Curs 2 Cutia de viteze Principala destinatie a cutiei de viteze este aceea de a permite modificarea in limite largi a fortei de tractiune

in corelatie cu rezistenta la innaintare. In timpul deplasarii AR, momentul la rotile motoare (Mr), egal cu momentul rezistent, poate sa varieze in limite foarte largi, in functie de conditiile de deplasare(viteza, panta, calitatea drumului, etc) in timp ce cuplul efectiv al motorului(Me) nu poate varia decat in limite restranse.Ca urmare, pentru a se obtine variatii mari ale cuplului la roata, este necesar ca raportul de transmitereal miscarii, iT, sa se modifice in functie de conditiile de deplasare, acest lucru realizandu se cu a!utorul cutiei de viteze. Cutia de viteze mai asigura" deplasarea AR cu viteze reduse, care nu ar putea fi realizateprin cuplarea directa a motorului la transmisia centrala, deplasarea spre inapoi a AR, fara sc#imbarea sensului de rotatie al motorului, stationarea cu motorul pornit si ambreia!ul cuplat. Ca atare cutia de viteze trebuie sa fie" silentioasa, actionare simpla si comoda, constructie simpla, fiabilitate ridicata, intretinere usoara. Clasificari dupa modul de variatie a raportului de transmisie" cutie in trepte, la care raportul de transmitere variaza discontinuu, cutii fara trepte, continue sau progresive, cutii combinate. Cutiile de viteze in trepte se clasifica" a) dupa sc#ema cinematica$ cu doi arbori(fig. % a si b) cu trei arbori(fig .% c,d,e) compuse (mai multe cutii de viteze inseriate sau un reductor si o cutie propri zisa)

&ig .%. 'c#eme cinematice de cutii de viteze cu arbori ficsi" a,b, cu doi arbori$ c,d, cu trei arbori si priza directa$ e, cu trei arbori, fara priza directa$ % arbore primar$ ( arbore secundar$ ) arbore intermediar$ * arbore suplimentar$ +, ,, - roti dintate$ . pinion de atac$ / manson de cuplare.

b)dupa pozitia a0elor in timpul functionarii" cu a0e fi0e, cu a0e mobile (planetare) c) dupa numarul treptelor de mers inainte" (),*,+,,, etc) 1a cutiile de viteze cu ( arbori, arboreal primar (%)primeste miscarea de la ambreia!, iar pe arboreal secundar este montat pinionul de atac (.) al transmisiei centrale. 1a cutia din fig. %a obtinerea diferitelor trepte de transmitere se realizeaza prin a0iala a grupurilor de roti dintate baladoare de pe arboreal secundar, care astfel intra in angrenare cu una din rotile dintate de pe arboreal primar. 1a sc#ema %b diferitele trepte de viteza se selecteaza prin deplasarea a0iala a mansoanelor de cuplare (/). 1a cutiile de viteza cu trei arbori, arboreal primar(%) sic el secundar (() sunt coa0iali. Arborele intermediar ()) este antrenat de catre rotile dintate + si , , iar diferitele rapoarte de transmiterese obtin prin selectarea perec#ilor de roti dintate ( de pe arboreal secundar si intermediar) 1a cutiile c si d, priza directa se obtine prin solidarizarea arborelui primar, %, cu arboreal secundar, (, prin intermediul unor danturi frontale e0ecutate pe rotile dintate de pe cei doi arbori sau cu a!utorul unor mufe de cuplare(sincroane). In fig . (. se prezinta o cutie de viteze in trepte, pentru autoturisme.

&ig.( . Cutie de viteze , in trepte, pentru autoturisme. Cutiile de viteza planetare ( cu arbori rotitori) au avanta!ul posibilitatii sc#imbarii raportului de transmitere sub sarcina ( fara decuplarea ambreia!ului), in sc#imb sunt mai comple0e si mai scumpe. 2le se realizeaza prin inserierea unui numar de reductoare planetare. 3n redactor planetar este prezentat in figura ).

&ig. ). Reductor planetar utilizat in constructia cutiilor de viteze. % arbore primar$ ( arbore secundar$ ) roata dintata cu dantura interioara$ * satelit$ + roata dintata centrala (planetara)$ , platou port sateliti$ . ambreia!$ / frana cu banda. Raportul de transmitere unitar se realizeaza prin cuplarea ambreia!ului ,., si eliberarea franei cu banda , /, ceea ce are ca efect rigidizarea platoului port sateliti, ,, cu roata dintata centrala , +. Raportul supraunitar se obtine prin decuplarea ambreia!ului, ., si actionarea franei, /, ceea ce conduce la imobilizarea rotii dintate centrale, +, raportul de transmitere fiind, i4 %56+7 6) Cutiile de viteze progresive se clasifica obisnuit dupa principiul de functionare" mecanice, #idraulice, electrice In principiu, cutiile progresive mecanice utilizeaza un variator de turatie, format din doua roti de curea. &iecare roata este construita din cate doua discuri tronconice, independente, dintre care unul este fi0, iar cel de al doilea se poate deplasa a0ial. (fig. *)Cureaua este de constructie speciala (fig.+). 2a este formata din segmentii metalici ,%, montati pe benzile de otel,(. 8eplasarea a0iala a discurilor tronconice mobile este realizata#idraulic. 8e asemenea cutia are ambreia!e separate pentru mers inainte si mers inapoi. Cutiile de acest tip sunt prevazute cu un bloc electronic de comanda. (.).

a b &ig. *. 9ariator continuu cu curea metalica dezvoltat de firma :iliams a vedere$ b sc#ema cinematica

&ig. +. Curea metalica pentru cutie de viteze progresiva % segmenti$ ( benzi metalice In functie de modul de sc#imbare a treptelor, cutiile de viteza pot fi" manuale, cu actionare directa asupra mecanismului de sc#imbare a treptelor de viteza, semiautomata, la care conducatorul selecteaza treapta de viteza, dar operatiile impuse de sc#imbarea efectiva a treptei de viteza sunt simplificate, cu actionare automata, la care sc#imbarea treptelor de viteza are loc fara interventia conducatorului, in functie de conditiile de deplasare. (bloc electronic de comanda, cu traductoare si dispozitive electromecanice pentru turatiile arborilor, manipularea ambreia!ului.) In general, cutiile de viteza semiautomate si automate pot fi actionate electric, #idraulic sau pneumatic, sau prin combinarea acestora. In figura , se prezinta cutia de viteze de la autoturismele 8ACIA. 'unt cutii cu * trepte de mers inainte si una de mers inapoi. Cutia este cu ( arbori, rotile dintate fiind fi0e pe arborele primar si baladoare pe arborele secundar, fi0ate cu sincroane (mufe de cuplare) . ;ineanteles ca toate elementele au calcule specifice, legate de durabilitate. In principiu, durata de functionare , pentru diverse AR este" motociclete, (%,* ),+) 0 %< ) ore$ autoturisme usoare, ((,+ ,)0 %<) ore$ camioane si autobuze, (+ %()0%<) ore.

. &ig. ,. Cutia de viteze a autoturismelor 8acia

arboreal ambreia!ului$ ( arbore primar$ ) arbore secundar$ *,- pinioane treapta I a$ +,%< roti dintate treapta a II a$ ,,%% pinioane treapta a III a$ .,%( pinioane mers inapoi$ /,%) roti dintate treapta a I9 a$ %*,%+ mufe de cuplare$ %, pinion conic$ %. diferential ( Cutiile de viteza continue Acestea permit variatia continua a raportului de transmitere a miscarii. Ca avanta!e se pot mentiona" conducerea usoara a AR, nefiind necesare manevrele pentru sc#imbarea treptelor de viteze, posibilitatea e0ploatarii motorului la regimul economicitatii ma0ime. Ca dezavanta!e se pot enumera$ complicatii constructive, constructie mai putin robusta a cutiei de viteze. Aceste cutii de viteza folosesc sub diverse forme de transmitere a miscarii prin frecare intre diverse componente, pozitia relative a acestora permitand un anumit raport de transmitere. Cateva e0emple sunt prezentate in figurile.$/$-$%<$%%$%( si %). fig. .. cu curea trapezoidala si roti de curea de diameter variabile, fig. /, cu variator frontal, fig. -, variator cu con de frictiune, fig. %<, variator toroidal de tip =a>es, fig . %%, variator toroidal tip T?R?TRA@, fig. %(, variator cu suprafete de frictiune multiple, (Citroen), fig . %), transmisie 9ARI?MATIC, (9?19?). Mai e0ista cutii de viteze continue #idraulice, (=I8RAMAT), cu o constructie mult mai complicate.

&ig. .. Principiul de functionare al variatorului cu curea trapezoidala si roti de curea de diametru variabil a raport de transmitere ma0im(A%7A(B%) b raport de transmitere minim(A%7A(C%)

&ig. /. 9ariator cu frictiune utilizat la automobilul Cartercar(%-<,) % volant$ ( disc$ ) parg#ie de actionare.

&ig.-. 9ariator cu con de frictiune % arbore conducator$ ( roata de frictiune$ ) con de frictiune$* roata dintata cu dantura interioara$ + roata dintata planetara$ , satelit$ . platou port sateliti$ /,- roti dintate$ %<Darbore condus.

&ig.%<. 9ariator cu frictiune tip =a>es % arbore conducator$ ( disc toroidal$ ) galet$ * arbore condus

&ig. %%. 9ariator T?R?TRA@

&ig.%(. 9ariator cu suprafete de frecare multiple % arbore condos$ ( arbore conducator$ ) discuri conice$ * suprafete conice

a b &ig. %). Transmisia 9ariomatic 9?19?

sc#ema generala$ b sc#ema cinematica a dispozitivului de sc#imbare a sensului de mers % arbore primar$ ( coroana conica$ ) dispozitiv pneumatic de comanda$ * curea$ + pinion$ , diferential$ . roata de curea conducatoare$ /,- pinioane conice$ %< manson de selectare. Reductorul distribuitor 'e utilizeaza la toate AR cu tractiune pe toate rotile, avand rolul de a distribui momentul motor la toate puntile motoare. Reductorul distribuitor poate fi fi0at de carterul cutiei de viteze sau poate fi actionat prin intermediul unei transmisii cardanice. (fig. %*). Constructia lor este in general cu roti dintate si cu arbori de iesire pentru rotile motoare.

&ig. %*. Amplasarea reductorului distribuitor solidar cu cutia de viteze % cutia de viteze$ ( arbore pentru antrenarea puntii fata$ ) reductor distribuitor$ * arbore pentru antrenarea puntii spate$ + diferentialul puntii spate$ , diferentialul puntii fata. Transmisia longitudinala Realizeaza" transmiterea cuplului motor de la cutia de viteze la transmisia centrala, la AR cu o singura punte motoare, transmiterea cuplului motor de la cutia de viteze la reductorul distribuitor si de aici la punti, la AR cu mai multe punti motoare. Transmisia longitudinala este, obisnuit, formata din doua cupla!e inseriate$ un cupla! cardanic si un cupla! permanent mobil, pentru deplasari a0iale. Transmisia longitudinala se poate realize in doua variante$ sincrona, la care viteza ung#iulara a arborelui secundar este egala cu viteza ung#iulara a arborelui primar$ (doua cupla!e cardanice sau un numar par), asincrone, la care vitezele ung#iulare ale celor doi arbori sunt diferite. 8iverse moduri de organizare ale transmisiei centrale sunt prezentate in figurile %+ si %,. Pentru compensarea deplasarilor a0iale dintre componentele tractiunii, (cutie de viteze si redactor distribuitor) se utilizeaza cupla!e cardanice telescopice (fig. %.).

&ig. %+. Transmisii longitudinale pentru tractiune *0( a transmisie longitudinala asincrona$ b,c transmisii longitudinale sincrone % articulatii cardanice$ (,) arbori longitudinali$ * tub central$ + cupla! de compensare a0iala$ , palier intermediar

&ig. %,. Transmisia longitudinala la autove#iculele *0* %,(,) arbori cardanici$ * punte spate$ + punte fata

&ig.%.. Arbori cardanici telescopici