COLEGIUL ECONOMIC DIMITRIE CANTEMIR, SUCEAVA

PROIECT DE SPECIALITATE PENTRU CERTIFICAREA COMPETENELOR PROFESIONALE, NIVEL 3 CALIFICAREA PROFESIONAL: Tehnician n a!"ini#$%a&ie

Profesor coordonator: Cheaburu Carmen Constana

Candidat: Policiuc Iuliana Clasa a XII-a J

Suceava 2013
1

CONTA'ILITATEA IMO'ILI(RILOR CORPORALE

Motto : ) Ce* "ai "a%e *+c%+ ,e ca%e-* ,.&i /ace ,en$%+ +n ,%ie$en n+ e#$e #0-i !ai !in
1.20&ii*e $a*e , ci #0 i *e #c.&i *a i3ea*0 ,e ce*e ca%e #+n$ a#c+n#e n e* n#+4i 5 )

Cuprins:
Cuprins:.................................................................................................................. 3 ARGUMENT............................................................................................................. 4 CAPITOLUL I............................................................................................................ 6 IMOBILIZRI CORPORALE........................................................................................ 6 CAPITOLUL II......................................................................................................... 11 EVALUAREA MI LOACELOR !I"E............................................................................ 11 CAPITOLUL III........................................................................................................ 1# AMORTIZAREA ACTIVELOR IMOBILIZATE..............................................................1# CAPITOLUL IV........................................................................................................ 21 PRINCIPALELE CONTURI$ OPERA%II$ &OCUMENTE.................................................21 CAPITOLUL V. 'TU&IU &E CAZ.............................................................................. 26 COLEGIULUI ECONOMIC &IMITRIE CANTEMIR 'UCEAVA.......................................26 CONCLUZII (I PROPUNERI..................................................................................... 34 BIBLEOGRA!IE...................................................................................................... 36

ARGUMENT
com!onent" im!ortant" a !atrimoniului a#enilor economici o constituie ca!italul imobili$at %n bunuri &i valori necesare %n activitatea %ntre!rinderii !e o !erioad" mai mare de un an &i care' %n ma(oritatea lor' se consum" tre!tat) *lementele !atrimoniale de aceast" natur" sunt denumite imobili$"ri sau active imobili$ate &i constituie su!ortul tehnico-material &i financiar necesar desf"&ur"rii activit"ilor cu caracter !roductiv &i de !rest"ri de servicii' !recum &i celor din alt domeniu de activitate) *le re!re$int" elemente indis!ensabile !entru reali$area obiectului de activitate al unit"ilor !atrimoniale' caracteri$+ndu-se !rin aceea c" se folosesc o !erioada %ndelun#at" &i nu se consum" la !rima utili$are' iar valoarea !e care o au se recu!erea$" de re#ul" %n mod e&alonat' !rin includerea %n cheltuieli) ,m ales aceast" tem" deoarece e-istena' funcionarea &i de$voltarea unei %ntre!rinderi !resu!un consumuri de mi(loace b"ne&ti concreti$ate %n bunuri sau servicii achi$iionate' denumite imobili$"ri cor!orale) .eneficiile a&te!tate de !e urma e-!loat"rii acestora se obin fie %n !erioada curent"' fie %n !erioadele urm"toare) /ac" beneficiile se obin %n !erioada curent"' contravaloarea bunurilor &i serviciilor consumate devine cheltuial" %n aceea&i !erioad") /ac" beneficiile se a&tea!t" %n !erioada viitoare' atunci valorile bunurilor &i serviciilor vor fi considerate active imobili$ate %n !erioada curent"' iar !l"ile efectuate !entru !rocurarea lor vor fi ca!itali$ate 0valorificate %n !erioade urm"toare1) Studiul activelor imobili$ate cor!orale are o im!ortan" a!arte' ele re!re$ent+nd ba$a &i mi(loacele de aciune ale a#enilor economici) Cate#oria imobili$"rilor &i !o$iia acestora %n bilanul firmei furni$ea$" informaii im!ortante referitoare la situaia economico-financiar" a firmei' informaii folositoare deo!otriv" %n fundamentarea deci$iilor utili$atorilor interni' dar &i e-terni) /e aceea' !entru asi#urarea unor deci$ii bine orientate' care s" satisfac" de!lin sco!urile urm"rite' este necesar ca acestea s" fie fundamentate !e informaii e-acte &i com!lete) 2ema !re$inta urmatoarele ca!itole :
4

1) 2) 3) 3) 5)

Ca!itolul I )Imobili$"rile cor!orale Ca!itolul II) *valuarea mi(loacelor fi-e Ca!itolul III),morti$area activelor imobili$ate Ca!itolul I4)Princi!alele conturi' o!eraii &i documente Ca!itolul 4)Studiu de ca$ !e Cole#iul *conomic 6/imitrie Cantemir 6 Suceava

7ucrarea vi$ea$" urm"toarele com!etene: 65 /etermin" sursele !ro!rii &i str"ine %n finanarea unei afaceri) 75 8tili$ea$" documentele &i re#istrele obli#atorii %n derularea unei afaceri) 35 ,nali$ea$" informaiile economico-financiare din bilan)

CAPITOLUL I IMO'ILI(RI CORPORALE

I565 De*i"i$0%i c.nce,$+a*e

Standardul internaional I),)S)1 denumit 6Pre$entarea situaiilor financiare9 definete activele imobili$ate ca fiind toate acele active care nu sunt clasificate %n cate#oria activelor curente) :e#lementarile contabile din :om+nia definesc activele imobili$ate ca fiind acele active ale unei entit"i destinate utili$"rii !e o !erioad" %ndelun#at" %n activitatea acesteia) ,stfel' activele imobili$ate re!re$int" bunurile i valorile destinate s" serveasc" !e o !erioad" %ndelun#at" %n activitatea entit"ii i care nu se consum" du!a !rima lor utili$are i' ca atare' nu sunt destinate comerciali$"rii) ;n ra!ort de com!ortamentul lor economic i de structurile lor materiale' activele imobili$ate se #ru!ea$" %n: 1) 2) 3) imobili$"ri cor!orale imobili$"ri necor!orale imobili$"ri financiare Imobili$arile cor!orale sunt definite de I),)S)1< ca elemente tan#ibile care sunt detinute de o unitate !entru a fi utili$ate in !roductia de bunuri sau !restare de servicii !entru a fi inchiriate tertilor sau !entru a fi folosite in sco!uri administrative si !ot fi utili$ate !e !arcursul mai multor !erioade de #estiune) ,ceste imobili$ari mai sunt cunoste sub denumirea de active cor!orale' active tan#ibile sau imobili$ari fi$ice) ,ceste denumiri tind sa fie inlocuite !rin cea acce!tata de S)I)' cea de imobili$ari cor!orale)
6

Imobili$arile necor!orale sunt definite de I),)S)3= 0active necor!orale1 ca active identificabile' nemonetare' fara su!!ort material si detinute !entru a fi utili$ate in !rocesul de !roductie sau !restare de servicii' !entru a fi inchiriate tertilor sau !entru nevoi administrative) Imobili$arile financiare' denumite si investitii financiare sau de !ortofoliu' sunt active detinute de o societate in vederea cresterii valorii averii sale !rin incasarea unor sume din re!arti$ari 0doban$i' redevente' dividende1 !rin cresterea valorii ca!itali$ate sau !rin obtinerea unor beneficii re$ultate in urma van$arii acestor investitii) 65 I".1i*i8a%i*e c.%,.%a*e Imobili$"rile cor!orale re!re$int" bunuri care au o structur" material" asu!ra c"rora a#enii economici e-ercit" un dre!t real' fiind elemente de !atrimoniu care definesc ca!acitatea tehnic" de !roducie &i comerciali$are' creea$" venituri %n concordan" cu obiectul de activitate al acestora) ;n cate#oria acestora intr" mi(loacele fi-e &i terenurile) Contabilitatea lor se ine cu #ru!a 21 6Imobili$"ri cor!orale9) /efinirea mi(loacelor fi-e este cu!rins" %n art) 53 din :e#ulamentul a!lic"rii 7e#ii contabilit"ii nr) =2 > 1??1: 6Sunt considerate mi(loace fi-e obiectul sau com!le-ul de obiecte ce se utili$ea$" ca atare &i %nde!line&te cumulativ urm"toarele condiii: are o valoare de inventar mai mare dec+t limita stabilit" de le#e@ are o durat" normal" de utili$are mai mare de un an)9

Ai(loacele fi-e se !ot clasifica du!" mai multe criterii' fiecare av+ndu-&i raiunile sale: /in !unct de vedere al domeniului %n care se utili$ea$"' mi(loacele fi-e se clasific" %n :mi(loace fi-e de !roducie' care !artici!" direct sau indirect la !rocesul de !roducie sau e-!loatare' mi(loace fi-e de comerciali$are utili$ate !entru sco!uri sociale) a1 /u!" a!artenena lor' mi(loacele fi-e se %m!art %n mi(loace fi-e !ro!rietate a unit"ii

!atrimoniale &i mi(loace fi-e %n folosin" tem!orar": %nchiriere' locaie de #estiune' concesiune !entru care evidena se or#ani$ea$" se!arat de cele !ro!rii@
)

b1

/u!" structur"' res!ectiv natura &i !articularit"ile tehnico B constructive' mi(loacele fi-e

amorti$abile se #ru!ea$" %n trei #ru!e !rinci!ale 1) 2) 3) Constructii@ Instalaii tehnice'mi(loace de trans!ort'animale si !lantatii@ Aobilier'a!aratur" birotica'echi!amente de !rotecie a valorilor umane si materiale si

alte active cor!orale) ,ceast" clasificare st" la ba$a delimit"rii mi(loacelor fi-e ca obiecte de eviden"' la elaborarea catalo#ului duratelor de serviciu normale &i a normelor de amorti$are) Ai(loacele fi-e sunt clasificate %n #eneral %n #ru!e' sub#ru!e' clase &i subclase' iar !entru unele &i %n familii) Ca" de clasificarea anterioar"' a!robat" !rin D)E) nr) 2<< > 1??3' noua clasificare a!robat" !rin D)E) nr) 520>1??=' urm+nd tendina manifestat" !e !lan mondial' a concentrat activele cor!orale amorti$abile %ntr B un num"r c+t mai redus de #ru!e &i clase' sco!ul urm"rit fiind o o!erare c+t mai u&oar" a amorti$"rii &i nu inventarierea fi$ic" a acestora) ,stfel' de e-em!lu' clasificarea activelor amorti$abile din construcii s-a redus de la dou" #ru!e cu 13 sub#ru!e la o #ru!" cu nou" sub#ru!e) Catalo#ul cu!rinde urm"toarele informaii necesare identific"rii mi(locului fi- &i stabilirii duratei normale de funcionare: codul de clasificare@ denumirea #ru!ei' a sub#ru!ei' clasei' subclasei &i a familiei mi(loacelor fi-e amorti$abile@ limita minim" &i limita ma-im" a duratei normale de funcionare' %n ani) I".1i*i80%i*e c.%,.%a*e %e,%e8in$0 ac$i3e ca%e: a1 b1 c1 sunt deinute de o entitate !entru a fi utili$ate %n !roducia de bunuri sau !restarea de sunt utili$ate !e !arcursul unei !erioade mai mari de un an@ au valoare mai mare dec+t limita !rev"$ut" de re#lement"rile le#ale %n vi#oare 0%n servicii' !entru a fi %nchiriate terilor sau !entru a fi folosite %n sco!uri administrative@

!re$ent' valoarea minim" a unui activ !entru a fi %ncadrat %n cate#oria imobili$"rilor este de 1)=00 lei' sub aceast" valoare fiind %ncadrate %n cate#oria materialelor de natura obiectelor de
*

inventar1) S+n$ !e a#e"enea, c.n#i!e%a$e i".1i*i80%i c.%,.%a*e: investiiile efectuate la fixe care fac obiectul unor contracte de nchiriere concesiune, locaie de gestiune; mijloace fixe puse parial n funciune, pentru care nu s-au ntocmit formele de nregistrate ca imobilizri corporale; investiiile efectuate pentru descopert; investiiile efectuate la mijloace fixe existente, sub forma cheltuielilor de modernizare, realizate n scopul mbuntirii parametrilor tehnici iniiali i care conduc la obinerea de beneficii economice viitoare, prin majorarea valorii mijloacelor fixe N+ #+n$ c.n#i!e%a$e i".1i*i80%i c.%,.%a*e +%"0$.a%e*e: a! motoarele, aparatele i alte subansambluri ale mijloacelor fixe procurate n scopul nlocuirii componentelor uzate cu ocazia reparaiilor de orice fel, care nu modific parametrii tehnici iniiali ai mijlocului fix; b! sculele, instrumentele i dispozitivele speciale ce se folosesc fie la fabricarea anumitor produse n serie, fie la executarea unei anumite comenzi, indiferent de valoarea i durata lor de funcionare normal; c! d! e! f! construciile i instalaiile provizorii; animalele care nu au ndeplinit condiiile pentru a fi trecute la animale adulte, pdurile; investiiile efectuate pentru realizarea lucrrilor miniere din afara parametrilor de

animalele de ngrat, psrile i coloniile de albine;

exploatare, precum i cele pentru foraj executate pentru exploatri, prospeciuni geologice i geofizice, forajele pentru alimentarea cu ap care nu au dat rezultate, sondele situate n gaz " capul unor zcminte de iei, precum i sondele de cercetare geologic care nu au pus n eviden acumularea de hidrocarburi, dar care, din motive geologo-tehnice i economice obiective, nu pot fi exploatate; g! h! prototipurile, at#ta timp c#t servesc ca model la executarea produciei de serie, inclusiv echipamentul de protecie i de lucru, mbrcmintea special, precum i accesorile de seria zero, sau sunt supuse ncercrilor n vederea omologrii la productor; pat, indiferent de valoarea i durata lor de utilizare
+

Sunt considerate active cor!orale' dar nu se su!un amorti$"rii: mi(loacele fi-e a!arin+nd !ro!riet"ii !ublice' lacurile' b"lile' ia$urile' care nu sunt re$ultatul unei investiii' !recum &i terenurile' inclusiv cele %m!"durite) ;n cate#oria imobili$"rilor cor!orale se includ: terenuri' amena("ri de terenuri' construcii' ma&ini' utila(e &i instalaii de lucru' a!arate &i instalaii de m"sur"' control &i re#lare' mi(loace de trans!ort' animale' !lantaii' mobilier' a!aratur" birotic"' avansuri !entru investiii' imobili$"ri cor!orale %n curs) $erenurile sunt acea !arte a imobili$"rilor care este le#at" de sol &i care !rin natura lor' sunt %n totalitate mobile) ;n contabilitate' ele sunt structurate !e: terenuri !ro!riu-$ise &i amena("ri de terenuri) *valuarea terenurilor %n contabilitate se face: la valoarea stabilit" !otrivit le#ii' %n funcie de calitate' su!rafa"' am!lasare' la costul de achi$iie sau la valoarea de a!ort stabilit" !rin e-!erti$e tehnice) Ciindc" nu sufer"' de re#ul"' de!recieri ireversibile' terenurile nu se amorti$ea$") 2erenurile !ot intra %n entitatea economic" !rin achi$iie' a!ort la ca!italul individual sau social &i !rin donaii) Pot ie&i din unitate !rin v+n$are &i retra#eri de ca!ital individual sau social) %menajrile de terenuri re!re$int" investiii efectuate !entru !unerea %n valoare a terenurilor' lacurilor' b"lilor' ia$urilor &i a altor lucr"ri similare) 2ot ca amena("ri de terenuri sunt considerate sistemele de iri#aii' de desecare' racord"ri al sistemele de alimentare cu ener#ie' drumuri de acces' %m!re(muiri) &onstruciile cu!rind cl"dirile' de!o$itele' halele industriale &i altele) 7a ma(oritatea entit"ilor economice !onderea imobili$"rilor cor!orale este deinut" de construcii, instalaii tehnice, mijloace de transport, animale, plantaii, mobilier i alte active similare Cheltuielile su!ortate du!" ce activele fi-e au fost !use %n funciune' cum ar fi costurile cu re!araiile &i %ntreinerea' sunt incluse %n contul de !rofit &i !ierdere %n !erioada %n care au fost an#a(ate) ,ceste cheltuieli nu au avut ca re$ultat o cre&tere a beneficiilor economice &i nu au fost ca!itali$ate ca un cost su!limentar al activelor fi-e) %vansurile acordate pentru imobilizri corporale re!re$int" sume b"ne&ti achitate %naintea termenului de achi$iie &i derul"rii cheltuielilor re!re$ent+nd imobili$"rile cor!orale)

1,

'mobilizrile corporale n curs de execuie re!re$int" investiiile neterminate efectuate %n re#ie !ro!rie sau %n antre!ri$"' fiind acele imobili$"ri cor!orale aflate %n curs de finali$are' al c"ror cost va fi cunoscut du!" terminarea !rocesului investiional c+nd vor fi su!use rece!iei &i !unerii %n funciune) ,cestea se evaluea$" la costul de !roducie sau costul de achi$iie' du!" ca$) Costul unei imobili$"ri construite %n re#ie !ro!rie este determinat folosind acelea&i !rinci!ii ca &i !entru un activ achi$iionat) Imobili$"rile cor!orale %n curs de e-ecuie se trec %n cate#oria imobili$"rilor finali$ate du!" rece!ia' darea %n folosin" sau !unerea %n funciune a acestora' du!" ca$)

CAPITOLUL II EVALUAREA MI9LOACELOR FI:E

11

Pentru evaluarea activelor cor!orale %n situaiile financiare sunt utili$ate diverse baze de evaluare %n combinaii variate' a&a cum sunt !re$entate %n &adrul general de ntocmire i prezentare a situaiilor financiare &i !reluate !rin re#lement"rile din :om+nia) Conform ACP nr) 3055>200?' imobili$"rile fiec"rei unit"i !atrimoniale' %n funcie de re#ulile #enerale de evaluare &i im!licit de momentul %n care se efectuea$" aceast" o!eraie' se evaluea$" %n urm"toarele momente: - evaluarea la intrarea imobilizrilor corporale n entitate; - evaluarea cu ocazia inventarierii; - evaluarea la nchiderea exerciiului financiar (la data bilanului); - evaluarea imobilizrilor corporale la ieirea din entitate. La in$%a%ea i".1i*i80%i*.% c.%,.%a*e n en$i$a$e evaluarea se face la valoarea de intrare sau contabil"' valoare care se determin" av+ndu-se %n vedere !roveniena imobili$"rilor' astfel: imobilizrile achiziionate de la furnizori (cu titlu oneros) se evaluea$" la costul de achiziie' care este format din !reul de cum!"rare' ta-ele nerecu!erabile' cheltuielile de trans!ort &i alte cheltuieli direct atribuibile' an#a(ate !entru a aduce activul %n starea de utili$are !rev"$ut") Pentru calculul !reului de cum!"rare' se ine cont de toate reducerile comerciale) *-em!le de costuri direct atribuibile: a! costurile reprezent#nd salariile angajailor, contribuiile legale i alte cheltuieli legate de acestea, care rezult direct din construcia imobilizrii corporale; b! cheltuieli materiale; c! costurile de amenajare a amplasamentului; d! costurile iniiale de livrare i manipulare; e! costurile de instalare i asamblare; f! cheltuieli de proiectare i pentru obinerea autorizaiilor; g! costurile de testare a funcionrii corecte a activului, du!" deducerea %ncas"rilor nete !rovenite din v+n$area elementelor !roduse %n tim!ul aducerii activului la am!lasamentul &i condiia de funcionare 0cum ar fi e&antioanele !roduse la testarea echi!amentului1@
12

h! onorariile profesionale pltite avocailor i experilor etc) pentru imobilizrile obinute din producia proprie evaluarea se face la costul de producie' care este alc"tuit din: !reul de achi$iie al materialelor consumate' a celorlalte cheltuielile directe de !roducie &i a cotei !ro!orionale de cheltuieli indirecte re!arti$ate %n mod raional &i numai %n m"sura %n care sunt determinate de obinerea imobili$"rilor %n cau$"@ imobilizrile intrate n patrimoniu cu prile!ul asocierii fuziunii se evalueaz la valoarea de utilitate, denumit" &i valoare de aport' care se stabile&te cu acordul !arilor' a&a cum se convine %ntre a!ortant &i re!re$entanii societ"ii comerciale la care se face subscrierea de !"ri sociale sau de aciuni %n natur"@ imobilizrile care sunt primite n entitate cu titlu "ratuit sau sub form de donaii se evaluea$" la valoarea de utilitate' care se determin" %n funcie de !reul !ieei' de utili$area activului imobili$at' de starea &i locul unde se afl" acesta@ imobilizrile intrate n entitate ca urmare a unui schimb de imobilizri se evaluea$" la valoarea just a imobilizrii intrate ' care este e#al" cu valoarea (ust" a imobili$"rii cedate) Prin valoare just se %nele#e suma !entru care un activ ar !utea fi schimbat de bun"voie %ntre dou" !"ri aflate %n cuno&tin" de cau$"' %n cadrul unei tran$acii' cu !reul determinat obiectiv) Cea mai mare !arte a imobili$"rilor cor!orale oca$ionea$" cheltuieli %n anii !osteriori !unerii %n funciune) ;n conformitate cu norma I,S 1<' cheltuieli ulterioare privind imobilizrile corporale' de(a %nre#istrate %n contabilitate' trebuie s" fie ad"u#ate la valoarea contabil" a bunului' atunci c+nd este !robabil ca %ntre!rinderea s" beneficie$e de avanta(e economice viitoare mai mari dec+t nivelul de !erforman" !rev"$ut iniial) 2oate celelalte cheltuieli ulterioare trebuie s" fie %nscrise %n cheltuielile e-erciiului %n cursul c"ruia ele sunt an#a(ate) Printre cheltuielile care amelioarea$" !erformanele unei imobili$"ri %n ra!ort cu !revi$iunile iniiale !ot s" fie enunate: - modificrile care conduc la creterea duratei de via sau la sporirea capacitii activului; - modernizarea unor componente care amelioreaz n mod substanial calitatea produselor fabricate;
13

- adoptarea de noi procedee care s permit o reducere substanial a cheltuielilor de exploatare iniial estimate. E3a*+a%ea c+ .ca8ia in3en$a%ie%ii se efectuea$" la %ncheierea e-erciiului financiar c+nd' conform le#ii' are loc !rocesul de inventariere #eneral") *valuarea imobili$"rilor cor!orale la inventariere se face la valoarea actual"' denumit" &i valoare de inventar' care este stabilit" %n funcie de utilitatea bunului' starea acestuia &i !reul !ieei) Pentru stabilirea valorii actuale !entru imobilizrile amortizabile se ine cont de valoarea net contabil %nre#istrat" !+n" la %ncheierea e-erciiului financiar curent) Conform standardelor internaionale' activele nu ar trebui %nre#istrate la o valoare mai mare dec+t valoarea lor recu!erabil") (aloarea recuperabil a unui activ este valoarea cea mai mare dintre !reul s"u net de v+n$are &i valoarea sa de utili$are) ri de c+te ori valoarea contabil" de!"&e&te valoarea recu!erabil"' adic" valoarea care ar trebui recu!erat" !rin folosirea sau v+n$area activului' trebuie recunoscut" o !ierdere din de!reciere' %n acest ca$ valoarea contabil" a activului cor!oral fiind redus" la valoarea recu!erabil") E3a*+a%ea *a nchi!e%ea e;e%ci&i+*+i /inancia% <*a !a$a 1i*an&+*+i= se reali$ea$" %n sco!ul %ntocmirii situaiilor financiare anuale) 7a %nchiderea e-erciiului se com!ar" valoarea contabil" net" cu valoarea actual"' stabilit" cu oca$ia inventarierii) ;n urma acestei com!araii re$ult" dou" situaii: 011 c+nd valoarea de inventar este mai mare dec+t valoarea contabil" net" se obine un !lus de valoare' care' !otrivit !rinci!iului !rudenei' nu se %nre#istrea$" %n contabilitate@ 021 c+nd valoarea de inventar este mai mic" dec%t valoarea contabil" net" se obine un minus de valoare' care se %nre#istrea$" %n contabilitate astfel: o o sub forma unei amortizri suplimentare c#nd deprecierea este prin constituirea sau ma!orarea provizioanelor c#nd ireversibil (uzur fizic sau moral); deprecierea este reversibil (scderea cotaiilor la burs diminuarea preurilor scderea cursului valutar). ;n contabilitatea curent"' imobili$"rile se %nre#istrea$" la valoarea contabil"' iar %n bilan' la valoare contabil" net"' adic" la valoarea contabil" diminuat" cu amorti$"rile &i !rovi$ioanele cumulate din de!reciere)
14

I,S 1< are %n vedere dou" tratamente contabile !rivind evaluarea la bilan a imobili$"rilor cor!orale: - tratamentul contabil de ba$" care !resu!une ca imobili$"rile cor!orale s" fie !re$entate %n bilan la costuri istorice' res!ectiv costul de achi$iie sau costul de !roducie' diminuat cu amorti$area cumulat" aferent" &i valoarea tuturor !ierderilor cumulate din de!reciere@ - tratamentul alternativ !ermis care !revede fa!tul c"' ulterior recunoa&terii unui activ' o imobili$are trebuie %nre#istrat" %n bilan la valoarea reevaluat" cumulat" ulterior' !recum &i !ierderile ulterioare cumulate din de!reciere) E3a*+a%ea i".1i*i80%i*.% *a ie4i%ea !in en$i$a$e: valoarea de ie&ire din !atrimoniu se folose&te !entru %nre#istrarea %n contabilitate a diminu"rilor care se !roduc %n masa imobili$"rilor unit"ii !atrimoniale ca urmare a v+n$"rii' scoaterii !ro!riu-$ise din funciune' distru#erii' li!sei %n #estiune) ,ceast" valoare este cea de intrare %n !atrimoniu sau cea stabilit" ulterior cu !rile(ul unor reevalu"ri efectuate !rin dis!o$iiile le#ale e-!rese denumit"' %n ambele ca$uri' &i valoare contabil"' e-istent" %n eviden" la data ie&irii din !atrimoniu)

CAPITOLUL III AMORTI(AREA ACTIVELOR IMO'ILI(ATE

III56 De/ini%ea a".%$i80%ii Prin amorti$are se intele#e recu!erarea tre!tata a cheltuielilor facute cu achi$itionarea ca!italului fi-' !rin includerea unei !arti din aceste cheltuieli in costul !roduselor la a caror fabricare !artici!a' in functie de durata lui de utili$are) *ste o alocare
1#

conventionala' matematica' strans le#ata de !rinci!iul continuitatii activitatii ce nu reflecta nici u$ura fi$ica a utila(elor si nici scaderea valorii de !iata a acestora) ,morti$arile in #eneral sunt elemente rectificative care corectea$a celorlalte structuri bilantiere' re!re$entand !rin definitie iesiri de resurse care afectea$a beneficiile economice) 2oate amorti$arile sunt considerate ca un cont de contra-activ si asimilate conturilor de !asiv) ,morti$area re!re$inta constatarea si consemnarea !ierderii definitive a beneficiilor economice asociate activelor imobili$ate 0aceasta !reci$are a fost necesara deoarece e-ista si de!recieri tem!orare ale activelor imobili$ate' !entru care se constituie !rovi$ioane 0reduceri1 !rivind de!recierea' conform !rinci!iului !rudentei1) Pro#ramul de /e$voltare a Contabilitatii din :omania !reci$ea$a !rin I,S3 ca amorti$area re!re$inta alocarea valorii amorti$abile a unui activ de-a lun#ul duratei sale de viata estimate) $aracterul stiintific al amortizarii :olul !e care-l are amorti$area in !rocesul re!roductiei !oate fi inde!linite numai res!ectand unele conditii !rintre care : evaluarea corecta ' realista a mi(loacelor de munca normele de amorti$are sa tina seama atat de u$ura fi$ica cat si de cea morala volumul fondului de amorti$are sa !ermita recu!erarea tuturor cheltuielilor !entru inlocuirea activelor imobili$ate ) *valuarea realista a activelor imobili$ate constituie o conditie esentiala !entru stabilirea corecta a amorti$arii ) Su!raevaluarea sau subevaluarea acestora conduce la constituirea ne(ustificata a unui fond de amorti$are mai mare sau mai mic fata de nevoile de inlocuire a mi(loacelor de munca ' ceea ce se rasfran#e asu!ra cheltuielilor si a !rofitului si denaturand marimea lor reala ) Pentru ca fondul de amorti$are sa cores!unda realmente necesitatilor de inlocuire a activelor imobili$ate trebuie acordata atentia cuvenita valorii la care se calculea$a amorti$area )
16

III575 Me$.!e !e a".%$i8a%e Pentru atin#erea de$ideratului determinarii stiintifice realiste a amorti$arii ' in !ractica ecomamica se a!lica diverse metode de amorti$are a activelor materiale imobili$ate ' metoda imobili$arii amorti$arii constante sau !ro!ortionale ' metoda re#resiva ' metoda !ro#resiva ' metoda economica ' etc )Ciecare metoda abordea$a acelasi !roces de amorti$are dar in ritmuri diferite @ sco!ul este acelasi obtinerea fondului de amorti$are ' !rocesul fiind insotit insa !e !arcurs de influente si consecinte economico B financiare diferite de la o metoda la alta ) In !ractica economica din tara noastra se a!lica ' in cea mai mare !arte metoda amorti$arii constante sau !ro!ortionale ) ,ceasta metoda !resu!une calcularea amorti$arii in mod uniform B cu aceeasi norma de amorti$are B !e intrea#a !erioada de functionare a activelor imobili$ate ) ,morti$area constanta numita si liniara are la ba$a !rocesul economic obiectiv de u$are la care sunt su!use activele si care trebuie reflectata in valoarea !roduselor !e masura !roducerii ei ) ,morti$area accelerata dar !ro!ortionala a mi(loacelor fi-e !re$inta chiar avanta(e economice sensibile cand se ba$ea$a !e o folosire intensiva a mi(loacelor fi-e ' !e o u$ura fi$ica reala a acestora ' !ermitand recu!erarea valorii lor intr-un tim! mai scurt si deci ' evitarea u$urii morale) E;i#$0 "ai "+*$e "e$.!e !e a".%$i8a%e: %mortizarea liniar se realizeaz prin includerea uniform n cheltuielile de exploatare a unor sume fixe, stabilite proporional cu numrul de ani ai duratei de utilizare economic a imobilizrilor corporale ;n conformitate cu aceast" metod"' !lec+nd de la duratele de via" utile ale activelor amorti$abile &i valoarea de intrare' se stabilesc anuit"ile 0amorti$area anual" a fiec"rui bun1) Calculul amorti$"rii anuale 0Aa1 !rin metoda liniar" se !oate reali$a !rin a!licarea unei cote de amorti$are liniar" 0Cal1 la valoarea de intrare a imobili$"rii cor!orale 04i1: Aa F 4i Cal ' unde Cal F 100 0G1) )*+

1)

,v+nd %n vedere necesitatea includerii cheltuielilor cu amorti$area %n re$ultatul fiec"rei !erioade contabile 0lunar1 se im!une determinarea amorti$"rii lunare 0A*1 conform relaiei: A* F %a 12 sau A* F (i &al 12

,morti$area liniar" re!re$int" re#imul clasic' tradiional fiind cel mai sim!lu de utili$at' %ns" nu ine de influena u$urii morale' care duce la %nlocuirea activelor cor!orale %ntrun interval de tim! mai scurt) ,morti$area liniar" este clasic" &i sim!l"' fiind cea mai folosit" datorit" uniformit"ii cheltuielilor e-erciiului &i a costurilor %n tim!) Pre$int" avanta(ul c" atenuea$" tendina unit"ilor !atrimoniale de eludare a fiscalit"ii' %ns" nu ine seama de influena !ro#resului tehnic' res!ectiv de u$ura moral") Sistemul acesta se !oate a!lica la imobili$"rile cor!orale de natura imobilelor' mobilierului' animalelor de munc"' !lantaiilor &i altele' constituind ba$a de calcul a celorlalte sisteme de amorti$are) %mortizarea de"resiv presupune o amortizare mai accentuat a imobilizrii corporale n primii ani de la punerea n funciune, asigur#nd astfel ntreprinderii un avantaj fiscal prin am#narea de la plata impozitului pe profit %nuitile scad pe msura trecerii timpului, deoarece n calcule se aplic, - fie o rat" de#resiv" care se a!lic" %n fiecare an la o ba$" fi-" 0valoare de intrare1@ - fie o rat" constant" la o ba$" de calcul de#resiv" 0valoare net" contabil"1) 8tili$area acestui re#im de amorti$are !resu!une calcularea cotei de amorti$are de#resive !rin multi!licarea cotei de amorti$are liniar" cu unul din coeficienii 0H1 urm"tori: - 6,> - dac" durata normal" de utili$are a imobili$"rii este %ntre 2 &i 5 ani' inclusiv 5 ani@ - 7 - dac" durata normal" de utili$are este cu!rins" %ntre < &i 10 ani' inclusiv 10 ani@ - 7,> - dac" durata normal" de utili$are este mai mare de 10 ani) Aetoda amorti$"rii de#resive a a!"rut din necesitatea recu!er"rii mai ra!ide a valorii unor mi(loace fi-e care sunt su!use %ntr-un #rad mai mare efectelor u$urii morale &i nevoia de moderni$are' retehnolo#i$are sau chiar de %nlocuire) Aetoda de#resiv" este (ustificabil"' dac" inem cont de urm"toarele as!ecte:
1*

un bun !ierde o fraciune din valoarea sa chiar %n

momentul !unerii sale %n funciune@ - e-istena !ro#resului tehnic@ cheltuielile de %ntreinere &i re!araii cresc !e m"sur" ce imobili$area %mb"tr+ne&te) Me$.!a a".%$i80%ii !e2%e#i3e #e ,.a$e a,*ica n !.+0 3a%ian$e: 11 %mortizarea degresiv fr influena uzurii morale 0AD61 !otrivit c"reia: - !entru !rimul an de funcionare a imobili$"rii cor!orale se a!lic" cota de amorti$are de#resiv" 0Cad1 la valoarea de intrare a imobili$"rii 04i1@ - !entru urm"torii ani se a!lic" aceea&i cot" de amorti$are de#resiv" la valoarea net" contabil" sau valoarea r"mas" 04r1 !+n" %n anul %n care amorti$area anual" calculat" %n sistem de#resiv devine e#al" sau mai mic" dec+t amorti$area anual" liniar" calculat" !entru !erioada de funcionare r"mas") ;nce!+nd cu acel an &i !+n" la e-!irarea duratei normale de utili$are 0/8I1 se a!lic" sistemul liniar de amorti$are' ra!ort+nd valoarea r"mas" de amorti$at la num"rul anilor r"ma&i de utili$are) Cad F Cal H' unde: Cad B cota de amorti$are de#resiv") Cal B cota de amorti$are liniar"@ H B coeficient de multi!licare) 21 %mortizarea degresiv cu influena uzurii morale 0AD71 !ermite amorti$area valorii contabile a imobili$"rii %ntr-o !erioad" mai mic" dec+t durata normal" de utili$are' diferena re!re$ent+nd influena u$urii morale) ,ceast" variant" !resu!une: - determinarea duratei de utili$are aferent" re#imului liniar recalculat" 0 D%1 %n funcie de cota medie anual" de amorti$are de#resiv": /r F 100 @ &ad

- determinarea duratei de utili$are %n cadrul c"reia se reali$ea$" amorti$area inte#ral" 0Di1: /i F /n B /r@ - determinarea duratei de utili$are %n cadrul c"reia se a!lic" re#imul de amorti$are de#resiv" 0D!1: /d F /iB /r@ - determinarea duratei de utili$are %n cadrul c"reia se a!lic" re#imul de amorti$are liniar" 0D*1: /l F /i B /d@
1+

- determinarea duratei de utili$are aferent" u$urii morale !entru care nu se mai calculea$" amorti$are 0D+"1: /um F /nB /i) Pentru imobili$"rile cor!orale care au o durat" normal" de utili$are de !+n" la 5 ani nu se calculea$" influena u$urii morale) %mortizarea accelerat const n includerea, n primul an de funcionare, n cheltuielile de exploatare a unei amortizri de p#n la -./ din valoarea de intrare a imobilizrii %mortizrile anuale pentru exerciiile financiare urmtoare sunt calculate la valoarea rmas de amortizat, dup regimul liniar, prin raportare la numrul de ani de utilizare rmai )eoarece amortizarea calculat trebuie s fie corelat cu modul de utilizare a activului i, ntruc#t n cazuri rare o imobilizare corporal se consum n primul an n procent de p#n la -./, rezult c metoda de amortizare accelerat este mai puin utilizat n scopuri contabile :e#imul de amorti$are !entru o imobili$are cor!oral" se determin" conform urm"toarelor re#uli: - %n ca$ul construciilor se a!lic" metoda de amorti$are liniar"@ - %n ca$ul echi!amentelor tehnolo#ice' res!ectiv a ma&inilor' uneltelor &i instalaiilor' !recum &i !entru com!utere &i echi!amente !eriferice ale acestora' contribuabilul !oate o!ta !entru metoda de amorti$are liniar"' de#resiv" sau accelerat"@ - %n ca$ul oric"rui alt mi(loc fi- amorti$abil' contribuabilul !oate o!ta !entru metoda de amorti$are liniar" sau de#resiv") 8tili$area re#imurilor de amorti$are se a!rob" de c"tre Consiliul de ,dministraie al entit"ii economice) Pentru fiecare imobili$are intrat" %n !atrimoniu' entit"ile economice vor %ntocmi un !lan de amorti$are' %n care se vor determina cu antici!aie amorti$area anual" 0anuitatea1 &i valoarea contabil" net" sau r"mas" la sf+r&itul fiec"rui an de funcionare' lu+ndu-se %n calcul valoarea contabil"' durata de utili$are &i re#imul de amorti$are ales)

2,

CAPITOLUL IV PRINCIPALELE CONTURI, OPERAII, DOCUMENTE

Instituiile !ublice utili$ea$" !entru reflectarea %n contabilitate a evenimentelor &i tran$aciilor un !lan de conturi armoni$at cu cel al entit"ilor economice' %nce!+nd de la 1 ianuarie 200< ' care res!ect" !rinci!iile contabilit"ii de an#a(amente)
21

Planul de conturi este un sistem de conturi care cu!rinde totalitatea conturilor folosite de contabilitate !entru reali$area obiectivelor sale) Se !re$int" sub forma unei liste &i are caracter obli#atoriu ' standard) &tructura planului de conturi ' &lasele conturilor de bilan 1) Conturi de ca!italuri 2) Conturi de active fi-e 3) Conturi de stocuri 3) Conturi de teri 5) Conturi de tre$orerie &lasele conturilor generatoare de rezultat financiar <) Conturi de cheltuieli J) Conturi de venituri &lasa conturilor care nregistreaz operaii economice asupra elementelor extrapatrimoniale =) Conturi s!eciale ?) Conturi de #estiune Clasele de conturi sunt %m!arite %n 2%+,e simboli$ate cu 2 cifre ' din care !rima arat" clasa din care face !arte contul res!ectiv ' iar a II-a arat" ordinea %n clas" 0 de la 0 la ? 1 ' iar 2%+,e*e reunesc c.n$+%i #in$e$ice de #radul I ' simboli$ate cu 3 cifre &i ' res!ectiv ' conturi sintetice de #radul al II-lea simboli$ate cu 3 cifre) Simboli$area fiecarui cont delimitea$" elementele !atrimoniale ' funcie de caracteristici ' !e clase ' #ru!e &i conturi) E;e",*+ : Contul 7?@6 KPro#rame informatice9 Cifra 2 B arat" c" face !arte din clasa a II-a 6Imobili$"ri9

22

Cifrele 2 &i 0 B arat" #ru!a din care face !arte acest cont ' res!ective #ru!a 20 6,ctive fi-e necor!orale9 Cifrele 2'0'= B arat" contul sLntactic de #radul I ' res!ective 20= 6,lte active fi-e necor!orale9 20=1 B un cont din 3 cifre este un cont sintetic de #radul II)

D.c+"en$e #,eci/ice ac$i3i$0&ii 1+2e$a%e rdonatorii !rinci!ali de credite re!arti$ea$" creditele bu#etare a!robate !rin bu#etul de stat !entru nevoile !ro!rii ale instituiilor sale ' %ntocmind cererea de deschidere de credite 02 e-em!lare 1 c"tre Ainisterul Cinanelor Publice &i !entru cheltuielile curente &i de ca!ital ale ordonatorilor ierarhic inferiori 0secundari-teriari 1' %n ra!ort cu sarcinile acestora ' av+nd la ba$" dis!o$iia bu#etar" !rivind re!arti$area creditelor) Sche"a !e#chi!e%ii c%e!i$e*.% 1+2e$a%e !e *a .%!.na$.%+* ,%inci,a* !e c%e!i$e #e ,%e8in$0 a#$/e*:

23

Cererea de deschidere de credite este utili$at" !entru deschiderea creditelor la nivelul ordonatorilor !rinci!ali de credite) *a cu!rinde natura &i destinaia creditului solicitat' valoare creditului &i defalcarea sa !entru structura clasificaiei bu#etare' iar !e verso se face o situaie centrali$atoare se!arat !entru activitatea !ro!rie &i se!arat !entru instanele subordonate) /in creditele bu#etare deschise' ordonatorul !rinci!al de credite %&i reine sumele necesare !entru cheltuielile !ro!rii care au fost %nscrise !e verso-ul cererii &i re!arti$ea$" %n termen de 3 $ile ordonatorilor secundari creditele bu#etare !e ba$a dis!o$iiei bu#etare care se %ntocme&te &i se de!une la tre$orerie in 3 e-em!lare: 8n e-e!lar a!robat se %ntoarce la ordonatorul !rinci!al 8n e-em!lar a!robat se trimite la tre$oreria central" 8n e-em!lar a!robat se trimite la tre$oreria local"' a (udeului sau municiu!uilui .ucure&ti la care instituia are conturi deschise)
24

8n e-em!lar a!robat serve&te insituiei care este finanat" !entru %nre#istrarea %n contabilitatea !ro!rie a re!arti$"rii creditelor) Sche"a ci%c+i$+*+i !i#,.8i&iei 1+2e$a%e e#$e %e,%e8en$a$0 n /i2+%a +%"a$.a%e:

2#

CAPITOLUL V5 STUDIU DE CA( COLEGIULUI ECONOMIC DIMITRIE CANTEMIR SUCEAVA

5.1 Prezentarea unitii de nvm nt

,ctualul Cole#iu *conomic K/imitrie Cantemir9 ia fiin" ca liceu %n anul 1?<<)C+%#+%i*e #-a+ !e#chi# ./icia* *a !a$a !e 6 !ece"1%ie 6A7B, n$%-+n *.ca* nchi%ia$ , e*e3ii e%a+ n n+"0% !e 3C 4i a+ /.#$ #e*ec&i.na&i ,%in e;a"en !e a!"i$e%e c+ #,ecia*i$a$ea c.n$a1i*i$a$e #+1iec$+* /iin! ,, P%i"e*e n.&i+ni !e c."e%&,,5 Dnce,En! c+ "ai 6A3C #-a !+# +n a!e30%a$ %081.i ,en$%+ c.n#$%+i%ea +n+i *.ca* ,%.,%i+ 2i"na8i+*+i c."e%cia* !in S+cea3a5 Dn an+* 6A3@ Ca"e%a !e C."e%& ,%."i$e c0 3a c.n$%ac$a +n ",%+"+$ ,en$%+ %ea*i8a%ea c.n#$%+c&iei, !a% $.a$e ace#$e !e"e%#+%i a+ /.#$ 8a!a%nice, !e.a%ece c*0!i%ea n+ #-a "ai c.n#$%+i$, a#$/e* #in2+%a 4c.a*0 c+ ,%./i* ec.n."ic !in F+!e&+* S+cea3a, /%ec3en$a$0 n ,%.,.%&ie !e >?G !e c.,ii ai #0$eni*.% !in ",%eF+%i"i a ,e%e2%ina$ ,%in !i/e%i$e c*0!i%i< !e *En20 ,%i"0%ie, . c*0!i%e !in #,a$e*e 10ncii, n #0*i*e c*a#ei n30&0$.%+*+i=, n ce*e !in +%"0 #0 #e c+",e%e c+ 1anii ,0%in&i*.% /.#$+* *.ca* a* %e#$a+%an$+*+i ,, Na&i.na*,,5 Dn /e1%+a%ie 6AH3, 2i"na8i+* a a3+$ in#,ec&ie in$e2%a*0, c+%#+%i*e a3En! *.c n #0*i*e Ca#ei Dn30&0$.%+*+i5 Dn an+* 4c.*a% 6AH3 I 6AHH, 4c.a*a acea#$a a /+nc&i.na$ n !.+0 c*0!i%i <*+a$e c+ chi%ie = ca%e e%a+ #i$+a$e ,e #$%a!a Re2e*e Fe%!inan! , #$%a!0 ca%e !+,0 %081.i #-a n+"i$ ,, J$e/an Ce* Ma%e ,,5 D+,0 73 A+2+#$ 6AHH, +*$i"e*e #e%ii !e a1#.*3en&i a*e ace#$+i *ice+ a+ #+#&in+$ e;a"en+* !e 1aca*a+%ea$ *a Ia4i, . ,a%$e !in e*e3ii c+%#+*+i #+,e%i.% a* Lice+*+i C."e%cia* !in Ce%n0+&i 4i-a c.n$in+a$ #$+!ii*e nce,En! c+ an+* 4c.*a% 6AHB I 6AHC *a Lice+* C."e%cia* !in S+cea3a5 O!a$0 c+ a,*ica%ea Re/.%"ei Dn30&0"En$+*+i Lice+* C."e%cia* !in S+cea3a a !e3eni$ ,e %En! ,, Jc.a*a Me!ie Mi;$0 !e C."e%&,, <6AH@ I 6A>?= 4i %e#,ec$i3 ,, Jc.a*a Tehnic0 !e A!"ini#$%a&ie Ec.n."ic0 ,, < 6A>? I 6A>7=5 PEn0 n an+* 6A>> +ni$a$ea 4c.*a%0 a /.#$ "+$a$0 !e *a S+cea3a *a '.$.4ani5

26

Lice+* Ec.n."ic S+cea3a 4i-a nce,+$ ac$i3i$a$ea c+ ,a$%+ c*a#e !e e*e3i *a !a$a !e 6> #e,$e"1%ie 6ABB, .!a$0 c+ cea a Lice+*+i n%5 3 S+cea3a n *.ca*+* ac$+a*ei Jc.*i 2ene%a*e n%5 C !in ca%$ie%+* I&cani, #$%5 E,a"in.n!a S+ce3ei n%5 >, !+,0 +n an Lice+* Ec.n."ic #-a "+$a$ n a*$0 c*0!i%e !in ca%$ie%+* I&cani #i$+a$0 ,e #$%a!a I*ie Pin$i*ie < n ,%e8en$ #$%a!a Ce%n0+&i= +n!e a /+nc&i.na$ ,En0 n an+* 6ABA5 In$e%na$+* a /.#$ a"enaFa$ n 3echea c*0!i%e a Jc.*ii 2ene%a*e I&cani, *En20 ./ici+* ,.4$a*, c.n!i&ii*e "a$e%ia*e !e nce,+$ a+ /.#$ ".!e#$e5 La !a$a !e 6 #e,$e"1%ie 6ABA, Lice+*+i Ec.n."ic i #e %e,a%$i8ea80 +n a*$ *.ca*, ce* ac$+a*, #i$+a$ n$%-. 8.n0 cen$%a*0 a .%a4+*+i, ,e #$%5 A*eea M0%04e4$i n%5 6C A <a#$08i #$%5 ,%./5 Leca M.%a%i+ n%5 6C A=, *.ca* e*i1e%a$ ,%in ,*eca%ea Lice+*+i Pe!a2.2ic 5 A#$/e* #e ncheie c.4"a%+* *i,#ei !e #,a&i+, a* "+$0%i*.% %e,e$a$e 4i a* !e#/iin&0%i*.%, !i#,a%e #en$i"en$+* !e /%+#$%a%e nce%ca$ ani *a %En!5 Dn an+* 6AC. #e !0 n /+nc&i+ne in$e%na$+* *ice+*+i, n an+* 6AC6 in$%0 n e;,*.a$a%e can$ina 4i #e c.n#$%+ie4$e ",%eF"+i%ea #,a&i+*+i 4c.*a%, n an+* 6AC3 #e ina+2+%ea80 $e%en+* !e #,.%$, ia% n an+* 6AC@ #e e;$in!e can$ina c+ +n *a1.%a$.% !e $ehnica #e%3i%ii5 Dn c.n$in+a%e !e-a *+n2+* ani*.% #e c.n#$%+ie#c "a2a8ii*e !e a*i"en$e, *a1.%a$.a%e !e ,a$i#e%ie ,en$%+ ,%ac$ica e*e3i*.% !e *a #,ecia*i$0&i*e !e a*i"en$a&ie ,+1*ic0, #e %en.3ea80 c*0!i%i*e ia% n ,e%i.a!a 6AA? I 6AA> !e *a #,ecia*i$a$ea in/.%"a$ic0 4i c.n$a1i*i$a$e5 Dnce,En! c+ an+* 6AA@ Lice+* Ec.n."ic a ,%i"i$ !en+"i%ea G%+, Jc.*a% #e !a+ n /.*.#in&0 ca1ine$e*e !e #,ecia*i$a$e <in/.%"a$ic0 4i ca1ine$ ,, /i%"a e;e%ci&i+,,= +n!e 4i !e#/04.a%0 ,%ac$ica e*e3ii

Ec.n."ic 4i A!"ini#$%a$i3 ,, Di"i$%ie Can$e"i% ,, /iin! 4i Cen$%+ !e E;ec+&ie '+2e$a%0 c+ H7 !e 4c.*i n #+1.%!ine !in c."+ne*e *i"i$%./e5 Din an+* 4c.*a% 7??H I 7??> Mini#$e%+* E!+ca&iei 4i Ce%ce$0%ii a,%.10 #chi"1a%ea !en+"i%ii G%+,+*+i Jc.*a% Ec.n."ic A!"ini#$%a$i3 ,, Di"i$%ie Can$e"i% ,, n C.*e2i+* Ec.n."ic ,, Di"i$%ie Can$e"i% ,, S+cea3a ca%e /+nc&i.nea80 #+1 acea#$0 !en+"i%e ,En0 n ,%e8en$5 Dn an+* 4c.*a% 7??C I 7??@ n+"0%+* e*e3i*.% e#$e !e 6>6H, a* ca!%e*.% !i!ac$ice e#$e !e A3 ia% ce* a* ,e%#.na*+*+i !i!ac$ic a+;i*ia% 4i !e n$%e&ine%e e#$e !e 3H5
2)

5. !.

P"anu" de #$nturi a" instituiei de nvm nt

P-.nu- /0 12n3uri u3i-i4.3 5n ins3i3u6ii-0 pu7-i10 . 82s3 in3r2/us 5n .nu- 1+*4 1 59pr0un: 1u ins3ru16iuni-0 /0 .p-i1.r0$ p0 p.r1urs 8iin/ 92/i8i1.3 5n ;0/0r0. ./.p3:rii s.-0 10rin60-2r .13u.-0. <n10p=n/ 1u /.3. /0 ,1.,1.2,,6 ins3i3u6ii-0 pu7-i10 .p-i1: un n2u p-.n /0 12n3uri$ 5n 12n82r9i3.30 1u 2r/inu- 9inis3ru-ui 8in.n60-2r pu7-i10 nr.1.+1)>2,,# M.O.1.1*6 7is>2+.12.2,,#$ O.M.!.P. nr.##6>,).,4.2,,6$ O.M.!.P. nr.616>1+.,#.2,,6$ O.M.!.P. nr.164+>13.11.2,,6. C-.s. 1 ? @ C2n3uri /0 1.pi3.-uriA C-.s. 2 ? @ C2n3uri /0 .13i;0 8iB0A C-.s. 3 ? @ C2n3uri /0 s321uri Ci pr2/u16i0 5n 1urs /0 0B01u6i0A C-.s. 4 ? @ C2n3uri /0 30r6iA C-.s. # ? @ C2n3uri -. 3r042r0ri. s3.3u-ui Ci 7:n1i A C-.s. 6 ? @ C2n3uri /0 1D0-3ui0-iA C-.s. ) ? @ C2n3uri /0 ;0ni3uri Ci 8in.n6:riA Clasa 1 @C2n3uri /0 1.pi3.-uriA 1uprin/0 82n/u- .13i;0-2r 8iB0 n012rp2r.-0 E1,,F$ r040r;0 /in r00;.-u.r0 E1,#F$ r04u-3.3u- r0p2r3.3$ r04u-3.3u- p.3ri92ni.-$ 82n/uri 1u /0s3in.6i0 sp01i.-: pr2;i4i2.n0 $ 59pru9u3uri Ci /.32rii Clasa 2 @C2n3uri /0 .13i;0 8iB0A 1uprin/0 .13i;0 8iB0 n012rp2r.-0F$ .13i;0 8iB0 12rp2r.-0 .13i;0 8in.n1i.r0$ .92r3i4:ri pri;in/ .13i;0-0 8iB0 C... Clasa 3 @C2n3uri /0 s321uriA 1uprin/0 s321uri /0 9.30rii Ci 9.30ri.-0 E3,F$ pr2/u16i. 5n 1urs0 /0 0B01u6i0 E33F$ pr2/us0 E34F$ .97.-.G0 E3*F$ C... Clasa 4 @C2n3uri /0 30r6iA 1uprin/0 8urni42ri Ci 12n3uri .si9i-.30 E4,F$ 1-i0n6i Ci 12n3uri .si9i-.30 E41F$ p0rs2n.- Ci 12n3uri .si9i-.30 E42F$ .siHur:ri s21i.-0 E43F$

2*

7uH03u- s3.3u-ui E44F$ /012n3:ri 1u C29uni3.30. Eur2p0.n: pri;in/ 82n/uri n0r.97urs.7i-0 E4#F$ /012n3:ri E4*F$ C. .. Clasa 5 @C2n3uri -. 3r042r0ri. s3.3u-ui Ci 7:n1i 1290r1i.-0A 1uprin/0 12n3uri-0 1u .Gu32ru- 1:r2r. s0 6in0 0;i/0n6. 9iG-2.10-2r 7:n0C3i .-0 ins3i3u6i0i pu7-i10$ .8-.30 5n 12n3uri-0 /0 /isp2ni7i- /0s1Dis0 -. 7:n1i s.u -. 3r042r0ri0 Ci 5n 1.si0ri. pr2pri0 s.u . .-32r ;.-2ri. Clasa 6 @C2n3uri /0 1D0-3ui0-iA 1uprin/0 12n3uri-0 1u .Gu32ru- 1:r2r.

ins3i3u6ii-0 pu7-i10 6in 0;i/0n6. 1D0-3ui0-i-2r 08013u.30 p0n3ru 0B01u3.r0. .16iuni-2r 1uprins0 5n 7uH030-0 /0 ;0ni3uri Ci 1D0-3ui0-i$ p23ri;i3 1-.si8i1.6i0i 7uH03.r0. Clasa 7 @C2n3uri /0 ;0ni3uri Ci 8in.n6:riA 1uprin/0 12n3uri-0 1u .Gu32ru-

1:r2r. ins3i3u6ii-0 pu7-i10 8in.n6.30 /0 -. 7uH03 6in 0;i/0n6. p-:6i-2r pr0;:4u30 5n 7uH030-0 /0 ;0ni3uri Ci 1D0-3ui0-i . Clasa 8 7i-.n6u-ui$ @C2n3uri 5n .8.r. 7i-.n6u-uiA ;i40.4: 12n3uri-0 /0 2r/in0 Ci ;.-2ri-0 -. 1.r0 s0 r080r: nu 12ns3i3ui0 0-090n30

0;i/0n6:$ 1.r0 prin 12n6inu3u- -2r nu p23 8i in30Hr.30 5n .13i;u- s.u p.si;u/02.r010 p.3ri92ni.-0. P0n3ru 12n3uri-0 5n .8.r. 7i-.n6u-ui s0 82-2s0C30 9032/. /0

5nr0His3r.r0 5n p.r3i/: si9p-:$ ./i1: 5nr0His3r.r0. s0 8.10 5n /07i3u- s.u 5n 1r0/i3uunui sinHur 12n3$ 8:r: 12n3 12r0sp2n/0n3.

5. %. Evidena ana"iti# a #&e"tuie"i"$r #$n'$rm #"asi'i#aiei (u)etare

Clasificaia funcional Ci clasificaia economic 12ns3i3ui0 sup2r3u- /0 2rH.ni4.r0 . 0;i/0n60i .n.-i3i10 . 1D0-3ui0-i-2r ECi ;0ni3uri-2rF un0i ins3i3u6ii pu7-i10.2 CD0-3ui0-i-0 s0 5nr0His3r0.4: 5n 12n3.7i-i3.30 1u .Gu32ru- 12n3uri-2r /in 1-.s. 6 ? 1D0-3ui0-i$ /04;2-3.3 5n .n.-i3i10 p0 1.pi32-0$ su71.pi32-0 12n82r9 1-.si8i1.6i0i 8un16i2n.-0 Ci p0 3i3-uri /0 1D0-3ui0-i$ .r3i12-0 Ci .-in0.30 12n82r9 1-.si8i1.6i0i
2

2+

012n29i10. C-.si8i1.6i. 7uH03.r: 5n s0nsu- L0Hii nr.#,,>2,,2 pri;in/ !in.n60-0 Pu7-i10I r0pr04in3: Hrup.r0. ;0ni3uri-2r Ci . 1D0-3ui0-i-2r 7uH03.r0 5n3rI2 2r/in0 Ci /up: 1ri30rii uni3.r0 pr01is /030r9in.30 1uprins0 5n 7uH03u- /0 '3.3$ 5n 7uH030-0 -21.-0$ 7uH030-0 pu7-i10 /0 in30r0s -21.- Ci 7uH030-0 .13i;i3:6i-2r 8in.n6.30 /in ;0ni3uri 0B3r.7uH03.r0 p0 1.pi32-0 Ci su71.pi32-0. Prin 1-.si8i1.6i0 s0 r0.-i40.4: 10n3r.-i4.r0. in82r9.6ii-2r 5n 03.p. proiectrii , elaborrii, adoptrii i executrii bugetului$ .siHur=n/ uni3.30. Ci uni82r9i3.30. n010s.r: 5n .13i;i3.30. 7uH03.r: . /is1ip-in0i 7uH03.r0. O .s380- /0 2rH.ni4.r0 8.10 p2si7i-: 129p-03.r0. dri"$r de seam #$nta(i"e* a situaii"$r 'inan#iare $ pr01u9 Ci . .-32r /21u90n30 /0 sin304: Ci r.p2r3.r0 8in.n1i.r 12n3.7i-: 1u indi#at$rii ne#esari pentru ana"iza e+e#uiei (u)etare* nt$#mirea ane+ei "a darea de seam #$nta(i" a situaii"$r 'inan#iare 'ina"e. Finanrile s0 5nr0His3r0.4: 5n 12n3.7i-i3.30 1u .Gu32ru- 12n3uri-2r /in 1-.s. ) ? 8in.n6:ri$ /04;2-3.3 5n .n.-i3i10 p0 1.pi32-0$ su71.pi32-0$ 3i3-uri$ .r3i12-0 Ci .-in0.30. P23ri;i3 L0Hii nr. 1*+>1++* pri;in/ !in.n60-0 Pu7-i10 L21.-0$ 92/i8i1.3:$ 129p-03.3: Ci r07u7-i1.3:$ 8in.n6.r0. 1D0-3ui0-i-2r /in 7uH030-0 -21.-0 s0 .siHur: prin des#&iderea de #redite /0 1:3r0 2r/2n.32rii prin1ip.-i 5n -i9i3. 1r0/i30-2r 7uH03.r0 .pr27.30 prin 7uH030-0 -21.-0 Ci p23ri;i3 /0s3in.6i0i s3.7i-i30. E;i/0n6. .n.-i3i1: . 1D0-3ui0-i-2r s0 6in0 p0 /2u: /290nii:

.F

/in pun13 /0 ;0/0r0 .- p-:6i-2r n030 /0 1.s: ? r0sp013i; 5n 8iC.

/0 2p0r.6iuni 7uH03.r0 s0 5nr0His3r0.4: 8i01.r0 p-.3: 08013u.3: 1u 2r/in /0 p-.3: s.u CEC E2p0r.6iun0 prin 1.s.F$ s0 s1./ /0pun0ri-0 /0 nu90r.r /in 1.si0ri0 1u 82i /0 ;:rs:9=n3 Ci 5n1.s:ri-0 r0pr040n3=n/ /i80ri30 /07i30 s.u .-30 su90. &01i: p"i , -n#asri . depuneri/ 0 p"i"e nete de #as. 'u9. 1.r0 r0pr04in3: p-:6i-0 n030 /0 1.s: 3r07ui0 s: 8i0 0H.-: 1u s2-/u/07i32r .- 8i01:rui 0B3r.s /0 12n3$ r0sp013i; .- 8i01:rui 1.pi32- /0 p-:6i E1D0-3ui0-iF

3,

7F

/in pun13 /0 ;0/0r0 .- 1D0-3ui0-i-2r 08013i;0$ ./i1: p0 8i01.r0

su7/i;i4iun0 . 1-.si8i1.6i0i 012n29i10 s0 .n.-i40.4: 129p.r.3i; 10 sI. p-:3i3$ 10 sI. 1D0-3ui3 /in s321$ p-us in3r:ri /0 ;.-2ri 9.30ri.-0$ 10 . r:9.s /0 p-:3i3 /in s321uri-0 /0 9.30ri.-0$ 5n-:3ur=n/ .s380- 2ri10 29isiun0 s.u 0r2.r0 12n3.7i-:. C2n3u- /0 1D0-3ui0-i ? 12n3u- 6), 1'u7;0n6ii2 ? 1u .Gu32ru- .10s3ui 12n3 s0 6in0 0;i/0n6. su7;0n6ii-2r .12r/.30 /0 -. 7uH03. Es30 un 12n3 /0 .13i;. <n /07i3u12n3u-ui s0 5nr0His3r0.4: 1D0-3ui0-i-0 1u su7;0n6ii-0 .12r/.30$ i.r 5n 1r0/i3$ -. s8=rCi3up0ri2./0i$ r0p.r3i4.r0. 1D0-3ui0-i-2r .supr. 12n3u-ui /0 r04u-3.3 p.3ri92ni.-. C2n3.7i-i3.30. .n.-i3i1: s0 6in0 p0 .r3i12-0 Ci .-in0.30 5n 1./ru- 8i01:rui 1.pi32- Ci su71.pi32- .- 1-.si8i1.6i0i 7uH03.r0 pr0;:4u30 prin 7uH030-0 .pr27.30. 5.4. Operaiuni privind contabilitatea din venituri extrabugetare L0H0. #,,>2,,2 ? Legea finanelor publice ? pr0;0/0 5n 1.pi32-u- 4 1: 8in.n6.r0. 1D0-3ui0-i-2r 1ur0n30 Ci /0 1.pi3.- .-0 ins3i3u6ii-2r pu7-i10 s0 .siHur: in30Hr.- /0 -. 7uH030$ 5n 8un16i0 /0 su72r/2n.r0$ /in ;0ni3uri 0B3r.7uH03.r0 Ci .-21.6ii .12r/.30 /0 -. 7uH030$ 5n 8un16i0 /0 su72r/2n.r0 Ci in30Hr.- /in ;0ni3uri 0B3r.7uH03.r0. <n s12pu- /04;2-3:rii un2r .13i;i3:6i pr2/u1:32.r0 /0 ;0ni3uri Ci .- r0.-i4:rii un2r .16iuni pr2prii 8:r: 8in.n6.r0 /0 -. 7uH03$ ins3i3u6ii-0 pu7-i10 p23 u3i-i4. .nu9i30 ;0ni3uri pr0;:4u30 5n -0H0 p0n3ru .u328in.n6.r0. in30Hr.-: s.u p.r6i.-: . un2r 1D0-3ui0-i /030r9in.30.3 'u90-0 r0.-i4.30 /in ;0ni3uri 0B3r.7uH03.r0 sun3 p:s3r.30 5n3rIun 12n3 /is3in13 /0 /isp2ni7i-$ /0s1Dis 5n .10s3 s12p. <n .10s3 12n3 s0 /0pun 32.30 5n1.s:ri-0 Ci /in 0- s0 8.1 32.30 p-:6i-0 21.4i2n.30 /0 r0.-i4.r0. .13i;i3:6ii r0sp013i;0. C2n3uri-0 sp01i8i10 .13i;i3:6ii 0B3r.7uH03.r0 s0 /0s1Di/ /is3in13 p0n3ru 8i01.r0 .13i;i3.30$ i.r .3un1i 1=n/ .100.Ci ins3i3u6i0 pu7-i1: .r0 9.i 9u-30 .s380/0 .13i;i3:6i$ s0 /03.-i.4: p0 .n.-i3i10 /is3in130.
3

31

<n

1ursu-

0B0r1i6iu-ui

7uH03.r

1D0-3ui0-i-0

8in.n6.30

/in

;0ni3uri

0B3r.7uH03.r0 p23 8i 9.i 9.ri /01=3 ;0ni3uri-0 0B3r.7uH03.r0 .-0 0B0r1i6iu-ui 1ur0n3 5n si3u.6i. 5n 1.r0 0Bis3: ;0ni3uri /in .nii pr010/0n6i s.u 5n si3u.6i. 5n 1.r0 .nu9i30 .13i;i3:6i sun3 8in.n6.30 5n 129p-03.r0 /0 -. 7uH03. E;i/0n6. su90-2r 5n1.s.30 /in ;0ni3uri pr2prii$p23ri;i3 r0H-090n3:ri-2r -0H.-0 5n ;iH2.r0$s0 6in0 1u .Gu32ru- 12n3uri-2r 53425isp$ni(i" a" instituii"$r pu("i#e 'inanate inte)ra" din venituri din pr$prii2* 53125isp$ni(i" 6i a" instituii"$r pu("i#e 'inanate venituri pr$prii su(venii26i

53!25isp$ni(i" a" a#tiviti"$r 'inanate din venituri pr$prii A C$ntu" 53!25isp$ni(i" a" a#tiviti"$r 'inanate din venituri pr$prii2 . Cu .Gu32ru- .10s3ui 12n3 s0 6in0 0;i/0n6. su90-2r 5n1.s.30 Ci /0pus0 5n 12n3u- /0 /isp2ni7i- .- .13i;i3:6ii .u328in.n6.30$ -:s.30 -. /isp24i6i. ins3i3u6i0i$ pr01u9 Ci . p-:6i-2r 08013u.30 prin 12n3u- /0 /isp2ni7i- pri;in/ .13i;i3:6i-0 .u328in.n6.30. Es30 un 12n3 /0 .13i;$ s0 /07i30.4: 1u 5n1.s:ri-0 pri;in/ .13i;i3:6i-0 .u328in.n6.30$ pr0s3.30. '0 1r0/i30.4: 1u p-:6i-0 /0 1.s: p0n3ru 08013u.r0. 1D0-3ui0-i-2r pri;in/ .13i;i3:6i-0 .u328in.n6.30 Ci ;ir.r0. i9p24i30-2r$ 12n3ri7u6ii-2r Ci 3.B0-2r Ci . 1230i /in s2-/u- /0 9iG-2.10 7:n0C3i 0Bis30n30 -. 8in0-0 .nu-ui 1.r0 s0 ;.rs: -. 7uH03. 7$"du" de(it$r r0pr04in3: /isp2ni7i-i3:6i-0 7:n0C3i .-0 ins3i3u6i0i .8-.30 -. 3r042r0ri0. C$nta(i"itatea ana"iti# s0 6in0 p0 .13i;i3:6i .u328in.n6.30 Ci p0 .r3i12-0 Ci .-in0.30 .80r0n30 pr2/us0-2r -i;r.30$ -u1r:ri-2r 0B01u3.30$ s0r;i1ii-2r

32

<n 1ursu- -unii .u -21 ur9:32.r0-0 2p0r.6iuni -. .13i;i3.30. .u328in.n6.3:: 1. '0 5n1.s0.4: 5n nu90r.r ;0ni3uri 0B3r.7uH03.r0

#311 J @C.s.A

),6 1.,,, @V0ni3uri /in 1DiriiA

2. &0pun0r0 nu90r.r 5n1.s.3 5n 12n3u- /0 /isp2ni7i-

#62 @&isp2ni7i-u- .- .13i;i3:6i-2r !in.n6.30 /in ;0ni3uri pr2prii @ J

#311 @C.s.A 1.,,,

3. CD0-3ui0-i 08013i;0 p-:3i30 /in 12n3u- /0 /isp2ni7i-

61, @CD0-3ui0-i pri;in/ .p. Ci 0n0rHi.A 4,1 @!urni42riA J J

4,1 @!urni42riA #,,

#62 @&isp2ni7i- .- .13i;i3:6i-2r 8in.n6.30 /in ;0ni3uri pr2priiA #,,

4. <n1Di/0r0. 12n3uri-2r /0 1D0-3ui0-i.

33

121 KR04u-3.3u- p.3ri92ni.-A

61, @CD0-3ui0-i pri;in/ 0n0rHi. si .p.A #,,

#.In1Di/0r0. 12n3u-ui /0 ;0ni3uri:

),6 KV0ni3uri /in 1DiriiA

121 1,,, KR04u-3.3 p.3ri92ni.-A

CONCLU(II JI PROPUNERI
R29=ni.$ 5n10p=n/ 1u 1 ianuarie !448 8.10 p.r30 /in M.r0. !.9i-i0 EUR9PA Ci$ 1. 2ri10 .-3 9097ru .- 8.9i-i0i .r0 drepturi Ci $("i)aii$ .10.s3. pr0supun0 34

s3.7i-ir0. Ci r0sp013.r0. un2r n2r90 Guri/i10 /0 n.3ur: 012n29i1:$ Guri/i1: Ci s21i.-:$ 1.r0 2/.3: 0-.72r.30 i9pun0 n010si3.30. 1un2.C30rii Ci .p-i1:rii 5n pr.13i1:$ .10s32r. &.32ri3: 0;2-u6i0i s21i03:6ii r29=n0C3i 5n H0n0r.- Ci . /290niu-ui 8in.n1i.r ? 12n3.7i- 5n sp01i.-$ p0 /0 2 p.r30$ Ci . n010si3:6ii .r92ni4:rii -0His-.6i0i 6:ri-2r 9097r0 .-0 Uniunii Eur2p0n0$ Gu;0rnu- R29=ni0i . s3.7i-i3 un0-0 9:suri 5n .10s3 /290niu$ i.r Minis30ru- !in.n60-2r Pu7-i10 1. $$ Trezorier generalA .- Gu;0rnu-ui R29=ni0i . 09is 2r/in0 /0 12n/u10r0 . 12n3.7i-i3:6ii ins3i3u6ii-2r pu7-i10 . T09. .72r/.3: pri;0C30 .sp013u- 129p-0B .- 12n3.7i-i3:6ii ins3i3u6i0i pu7-i10$ 8in.n6:rii 1D0-3ui0-i-2r p0n3ru 5n;:6:9=n3 5n R29=ni.$ 1=3 Ci -. ni;0-u- ins3i3u6ii-2r /0 5n;:6:9=n3 pr0uni;0rsi3.r$ 92/u- /0 p-.ni8i1.r0 Ci u3i-i4.r0 . r0surs0-2r .-21.30 .10s30i .16iuni Ci 10r1030.4: .sp0130 .-0 08i1i0n60i 1D0-3ui0-i-2r p0n3ru 5n;:6:9=n3. A9 1:u3.3 s: .n.-i404 -21u- 1D0-3ui0-i-2r pu7-i10 p0n3ru 5n;:6:9=n3 5n 323.-u- 1D0-3ui0-i-2r pu7-i10 Ci .9 su7-ini.3 5n 92/ /02s07i3 r2-u- 1D0-3ui0-i-2r pu7-i10 p0n3ru 5n;:6:9=n3 pri;in/ pr0H:3ir0. 1./r0-2r n010s.r0 3u3ur2r s0132.r0-2r .13i;i3:6ii 012n29i12Is21i.-0$ 5n s0nsu- 1r0C30rii su7s3.n6i.-0 . p2n/0rii -u1r:32ri-2r 1.-i8i1.6i$ . p0rs2n.-u-ui 1u s3u/ii 90/ii Ci sup0ri2.r0$ 1r0C30r0. 1.-i8i1:rii H0n0r.6ii-2r 3in0r0 r0pr040n3=n/ un 8.132r /01isi; 5n ri/i1.r0. ni;0-u-ui pr2/u13i;i3:6ii 9un1ii$ 5n ;.-2ri8i1.r0. sup0ri2.r: Ci 1u r.n/.90n3 sp2ri3 . r0surs0-2r$ 5n sp2rir0. ;0ni3u-ui n.6i2n.-. C2n3ri7u6i. 5n;:6:9=n3u-ui -. 82r9.r0. Ci p0r8016i2n.r0. pr0H:3irii 1./r0-2r 0s30 .pr01i.3: Ci prin pris9. 082r3u-ui 8in.n1i.r 8:1u3 /0 s21i03.30$ . 82n/uri-2r .-21.30 p0n3ru 5n;:6:9=n3$ . 08i1i0n60i u3i-i4:rii 1D0-3ui0-i-2r p0n3ru 5n;:6:9=n3.

3#

:;:<E9GRA=;E
4onea :"$van 7ucian - C.n$a1i*i$a$ea e3eni"en$e*.% n a!"ini#$%a&ie, *ditura .ucure&ti' 200J X-- - 7e#ea Cinanelor !ublice Ir) 2J3 din 2? iunie 200< Cosmina Pitulice' Aariana Elavan - C.n$a1i*i$a$ea in#$i$+$ii*.% ,+1*ice !in R."ania, *ditura Conta!lus .ucure&ti' 200J X-- rdinul Ainistrului Cinanelor Publice nr) 3J<?>23)12)200= !entru a!robarea Iormelor metodolo#ice !rivind %ntocmirea &i de!unerea situaiilor financiare la instituiile !ublice la 31)12)200=) scar Print

36