Sunteți pe pagina 1din 5

Puterea duhovniceasc a dezndejdii de Savatie Bastovoi cap.

Smerenie si libertate

* Ce nseamn a fi liber? nseamn a putea fi tu nsui oriunde i oricnd, nseamn a putea fi tu nsui indiferent de ceea ce este n jurul tu, de factorii din afar. Atunci cnd libertatea ta depinde de lucruri exterioare, cum te poi numi liber? * Dac vrei s cunoti msura dragostei tale ctre Dumnezeu afl c e pe ct eti tu atras de Biserica Lui. * Voia lui Dumnezeu o putem afla prin duhovnic, e mai sigur prin duhovnic ca s nu ne nelm i s nu intrm n mari suferine. * Dumnezeu ni se descopera dupa poruncile Lui. Cand incepem a lucra poruncile, in masura in care le lucram, il descoperim pe Dumnezeu in ele. * Tot cel ce a primit daruri de la Dumnezeu nu se va bucura multa vreme de ele. Firesc e sa urmeze parasirea. Dumnezeu ne incearca. El ne da daruri din dragoste, dar dupa aceea ne paraseste ca sa vada ce facem noi, sa ne incerce puterea dragostei noastre. Daca noi nefiind cu El ii vom pastra credincioasie, El va inmulti darurile fata de noi. Ca am avut har, ca am avut bucurie, ca simteam ca ii iubim pe toti oamenii, toate sunt daruri ale lui Duhului Sfant, sa ne arate ca e cu putinta aceasta. Apoi ni-l ia, ca sa lucram, sa nu ne tulburam. Harul se da incepatorului cand el e putred de bube si puroaie, ca un anestezic. Vine harul si ne astampara miscarea patimilor, amorteste, el nu mai simte durerea, insa patimile inca lucreaza. Spurcaciunea inca merge in el, dar el n-o simte ca e sub anestezic. De aceea, dupa ce el isi revine un pic, Dumnezeu ia anestezicul si incepe a lucra la puroaie. Atunci ne doare si deznadajduim. Sa nu cerem degraba harul, pentru ca asta nu ne schimba firea. Trebuie sa lucram noi insine! Cum putem fi oameni bucurosi? Nu inainte de a cunoaste lacrimile si smerenia

de rob. cap. Puterea duhovniceasc a dezndejdii Deznadejdea poate fi indreptata si fi folosita spre binele nostru. Ea e cea mai mare putere si forta in stare sa ne rascoleasca sufletul, in stare sa scoata la iveala pana si cele mai ascunse subtirimi ale sufletului nostru. Deznadejdea survine atunci cand omul isi da seama ca el in toata fiinta sa nu poate sa devina ceea ce ar vrea sa fie, ca el nu este ceea ce crede el ca este. Care e terapia impotriva deznadejdii? Nadejdea si munca. Sa aveti mereu o ocupatie. Nu confundati deznadejdea cu pocainta si smerenia. cum o vom cunoaste? Daca starea mea de pacatosenie pe care o descoper, care ma arunca in plans, ma indeamna sa postesc, care alte multe fapte bune ma indeamna, dar care ma desparte de rugaciune, nu ma lasa sa ma ridic din fotoliu, atunci sa stiti ca aia nu e buna, nu e smerenie adevarata. Asa ca nu primiti nici mustrarile in cuget care va vin prea in serios, daca ele va taie rugaciunea. Sa nu socotiti ca v-ati rugat daca nu ati plans. Nu va raportati pe voi in viitor si nu va hraniti pe voi din trecut. Nu dati drumul gandului nicaieri fara Dumnezeu.

coala rugciunii de mitropolitul Antonie de Suroj


* Din moment ce am ncetat s mai tindem spre a poseda (lucruri, oameni, aspecte ale lumii materiale) devenim liberi, pentru c orice am poseda, ne aflm sub stpnirea acelui lucru. * n aceeai situaie ne aflm i noi cnd ne hotrm s ne eliberm de robie: noi trebuie s tim c ne vom afla sub iureul de violen, de momeal a vrjmailor notri luntrici: a obinuinelor vechi, a setei anterioare dup orice alergam nainte.

Patimi i virtui - Cuviosul Paisie Aghioritul


Partea 1 Lupta mpotriva patimilor S nu ne ndreptim patimile * nclinaiile rele motenite nu sunt o piedic pentru sporirea duhivniceasc. Cci atunci cnd cineva se nevoiete, fie chiar i puin, dar cu mult struin, atunci se mic n planul duhovnicesc, n cel al minunii, n care toate nclinaiile rele motenite sunt dizolvate de harul lui Dumnezeu. * Unora le convine s spun c un defect oarecare se datoreaz firii lor, fiindc aa se ndreptesc pe ei nii i nu fac niciun efort ca s scape de el. * Unii se ndreptesc pe ei nii, alii nu se ndreptesc, dar cad n dezndejde la gndul c exist n caracterul lor ceva de nendreptat. Aa face diavolul: pe unul l mpiedic de la sporirea duhovniceasc prin ndreptirea de sine, pe altul l prinde cu sensibilitatea exagerat i l arunc n dezndejde. *Dup mine, cel care are nclinaii rele motenite i se lupt ca s dobndeasc virtui, va avea mai mult rsplat dect cel care a motenit de la prinii si virtuile i nu trebuie s se lupte ca s le dobndeasc. Descoperirea patimilor * - M mhnesc pentru faptul c greesc mereu. - S te bucuri c greeti mereu, pentru c eti mndr i n felul acesta te smereti. Cnd greim ni se descoper sinele adevrat, l cunoatem i ncercam s ne ndreptm. n felul acesta inaintam pe calea cea bun i nu trim cu sentimentul fals c mergem bine. Cnd te mnii sau cazi n osndirea aproapelui, e firesc s te mhneti pentru c ai czut, dar trebuie s te bucuri pentru c i s-a dezvluit neputina ta. * - Gheronda m simt strmtorat n nevoina pe care o fac. - Dac te doare cnd scoi un spin din deget, cu ct mai mult cnd

dezrdcinezi din luntrul tu o patim. Apoi s mai tii c atunci cnd omul se strduiete s taie o patim, ispititorul pune piedici, iar omul se simte strmtorat. Curirea luntric nu se face fr osteneal, apsnd pe butoane.

Capitolul 1 Iubirea de sine i urmrile ei

Ce este iubirea de sine? - A face pe plac omului tu vechi, adic a iubi pe omul tu cel vechi. i lcomia pntecelui i egoismul i ncpnarea i invidia se trag sin iubirea de sine. i vezi, unul din iubire de sine caut confortul, tihna personal, fr a ine cont de nimeni. Altul se ngrijete cu meticulozitate de mncare sa, de somnul su. Altul caut s fie luat n seam, s fie apreciat de ceilali.

* - Gheronda, o sor mi face greuti. - tii ce se ntmpl? Muli vd ce greuti le fac alii. iar nu cu ce ngreuneaz ei pe alii. Au pretenii numai de la ceilalti, nu i de la ei nsisi. ns logica vieii duhovniceti este s cercetezi cu ce anume ngreunezi tu pe ceilali, sa vezi ce anume il odihnete pe cellalt, nu ce te odihnete pe tine. * - Din ce cauz, Gheronda, nu-mi gsesc pacea? - Nu te-ai eliberat de sinele tu, ci eti sclava omului tu celui vechi. Cel care are iubire de sine nu poate avea odihn, pace sufleteasc, pentru c nu e liber luntric. Capitolul 2 Eliberarea din sclavia iubirii de sine *- Gheronda cum scap de iubirea de sine? - Dac te smereti i rabzi o vorb grea, o nedreptate. Si daca adaugi i putin osteneal trupeasc, fcut din dragoste i buntate. - Gheronda, ce legtur au osteneala trupeasc si taierea patimilor? - Osteneala trupeasc supune trupul duhului. Si postul, privegherea.