinut aceasta concluzie. Activitatea notarului de a emite acte autentice, cu fort probanta superioara si caracter executoriu constituie intocmai prerogative de autoritate public’ speciale de drept comun, participand in acest fel in mod direct si specific la exercitiul autoritafi Publice. Actele autentice se impun in fafa judecatorului, iar controlul de legalitate efectuat de notar se impune partilor, In cauza 2/74 care a dat nastere hotdrarii Reyners, avocatul general Mayras a evocat, in special, prerogativele speciale de drept comun, atribufila de autoritate Publica si atribufile de coercitie. Curtea nu a refinut aceasta definitie gi nici pe cea a Comisiei Europene. De fapt, Curtea de Justilie nu a definit pana in prezent notiunea de autoritate public’. Conform art. 52 (fost art. 46 din TCE), prevederile prezentului capitol si masurile adoptate in temeiul acestuia nu aduc atingere aplicarii actelor cu putere de lege $i actelor administrative care prevad un regim special pentru resortisanti’straini din motive de ordine publica, sigurant’ publica si sdnatate publica. Parlamentul European si Consiliul, hot&rdnd in conformitate cu procedura legislativa ordinara, adopt directive privind coordonarea dispozifilor menfionate anterior. ~~ [8.10. Clauze de salvgardare * Cauza C-405/01, Colegio de Oticiales de la Marina Mercante Espaiiola, hotdrarea CJCE din 30 septembrie 2003, [2003] ECR 1-10391,, pot. 42 “ Cauza 260/97, Unibank A/S c. Flemming G. Christensen, [1999] ECR 1.3717, pet. 15. 46Clauzele de salvgardare de la art. 346 (fost 296 TCE) si 347 (fost 297 TCE) din TFUE pot sa fie invocate si in materia liberei circulatii a persoanelor. Articolul 346 TFUE prevede posibilitatea unor clauze de salvgardare, motivate de interese de securitate national: nici un stat membru nu va fi obligat s& furnizeze informatii a c&ror dezvaluire ar fi contrara intereselor esntiale ale sigurantei sale (art. 346 alin. (1) pet. a); orice stat membru poate lua mésuri pentru protejarea intereselor legate de productia sau comertul cu arme, munitii gi materiale de razboi (art. 346 alin. (1) pet. b); lar conform art. 347 (fost art. 297 TCE) din TFUE ,Statele membre se consulté in vederea adoptaril in comun a dispozitilor necesare pentru a evita ca functionarea piefei comune sé fie afectata de masurile la care un stat membru poate fi obligat sd le adopte in caz de probleme interne grave care aduc atingere ordinii publice, in caz de rizboi sau de tensiune intemationalé grava care constituie 0 amenintare de rézboi ori pentru a face fafa angajamentelor contraciate de acesta in vederea mentineril pacii si securitafii sociale”. Articolele 346 si 347 din TFUE permit derogari de la princi caracterizeazA piafa interna privitor la aspecte legate de securitatea si apararea care nationala a statelor membre. (3.11. Explicatii privind termenii uzitati « Libera circulafie a persoanelor — are ca temei juridic articolul 21 din TFUE (jost art 16 din TCE gi fost art. 8a din TCE): *Orice cetatean al Uniunil are dreptul de libera circulatie gi gedere pe teritoriul statelor membre, sub rezerva limitdrilor si conditilor prevazute de tratate si de dispozitile adoptate in vede- rea aplicairii acestora’. « [Lucratorul } orice persoand care efectueazé pentru altul si sub Indrumarea acestuia, o muneé real si autenticd, pentru care va fi platit, Dreptul de stabilire } are ca temei juridic art. 49 din TFUE (fost art. 43 din TCE gi fost art. 52 din TCEE). Astfel, conform alin. (1), “In conformitate cu dispozitiile care urmeaza, sunt interzise restrictiile privind libertatea de sta- bilire a resortisantilor unui stat membru pe teritoriul altui stat membru. Aceasta interdictie vizeaza gi restrictile privind infiintarea de agentli, sucursale sau fili- 5 Gauza 260/97, Unibank AVS e. Flemming G. Christensen, [1999] EGA 9717, pot. 7. 47nilesie Lumaioerele corcitar aru sul la activit&ti inclependenta adiministrarca inireprinderilor gi, in special, a so 54 al doilea paragrat, in condijile definite pentru resortisantii proptii de tegista- fia {ari de stabilire, sub rezerva dispozititor capitolului privind capitalurile”. precum gi constituires i ‘Alor in infelesul articolufui 3.12. TEMA: Identiticati gi comentali principalele deosebiti intre dreptul de libers circulatie a lucréitorilor si libertatea de stabilire, 3.13. intrebari, exercitii, aplicatii Definiti conceptul de ,lucrator”. Identificati conditile necesare pentru dobndirea calitati de ,\ucrtor”. Identiicafi drepturile lucratorilor stabilte de Directiva 2004/38/CE a Parlamen- tului European si a Consiliului din 29 aprilic 2004. Detaliali prevederile ,Dreptului de gedere” stabilite de: dispozitile Directive! 2004/38/CE, 5. Precizati in ce condi se poate objine permisul de sodere si care sunt per- soanele care-| pot obfine. 6. Preciza{i care sunt condi eee > care se poate obtine dreptul de gedere perma- 7. {dentiicati motivele pentru care se poate restrange dreptul de intrare gi drep- tul de gedere, conform Directivei 2004/38/CE. 8. Precizali ce este libertatea de stabilre si ce presupune. 9. Identificati care sunt exceptiile de la dreptul de stabilire, 10.Definiti societatile conform art. §4 din TFUE. 11.Care a fost solutia Curtii de Justife in cazul Politisrechtbank te Mechelen — Bolgia c. Hans van Lent, din 2 octombrie 2003 ? Argumentati Domnul Van Lent, cetétean belgian detine un automobil inmatriculat_ in peemmbura, unde acesta lucteazsi. Automobilul este cumpéirat in leasing de la 6 firma luxemburgheza. Legislatia belgiana instituie obligatia rezidentilor belgieni de a inmatricula maginile tn Belgia pe numele proprietarului, ceea ce di. Van Lent nu putea face deoarece firma de leasing era inregistrata in Luxembu in urma unui control rutier, autoritile belgiene i-au intentat proces penal domnului Van Lent, Tribunalul belgian @ sosizat Curtea de Justifie in legaitura cu compatibiltatea legislatici belgione cu Principiut liberei circulafii a lucratorilor, consacrat de Tratatul FUE. Dreptul aplicabil in cauza este art. 45 din TFUE (fost art. 39 din TCE) privind libera circulatie a lucratorilor. In motivarea hotararii, Curtea de Justitie precizeaza faptul cf, in absenta unei armonizari' in domeniu, statele membre pot fixa condiile inmatriculari autovehiculelor, cu conditia respectarii dispozitilor tratatului reforitoare la libera crculafie a lucrétorlor. Legislatia belgiana in materie poate descuraja insé, angajarea cetatenilor belgieni in alte state membre. 48,vonahyi salaviat 6 rm piiuesie vine fs achid F. Dropiul fa liberd stabitire poate si ok a. doar cu tillu principal fb. doar cu titlu secundar c. alt cu titlu secundar, ot si ou tity principal 8. Conform dispozililor art. 2 din Directiva 2004/38/CE, prin *membru de fa- milia” se infelege: a. soful, dar numai daca este de sex diferit decat cel care detine cetatenia Uniunii, céisatoria dintre persoane de acelasi sex nefiind re- cunoscuta de legislatia UE descendentii care au depasit varsta de 21 de ani partenerul cu care persoana ce are cetatenia UE a contractat un part- eneriat inregistrat, in temeiul legislatiei unui stat membru, daca potrivit legislatiei statului membru gazda parteneriatele inregistrate sunt con- siderate drept echivalente casatoriei 9. Calitatea de membru de familie este conditionata de: a. cetétenia unui stat membru al Uniunii b. cetéitenia unui stat membru al Spatiului Schengen @ scopul reunirii familie’ persoanei ce define cetatenia Uniunii in propria fara 10.Omisiunea de a solicita eliberarea unui permis de sedere: @ se sanctioneaza cu expulzarea persoanei in cauza ’b. poate face persoana respectiva pasibil de sanofiuni nediscriminatorii 3i proportionale neazi cu amenda, dar aceasta nu trebuie s& fie supusa 11.Persoana ce are cetifenia UE dobandeste un drept de sedere permanent in statul de primire: a. dupa un an de sedere permanent “By dupa cinci ani de sedere permanent “€. dupa zece ani de sedere intrerupta. 12.Curtea de Justifie a statuat cd persoanele juridice se pot prevala de libera circulatie: a) daca desfasoara o activitate real pe teritoriul unui stat membru b. daca sunt constituie in conformitate cu legislafia unui stat membru si au sediul social si isi desfsoara activitatea in cadrul Uniunii c. indiferent unde igi destagoara activitatea 13.Conform art. 54 TFUE, entitatile care invoca reglementarile legale ale Uni- Ani trebuie: a. s€ fie constituite in conformitate cu legea unui stat b. 84 aiba sediu! social in interiorul Uniunii 503.15, Bibliagrafie 1. Gyula Fabian, Drept institutional comunitar, Edifia a It Gu referiri la Tratatul de la Lisabona, Editura Hamangiu, 2010; 2. Paul Craig, Grdinne de Burca, Dreptul Uniunii Europene, Comentarii, Jurisprudenta si doctrina, Editia a 1V-a, Drept comunitar, setie coordonat’ de Beatrice Andregan-Grigoriu si Tudorel Stefan, Bucuresti, Editura Hamangiu, 2009; 3. Cristian Gheorghe, Drept comercial european, Editura C.H. Beck, Bucuresti, 2009; 4. Tudorel Stefan, Beatrice Andregan-Grigoriu, Drept comunitar, Bucuresti, Edi- tura C.H, Beck, Bucuresti, 2007; 5. Augustin Fuerea, Drept comunitar al afacerilor, edijia a ll-a, revazuté si adaugita, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2006; 6. Tudorel Stefan, Introducer in dreptul comunitar, Bucuresti, Editura C.H. Beck, 2006; 7. Sergiu Deleanu, Drept comunitar al afacerilor, Editura Servo-Sat, Arad, 2002; 8. Jurisprudenfa istoricd a instanfelor comunitare, Culegere de rezumate, Volumul Il, Institutul European din Romania, Bucuresti, 2009; 9. Daniela Ivan, Hotérari recente si consacrato ale Curtii de Justitie a Comunita- {ilor Europene, Editura C.H. Beck, Bucuresti, 2007; 10.Georgiana Tudor, Dragos Catalin, Jurisprudenta CCE. Libertatea de a presta servicii. Libera circulatie a persoanelor si dreptul de stabilire. Politica sociala. Jurisdictia comunitaré, Volumul I, Editura C.H. Beck, Bucuresti, 2006; 11.Institutul European din Roménia, GHID STILISTIC de traducere in limba romana pentru uzul traducdtorilor acquis-ului itar, edifia a V-a, revazuta ~3i adaugita, Bucuresti, 2008; 12.Beatrice Andresan-Grigoriu si Tudorel Stefan, Tratatele Uniunii Europene, Versiune oficial consolidata, Editura Hamangiu, 2010.TEMA II LIBERA CIRCULATIE A MARFURILOR Cuprins: 2.1. Precizari prealabile 2.2. Legislatia relevant pentru libera circulatie a marfurilor 2.2.1, Surse primare 2.2.2. Legislatia secundara 2.2.3. Jurisprudenta selectiva 2.3. Uniunea vamala si barierele fiscale. Tariful vamal comun 2.4, Interzicerea taxelor vamale si a taxelor cu efect echivalent la nivelul Uniunil Eu- ropene 2.5. Interzicerea restrictillor cantitative si a mAsurilor cu efect echivalent la nivelul Uniunii Europene 2.6. Impozitul intern 2.7. Exceptii de la principiul liberei ciroulafii a marfurilor 2.7.1. Exceptiile reglementate de art. 36 din Tratatul privind functionarea Uni- unii Europene 2.7.2. Exceptille jurisprudentiale 2.7.3. Condifile in care pot sa fie invocate exceptille legale sau jurispruden- fale 2.8. Regula ratiunii. Exceptille prevazute in art. 36 din TFUE 2.9. Clauze de salvgardare 2.10. Imputarea actiunilor privatilor 2.11. Monopolurile de stat cu caracter comercial 2.12.Explicatii privind termenii uzitati 2.13, TEMA 2.14. intrebari, exercitii, aplicatii 2.15. Rezolvati urmatoarele teste grila 2.16. Bibliografie 2.1, Precizari prealabile a marfurilor este cea mai influenta, din punctul de vedere al impactului asupra vietii cetfenilor din Uniunea European | Prevederile legale privitoare la libera circulatie a marfurilor sunt cuprinse in principiu in Partea a treia, ,Politicile $i actiunile inteme ale Uniuni’, Titlul ll, ,Libera circulatie a marfurilor’ din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene. Temeiul juridic al liberei circulatii a mérfurilor il constituie, in principal, dispozitiile art. 28 - 37 din TFUE. 1A ge vedea in acest sens: Tudorel Stefan, Introducere in dreptul comunitar, Bucuresti, Editura CH. Beck, 2006, p. 100nsamblul schimburilor de marfuri gi cai i iniune vamala care reglementea: interzicerea, intre statele membre, a taxelor vamale la import si la export $i a oricdror taxe cu efect echivalent, precum gi adoptarea unui tarif vamal comun in relatillor cu tari terte’, Conform alin. (2) al aceluiasi articol ,Dispozitiile articolului 30 si ale capitolutui 3 din prezentul titlu se aplicé produselor originare din statele membre, precum gi produselor care provin din fri terfe care se afid in libera circulatie in statele membre”. Unele dispozitii care reglementeaza aceast materie, precum’ reglementarile legale referitoare la impozitele interne, nu au fost incluse in Titlul Il, aparand in continutul art. 110 (fost art. 90 TCE) din TFUE, Titlul Vil, »Norme comune privind concurenta, impozitarea gi armonizarea legislativa”, Capitolul 2, ,Dispozifi scale”. Conform art 170 din TFUE: ,Nici un stat membru nu aplicd, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interme de orice natura mai mari decét cele care se aplica, direct sau indirect, produselor nationale similare. De asemenea, nici un stat membru nw aplicé produselor altor state membre impozite interme de natura sé protejeze indirect alte sectoare de productie’ Principiul libertafii de circulatie se aplicd atét produselor care provin din statele membre, c&t i produselor aflate pe teritoriul Uniunii dar care au fost importate tn mod legal dintr-un stat din afara Uniunil. In momentul importului initial, aceste produse au suportat taxele vamale aferente conform politic tarifare comune si formalitatilor administrative, ice gi de igiend coresnunzatoare legislatiei UE. Ca urmare a indepliniri’ acestor formalitati, produsele primese ,creptul la libers circulafie” in cadrul UE”. Pentru a localiza teritorial spatiul de liberd circulatie a marfurilor trebuie s& finem cont de: « Spatiul piefei inteme format din tetiteriul celor 27 de state membre in UE, side * Spatiul Uniunii Economice si Monetare care cuprinde teritoriul statelor membre in UE care au introdus moneda unica EURO (Austria, Belgia, Cipru, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Ilanday-talia; ‘Luxemburg, Malta, Olanda, Portugalia, Spania, Slovenia si Slovacia)” ? A se vedea In acest sens: Tudorel Stefan, Introducere in dreptul comunitar, Bucuresti, Editura C.H Beck, 2006, p. 101 *'A se vedea In acest sens: Gyula Fabian, Drept institutional comuniter, Editia a Ill-a revazuta si adugitd cu refer la tratatul de la Lisabona, Sfera Juridic3, 2008, p. 455.[Mal existd si o alta categorie, a statelor terte care la _randul lor au _introd us cunt statele nemembre in care euro se afld in Zona euro a fost creat in 1999 de unsprezece tari, la care s-a alturat Grecia in 2004, Slovenia in-2007; Cipru-gi Malta in 2008, Slovacia in 2009. Estonia a primit aprobarea de a adera la zona incepand de la 1 lanuarie 2011 Referitor la conceptul de marfa, acesta nu a fost definit in tratate, dar potrivit teoriei de specialitate si jurisprudentei marfurile sunt produse evaluabile in bani si susceptibile, ca atare si formeze oblectul tranzactillor comerciale Aceasté de- finitie inglobeazé nu numai produsele industriale, ci gi produsele agricole, operele de arta, deseurile réfolosibile, energia solara (desi nu este un bun corporal) sau elec- tricitatea Fiind una din primele defini critici, cea ce a determinat Curtea s& aducd mai multe preoizari: 1) imaterialitatea unui bun nu reprezint& un obstacol in calificarea sa drept marfa (cazul operelor literare, filmelor si suporturilor sonore); 2) curentul electric, gazul metan si produsele petroliere reprezinta marfuri in sensul dreptului comunitar, desi sistemele si retelele de distributie ale acestora con- oferite de Curtea de Justitie, a atras numeroase stituie servici; 3) deseurile, indiferent c& sunt sau nu reciclabile, reprezinta marfuri. Intr-o it tea titi cizat c&: " degeurile destinate eliminarii intr in notiunea de “produse". in sensul articolului 20 TCE.* Intr-adevar, chiar daca sunt lipsite de valoare comercial intrinsec4, acestea pot totusi determina tranzactii comerciale referitoare la eliminarea sau la depozitarea acestora; 4) tratatul admite c& anumite marfuri pot fi supuse unor dispozitii nationale mai restrictive (armele gi materialele de razboi, monedele care pot constitui obiecte de arta sau mijloace de schimb)*. ln privinta originii unui produs, Curtea de Justitie a précizat c& "o marfa este originara in tara in care a suferit ultima sa prelucrare substantialé economic justif- cata, efectuata intr-o intreprindere echipata in acest sens, si care prelucrare a dus la fabricarea unui nou produs sau reprezenténd un stadiu de fabricatie important’, ).Caracterul imprecis al definitiel a dus la numeroase Iitigii, Curtea find se- sizaté,_in_mai_multe randuri, adesea la initiativa operatorilor (importatori sau intre- prinderi care se ocupa cu asamblarea mai multor piese spre formarea unui produs), * Cazul C-2/90, Comisia c. Belgia, Culegere 1992, p, T-4431 ° "Nu constituie mairfuri mijloacele de plata, banil falsi, narcoticele si stupefiantele care circuld In afara sistemului legal’. A se vedea In acest sens: Cauza C-7/78, Thompson, Culegere 1979, p. 2247.care: 1) fie revendicau natura produselor ca apartinand Uniunii Europene; 2) fie incercau prin implementarea in {ari terle (altele decat fara lor de origine) 8A scape de anumite reglementéri ale UE sau s8 beneficieze de favorurile oferite de Uniune. De aceea, Curtea a dezvoltat o important jurisprudenta mai multe reguli 1. originea unui produs trebuie cdutaté pornind de la ultima modificare substan- fiala, care @ afectat calitatile obiective ale produsului pentru a obtine un nou si original produs, oeea ce inseamna co simpli-operatie ce vizeaz’ doar prezentarea produsului nu éste suficienta; 2. nu este exclus ca o operatic de asamblare s& dea nastere unui produs nou, dar trebuie ca aceasta operatie sa constituie un stadiu de productie determi- nant care s& confere marfurilor calitéti specifice (rezulta cd nu poate fi luata in considerare simpla operatie de asamblare a unor piese)®. Conceptul de mérfuri a fost definit de catre Curtea de Justitie in Cauza nr. 7/68, Prin Legea nr. 1089 din 1 iunie ind protectia obiectelor de interes artistic_sau_istoric, Republica _ttaliana_a_prevazut_mai_multe_conditii_In_cazul exportulul acestor bunuri, printre care existenta unei licente de export, dreptul de preemtiune al statului la dobandirea acest anumite cazuri, precum si perceperea de céitre stat a unei taxe progresi in functie de valoarea bunului respectiv. Comisia a considerat taxa ca ilegala si, incepand cu luna ianuarie 1960 a solicitat Republicii Italiene eliminarea acestei taxe in raporturile cu celelalte state membre pana la sfargitul primei perioade de tranzitie, inainte de 1 ianuarie 1962. Comisia a introdus o actiune in fata Curtii de Justitie cu motivarea ca taxa respectiva are aceleasi efecte cu drepturile vamale la export, interzise de Tratatul CEE si ca reprezinta o incalcare a liberei circulatii a marfurilor. Comisia a mai considerat c& bunurile cu caracter artistic, istoric, arheologic sau etnografic care fac obiectul legii italiene intra sub incidenta dispozitiilor referitoare la uniunea vamala. \ltalia sa aparat sustinand c bunurile respective nu pot fi considerate drept ‘marfuri; Statul italian a sustinut ca taxa respectiva are rolul de a asigura protectia Patrimoniului artistic, istoric si arheologic existent pe teritoriul national si nu are ‘caracter fiscal, ver veniturile aduse de aceasta la buget fiind nesemnificativey din care au rezultat turopéen, Jupiter, Paris, 1990, p ° A se vedea in acest sens: Alfonso Mattera, Le marché uniqu 353 Cazul nr. 7168, Comisiaiitalia, (1968), Rec. p. 617LRespingand argumentele Italiei, Curtea a aratat c&, se considera taxe cu efect echivalent cu cel al drepturilor vamale orice taxe care, afectand preful unei marti exportate, au acelasi efect restrictiv asupra liberei circulatii ca cel al unui drept _vamal. Instanta comunitara a apreciat ca taxa in litigiu este interzis& de dispozitiile Tratatului CEE, deoarece sarcina pecuniaré pe care o impune asupra.pretului bunurilor de interes artistic sau istoric constituie un obstacol In calea exportului acestora. [Curtea, de Justitie in aceasta cauza a definit ,marfurile” ca find produse care pot fi valorificate in bani si care pot forma obiectul unor tranzaofii comerciale; mai uunurile respective aveau valoare monetara, flind subiectul unor alia gi-a incdlcat obligatile ce Ti incumba din dispozifiile mult a considerat 6 bun tranzactii comerciale si cd It Tratatului CEE, Conform art. 63 din TFUE transferul bancnotele si al monedelor este supus regulilor de la circulatia capitalului. | Monedele vechi de aur constituie bunuri, deoarece nu sunt mijloace obisnuite de plata iar_mijloacele de platé nu_sunt-considerate drept marfuri care intra sub_ incidenta_articolelor referitoare la libera_circulatie_a_méarfurilor_si_la_eliminarea restricfilor cantitative gi a oriodror masuri cu efect echivalent®, — in functie de provenienta lor, marfurile se pot clasifica in: 1, MArfuri care provin din statele membre. Conditia este ca cel putin ultima prelucrare importanta din punct de vedere economic sa fi fost facut in comunitate. 2. Marfuri care provin din statele terte. Acestea sunt marfurile care circula liber in spatiul Uniunii dupa ce s-au indeplinit toate formaiitatile legale si s-au platit taxele vamale aferente’, 2.3. Uniunea vamala si barierele fiscale, Tariful vamal comun Deoarece trat lefinit in mod spécial nici piata comuna nici piata interna, doctrina a incercat sa le defineasca drept locul de intalnire al cererii si ofertei din toate statele re, far _discriminare pe baz& ie sau. dupa caz, nationalitate ori distorsionari ale concurentei'? Datorita acestei generalizari sunt foarte putine activitatile economice ale unui stat care 88 scape influente’ liberei circulatii a marfurilor. * Cauza 7/78, Regina c. Ernest George Thompson, Brian Albert Johnson and Colin Alex Norman Woodiwiss, [1978], ECR 2247, ° A se vedea in acest sens: Gyula Fabién, Drept institutional comuniter, Editia a lla revazuta gi adaugité cu referir la Tratatul de la Lisabona, Sfera Juridica, Editura Hamangiu, 2010 p. 456 "Ase vedea In acest sens: Tudorel Stefan, Beatrice Andregan-Grigoriu, Drept comunitar, Bucuresti{Libera circulatie a méarfurilor poate fi realizata prin infiintarea uniunii vamale_gi prin inléturarea tuturor restrictilor cantitative la import si la exportin mod subsidiar Se cere i reformarea, transformarea monopolurilor comerciale statale Won vamala a fost constituita la data la 1 iulie 1968 de catre primele sase Uniunea vamald a fost realizaté In cadrul perioadei de tranzife prevazuta pana la sfarsitul anului 1992, Conform dispozitilor art. 28 aliniatul (1) din Tratatul FUE ,Uniunea este aleétuité dintr-o_uniune_vamala_care_reglementeazé_ansamblul_schimburilor de métutl scare implica interzicerea, Intro statele membre, a taxelor vamale la import si la export $i a oricdror taxe cu efect echivalent, precum $i adoptarea unui tarif vamal comun in relatile cu far terte", Aliniatul (2) al aceluiagi articol prevede urmatoarele ,Dispoziflle articolului 30 si ale capitolului 3 din prezentul titlu se aplicé produselor originare din statele membre, precum si produselor care provin din {ari terfe care se aff in liberd circulatie in statele membre”. Observam cé alineatul (1) se refera la uniunea vamala iar alineatul (2) se strictile cantitative (referirea se face prin raportare la articolul 30 si la capitolul Il). Dispozitile acestui titlu se aplic’ produselor originare din statele membre si produselor care provin din tari terte care se aflé in liber circulatie in statele membre (Se afl in aceasta situatie produsele pentru care au fost indeplinite formalitatile de import si au fost percepute in statul membru respectiv taxele vamale.si taxele cu lent exigibile si dacd nu au ben acestor taxe-siimpuneri). » Articolul 30 din TFUE (fost articol 25 TCE si fost articol 12 TCEE) se refera tn prezent la orice taxe vamale sau taxe cu efect echivalent, indiferent daca acestea privesc importurile sau exporturile, fara a se face distinctie tn functie de momentul in 3 impuse aceste taxe. — in dispozifile Tratatului FUE rezulté c& Uniunea vamala care au fost Observém ca implica: a) adoptarea unui tarif vamal in relatile cu {ari terte; b) interzicerea, in relatille dintre statele membre, a taxelor vamale la import si la export gi a oricaror taxe cu efect echivalent acestor taxe vamale. (Uniunea vamala implica si adoptarea unui tarif vamal comun in relatile cu {arile terte. materie vamala, Consiliul, la 12 octombrie 1992 a adoptat Regulamentul nr. Editura C.H. Beck, 2007, p.323.2913 care a instituit codul vamal comunitar, cod ce a fost complet ie Comisie Reguiamentul 2913/32 a fost ‘abrogat de ci catre Regulamentul (CE) nr, ~ 450/2008 “al Parlamentului European si al Consiliului din 23 aprilie 2008 de stabilire a Codului ir (Cadul vamal modernizat). Codul vamal_comunite ale plicable mérfurilor itroduse sau scoase de p: si procedurile 9} riul_ vamal al Comunitatil. 2.4, Interzicerea taxelor vamale si a taxelor cu efect echivalent la nivelul Uniunii Europene Taxele vamale sunt acele taxe care sunt percepute de stat la iesirea sau intrarea in faré a unor mérfuri gi care nu sunt percepute in cazul produselor echivalente din productia intema. Datorité faptului c& Tratatul de la Roma nu definea conceptul de taxe cu efect echivalent, acest rol i-a revenit Curtii de Justitie care a stabilt ca orice taxa ,oricum este denumita $i oricare ar fi modalitatea de aplicare care, daca se aplica in mod specific unui produs importat dint-un stat membru in defavoarea produselor similare autohtone, prin alterarea prefului, are acelasi efect asupra liberei circulafii a méirfurilor ca i taxele vamale poate fi considerata taxa cu efect echivalent’. Taxa cu efect echivalent este orice obligatie pecuniara indiferent de marimea, destinatia si modul sau de aplicare, care nu este o tax& vamala in sensul-strict al cuvantului si care este impusa in mod unilateral asupra mérfurilor pentru simplul motiv c& acestea traverseaza o frontiera-si care are ca-efect scumpitea ‘acestor mérfuri fata de-cele autohtone"'. \O prima definitie a taxei ou efect echivalent este oferité de Curtea de Justitie (in anul 1962)” care stabileste c& aceasta reprezinta "un drept unilateral impus, in momentul importului, fie ulterior gi Gare loveste in mod specific produsul importat, prin excluderea produsului national similar si care prin rezultatul asupra liberei circu- latii a produselor realizeaz aceeasi incident ca un drept vamal “Th anul 1968, Curtea de Justifie a sanctionat statul italian in cauza 7/68 — Cazul Arta Italiana si a stabilit cé taxa in cauza constituie 0 taxé.cu-efect-echivalent unui drept vamal la export iar ca urmare aceasta trebuie eliminata. Italia, in calitate de parata a contestat calificarea data taxei, de taxé cu efect echivalent cu motivatia " A se vedea in acest sens: Gyula Fabian, Drept institutional comunitar, Editia a Illa revazuta si scounis cu referiri la Tratatul de ia Lisabona, Stera Juridica, Editura Hamangiu, 2010, p. 456, * CCE, Comisia ¢. Luxemburg si Belgia, 14 decembrie 1962, dos. 2 si b/1962 In Rec., p. 813, caz cunoscut si sub denumirea de ,Turta dulce”c& taxa nu are o natura fiscala si c& aduce o contributie nesemnificativa la bugetul statului, Curtea a respins arqumentele Italiei considerand taxa ca ilegala Curtea de Justitie a confirmat si in alte cauze importanta pe care o acorda efectului taxei si nu soopului sau. Un an mai tarziu, in 1969'° Curtea_confirma importanta acordata_efectului taxei,jIn cauzele Cauzele 2 si 3/69 Curtea examinand legalitatea_unei norme bel- giene care impunea ca 0,33% din valoarea diamantelor importate s8 fie platite ntr- trezoreria statulul este vorba de o taxa cu efect echivalent unei taxe vamale pentru c& este impusa asupra bunurilor cu ocazia faptului c& acestea traverseaza o fron— tiera de stat”. — Nu toate taxele impuse in relatiile de import-export dintre statele membre sunt considerate taxe cu efect echivalent celor vamale. Curtea‘de Justitie-a intervenit cu anumite clarificéri in deciziile sale, considerand ca exista situatii in care aplicarea acestor taxe este permisa. Astfel, nu_vor fi considerate taxe avand efect echivalent celor vamale urmatoarele categorii de taxe: i >taxele care fac parte din sistemul general national de taxe ale unui stat stat membru in conditille in care acestea sunt aplicate fara discriminare tuturor marfurilor fie ele indigene sau straine (TVA, cu conditia sd nu se plateasca in doua tari diferite); >taxele ce constituie contravaloarea unor servicii efectuate atunci cand valoarea taxei este proportionalé cu serviciul respectiv (trebuie sA existe o contraprestatie); >taxele stabilite de actele normative comunitare pentru anumite servic dar numai in anumite conditii care trebuie indeplinite cumulativ'*: « valoarea taxelor s4 nu depageasca valoarea serviciilor; © méasurile de verificare si taxare trebuie s& fie uniforme gi obligatorii pe fectuate, + taxele s& fie stabilte in interesul general al Uniunii fe de naturd sa stimuleze libera circulatie a marfurior. © serviciul asigurat s ™ Cauzele 2 $i 3/69 Social Fonds voor de Diamantarbeiders c. SA Ch, Brachfeld & Sons [1969], ECR 211 “A se vedea in acest sens: Gyula Fabién, Drept institutional comunitar, Editia a Ill-a revazuta si adaugité cu referir la Tratatul de la Lisabona, Sfera Juridica, Editura Hamanglu, 2010, p. 457.2.5. Interzicerea restrictiilor cantitative $i a masurilor cu efect echivalent la nivelul Uniunii Europene Pe = anes a vamale si taxele cu efect echivalent, sunt interzise cantitativ importul sau 1 xpotul inclusiv prin masuri cu efect echivalent. Conform art. 34 din TFUE (fostul art. 28 din TCE) ,intre statele membre sunt interzise restrictiile cantitative la import, precum si orice masuri cu efect echivalent”. Art. 35 cuprinde prevederi similare referitoare la export, in timp ce art. 36 prevede exceptille de la aceasta regulé, situatile in care unui stat Ii este permis s& impuné restrictii asupra liberei circulatii a marfuri \Notiunea de restrictii cantitative a fost fA de catre Curtea de Justitie in cauza 2/73, Riseria Luigi Geddo c. Ente Nazionale Risi’® ca desemnand ,masuri_ care duc lao | in tranzit, dupa caz’, Masurile cu efect echivalent restrictiilor cantitative au fost mai dificil de definit. Comisia gi Curtea de Justitie au adoptat o acceptiune larga acestei nofiuni. - ,Orice reglementare comercial a | statelor me membre, susceptibila de impiedicarea directé sau _indirecta, actuala_sau_potentialé a_comertului_intracomunitar, este considerata ca masura cu efect echivalent restrictillor cantitative’®; - ,Sunt considerate masuri cu efect echivalent toate regulile comerciale implementate de statele membre ale Comunitafii care au finalitatea de a impiedica direct sau indirect, actual sau potential comertul comunitar”. In speta, situatia de fapt este urmatoarea: (Tribunalul de premiére instance din Bruxelles a adresat in temeiul art. 177 din Tratatul CEE, doua intrebari, Prin prima intrebare, se cerea sa se rspunda dacd o dispozitie nationalé care interzice importul unei marfi cu denumire de origine, atunci cand marfa nu este insofité de un document oficial eliberat de guvernul statulul exportator, constitule © masura cu efect echivalent restrictilor cantitative. ~—Tnlfebatea tespectiva a fost formulata in cadrul unui litigiu penal,’ tn'Belgia, litigiu in care Dassonville avea calitatea de inculpat. Dassonville. impérta-unot.de ‘Scotch whisky din Franta tn Belgia, faré a poseda certificatul din partea autoritatilor britanice. Masura respectiva luata de autoritatile belgiene s-a considerat a fi de obstructionare a liberei circulatii a marfurllor, decarece firma francez4 nu era importator direct, Dassonville s-a aparat sustinand, c& norma belgiana este o * Cauza 2173 Gedo c. Ente Nazionale Risi [1973], ECR 865, © Cauza 8/74 Procureur du Roi c, Dassonville [1974], Culegere, p. 837masura cu efect echivalent restrictiilor cantitative. Dreptul belgian prevedea oA mérfurile care purtau_o denumire de puteau fi importate numai daca erau insofite de un certificat din partea guvem! de export,.care.s.ateste.dreptul acestora.de.a purta denumirea respectiva. in cauza de fata, certificatul ar fi fost foarte dificil de obtinut pentru marfa care era deja fn libera circulatie in Franta, Dassonville nefiind un importator direct din statul producator. (Curtea de Justitie a hotérat & .Sollcitarea de catre un stat membru a unui certificat_ de autenticitate care este mai dificil de obfinut de catre importatorit unui produs autentic care a fost pus in liberd circulatie in ‘mod legal intr-un alt stat membru, decat de cétre importatoril aceluiasi produs de proven § directa din tara de origine, constitule_o masuré cu _efect echivalent unei restrict cantitative, incompatibila cu Tratatul”.) Prin decizia adoptata tn cazul KECK" Curtea de Justitie a revenit asupra propriei sale jurisprudente gi a restréns cémpul de aplicare a dispozitiilor articolului 28 TCE (actualul art. 34 din TFUE). Curtea, pronuntandu-se cu privire la intrebarile care -au fost adresate de c&tre Tribunalul de Grande Instance din Strasbourg, prin dou hotarari din 27 iunie 1991, a hotarat c&: ,Articolul 30 din Tratatul CEE (actualul art. 34 din TFUE) trebuie interpretat in sensul c& nu se aplica legislafiei unui stat membru care interzice in general revanzarea in pierdere”. CJE prin aceasta solutie a restréns aplicarea ,,Formulei-Dassonville” stabilita in jurisprudenta sa precedent 2.6. Impozitul intern Nu constituie ta%& .cu-efect echivalent impozitul intem, care se aplica in conformitate cu art: 110 ~ 113 din TFUE Prevederile art.-110 alin, 4 (fostul art. 90 TCE) din TFUE interzic discriminarea__ fiscal intre produsele importate si cele provenind de pe piata interna si care sunt de natura similar, lar, prevederile alin. (2), interzic regimurile de protectie impotriva produselor concurente, ca parte constitutiva dinte-un sistem general de impozite percepute in cazul produselor importate si a celor care provin de pe piata interna, Diferenta dintre taxa cu efect echivalent unei taxe vamale si impozitarea pe plan intern este determinata de perceperea primei taxe ca urmare a faptului c& produsul traverseaz granita. Taxa cu efect echivalent unei taxe vamale are un caracter ilicit, fiind un obstacol in calea liberei circulatii a mérfurlor, pe cand o prevedere " Decizia CJE din 24.11.1993,, cazurile nr. 267, 268/1991 ,,Proces penal impotriva lui Berard Keck si David Mithouard’, Culegerea nr. 1993, p. 1-6097, 10referitoare la taxarea interna este ilicita in masura in care este discriminatorie si protectiva’®, in cazul in care un stat membru a impus sau a aprobat o taxa care nu este compatibila cu dispozitile comunitare, statul respectiv va fi obligat sa restituie taxa perceputa in aceste conditii —sromnnate Dispozitile art. 111 din TFUE (fost art. 91 din TCE) reglementeaza obligatia dreptului comunitar, de restituire a taxelor Principiul general este acela cd statele membre trebuie s@ ramburseze taxele percepute in mod nelegal Jurisprudenta CJCE este extrem de bogata in ceea ce priveste impozitul intem si dispozitille art. 110 din TFUE (fost art. 90 din TCE si fost art. 95 din TCE). i cauza 57/65, Curtea de Justitie a stabilit c&, articolul 95 primul paragraf pro- duce efecte directe gi creeaza pentru justitiabili drepturi individuale pe care instantele nationale trebuie sé le protejeze. lar, in cauza 28/67, Curtea a stabilit urmatoarele: ~ articolul 96 primul paragraf produce efecte imediate si creeaza pentru justitiabili din motive de moralitate publica, pentru a impi a incalcarea regulilor morale. Morala_public& justificd interzicerea_importului_de_bu obscene iar statul in cauza trebuie s& adopte masuri care sa Impiedice fabricarea ori comercializarea unor asémenea marfuri pe teritoriul propriu Curtea de Justitie a aprobat interdictia de introducere a unor reviste gi filme porno in Marea Britanie, constatand c& in statul respectiv nu este permis comertul cu astfel de produse - Cauza 34/79 *°, Curtea a concluzionat ci scopul general al legii britanice consta in restrangerea_fabricarii_si_comercializarii_de materiale pornografice, in _cadrul Regatului Unit find interzis comertul cu astfel de méiruri jn cauza nr. 121/85, Curtea de Justitie a dat un raspuns diferit si a concluzionat, cA un stat membru nu poate invoca aceleasi prevederi pentru a impiedica importul de papusi gonflabile cu un pronuntat caracter sexual, in condifile ‘in care’ producerea si comercializarea unor astfel de obiecte, este permis in fara respectiva pentru protectia sanatatii si vietii camenilor. i_indecente sau iin speta, 0 societate - Conegate importa papusi gonflabile In m&rime naturala din Germania in Regatul Unit. Ofiterii vamali au pus mérfurile sub sechestru si mag- istratii au dispus confiscarea acestora. La acuzatiile Conegate c& s-au incalcat dis- pozitile tratatului, CJE a considerat urmatoarele: un stat membru nu poate invoca motive de morala public pentru a interzice importul anumitor marfuri provenind din daugité cu referin la tratatul de la Lisabone, Sfera Juridica, Editura Hamangiu, 2010, p. 453 " Cauza 231/83 Cullet c. Centre Leclerc [1985] ECR 305. ® Cauza 34/79 R. c, Henn si Darby, Decizia CJE din 14.12.1979, [1979], ECR 3796, 12alte state membre, In condifile in care legislatia sa nu cuprinde nici o interdictie de fabricare sau comercializare a acelorasi mérfuri pe teritoriul sau. Curtea de Justitie a judecat diferit cauzele 121/85 -Conegate si 34/79 - Henn&Darby. Astfel, dacéi in cauza 34/79, Curtea a considerat c in Regatul Unit nu exist un comert lit cu astfel de mérfuri porografice care sai justifice fabricarea si comercializarea acestor produse, in cauza 121/85 - Conegate, a ajuns la o concluzie contrara. Se poate concluzia c desi statele membre au dreptul de a stabil si determina Infelesul notiunii de morala publica, totusi nu pot impune standarde mult mai stricte pentru produsele provenind din afaré decat cele aplicate mérfurilor nationale echivalente > pentru protectia sénatatil si a vietii persoanelor, animalelor sau plan- telor (interzicerea introducerii intr-un_anumit teritoriu a unor rase de animale pentru a asigura acuratefea raselor sau a soiurilor autohtone), =~" Desi au existat numeroase cauze in care statele membre au justificat masurile luate pe aceste motive, CJE a examinat cu atentie gi cu refinere aceste sustineri in cauza 40/82, Comisia c. Regatul Unit”, Curlea_de Justitie a considerat interdictia impusa de Regatul Unit de a interzice importurile de «: re din majoritatea_statelor membre cu_motivarea ca masura_se_impune pentru protectia , 62.0 masuré bazaté mai_mult pe | conomice, decat pe considerentele sustinute, > pentru protectia patrimoniului national de valoare istoricd, artisticA sau arheologica (in toate statele civilizate, este interzis exportul obiectelor de patrimoniu national si se instituie drept de preemtiune la cumpararea acestora in favoarea statului). > pentru protectia proprietatii industriale si comerciale. \Aceste interdictii sau restrictii nu trebuie sa constituie nici mijloc de discriminare rar, nici re deghizata in comertul interstatal, in viitor ins& pentru protejarea interesului public nu este exclusa nici admiterea unor masuri discriminatorii, daca in caz contrar nu ar putea fi pastrate traditile dintr-o anumité tard 2.7.2. Exceptille jurisprudentiale O adoua surs& de derogari-rezulté-din jurisprudenta. In cauza Cassis de Dijon’, Curtea de Justitie a decis ca dispozitiile art. 28 TCE (in prezent, art. 34 din TFUE) se pot aplica asupra normelor care nu au caracter discriminatoriu si ca art. 28 TCE, nu are incident asupra restrictor rezonabile ale comertului. Astfel, legislatia nationalé putea in anumite circumstante s introduc cerinte obligatorii in relatiile ® Cauza 40/82 Comisia c. Regatul Unit (1982) ECR 2793. 8comerciale in speta, Curtea a considerat cA reglementarea germana care cerea ca lichiorul francez numit Cassis de Dijon sé aiba un procent minim de alcool nu se putea justifica nici printr-un imperativ de sAndtate public’, nici prin grija pentru snatatea consumatorilor. Legislatia germana interzicea importul de bauturi alcoolice care aveau o concentratie mai mic& de 32 % la litru. Importatorii germani au fost atentionati de catre autoritatile nationale s& nu cumpere lichiorul respectiv pentru distributia intema deoarece aceast operatiune ar fiilegala Importatorii germani au invocat in fata instantei nationale dispozitille fostului art. 28 TCE, actualmente 34 din Tratatul FUE cu motivafia c& un produs fabricat legal intr-un stat comunitar nu poate fi comercializat in alt stat membru Curtea de Justitie a observat c& norma national germand se aplica tuturor lichiorurilor comercializate in Germania, nefiind discriminatorie si ca atare ln absenta regulilor comune referitoare la productia si comercializarea alcoolului este de competenta statelor membre sd reglementeze toate aspectele desfasuréiril pe teritoriul lor.” in concluzie, CJCE a stabilit urmatoarele: « ,in domeniile in care nu_exista_o reglementare unitara la_nivel comunitar, fiecare stat membru poate impune producfia si comercializarea alcoolului si baturilor spirtoase, dé trebuie s& constituie restrictii_la import sau_masuri cu efect echiv _acestore * obstacolele aduse liberei circulatii a marfurilor prin disparitatile legislatiilor nationale sunt acceptate in m&sura in care sunt justificate de interese imperative, cum ar fi mai ales: eficacitatea controalelor fiscale, protectia s4natatii_ publice, loialitatea _tranzactiilor comerciale si _protectia consumatorilor. in speta, Curtea a decis ca este vorba de o masura cu efect echivalent restric cantitative la importul de marfuri, care nu se justifica printr-o exigent’ imperal Aceast& hotaraére a Curtii de Justitie a pus bazele principiului recunoasterii mutuale in dreptul comunitar, conform cruia in lipsa unor reglementéri unitare la nivelul Uniunii, un stat membru trebuie s& accepte pe teritoriul s4u produsele care ‘sunt conforme cu legislatia statului membru de origine. In alte cauze, Curtea de Justitie a trebuit s4 recunoascd faptul ca motivele de or- din cultural sau cele referitoare la protectia mediului ar putea justifica o restrictie a ilor importurilor’*. % Cauza 120178 Rewe ~ Zentrale AG ¢, Bundesmonopolverwaltung fur Branntwein [1979], ECR 649 ® CJCE 302/86, 20 ‘septembrie 1988, Comisie/Danemarca, Rec. P. 4627. 142.7.3. Condifiile in care pot s& fie invocate exceptiile legale sau jurisprudentiale Acesie conditii sunt urmatoarele: 1. Ca_o_prim& conditie, pentru a putea invoca_o exceptie legal sau Jjurisprudentiala, este necesar ca in domeniu, s& nu existe o directiva de amonizare a legislafilor statelor membre, care s€ albé acelasi_scop_cu maura care a fost adopiata, Motivele enuntate la art. 36 din TFUE (fost 30 din TCE) au un caracter provizoriu, ele putand sa fie oricand intaturate in procesul de armonizare legislativa™’. Existenta masurilor Uniunii Europene de armonizare poate face inadmisibila invocarea articolului 36. Aceasta se intamplé in cazul in care m&sura Uniunii este menité s& armonizeze in totalitate domeniul respectiv Derogarile de la principiul liberei circulatii a marfurilor pot s& fie invocate in ipoteza unei armonizati partiale. 2. alta conditie: s& nu se instituie o discriminare intre bunurile importate sau exportate ct si bunurile indigene care sunt comercializate pe piata national’ a unui stat membru. Referitor la exceptiile legale acestea pot fi invocate in situatia restrictillor cantitative sia masurilor cu efect echivalent la import, precum si in cazul restrictiilor cantitative i a masurilor cu efect echivalent la export, Corespunzator art. 36 TFUE ,Interdictille sau restricfile respective nu_trebuie_s&_constituie_un_mijloc_de discriminare.arbitraré_ si nici o restrictie_disi tul_dintre _statole membre", - Exe le juris ti ir in_cazul_restrictiilor cantitative gi a mésurilor cu la import Masura trebuie s& se aplice atat bunutilor importate cat gi igene™. 3. Masura adoptata sa fie necesara pentru indeplinirea obiectivului urmart 4, Masura luata s fie proportionala in raport cu obiectivul avut in vedere. 5. Mast a nu trebuie sa fie discriminatorie. Articolul 35 E) interzice restrictille cantitative si masurile cu efect echivalent acestora la export, Ia fel cum art. 34 din TFUE (fostul art. 28 din TCE) interzice restrictiile cantitative si masurile cu efect echivalent acestora la import) Curtea de Justitie a hot&rat c4 exista diferente in privinta stérei % f se vedea in acest sens: Sergiy Deleanu, Drept comunitar al afacerilor, Editura Servo-Set, Arad. 2002, p. 82 * A ce vedea In acest sens; Sergiu Deleanu, Drept comunitar al afacerilor, Editura Servo-Sat, Arad, 15de aplicare a celor doua prevederi, in timp ce articolul 34 din TFUE se aplicé atat prevederilor discriminatori, c&t si masurilor aplicabile fara distinctie, art. 36 se aplica numai in cazul in care exist discriminare”. Rafiunea aplicarii art. 34 din TFUE in cazul masurilor nediscriminatorii este aceea c& impun o dubla povara importatorului, care va trebui s& satisfacd atat normele relevante din propriul stat, cat gi pe cele din statul de import” 2.8, Regula ratiunii, Exceptia prevazuta in art. 36 din TFUE Prin dispozitile art. 36 din TFUE, prin care s-a introdus regula ratiunii s-a ‘incercat_moderarea_efectului_principiului_de_baz&, conform cdruia, méasurile susceptibile _s& impiedice, direct sau indirect, real sau potential, comertul international sunt considerare masuri avand un efect echivalent. ~ ~~ /Regula ratiunii poate fi acceptat& numai in lipsa unor reguli comune privind productia si desfacerea marfurilor, astfel o&, in caz contrar, va reveni statelor mem- bre datoria de a reglementa toate problemele privind acea productie si acea des- facere a marfurilor® Exceptia prevazuta in articolul 36 din TFUE prevede posibilitatea existentei unor interdictii sau restrictii la import, export sau de tranzit, justificate pe motive de morala publicé, de ordine publica, de siguranta publica, de protectie a s&natatii si a vietii persoanelor si a animalelor sau de conservare a plantelor, de protejare a unor bunuri de patrimoniu national cu valoare artistic, istoricd sau arheologicé sau de protectie a proprietaitii industriale si comerciale. Interdictile sau restrictille respective nu trebuie s& constituie un mijloc de discriminare arbitrarai gi nici o restrictie disimu- lata in comertul dintre statele membre. 2.9, Clauze de salvgardare Clauzele de salvgardare permit, ca in anumite situatii, sA se deroge de la prevederile Tratatului, Potrivit art. 114 din Tratatul FUE (fostul art. 95 TCE si fost art. 100a — introdus prin Actul Unic European) alin. (4) ,/n cazul in care, dupa adoptarea unei masuri de armonizare de cétre Parlamentul European si Consiliu, de catre Consiiu sau Comisie, un stat membru considera necesara mentinerea dispozitillor de drept intern 2002, p. 83. * A se vedea in acest sens: Adrian Dobre, Politica comercialdi comuna a Uniunii Europene, Editura Universul Juric, Bucuresti, 2010, p. 230 ” A se vedea in acest sens: Paul Craig, Gréinne de Burca, Dreptul Uniunii Europene. Comentarri, jurisprudenta si doctrind, Editia a IV-a, Drept comunitar, serie coordonata de Beatrice Andresan-Grigoriu gj Tudorel Stefan, Bucuresti, Editura Hamangiu, 2009. p. 847-848, # 4 se vedea in acest sens: Adrian Dobre, Politica comercial comuna a Uniunii Europene, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2010, p. 234 16justificate de cerintele importante prevazute la articolul 36 sau referitoare la protectia mediuluiambiant or_a_mediiilui de lucru, acesta_adreseazé Comisiei 0 notificare, indicénd motivele mentineril acestor dispoziti a in acest articol s-au introdus, alaturi de restrictile prevazute in articolul 36 din TFUE si alte doua motive, Astfel, daca in urma unei masuri luate de Consiliu un stat considera c& este necesar sa aplice legislatia nationala pe motivele prevazute in art. 36 va notifica Comisia. Aceasta poate fi_consideraté o clauzA generala de salvgardare, care poate fi invocata in situatii deosebite, extreme, care impun_un_ regim derogatoriu provizoriu. » Alin, (6) al art. 114 din TFUE stabileste faptul c& yin cazul in care, dupa _ adoptarea unei masuri de armonizare de catre Parlamentul European si Consiliu, de catre Consiliu sau Comisie, un stat membru consideré necesara introducerea unor dispozitii intern intemeiate pe dovezi stiintifice noi referitoare la protecia mediului ambiant ori a mediului de lucru, din cauza unei probleme specifice statului membru_respectiv, aparute dup adoptarea_masurii_de armonizaré, aceasta adreseaza Comisiei o notificare privind mésurile avute in vedere $i motivele adoprGrii acesiora’ Intr-un termen de sase luni de la notificérile mentionate, Comisia va aproba sau va respinge dispozitile nationale in cauza dupa ce va face verificarile ce se impun gi anume dupa ce va verifica daca acestea reprezinta sau nu un mijloc de discriminare arbitrara ori o restrictie deghizata in cadrul comertului dintre statele membre. Comisia sau oricare alt stat membru poate aduce cauza in fata Curtii de Justitie a Comunitétii Europene daca se consider’ c& statul respectiv comite un uz.) oe In absenta unei decizii a Comisiei in termenul precizat, dispozitiile nationale respective sunt considerate probate. In cazul in care complexitatea problemei justificé prorogarea termenului si in acelagi timp nu exist pericol pentru sanatatea umana, Comisia poate notifica statul ” membru interesat de prelungirea termenului de 6 luni cu inca o perioada de 6 luni. dispoziti' de drept intern care derogé de la o masura de armonizare, Comisia va ‘examina de indata daca es A propund o adaptare a acestei masuri., Conform alin. (8) al art. 114/,Jn cazul in care un stat membru invocd_o problema deosebité de sanétate publica intr-un domeniu care a facut in prealabil obiectul méasurilor de armonizare, acesta informeazé Comisia, care analizeaza de indatd dacd este necesar s& propund Consilului mésuri adeovate} (Masurile de ammonizare vizate implica, in imprejurarile corespunzatoare, o clauza de salvgardare care autorizeaza statele membre si adopte, pentru unul sau fara caracter economic de la art. 36, masuri provizorii supuse mai multe din moti 17oceduri de control al Uniunii (aliniatul (10) al articolului 114 din TFUE) © clauza de salvgardare poate fi aplicabilé si atunci ond survine o crizd neasteptata in balanta de plati a unui stat membru. Conform art. 144 din TFUE (fostul art. 120 TCE) ,/n cazul aparitie’ unei crize neprevazute in balanfa de plati si dacé nu se adopt de indaté o decizie in infelesul articolului 143 alineatul (2), un stat membru care face obiectul unei derogari poate adopta, cu titlu provizori, masurile de salvgardare necesare. Aceste masuri trebuie s8 provoace perturbari minime in functionarea pietei comune gi si nu depaseasca limita absolut necesara pentru remedierea dificultatilor neprevazute care au aparut’. Articolul 346 din TFUE (fost art. din 296 TCE) prevede posibilitatea altor doud clauze de salvgardare, motivate de interese de securitate nationala: - niciun_stat_membru_nu_va fi obligat_s& fumizeze informatii_a_caror dezyaluire ar fi contrara interes iale ale sigurantet - orice stat membru poate lua masurile pe care le considera necesare_ pentru protectia intereselor esentiale ale sigurantei sale si care se refera la productia sau comertul cu armament, imate material de razboi, Aceste masuri nu trebuie s& modifice conditille de concurenta pe piata intem& in ce priveste produsele ce nu sunt destinate unor scopuri specific militare. Conform art. 347 din TFUE (fost art. 297 din TCE), state ibre trebuie s& se consulte in vederea adoptarii in comun a dispozitilor necesare pentru a evita ca functionarea pietei interne sa fie afectata de masurile la care un stat membru poate fi obligat sA le adopte, in caz de probleme interme grave care aduc atingere ordinii publice, in caz de rézboi sau de tensiune intemationala grava care constituie amenintare de rézboi, ori pentru a face fata angajamentelor contracate de acesta in vederea mentinerii pacii si securitatii intemationaley in cazul in care masurile adoptate in cazurile prevazute la articolele 346 si 347 din TFUE au ca efect denaturarea condifilor concurentei pe piata interna, Comisia, in baza art. 348 din TFUE, examineazé impreuna cu statul in cauz& conditille in care aceste masuri pot fi adaptate normelor prevazute de tratate. Prin derogare de la procedura prevazuta la articolele 258 si 259, Comisia sau orice stat membru poate sesiza direct Curtea de Justitie in cazul in care considera c& un alt stat membru abuzeazé de competentele prevazute la articolele 346 si 347 Curtea de Justitie hotaraste in camera de consiliu 2.10. Imputarea actiunilor privatilor Asigurarea liberei circulatia marfurilor presupune si obligatia statelormembre de a exercita anumite actiuni de control asupra proprillor cetateni, care prin actiunile 18lor, ar putea impiedica exercitare dreptuluilalibera circulatie a marfurilor®. Cauza 249/1981 (,Buy Irish”)", Comisia c. Irlanda este un exemplu in acest sens. Desi cauza priveste aparent modalitatle de vanzare, totusi solutia Curtea de titie s-a soldat cu ,condamnarea” unui stat membru. ) ndez a instituit un program de 3 ani in vederea intr-un discurs al in aceasté speta, guve promovarii_produselor_irlandeze, program care a fost lansat “Ministrului_industriei, comertului si eneraiei, obiectivul flind acela de a obline transferul a 3% din cheltuielile consumatorilor dinspre importuri, catre produseie nationale, Motivul principal a fost incercarea guvernului de a ameliora situatia economica din tara In concret, s-au adoptat o serie de masuri si au existat mai multe actiuni de afigare, fiind pus in functiune si un birou de informatii de la care consumatorii puteau sa afle unde se gasesc produsele irlandeze si cum pot fi recunoscute (serviciul Shoplink). Mai mult, s-a incurajat folosirea simbolulut Buy /rish” pentru produsele fabricate in Irlanda. impotriva_acestei_atitudini, Comisia a introdus o actiune_in constatarea incalcarii tratatelor. {in apararea sa, guvernul irlandez a invocat urmatoarele motive: campania a fost desfagurat de c&tre Irish Goods Council, o grupare care permitea diferitelor societati irlandeze s& coopereze in interesul lor comun, si deci, nu constituia o autoritate publica, iar ajutorul financiar acordat de céitre guvern ar trebui apreciat de CJE in conformitate cu dispozitile din Tratat referitoare la ajutorul de stat. iTrebuie ins precizat si faptul c& membrii consiliului director al acestui consiliu erau numifi de c&tre ministrul industriei, comertului si energiei, acesta avand si functia de presedinte al comitetului director, iar in situatia in care finantarea ar fi constituit un ajutor_de stat, acesta_trebuia, conform dispozitiilor Tratatului, notificat Comisiei europene. Curtea de Justitie a retinut faptul c& guvernul irlandez era raspunzator conform Tratatului pentru activitatile Consiliului, desi campania era condusa de o intreprindere privat. Mai mult in decizia pe care a emis-o a aratat cd masurile de restréngere ale circulatiei mrfurilor trebuie s4 provina de la purtatorul de suveranitate gi ca nu este necesara dovedirea unei Impiedicari efective, reale a comerfului intercomunitar, fiind de ajuns s& se constate faptul c4 masurile sunt apte sa ‘impiedice comertul, pentru a fi considerate ca masuri cu efect echivalent in sensul art. 30 din TCEE (in prezent art. 34 din TFUE). |Avand in vedere c& guvernul s-a implicat si financiar in activitatea organizatiei care @ condus campania publictara ish Good Council”, CJE a sta si acele acte guvernameniale ale unui stat membru care nu au caracter obligatoriu pot ® A se vedea in acest sens: Gyula Fabién, Drept institutional comunitar, Editia a lllea revlzuta si adaugité cu referir la tratatul de la Lisabona, Sfera Juridica, Editura Hamangiu, 2010, p. 458. * Decizia CJE din 24.11,1982, cazul nr. 24/1981 Comisialrlanda, Culegerea 1982, p. 4005 19influenta_comporfamentul_comerciantilor si cansumatorilor in statul respectiv gi astfel pot duce la neutralizarea, compromiterea scopurilor precizate 11 in tratat. I guvemnul irlandez a incalcat obligafille ce fi reveneau in ter Tratatului-prin organizarea unei campanii de promovaréa’warizaniisgiseumpararii produselor irlandeze pe teritoriul sau. tin_cazul_,CApsunile_spaniole” Curtea_de_dJustifie a hotarat 8, ,Prin neadoptarea tuturor masurilor necesare si adecvate pentru ca acfiunile particularifor s nu impiedice libera circulafie a fructelor gi legumelor, Republica Francezé nu si-a indeplinit obligatille ce decurg din art. 30 din Tratatul CEE, coroborat cu art. 5 din acelasi Tratat si din organizarile comune ale piefelor produselor agricole” In aceasta cauza, Curtea de Justitie a aréitat ca art. 30 din TCEE (fost art. 28 din TCE, in prezent art. 34 din TFUE) se aplicd nu numai actiunilor ci si omisiunilor. Curtea @ mai sustinut c& pot constitu piedici in calea liberei circulafii a marfurilor, nu numai actiunile intreprinse de statele membre ci si inactiunile statelor la activitati perturbatoare ale resortisantilor. In concret, prin cererea inregistrata la grefa Curtii la 4 august 1995, Comisia a introdus © actiune in constatarea incalcairii tratatelor impotriva statului francez, arétand c timp de zece ani Franta nu a luat mésurile necesare pentru a impiedica distrugerea legumelor gi fructelor importate din alte tari de catre {rani francezi si nici pentru a impiedica actiunile acestora de a bloca pe autostrazi si la granite introducerea in Franta a unor astfel de marfuri Comisia a mai declarat c8, de mai bine de un deceniu, este sesizata in mod regulat prin plangeri, impotriva pasivitatii autoritatilor franceze faté de actele de violent’ comise de particulari si de migcarile revendicative ale agricultorilor francezi, dirijate impotriva produselor agricole provenind din alte state membre. Aceste acte constau in special in interceptarea camioanelor care transportau astfel de produse pe teritoriul francez si distrugerea incrcaiturii acestora, in acte de violenta indreptate ‘impotriva conducatorilor de camioane, in amenintari impotriva marilor centre comerciale francéze care puneau in vanzare produse agricole originare din membre, precum si in degradarea acestor marfuri expuse in magazinele din Franta, Comisia_a mai_constatat c4, incepand cu anul 1993, anumite migcari ale agricultorilor francezi au lansat o campanie de control sistematic al ofertei de produse agricole provenind din alte state membre, caracterizataé in special prin uni de intimidare indreptate impotriva comerciantilor cu ridicata si cu amanuntul, in_scopul de 2 determina s& se aprovzioneze exclusiv-cu_produse d& origme franceza, prin impunerea unui pret minim de vanzare a produselor in cauza, precum si prin organizarea de controale destinate verificdrii respectaril de agentii economici ' C-26511995, Comisie c. Franta, Decizia CJE din 09.12.1997, Culegerea 1997, p. | - 6959.a instructiunilor date. Astfel, din aprilie pana in iulie 1993, tinta acestor campanii au fost capsut provenite din Spania, iar in lunile august si septembrie ale aceluiagi an, rosille din Belgia. In anul 1994 actiunile de vandalism au continuat si au vizat in special c&pgunile provenite din Spania Comisia a mai mentionat si alte cazuri de vandalism care au impiedicat libera circulatie a marfurilor in Franta. Tn data de 5 mai 1995, Comisia a emis un.aviz motivat, aratand c& Republica si_adecvate pentru ca Francez&_prin_neadopt actiynile particularilor s4 nu ir era ¢ zl Indeplinit obligatiile ce decurg din organizarea comuna a pietelor produselor agricole si din dispozitile comunitare, Mai mult, a invitat Franfa ca in termen de o lund de la data emiterii avizului s adopte masurile necesare, La 16 iunie 1995, guvernul francez a subliniat c& a adoptat toate masurile ce intr& fn competenta sa pentru a garanta libera circulatie a marfurilor pe teritoriul sau Acfiunile de distrugere a fructelor si legumelor desi au scdzut ca numér si intensitate, totugi au continual, astfel ca a de c&tre Comisie Curtea de Justitie Europeana a stabilit urmatoarele: ~~ - Republica Franceza, prin neadoptarea tuturor masurilor necesare si adeovate pentru ca actiunile particularilor s& nu Impiedice libera circulatie a marfurilor, nu sa Indeplinit obligatile ce decurg din Tratat. Statului francez fi revenea obligafia de a adopta toate masurile necesare pentru a garanta aplicarea i eficacitatea dreptului comunitar, cu scopul de a asigura aplicarea corect& a acestui drept in interesul tuturor agentilor economici, ~ teama de dificultati interme nu poate justfica abtinere dela aplicarea corect&.a dreptului. comunitar; = = statul francez se putea prevala doar de faptul ca actiunile sale ar fi_putut _mnijloacale jembru i - ih acest caz, guvernul parat nu are nici o dovada concret cu privire la existenfa unui pericol pentru ordinea publica céruia s&_nu fi poata face fata: ~ fot curtea a mal stablit 8, desi nu este impastbll ca amenintarea unor_ tulburari grave ale ordinii publice s& poata, dacA este cazul, justifica absenta inferventiel forfelor de ordine, acest argument poate fi invocat numai cu privire la o situatie particular, determinata, iar nu in general, atcum ar fi cazul aici, pentru toate incidentele evocate de Comisie; - desi statul francez si-a asumat réspunderea pentru prejudicille cauzate victimelor, trebuie subliniat ca acest argument nu poate fi invocat de catre guvernul parat pentru ca acesta sé fie scutit de obligatiile sale in temeiul dreptului comunitar; - chiar dacd o despéigubire poate repara, cel putin partial, prejudiciul suferit de agentii economici in cauza, aceasta nu inseamna, in schimb, c& neindeplinirea obligatillor de ctre statul membru in cauza este inlaturata; - in ceea ce priveste argumentele intemeiate pe contextul socio-economic foarte dificil in care s-ar fi aflat piata francez& de fructe si de legume, dupa aderarea Regatului Spaniei, acestea nu mai pot fi refinute; = mai mult, motivele de natura economic nu pot servi in nici un caz drept din TCE, in aaa art. 34 din TFUE); = In msura in care guvernul parat las sa se Inteleaga, In sprijinul invocaté if apararea sa, cA destabilizarea pietei franceze de fructe si legume a fost provocaté de practici incorecte, cum ar fi_incdlcarile dreptului comunitar de producatori spaniol, trebule sa se reaminteascat faptul cd un stat membru nu poate adopta unilateral masuri de aparare sau_un comportament menit s& preintampine o incéilcare eventualé, din partea unui alt stat membru, a regulilor dreptului comunitar, Aceast situatie intervine mai ales in domeniul politicii agricole comune, unde numai Comunitatea poate adopta, daca este cazul, masutile necesare pentru a face fat dificultatilor pe care le pot intmpina anumiti agenti economici, in special ca urmare a unei noi aderari; In vedere toate considerentele precedente, se conchi jotivelor in acest care periditeazé libera circulatie_pe_teritoriul produse agricole originare din alte state membre si pentru a impiedica repetarea unor astfel el de acte. in aceast caz Republica Francez& nu gi-a indeplinit > ce decurg din art. 30 TCE (fost art. 28 TCE, in prezent art. 34 obliga din TFUE) coroborat cu art. 5 din acelasi Tratat si din organizarile comune ale pietelor produselor agricole”. In privinta réspunderiijuridice intemationale, Curtea de Justitie a dat o solutie solomonica. Astfel, de cate ori comerciantii de astfel de produse sufereau prejudicii > A se vedea In acest sens: Georgiana Tudor, Dragos Catalin, Jurisprudenta CJCE. Principille dreptului comunitar. Concurenta, Libera circulatie a mérfurilor, volumul |, Bucuresti, Editura C.H. Beck, 2006, p. 473-485 22din cauza distrugerilor sau blocajelor de strazi, statul francez acorda despagubiri pe baza raspunderii internationale obiective. Curtea a ardtat insa, c& acordarea despagubirilor nu scuteste statul francez de respectarea obligafillor sale™. 2.11. Monopolurile de stat cu caracter comercial Restrictile afectand libera circulatie a marfurilor pot surveni si ca urmare a activitatilor monopolurilor de stat cu caracter comercial. Potrivit art. 37 alin. (1) din TFUE (fostul art. 31 alin. (1) din TCE): ,Statele membre adapteaz& monopolurile nationale cu caracter comercial. astfel | inet sa se asigure exoluderea oricdrei discriminari intre resortisantil statelor membre cu privire_ a conditile de aprovizionare si comercializare"., [Drepturile exclusive ale monopolurilor asupra importurilor si_exporturilor_si posibilitatea_acestora de a_controla piata, pot duce la aparitia_unor restrictii_si_ discriminairi fa import sau la export. Pentru a exista calificarea de ,monopol”, nu este necesar sA se exercite controlu! total al pietei pentru anumite marfuri. Monopolul apare in cazul in care un participant la piaté este unicul ofertant al unui produs anume. jMonopolul de stat ia nagtere cAnd unic ofertant este statul, Interzicerea monopolului se aplicd tuturor organismelor prin care un stat membru, de iure sau de facto, direct sau indirect, controleaza, conduce sau influenteaza in mod semnificativ importurile sau exporturile dintre statele membre. Dispozitiile art. 37 din TFUE se aplicd inclusiv monopolurilor_de stat Desfiintarea monopolului nu inseamnai ca statul nu va mai avea dreptul de a avea propille Intreprinderi, ci demolarea pozifiei de unic ofertant. Statele membre trebuie sa se abfina sA introducd orice noua masura care contravine principiilor enuntate la alin. (1) sau care restrange domeniul de aplicare a articolelor care se referd la interzicerea taxelor vamale si a restrictilor cantitative intre statele membre Conform ultimului aliniat al art, 37 din TFUE ,/n_cazul_unui_monopol_cu caracter comercial care presupune 0 reglementare menita s& faciliteze desfacerea sau_valonificarea produselor agricole, trebuie asigurate, in aplicarea_normelor prezentului articol, garantii echivalente pentry ocuparea forfei de munca si pentru nivelu! de trai al producétorilor in cauzé", Conform art. 106 din TFUE (fost art. 86 din TCE), intreprinderile care au sarcina de a gestiona servicille de interes economic general sau care prezinta ® A se vedea in acest sens: Gyula Fabian, Drept institutional comunitar, Editia a Illa revazuta si adéugité cu referir la tratatul de la Lisabona, Sfera Juridica, Editura Hamangiu, 2010, p. 458-459. 23caracter de monopol fiscal se supun normelor tratatelor si, in special, regulilor de concurenta, in masura in care aplicarea acestor norme nu impiedica, in drept sau in fapt, indeplinirea misiunii speciale care le-a fost incredintata. Dezvoltarea schimburilor comerciale nu trebuie s4 fie afectaté intr-o masura care contravine intereslor Uniunii. }In cauza 59/75 (,Pubblico Ministero ¢.Flavia Manghera i alii”), paratul Mang- hera impreuna cu alte persoane au introdus pe teritoriul taliei, dupa data de 1 ianu- > 1970, tutun prelucrat si fabricat in stalele comunitareLegea italiana nr. 907 din 17 julie 1942 a instaurat un monopol de stat pentru fabricarea si comercializarea tu- tunului, statul avand astfel un drept exclusiv de import pentru tutunul prelucrat. Con- form respectivei legi, fapta savarsita de Manghera constituie o infractiune, iar im- potriva acestuia si a celorlati participanti a inceput urmérirea penala. Deoarece faptele incriminate au fost comise dupa incetarea drepturilor de ex- clusivitate atagate monopolului statului, instanta national a suspendat judecata si a adresat CJE patru intrebari preliminare: 4. Prin prima intrebare, instanta national doreste sa afle daca articolul 37 alin. (1) din TCEE (fost art. 31 din TCE, in prezent art. 37 din TFUE) trebuie s& fie interpretat in sensul c&, de la 31 decembrie 1969 (data incheieril perioadei de tranzitie), monopolul comercial al statelor trebuie sa fie restructurat, astfel incat s& se elimine posibilitatea de a se face discriminari impotriva exportato- rilor comunitati, avand drept consecint& disparitia dreptului exclusiv de import, ‘in raport cu celelalte state membre, de la 1 ianuarie 1970. 2. Prin a doua intrebare instanta nationala doreste s& afle daca articolul 37 alin. (1) din TCEE este direct aplicabil si daca acesta creeaz in favoarea per- soanelor de drept privat drepturi subiective pe care instantele nationale sunt obligate sa le protejeze. 3. Prin a treia intrebare se doreste s& se afle dacd este posibil ca_persoane _ care nu sunt supuse monopolului_ sa importe pe teritoriul italian, in temeiul articolului 37 din tratat, dupa 1 ianuarie 1970, produse aflate sub regimul mo- Nopolului tutunului prevazut de legea nationala italiana si originare din farile comuniste, platind toate taxele prevazute pentru acest tip de produse. 4. Prin a patra intrebare se doreste s& se afle dac& Rezolutia Consiliului din 21 aprilie 1970 poate modifica sfera de aplicare a prevederilor articolului 37 alin (1) din tratat, iar in cazul unui raspuns afirmativ, dacd aceasta are ca efect crearea de obligatii pentru statele membre, eliminarea imediata a restrictiilor la importul produselor supuse monopolului, fra a fi necesar& vreo alta masuraé comunitara, duc&nd astfel la decdderea din drepturile exclusive ale monopolului tutunului. Cu privire la prima intrebare, Curtea de Justitie a aratat ca dispozitiile care re- 24glementeaza libera circulatie a marfurilor si in special, a capitolului referitor la elimi- narea restrictilor cantitative intre statele membre, urméreste in mod imperartiv re- structurarea monopolurilor comerciale, astfel incat la incheierea perioadei de tran- Zitie sa se asigure disparitia totala a discrimindrilor mentionate in acest scop, alin. (2) prevede obligatia statelor membre de a nu ingradi sfera ederilor tratatului referitoare la eliminarea taxelor vamale si a re- de aplicare a | strictillor cantitative intre acestea. Conform Rezolutiei Consiliului, dreptul exclusiv de import al tutunului prelucrat aflat sub monopolul comercial al statului reprezinta fata de exportatorii comunitari o discriminare interzisa de tratat. Prin urmare, Curtea a rspuns cA articolul 37 alin. (1) din Tratatul CEE trebuie SA fie interpretat in sensul c&, de la 31 decembrie 1969, orice monopol national cu caracter comercial trebuie sé fie restructurat, astfel incat s& se elimine dreptul exclu- siv de a importa din alte state membre. Cu privire la a doua intrebare, Curtea a arditat c&, in conformitate ou tratatul, la Incheierea perioadei de tranzitie trebuie sa fie eliminate orice discriminairi Intre resor- tisanfi statelor membre cu privire la conditile de aprovizionare si de desfacere, iar aceasta obligatie nu este subordonata adoptarii niciunel prevederi di membre sau a Comunitati, putand fi, prin natura sa, invocaté de catre resortisantii celorlalte state membre in fata instantelor nationale. , — Cu privire la a treia intrebare, Curtea a aratat c4 aceasta intrebare priveste aplicarea dreptului comunitar, si mai putin interpretarea acestuia, fiind de compe- tenta instantei nationale, (Cu privire laa patra intrebare, Curtea a ardtat od prin aceasté rezolutie s-a urmérit sai se puna capat unei situatii contrare articolului 37 alineatul (1), iar aceasta nu poate produce fata de persoanele de drept privat efecte juridice diferite de cele prevazute prin tratat. ” Conform hotararii CJE, articolul 37 alineatul (1) din Tratatul CEE trebuie s8 fie interpretat in sensul c&, de la 31 decembrie 1969, orice monopol national cu caracter comercial trebuie sé fie restructurat astfel incat s4 se elimine dreptul exclusiv de a importa din alte state membre. /La incheierea perioadei de tranzitie, articolul 37 alineatul (1) poate fi invocat de cétre resortisantii statelor membre in fata instantelor nationale, Rezolutia Consiliului din 21 aprilie 1970 nu modifica sfera de aplicare a dispozitiilor articolului 37 alineatul (1)**. Intr-o alt& cauza, Curtea de Justitie a hotarat urmatoarele: * transmisia de mesaje televizate, inclusiv a celor cu un caracter publicitar, se * Cauza 59/75, Pubblico Ministero c. Flavia Manghera si alti, Jursprudenta istoricd a instantelor comunitare, culegere de rezumate, volumul Il, Institutul European din Roméinia, Bucuresti, 2009, p 261-263 25supune, ca a alta parte, schimburile comeroiale de orice tipuri de materiale, aparate de in- registrare sonore, filmé gi alte produse utlizate pentru difu: esaje marfurilor; televizate se supun normelor referitoare la libera c © faptul c& 0 intreprindere dintr-un stat membru beneficiaza de dreptul exclusiv de a transmite mesaje publicitare nu este, ca atare, incompatibil cu libera cir- culatie a produselor pe care aceste mesaje intentioneaz4 sa le promoveze. Situafia ar fi fost diferité daca dreptul de exclusivitate ar fi fost utilizat pentru favorizarea, in cadrul Comunitatii, a anumitor canale comerciale sau a anumi- tor operatori economici, in raport cu ceilalti; ‘© articolul 37 din tratat vizeazA schimburile de marfuri si nu se refera la mo- nopolul asupra prestarilor de servicii; + existenta unui monopol al unei intreprinderi, careia statul membru i-a acordat, in temeiul articolului 90 din TCEE (fost art. 86 din TCE, tn prezent art. 106 din FUE), drepturi de exclusivitate sau o extindere a acestor drepturi, care _ur- meaza unei noi interventi a statului, nu este in sine incompatibila cu articolul 86 din TCEE (fost art. 82 din TCE, in prezent art. 102 din TFUE); adrul_articolului 90, interdictille prevazute la articolul 86 au un efect direct si dau nastere, pentru justitiabili, la drepturi pe care instantele nationale trebuie s& le protejeze; ) concesionarea dreptului exclusiv de a transmite mesaje televizate nu consti- tuie, in sine, 0 incalcare a articolului 7 din TCEE, Cu toate acestea, sunt in- compatibile cu aceasta dispozitie comportamentele discriminatorii ale unei tn- treprinderi care beneficiaz4 de o astfel de exclusivitate tn raport cu resortisan- tii statelor member pe motive de cetétenie™* Conform art. 102 din TFUE este incompatibilé cu piata interna si interzisa, in -masura in care poate afecta comer{ul dintre statele membre, folosirea in mod abuziv de catre una sau mai multe intreprinderi a une pozitii dominante detinute pe piata interna sau pe o parte semnificativa a acesteia. a ‘Aceste practici abuzive pot consta, in special, in’ (a) impunerea, direct sau indirect, a preturilor de vanzare sau de cumparare sau a altor conditii de tranzactionare inechitabile; (b) limiteaz& productia, comercializarea sau dezvoltarea tehnica in dezavanta- jul consumatorilor; () aplicarea in raporturile cu partenerii comerciali a unor conditii inegale la * Cauza 155/73, Giuseppe Sacchi, Jurisprudenta istoricd a instantelor comuunitare, culegere de rezumate, volumul Il, Institutul European din Romania, Bucuresti, 2009, p, 183-184. 26prestatii echivalente, creand astfel acestora un dezavantaj concurential; (d) conditionarea incheierii contractelor de acceptarea de caitre parteneri a unor prestatii suplimentare care, prin natura lor sau in conformitate cu uzantele comerciale, nu au legaturé cu obiectul acestor contracte © Libé ra circulatie a t \arfurilor - — este una dintre cele patru libertati fundamentale pe care se iniemeiaza Piata comuné. Libera circulatie a mArfurilor implica interzicerea intre statele membre a taxelor vamale si a altor taxe cu efect echivalent, adoptarea unui tarif vamal comun pentru comertul dintra statele membre gi statele terte, interzicerea oricdror restrictii cantitative sau mé&suri cu efect echivalent si feorganizarea monopolurilor comerciale de stat, + (Marfurile 3 produse evaluabile in bani si susceptibile, ca atare s& sau intrarea in tara a _ Pensa -echivalente din produetia interna; , axa cu efect echivalent— este orice obligatie pecuniara, indiferent de marimea, destinatia si modul de aplicare, care nu este o taxa vamali in sensul strict al cuvintului si care este impusa in mod unilateral asupra mérfurilor autohtone sau straine pentru simplul motiv © acestea traverseaza 0 frontier’ i care are ca efect scumpirea ~| Reasteci_-cantiat five © — ansamblul_regulilor_sau _mésutilor ive ce pot restrange, total sau partial, in conformitate cu «_ Masuri cu efect echivalent restictillor cantitative)- crearea pietei impunea gi obligatia pentru statele membre de eliminare a lor cantitative si a masurilor cu efect echivalent restrictiilor cantitative. Articolul 36 din TFUE permite insa legitimarea unor astfel de masuri (interzicerea sau restrictionarea importurilor, a exporturilor sau a bunurilor aflate in tranzit) daca ele sunt justificate prin ratiuni de moralitate publica, ordine public’, siguranté publica, de protectie a Vietii persoanelor si a animalelor sau de conservare a plantelor, de protejare a unor bunuri de patrimoniu national cu valoare artistica, istoricd sau atheologicé sau de protectie a proprietatii industriale si comerciale, cu conditia ca aceste masuri s& nu constituie discriminari arbitrare sau restricfii deghizate in comertul dintre statele membre ale UE. 2.13. TEMA: Precizati care sunt diferentele dintre: - taxele vamale gi taxele cu efect echivalent taxelor vamale; - restrictille cantitativela import si la export si masurile cu efect echivalent 6.2173, Riseria Luigi Geddo c, Ente Nazionale Risi (1993), REC p. 865. aacestora. 2.14. intrebari, exercitii, aplicatii 1. ince cauza a definit Curtea de Justitie conceptul de marfuri ? 2. Monedele vechi de aur sunt considerare bunuri sau mijloace obignuite de plata ? 3. Cum pot fi clasificate mérfurile in funotie de provenienta lor ? 4, Conform dispozitilor din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene, ce implica Uniunea vamala ? 5. Care este componenta Tarifului vamal comun ? 6. Cum a apreciat Curtea de Justitie taxa stabilita de statul italian in cauza 7/68 ,Arta italiana” ? 7. Nu toate taxele impuse in relatiile de import-export dintre statele membre sunt considerate taxe cu efect echivalent celor vamale. Curtea de Justitie a clarificat aceste aspecte. Precizati ce taxe nu vor fi considerate taxe cu efect echivalent celor vamale. 8. Precizati care sunt conditile, stabilite de Curtea de Justitie in cauza 18/87, Comisia c, Germania in care taxele vamale nu pot fi calificate ca taxe cu efect echivalent unei taxe vamale. 9. In ce cauzé a definit Curtea de Justitie nofiunea de restricfii cantitative 2 10.Enuntati definitia data de Curtea de Justitie in cauza 8/74 (,Dassonville”). 11.Care a fost hotararea Curtii de Justitie in cauza ,Keck si Mithouard” ? 12.in conformitate cu jurisprudenta incepand cu ,Cassis de Dijon", ce sunt mésurile cu efect echivalent ? 13, Poate fi considerat impozitul intern ca o taxa cu efect echivalent ? 14.Precizati in care cauzé Curtea de Justiie a restrans aplicarea »Formulei Dassonville". 15.Precizati care sunt exceptille de la principiul liberei circulatii a m&rfurilor, exceptii care pot fi invocate in baza art. 36 din TFUE. 16.In ce cauza au fost puse bazele principiului recunoasterii mutuale in dreptul comunitar ? 17.Enumerati condifile in care pot s fie invocate exceptile legale sau jurisprudentiale de la principiul liberei circulatii a marfurilor. 18.Ce articol din TFUE a introdus regula ratiunii ? 19.Ce solutie a dat Curtea de Justitie in cauza 249/81 (,Buy Irish") ? 20.Activitatea monopolurilor de stat cu caracter comercial poate avea efect restrictiv asupra liberei circulatii a marfurilor ? 28