Release from Medtorrents.

com

SUBIECTE , partea 3
24. Sistemul receptor vesti

ular 1. Receptorii caii vestibulare sunt situati in crestele ampulare ale canalelor semicirculare si in maculele utriculara si saculara. a) Receptorii crestelor ampulare sunt celule specializate, prevazute cu cili care sunt de 2 tipuri: stereocili (microvilozitati modificate) si kinocili (cili modificati). Acesti receptori sunt sensibili la miscarile rotatorii ale capului. Epiteliul crestelor ampulare este alcatuit din 2 categorii de celule: senzoriale si de sustinere. elulele senzoriale sunt de 2 tipuri: ! celule de tip 1, piriforme, avand functie discriminativa, au polul bazal incon"urat de o retea nervoasa provenita din terminatiile fibrelor groase cu conducere rapida ale nervului vestibular. ! celule de tip 2, de forma cilindrica. #e polul lor bazal se termina in buton fiibrele subtiri ale nervului vestibular. b) Receptorii maculelor utriculara si saculara sunt asemanatori cu cei din crestele ampulare, cu diferenta ca cilii sunt acoperiti de o masa gelatinoasa in care se disting granule mici, numite otoliti. $acula utriculara are functie in ec%ilibrul static, da informatii asupra pozitiilor capului in raport cu fortele de gravitatie si acceleratia liniara in plan orizontal, iar macula saculara este asociata functional co%leei, reactionand la stimuli vibratorii cu intensitate mai mare de &' cicli(sec.

2!. Calea vesti

ulara alea vestibulara este divizata in: ! calea vestibulara a trunc%iului cerebral, cu rolul de a stabili pozitia capului in spatiu si de a controla miscarile sale ! calea vestibulara cerebeloasa cu rol esential in reglarea tonusului muscular, in special a celui antigravitational. 2. #rotoneuronul bipolar se gaseste in ganglionul vestibular care are o parte superioara si una inferioara: portiunea superioara primeste fibrele de la crestele canalelor semicirculare anterior si lateral, si de la macula utriculara, iar portiunea inferioara primeste fibre de la crestele canalului posterior si de la macula saculara. A)onii protoneuronului formeaza nervul vestibular care patrunde in trunc%iul cerebral la nivelul ung%iului bulbopontin, trecand intre pedunculul cerebelos inferior si tractul spinal al nervului trigemen. *. +eutoneuronul este situat in aria vestibulara a fosei romboide, unde se gasesc , nuclei vestibulari. ,. Al treilea neuron, dupa unii autori se gaseste in nucleul ventral postero!medial (-.#$) din talamus si de aici impulsurile a"ung la scoarta temporala si frontala. +upa alti autori, al treilea neuron este in nucleul ventral postero!inferior din talamus, iar proiectia este in scoarta parietala, la limita inferioara dintre campurile 2 si &. /istemul vestibular, prin cone)iunile sale tine sub controlul sau miscarile refle)e ale globilor oculari, ale capului, trunc%iului si membrelor, in scopul mentinerii ec%ilibrului si a unor refle)e cu origine labirintica: voma si pozitia capului in timpul vomei.

2". #ucleii vesti

ulari $ locali%are, aferente si eferente

Release from Medtorrents.com +eutoneuronul este situat in aria vestibulara a fosei romboide, unde se gasesc 4 nuclei vestibulari. a) -ucleul vestibular medial este situat dorso!lateral de nucleul dorsal al vagului, si este incrucisat de striile medulare care!l separa de planseul ventriculului ,. El este cel mai mare nucleu vestibular, intinzandu!se pana in punte. b) -ucleul vestibular inferior este situat lateral de nucleul medial. ranial, el se continua cu nucleul lateral, iar caudal se intinde pana la polul superior al nucleului gracil. c) -ucleul vestibular lateral se intinde cranial pana la nivelul nucleului nervului abducens, la limita bulbo!pontina, unde se continua cu nucleul vestibular superior, iar caudal se prelungeste cu nucleul vestibular inferior. d) -ucleul vestibular superior ocupa regiunea pontina a ariei vestibulare &ferentele nucleilor vestibulari sunt: 0 fibrele primare ale nervului vestibular, si anume: fibre ascendente provenite de la crestele ampulare ale canalelor semicirculare si fibre descendente provenite de la macule 0 fibre cerebelo!vestibulare directe si incrucisate 0 fibre interstitio!vestibulare spre nucleul medial Eferntele nucleilor vestibulari sunt: a) eferente descendente care formeaza cele 2 tracturi vestibulo!spinale: 0 tractul vestibulo!spinal lateral, cu originea in nucleul lateral, este direct si conduce impulsuri vestibulare si cerebeloase cu efect facilitator asupra tonusului e)tensorilor si activitatii refle)e medulare 0 tractul vestibulo!spinal medial, cu originea in nucleii mediali de ambele parti, este partial incrucisat b) eferente ascendente care provin de la toti nucleii vestibulari si se termina prin intermediul fasciculului longitudinal medial (12$) in nucleii interstitial, comisural si nucleii oculomotori.

2'. Sistemul receptor acustic

1. Receptorii sunt situati in canalul orti, cei pentru sunete inalte in partea bazala a co%leei, iar cei pentru sunete "oase in partea apicala a co%leei. 3rganul orti este alcatuit din celule diferentiate, asezate intr!un sir lateral si altul medial care formeaza o serie de arcade, iar de o parte si de alta a arcadelor se gasesc celule senzoriale ciliate si celule de sustinere. a) elulele senzoriale, receptoare, au cilii incrustati in membrana tectoria, si sunt de 2 tipuri: 0 celule piriforme, scurte, care alcatuiesc sirul medial 0 celule inalte asezate pe * siruri la baza co%leei si ,!& siruri spre varful co%leei. Ele alcatuiesc sirul lateral. 4nda sonora transmisa la nivelul ferestrei vestibulare pune in miscare perilimfa rampei vestibulare pana la %elicotrema, de unde se propaga in rampa timpanica pana la fereastra co%leei. .ibratiile perilimfei se transmit membranei bazilare, celulele senzoriale specializate sunt ridicate odata cu membrana bazilara in timpul oscilarii acesteia, si cilii lor sunt presati de membrana tectoria si endolimfa din canalul orti. #resiunea e)ercitata de membrana tectoria asupra centriolilor si fenomenelor vibratorii, sunt transformate in influ) nervos care este transmis terminatiilor nervoase.

Release from Medtorrents.com

2(. Calea acustica

alea auditiva este singura cale pe care se descriu , neuroni. 1. #rotoneuronul este neuronul bipolar din ganglionul spinal situat in canalul spiral, iar prelungirile sale formeaza nervul co%lear. 2. +eutoneuronul se gaseste in nucleii: co%lear ventral de pe fata ventrolaterala a pedunculului cerebelos inferior si co%lear dorsal situat pe fata dorsala a pedunculului cerebelos inferior, in portiunea laterala a ariei vestibulare, unde formeaza tuberculul acustic. *. Al treilea neuron se gaseste in coliculul inferior ,. Al patrulea neuron il constituie neuronii corpului geniculat medial, situat pe fata inferioara a pulvinarului, lateral de coliculul superior. Aferentele corpului geniculat medial provin de la lemniscul lateral, coliculul inferior si corte)ul temporal, iar eferentele formeaza radiatia acustica (geniculotemporala) &. 5ona de proiectie corticala este situata pe girul temporal superior, girii temporali transversi, campul ,1 auditiv si campurile ,2 si 22 de asociatie. aracteristicile cailor acustice sunt: a) prezenta fibrelor in contracurent: cortico!geniculate, cortico!coliculare, olivo! receptoare b) cresterea numarului de fibre transmitatoare dupa fiecare releu c) bilateralitatea proiectiilor co%leei pe corte) d) pluralitatea ariilor auditive

2). #ucleii co*leari

+eutoneuronul se gaseste in nucleii: co%lear ventral de pe fata ventrolaterala a pedunculului cerebelos inferior si co%lear dorsal situat pe fata dorsala a pedunculului cerebelos inferior, in portiunea laterala a ariei vestibulare, unde formeaza tuberculul acustic. a) -ucleul co%lear ventral primeste ca aferente fibrele groase cu originea in regiunea apicala a co%leei. b) -ucleul co%lear dorsal primeste ca aferente putine fibre descendente subtiri (direct de la nervul co%lear), care se articuleaza cu dendritele profunde ale neuronilor fusiformi. #relungirile deutoneuronului pot lua * cai: a) fibrele groase ale regiunii ventrale a nucleului ventral formeaza stria acustica ventrala ale carei fibre, la nivelul "onctiunii ponto!bulbare se incruciseaza, pe linia mediana, cu cele de partea opusa, formand corpul trapezoid, situat ventral de lemniscul medial. 2ateral de oliva superioara, fibrele devin ascendente formand lemniscul lateral. 4nele fibre se termina in formatia reticulata si nucleii corpului trapezoid ipsi! si contralaterali, in nucleii comple)ului olivar superior de aceeasi parte sau de partea opusa, iar altele intra direct in lemniscul lateral contralateral. -ucleii co%leari nu dau fibre directe lemniscului lateral ipsilateral. b) fibrele din regiunea dorsala a nucleului co%lear ventral formeaza stria acustica intermediara ce intra in lemniscul lateral contralateral. Aceste fibre constituie calea co%leo!reticulara. c) fibrele regiunii dorsale a nucleului co%lear dorsal formeaza stria acustica dorsala care intra in lemniscul lateral contralateral. omple)ul olivar superior situat lateral de nucleul corpului trapezoid, este compus din mai multe grupe celulare: 0 grupul lateral in forma de 6/6 este nucleul de origine al fibrelor directe eferente, de control a transmisiei la nivel de receptor 0 grupul medial are rol in localizarea sunetelor 0 grupul retroolivar este originea fibrelor incrucisate eferente, ce controleaza transmisia receptorilor.

Release from Medtorrents.com Aferentele comple)ului provin de la nucleii co%leari, iar eferentele intra in alcatuirea lemniscului lateral ipsilateral, si mai putin contralateral. -ucleii corpului trapezoid sunt: nucleii dorsal si ventral ai corpului trapezoid. Acesti nuclei primesc aferente de la nucleii co%leari si trimit eferente prin lemniscul lateral, si cateva fibre ce intra in fasciculul longitudinal medial pentru a se termina in nucleii nervilor oculomotor, tro%lear, abducens, trigemen si facial. orpul trapezoid se continua cu lemniscul lateral situat in punte si mezencefal, lateral de lemniscul medial si de cel trigeminal, si medial de lemniscul spinal.

3+. Cai acustice refle,e

aile acustice refle)e sunt alcatuite din: 1. Eferentele nucleului co%lear dorsal spre: formatiunea reticulata, si coliculii superiori mediati de coliculii inferiori Aceste 2 categorii de eferente sunt la originea refle)elor tonice ale musculaturii. 2. Eferentele nucleilor corpului trapezoid, care pe calea fasciculului longitudinal medial a"ung la nucleii nervilor oculomotor, tro%lear, abducens, trigemen si facial. Ele e)plica miscarile refle)e ale oc%ilor si acomodarea auditiva prin nervul musc%iului tensor al timpanului si musc%iului scaritei. *. Eferentele comple)ului olivar superior, care formeaza fasciculul olivo!co%lear. Acestea au rolul de a in%iba transmisia la nivel de receptor. ,. #edunculul olivar format din fibre directe cu originea in nucleul principal olivar. &. Eferente de la coliculii inferiori si fibre ale lemniscului lateral, care reintra in nucleul co%lear pentru a a"unge la receptori periferici, cu efecte in%ibitorii pentru anumite frecvente ale spectrului auditiv.

32. Rolul anali%atorului vi%ual

Analizatorul vizual obtine 7&8 din informatiile e)terne care a"ung la organism. El este format dintr!un segment periferic (retina) si un segment de conducere care este reprezentat de 2 cai : calea retino!geniculo! calcarina si calea retino!tecto!calcarina. 2a nivelul acestui analizator au loc * fenomene: 1. 1ormarea imaginii optice pe retina 2. 1ototransductia (absorbtia fotonilor si transformarea lor in semnal electric) *. Al treilea fenomen este alcatuit din * componente: 0 prelucrarea informatiilor in retina 0 transmiterea pe cai 0 prelucrarea corticala 3c%iul uman este sensibil la radiatii cu lungimea de unda cuprinsa intre *9& : 9;' nm, dar oc%iul afak poate percepe si o gama de ultraviolete (*1& nm) #rin analizatorul vizual se percep : contururile obiectelor, stralucirea, distanta dintre obiecte, profunzimea campului, miscarea. El are rol in orientarea in spatiu si ec%ilibru.

Release from Medtorrents.com

33. Retina $ descriere, straturi, celule pi-mentare

RE<=-A este formata din 1' straturi : 1. /tratul celulelor pigmentare 2. /tratul celulelor receptoare (cele cu conuri si bastonase) *. $embrana limitanta e)terna : care se afla la limita dintre corpul celulelor receptoare si prelungirea in con sau bastonas. ,. /tratul granular e)tern : se afla la nivelul corpului celulelor receptoare &. /tratul ple)iform e)tern ! se afla la nivelul sinapsei celulelor bipolare cu celulele receptoare ;. /tratul granular intern ! se afla la nivelul corpului celulelor bipolare 9. /tratul ple)iform intern ! se afla la nivelul sinapsei celulelor multipolare cu celulele bipolare >. /tratul celulelor ganglionare 7. /tratul fibrelor nervului optic 1'. $embrana limitanta interna Retina umana este de tip inversat. Ea contine * zone mai importante : 0 $acula lutea (pata galbena), are o suprafata de 1 mm? si este zona cu acuitate ma)ima a oc%iului. Ea se gaseste in dreptul a)ului si contine numai celule cu conuri. 0 1oveea centralis, are o suprafata de ',,!',9 mm? si se gaseste in mi"locul maculei. /traturile in aceasta zona sunt deplasate, lumina cazand direct pe celulele cu conuri. 0 #ata oarba (discul nervului optic), se gaseste in partea infero!mediala a globului ocular. elulele pigmentare sunt unistratificate si au proprietatea de a emite pseudopode cu pigment in "urul conurilor sau bastonaselor, formand o camera obscura. #igmentul pseudopodelor contine melanina si fu)ina. Aceste celule au rol in absorbtia fotonilor care nu au e)citat, rezultand incalzirea vaselor croidiene si impiedicarea refle)iei fotonilor. elulele receptoare: in retina sunt in total 1''!12' de milioane de celule cu bastonas, &!> milioane de celule cu conuri, 1 milion de celule ganglionare multipolare si &'' de milioane de celule care apartin corte)ului. +ensitatea celulelor receptoare din retina este urmatoarea: 0 in fovee sunt 1&'.''' de celule cu con(mm? 0 in apropierea foveei sunt *'!,'.''' de celule cu bastonas(mm? 0 in rest sunt ,!&.''' de celule cu con(mm? si 1&'.''' de mii de celule cu bastonas(mm?

Release from Medtorrents.com

34. Celulele cu

astonas =n retina sunt in total 1''!12' de milioane de celule cu bastonas 0 in apropierea foveei sunt *'!,'.''' de celule cu bastonas(mm? 0 in rest sunt ,!&.''' de celule cu con(mm? si 1&'.''' de mii de celule cu bastonas(mm? elulele cu bastonas sunt caracteristice pentru vederea nocturna si au ma)imum de acuitate la lumina cu fracventa de &22 nm. elulele receptoare au un segment e)tern, o regiune ingustata, un segment intern si un segment sinaptic prin care se leaga de celula bipolara. /egmentul e)tern la celula cu bastonas este format din 2''' de discuri suprapuse, care nu au contact cu mediul e)tern, iar unul dintre peretii discurilor este format 7'8 din rodopsina. /egmentul ingust de cone)iune contine in interior un cil care provine din centriolul celulei. /egmentul intern contine o zona elipsoida plina cu mitocondrii, apoi o zona mieloida in care gasim reticul endoplasmic rugos si aparat @olgi, aici avand loc sinteza pigmentului care ascensioneaza. /egmentul sinaptic la celula cu bastonas este ca o sperula. #entru celula cu bastonas pigmentul este rodopsina iar absorbtia fotonilor de catre acesta duce la o tranformare de configuratie spatiala, astfel 11!cis retinalde%ida se transforma in 11!trans retinalde%ida. Astfel, prin modificari succesive rodopsina se transforma in metarodopsina! 2, produs care declanseaza reactii c%imice ce duc la aparitia potentialului de actiune. +upa descompunerea rodopsinei, retinalul poate fi transformat in vitamina A si reutilizata apoi la resinteza retinalului.

3!. Celulele cu con

=n retina sunt in total &!> milioane de celule cu conuri 0 in fovee sunt 1&'.''' de celule cu con(mm? 0 in rest sunt ,!&.''' de celule cu con(mm? si 1&'.''' de mii de celule cu bastonas(mm? elulele receptoare au un segment e)tern, o regiune ingustata, un segment intern si un segment sinaptic prin care se leaga de celula bipolara. /egmentul e)tern la celula cu con este format din discuri care au contact liber cu mediul e)tern, fiind plicaturate. /egmentul ingust de cone)iune contine in interior un cil care provine din centriolul celulei. /egmentul intern contine o zona elipsoida plina cu mitocondrii, apoi o zona mieloida in care gasim reticul endoplasmic rugos si aparat @olgi, aici avand loc sinteza pigmentului care ascensioneaza. /egmentul sinaptic la celula cu con are aspect de pedicul. #entru celula cu conuri pigmentul este iodopsina (partea proteica este fotopsina iar grupul prostetic este retinalul), iar mecanismul de declansare a potentialului de actiune este probabil asemanator cu al celulelor cu bastonas. 3". Celulele ipolare, multipolare si de asociatie in retina elulele bipolare : ! reprezinta protoneuronul pe calea optica si sunt de 2 tipuri: 0 celule bipolare pitice care se gasesc numai in foveea centralis si fac parte din calea anatomica privata 1(1(1 (o celula cu con : o celula bipolara : o celula multipolara) 0 celule bipolare difuze, care sunt difuze propriu!zise (fac sinapsa cu *'!&' de bastonase) si difuze plate (fac sinapsa cu ,!9 conuri)

Release from Medtorrents.com elulele multipolare : ! reprezinta deutoneuronul pe calea optica, fac sinapsa cu celula bipolara, iar a)onul lor formeaza nervul optic. Ele codifica informatia prin modificarea frecventei potentialelor (modulatie de frecventa) si nu prin modificarea amplitudinii. elulele multipolare sunt de 2 tipuri: 0 celule multipolare pitice care fac parte din calea anatomica privata 1(1(1 0 celule multipolare difuze Aceste celule se gasesc pe retina intr!un singur strat, cu e)ceptia maculei lutea, unde sunt asezate pe >!1' straturi. 1iecare celula multipolara are un camp retinian circular, de unde primeste informatii, numit camp receptor al celulelor multipolare. Aceste campuri sunt de 2 tipuri: 0 campuri receptoare cu centrul 3- si periferia 311, care raspund la inceputul e)citatiei 0 campuri receptoare cu centrul 311 si periferia 3-, care raspund la sfarsitul e)citatiei. Acest raspuns 3-!311 are rol in accentuarea contururilor obiectelor pe care le vedem, iar pe retina e)ista succesiunea: camp 3- : camp 3-(311 : camp 311. +eci retina este organizata in coloane cu campuri receptoare circulare. elulele orizontale se afla in stratul ; si au rol de a fi asimilate cu neuroni in%ibitori. 2a activarea conurilor ele in%iba bastonasele, si invers. Aceste celule maresc campul celulelor ganglionare, accentueaza contrastul si au rol in adaptarea intuneric!lumina. elulele amacrine se afla in partea interna a stratului ; si are rol in asigurarea cone)iunilor dintre celulele bipolare, celulele multipolare si coloanele retiniene. /unt descrise 22 de tipuri de celule amacrine fara rol bine precizat, dar au foarte multi mediatori. elulele $uller se afla in stratul ple)iform e)tern, iar prelungirile lor periferice si centrale formeaza membranele limitante e)terna si interna.

3'. Campul vi%ual, arii corespondente

ampul vizual monoocular pentru un oc%i normal este: lateral ! 7'A, superior : 9'A, medial : &'A, inferior : ,'A. ampul vizual bilocular se suprapune in partea mediala si astfel ne asigura vederea stereoscopica =maginea obtinuta pe retina este reala, mai mica si rasturnata. Retina are deci , cadrane: nazal superior, nazal inferior, temporal superior, temporal inferior, iar cadranele inferioare ale retinei receptioneaza imagini din cadranele superioare ale campului. Ariile corespondente, sunt arii din retina care vad aceeasi regiune din campul vizual. 3(. #ervul optic, c*iasma optica si tractul optic -ervul optic este format de a)onii celulelor multipolare. 1ibrele nervului optic, toate mielinice, imediat dupa iesirea lor din globul ocular, provin de la o singura retina, deci la nivelul sau vederea este monoculara. %iasma optica este o lama patrulatera de substanta alba, situata la locul de trecere dintre peretele anterior si cel inferior al ventriculului *. Ea se continua superior cu lama terminala, iar inferior cu tuber cinereum si infundibulul. =ntre lama terminala si c%iasma, ventriculul * trimite o prelungire numita reces optic. =n c%iasma optica e)ista urmatoarea distributie a fibrelor: 0 fibrele nazale din cordoanele nazale inferioare se incruciseaza facand un genunc%i anterior in c%iasma optica, si trec in tractul optic de partea opusa 0 fibrele nazale din cordoanele nazale superioare se incruciseaza, formand un genunc%i posterior in c%iasma optica, si trec in tractul optic de partea opusa 0 fibrele temporale trec in tractul optic de aceeasi parte 0 fibrele maculare si pupilare sunt si directe si incrucisate 1ibrele tractului optic dau pe de o parte colaterale catre nucleii pretectali, coliculii cvadrigemeni superiori, pulvinar si %ipotalamus si pe de alta parte merg la neuronul * din corpul geniculat lateral. +e la

Release from Medtorrents.com corpul geniculat lateral, care are o structura laminara, fibrele se duc spre nucleul pregeniculat (care face legatura cu %ipotalamusul si nucleii pretectali) si spre cele ; lame ale corpului geniculat, astfel: 0 fibrele incrucisate (nazale) vin in lamele 1,,,; 0 fibrele %omolaterale (temporale) vin in lamele 2,*,& E)ista si aici o somatotopie: fibrele din cadranele inferioare a"ung in partea laterala a corpului geniculat iar cele superioare in partea mediala A)onul neuronului * se proiecteaza pe scoarta in ariile vizuale <oti acesti a)oni formeaza radiatiile optice ce trec prin segmentul retrolenticular al capsulei interne. Ariie vizuale sunt aria principala (19) ce se gaseste in lobul occipital si ariile de asociatie din "ur, adica aria parastriata (1>) si aria prestriata (17) Bubel si Cissel au demonstrat ca aceste campuri vizuale se proiecteaza pe suprafata scoartei ca niste coloane care sunt alternative de la un oc%i la altul. <ot ei au evidentiat in scoarta mai multe tipuri de neuroni. alea retino!tecto!calcarina Aceasta cale contine 2'8 din fibrele caii optice. Are traseu, din tractul optic 0 coliculii cvadrigemeni superiori (aria pretectala) 0 nucleii posteriori ai %ipotalamusului 0 scoarta. Rolul acestei cai este de urmarire a elementelor in miscare si de apreciere a profunzimii campurilor. olateralele tractului optic olateralele tractului optic sunt spre %ipotalamus (tractul retino%ipotalamic) E)ista in %ipotalamus, nucleul suprac%iasmal la care a"ung fibre din calea optica, si care prin substanta cenusie subependimara trimite fibre catre substanta reticulara a trunc%iului cerebral (substanta periapeductala), si de aici prin fibre reticulo!spinale 0 coarne laterale >!<1 0 radacina anterioara a nervilor spinali 0 ramura comunicanta a lantului simpatic 0 ganglionii superiori cervicali simpatici 0 ple) pericarotic comun intern 0 craniu, dand nastere unui contingent de fibre ce se numeste nervus onari, care a"unge la epifiza si ritmeaza secretia de melatonina in functie de cantitatea de lumina. +iencefalul, are rol in afectivitate, perceperea luminii si de aceea pentru tratarea depresiilor se fac bai de lumina.

4+. Cai refle,e cu punct deplecare vi%ual

Refle,ul fotomotor. Retina este e)citata, informatiile au traseu prin: a)onul neuronului 2 0 tract optic 0 prin colaterale 0 nucleii pretectali 0 nucleul accesor al nervului oculomotor 0 nervul oculomotor 0 ganglionul ciliat 0 nervii ciliari scurti 0 musc%ii ciliari circulari DE $ioza (scaderea diametrului pupilei) FFF /emnul ArgGlle! Robertson : ! apare in sifilisul tertiar, refle)ul fotomotor dispare mentinandu!se refle)ul de acomodare la distanta. Acest lucru se datoreaza leziunilor substantei reticulate din "urul canalului /Glvius (apeductul cerebral) Refle)ul fotomotor este un refle) consensual, adica se produce concomitent la ambii oc%i (deoarece nucleii pretectali sunt uniti prin comisura posterioara). Refle,ul de crestere a pupilei .midria%a/. Acest refle) are traseu prin: colateralele tractului optic 0 coliculii cvadrigemeni superiori 0 tract tecto!reticulo!spinal 0 maduva spinarii 0 coarnele laterale >!<1 0 lantul simpatic cervical 0 in ganglionii superiori sinapsa cu fibrele postganglionare 0 ple) carotic intern 0 ple) in "urul arterei oftalmice 0 radacina superioara a ganglionului ciliat 0 nervii ciliari lungi 0 musc%ii radiari ciliari DE $idriaza. /indromul laude!Hernard!Borner: in paralizia simpaticului, bolnavul prezinta mioza si enoftalmie (oc%iul impins in globul ocular) /indromul #ancoast!<obias: ! in cancerul de varf pulmonar, bolnavul nu face midriaza pe acea parte. Refle,ul de acomodare la distanta. /timulul acestui refle) este imaginea neclara care a"unge pe corte) la nivelul ariei 19 care este legata cu aria 1>

Release from Medtorrents.com Aria 1> se gaseste in legatura cu aria > (motorie) din lobul frontal. Acest refle) coordoneaza modificarile curburii cristalinului, convergenta a)elor optice si scaderea diametrului pupilar. +in ariile 1> si > pleaca fibre descendente spre coliculii cvadrigemeni superiori 0 arie pretectala 0 nucleul accesor al nervului oculomotor 0 ganglionii ciiliari 0 nervii ciliari scurti 0 contractia musc%ilor ciliari circulari 0 rela)area ligamentului suspensor al cristalinului 0 bombarea cristalinului 0 cresterea vederii de aproape. -ervul optic este alcatuit din fibre descendente (in contracurent) ce vin spre oc%i. 3riginea acestor fibre este in talamus (pulvinar), coliculi cvadrigemeni superiori, substanta reticulata mezencefalica. Aceste fibre se termina in celulele amacrine #otentialul in celulele amacrine faciliteaza transmiterea prin celulele ganglionare (multipolare) ceea ce duce la amplificarea perceptiei si cresterea cantitatii de lumina perceputa. #erceptia poate fi modulata FFF

42. Tul

urarile acuitatii vi%uale A. <ulburari ale acuitatii vizuale 1) Ambliopie D diminuarea, aproape de pierdere a acuitatii vizuale 2) -ictalopia D scaderea acuitatii vizuale ziua *) Bemeralopia D 6orbul gainilor6 : scaderea acuitatii vizuale in lumina crepusculara ,) +iscromatopsie D deficit al acuitatii vizuale pentru culori. +e e)emplu daltonismul este scaderea congenitala a acuitatii vizuale pentru rosu si verde. &) ecitatea (amauroza) D pierderea acuitatii vizuale. Este de 2 tipuri: a) periferica : tine de globul ocular, polul anterior (cataracta, c%eratita), retina, nervul optic. linic: ! modificari de fund de oc%i, lipseste refle)ul fotomotor. b) centrala : are cauza corticala 0 leziune in aria 19 linic: ! fund de oc%i normal, refle) fotomotor prezent auze : ! leziuni vasculare, traumatisme, tumori, into)icatii cu 32 sau uree, accidente de anestezie.

4'. 0oli-onul arterial 1illis

Acest poligon este un sistem arterial anastomotic, cu 9 ramuri (laturi), la formarea careia participa 2 sisteme arteriale : sistemul carotic intern si sistemul vertebro!bazilar. 1) /istemul carotic intern (artera carotida interna) este alcatuit din , parti : !E partea cervicala !E partea pietroasa : se gaseste in stanca temporalului si in canalul carotic osos, unde datorita formei canalului se mai numeste si sifon carotic. !E partea cavernoasa : se gaseste in sinusul cavernos si in santul carotic de pe peretele lateral al sfenoidului. !E partea cerebrala : tine de la iesirea din sinusul cavernos, in dreptul proceselor clinoide anterioare, pana in dreptul spatiului perforat anterior. =n craniu, artera carotida interna da 2 grupuri de ramuri : a) Ramuri colaterale : reprezentate de arterele : oftalmica, comunicanta posterioara, coroidiana anterioara b) Ramuri terminale : reprezentate de artera cerebrala anterioare si de artera cerebrala medie

Release from Medtorrents.com 2) /istemul vertebro!bazilar. Artera vertebrala are 2 segmente, unul cervical si vertebral (la nivelul gatului), si unul cerebral care se intinde pana la marginea inferioara a puntii, unde prin unire cu cea de partea opusa formeaza trunc%iul bazilar. Acesta, urca in canalul format de clivus (anterior) si santul bazilar pontin pana in dreptul spatiului perforat posterior, unde arterele vertebrale posterioare se impart in artere terminale. #oligonul arterial este format din :artera comunicanta anterioara, 2 artere cerebrale anterioare, 2 artere comunicante posterioare, 2 artere cerebrale posterioare. +e cele mai multe ori aceste artere sunt inegale ca lungime si calibru. #oligonul arterial isi manifesta eficacitatea atunci cand una dintre laturi (ramuri) este obliterata, circulatia sangelui fiind suplinita de celelalte. 3rice obstructie in afara poligonului duce la leziuni de substanta nervoasa. Arterele cerebrale dau fiecare 2 grupuri de ramuri : ramuri corticale sau superficiale, care trec in santurile de pe suprafata emisferelor, vascularizand corte)ul in totalitate si o parte a substantei albe subiacente, si ramuri centrale sau profunde ce patrund in grosimea substantei cerebrale prin cele * spatii perforate (2 anterioare si unul posterior), vascularizand restul substantei albe, nucleii si peretii ventriculilor.

4(. &rtera cere

rala anterioara +e la origine (in dreptul spatiului perforat anterior), artera trece peste ervul optic, patrunde in fisura interemisferica si se aplica pe genunc%iul corpului calos. Aici se imparte in 2 ramuri mari : artera pericalosala care trece in santul corpului calos si sfarseste in aria precuneusului, si artera caloso!marginala care trece in santul cinguli si sfarseste in aria lobului paracentral. Ramuri corticale : !E ramuri orbitale pentru gir drept, bulb olfactiv, tract olfactiv, giri orbitali mediali !E ramuri frontale pentru corp calos, gir cinguli, gir frontal medial cu lobulul paracentral, gir frontal superior si partea superioara a girului frontal mi"lociu !E ramuri parietale pentru precuneus si lobul parietal superior Ramuri centrale : ! sunt desprinse din apropierea originii arterei cerebrale anterioare, trec in spatiul perforat anterior, una dintre ele fiind mai voluminoasa (artera recurenta Beubner). Aceste ramuri vascularizeaza : rostrul corpului calos, septul pelucid, capul nucleului caudat, bratul anerior al capsulei interne, partea anterioara a putamenului. /indromul cerebralei anterioare este caracterizat prin paralizie contralaterala de membru inferior si apra)ie (decoordonare intre dreapta si stanga)

4). &rtera cere

rala medie Este cea mai mare artera cerebrala atat din punct de vedere al calibrului cat si al lungimii. Ea continua traiectul arterei carotide interne, lucru ce este favorizant in traiectul unei trombembolii. +in dreptul spatiului perforat anterior, ea patrunde in santul lateral /Glvius, peste insula, si a"unge in aria lobului parietal unde sfarseste ca artera a girului angular. Ramuri corticale : !E ramuri orbitale pentru girii orbitali laterali !E ramuri frontale pentru "umatatea inferioara a girului frontal mi"lociu, girul frontal inferior si girul precentral !E ramuri parietale pentru gir postcentral si lobul parietal inferior

Release from Medtorrents.com !E ramuri temporale mai ales pentru gir temporal superior !E ramuri insulare Ramuri centrale : ! acestea se numesc artere striate si sunt impartite in 2 grupuri, unul lateral si unul medial, acestea trecand impreuna prin spatiul perforat anterior spre profunzimea emisferelor. Ele vascularizeaza : putamen, globus palidus, corpul nucleului caudat, partea anterioara a talamusului, genunc%iul, bratul posterior, bratul retrolenticular,bratul sublenticular ale capsulei interne. /indromul cerebralei medii se caracterizeaza prin : paralizie de membru superior de partea opusa prin interesarea girului precentral, tulburari de sensibilitate pana la abolirea ei pe partea opusa prin interesarea girului postcentral sau a talamusului, afazii senzitive (surditate verbala : nu intelege sensul cuvintelor I cecitate vizuala : vede dar nu intelege scrisul), afazii motorii (agrafia : nu poate scrie I mutenia)

!2. &rtera cere

rala posterioara #orneste din dreptul spatiului perforat posterior, are traiect lateral, paralel cu artera cerebeloasa superioara incon"urand spre posteriorpedunculul cerebral. Apoi trece pe partea temporo!occipitala a emisferelor si sfarseste in santul calcarin ca artera calcarina. Ramuri corticale : !E 2 artere temporo!occipitale, una anterioara si una posterioara, pentru girii temporo! occipitali dar si girul temporal inferior si partial girul temporal mi"lociu. !E artera cornului lui Amos pentru girul para%ipocampic !E ramuri parietale pentru precuneus !E ramuri occipitale pentru cuneus, lingula, pol occipital si fata e)terna supero!laterala a lobului occipital Ramuri centrale : ! patrund in spatiu perforat posterior si vascularizeaza %ipotalamusul, regiunea subtalamica, pulvinar talamic, epitalamus (cu epifiza), coliculi cvadrigemeni superiori, parte postero!laterala a calotei mezencefalice. /indromul cerebralei posterioare se caracterizeaza prin cecitate (orbire) daca leziunile sunt bilaterale, sau %emianopsii (orbire intr!un camp : nazal sau frontal)

). Corte,ul, tipuri celulare

/coarta cerebrala are o suprafata de apro)imativ 2,&m?, numai 1(* este la suprafata, restul fiind in santuri si scizuri. /coarta are 1'1' neuroni si este foarte groasa, avand intre 2 si ,,& cm grosime, si un volum de *'' de cm*. /coarta este alcatuita din fibre aferente, neuroni si fibre de asociatie, fibre eferente (de proiectie) care pleaca spre alte elemente corticale. -umarul neuronilor de proiectie este mult mai mic decat numarul neuronilor din scoarta, deci ma"oritatea neuronilor din scoarta sunt neuroni de asociatie. =n scoarta e)ista & tipuri principale de neuroni: 1) elule piramidale: ! sunt celule triung%iulare cu varful orientat spre suprafata, a)onul intrand in fibrele de proiectie. ! intra in straturile * si & ! formeaza unitati columnare verticale cu o grosime de *''!&''m, care in ariile receptoare, fiecare columna corespunde unui teritoriu din periferie. ! sunt de dimensiuni variabile, fiind clasificate in mici (1'!12), mi"locii, mari (descrise de Hetz : au 1'') si gigantice. 2) elule stelate: ! sunt cele mai numeroase din scoarta ! se mai numesc celule granulare

Release from Medtorrents.com ! se gasesc in straturile 2 si , si au ,!;m diametrul ! e)ista unele celule granulare mai mari (celule granulare piramidale) descrise de 2orete de -o, si care se gasesc in ariile receptoare *) elule fusiforme: ! sunt celulele cu a)ul lung paralel cu scoarta, a)onul lor intrand in fibre de asociatie si de proiectie ,) elule a"al: ! sunt celule mici cu a)onii orizontali, si se gasesc in stratul superficial al scoartei. &) elule $artinoti: ! se gasesc in toate straturile scoartei. Ele sunt cu a)onii spre suprafata scoartei.

+2. Cito, mielo si an-ioar*itectonica corte,ului

+. itoar%itectonia (dispozitia celulelor) /coarta prezinta ; straturi dinspre suprafata spre profunzime: a) /trat ple)iform (molecular) D 2amina marginalis (in nomenclatorul anatomic) ! este format din celule a"al, celule granulare mici si fibre (dendrite ale celulelor piramidale, a)oni ai celulelor $artinoti, fibre aferente) b) /trat granular e)tern D 2amina corpuscularis ! este format din celule granulare mici si celule piramidale mici c) /trat piramidal e)tern D 2amina piramidalis ! este format din celule piramidale mici, celule fusiforme si celule $artinoti d) /trat granular intern D 2amina granularis ! este format din celule granulare ! in acest strat vin fibrele talamo!corticale e) /trat piramidal intern D 2amina ganglionaris ! este format din celule granulare si celule $artinoti ! a)onii celulelor piramidale formeaza fibrele aferente ale scoartei f) /trat fusiform D 2amina multiformis ! este format din celule fusiforme, celule $artinoti, celule granulare mici, a)onii lor formand fibre de proiectie scurte (fibre arcuate) Aceasta laminare orizontala este o caracteristica ascoartei cerebrale. 2aminarea verticala este peste tot cu e)ceptie lobului temporal. E)ista o impartire a straturilor corticale: ! in raport cu stratul , al corte)ului, straturile supraadiacente se c%eama straturi supragranulare fiind ultimele straturi dezvoltate filogenetic, la om sunt cel mai bine diferentiate, sunt bogate in fibre si neuroni de asociatie, si lipsesc in corte)ul vec%i (ar%ipalium). Aceste straturi sunt incriminate in procesele memorative de asociatie. ! straturile subiacente stratului , din corte) se c%eama infragranulare si sunt mai bine reprezentate la mamifere inferioare omului, sunt mai noi filogenetic, sunt implicate in functii motorii principale. 2. $ieloar%itectonia (dispozitia fibrelor) E)ista o dispozitie in straturi si a fibrelor si se suprapun apro)imativ straturilor celulare: 0 la nivelul stratului ple)iform se gaseste lama tangentiala (ple)ul tangential) descrisa de E)ner 0 la nivelul stratului granular e)tern se gaseste lamina disfibroza, care este o condensare de fibre 0 la nivelul stratului piramidal e)tern se gaseste o condensare de fibre ( /tria Jaes!Hec%tereK) 0 la nivelul stratului granular intern se gaseste stria e)terna Haillarger, la nivelul ariei striate aceasta strie se numeste @enari sau .icL +azGr 0 la nivelul stratului piramidal intern se gaseste stria interna Haillarger 0 la nivelul stratului fusiform se gaseste lamina infrastriata 3. Angioar%itectonia (dispozitia vaselor)

Release from Medtorrents.com /coarta este vascularizata de ramuri care patrund din e)terior prin pia mater, se capilarizeaza si se ramifica, avand o dispozitie diferita in functie de densitatea celulelor din acea regiune: reteaua are oc%ii mici acolo unde densitatea celulelor este mare si invers. +in punct de vedere functional, circulatia in corte) este de tip terminal si deci obstructia unui ram duce la infarctizarea regiunii vascularizate 0 A. (accident vascular cerebral) +in punct de vedere anatomic, circulatie nu este terminala. E)ista anastomoze care pot suplea circulatia in regiunea afectata.

++. I%ocorte,ul *omotipic

Bomotipic : la care se disting toate cele ; straturi in proportii apro)imativ egale (caracteristic ariilor de asociatie) ! se disting * subdiviziuni ale izocorte)ului %omotipic: 0 de tip frontal (in lobul frontal) : implicat in activitati psi%omotorii 0 de tip parietal (in lobul parietal) : este legat de memoria asociativa 0 de tip polar (la polii emisferelor) : implicat in functii psi%osenzoriale

+2. I%ocorte,ul *eterot3pic

Beterotipic: ! are ; straturi inegale, si se disting 2 subdiviziuni: 0 subdiviziunea agranulara : in care predomina straturile * si & (straturile piramidale), straturile granulare fiind aproape absente. Aceasta subdiviziune e caracteristica pentru girul precentral (ariile motorii ,,;,>,,,) 0 subdiviziunea granulara (se mai numeste coniocorte)) : in care predomina straturile 2 si ,. E)ista si celule piramidale dar foarte putine. Aceasta subdiviziune este caracteristica pentru zonele receptoare (gir postcentral)

+3. &rii someste%ice

1. Aria somestezica primara : ! se gaseste in girul postcentral si in partea posterioara a lobulului paracentral. =n aceasta arie sunt proiectate in special informatiile tactile si proprioceptive. E)ista * arii : *, 1, 2 ! in aria * sosesc 9'8 din informatiile talamice ! in aria 1 sosesc *'8 din informatiile talamice ! in aria 2 sosesc numai colaterale #enfield a descris %omunculus senzitiv, dinspre inferior spre superior se proiectandu!se : ! limba, faringe, laringe, musc%ii masticatori si musc%ii fetei, membrul superior si toracele #artea inferioara a corpului se proiecteaza pe fata mediala. =nformatiile a"unse aici sunt discriminate, asigurandu!se o stereognoza (interpretarea tridimensionala a unui obiect). Acest lucru se datoreaza legaturilor pe care aceasta arie le are cu ariile somatopsi%ice & si ; din lobul parietal, prin care compara obiectul actual cu informatiile anterioare, din care rezulta recunoasterea sau nu a obiectului. 2ezarea ariei somestezice duce la astereognozie (nerecunoasterea tactila a obiectului) : ! tulburari de sc%ema corporala (nu!si mai recunoaste un membru ca fiind al lui)

Release from Medtorrents.com ! tulburari de perceptie tridimensionala 2. Aria somestezica secundara : ! se gaseste pe buza superioara a santului lateral. Aici vin in principal informatii protopatice, termice, dureroase. E)ista o somatotopie : ! ce este superior se gaseste anterior ! ce este inferior se gaseste posterior *. Aria somestezica suplimentara : ! se gaseste pe fata mediala a emisferelor, in girul frontal medial.

+4. &rii vi%uale .442./

1. Aria vizuala primara : ! este aria 19 si se gaseste pe cele 2 buze ale santului calcarin, superior de ea gasindu!se preuncusul iar inferior girul lingual. Aceasta arie are o suprafata de 2'!,& de cm?, contine 1'8 din neuronii scoartei, fiind localizata in coriocorte), in stratul , (stria genaris). Aici e)ista si o somatotopie : cadranele superioare ale retinei se proiecteaza pe buza superioara a santului, iar cele inferioare pe buza inferioara $acula are o proiectie bilaterala care se intinde posterior spre polul occipital al emisferelor 1iecare emisfera primeste informatii din campul temporal de aceeasi parte a retinei si din partea nazala a retinei opuse. =mpulsurile difuzeaza spre ariile secundare 1> si 17. 2. Aria 1> ( parastriata) : ! nu are strie genaris iar prin fibrele cortico!tectale si cortico!mezencefalice este legata de centrii oculomotori din trunc%iul cerebral. Aceasta relatie e)plica miscarile refle)e ale globilor oculari la stimulul luminos si refle)ul de acomodare pentru distanta. *. Aria 17 (peristriataIprestriata) : ! nu are strie genaris, si se gaseste inaintea ariei vizuale avand relatii cu arii de asociatie. Are rol in miscarile con"ugate ale globilor oculari si are rol pentru fi)area unuiobiect cu oc%iul.

+!. &ria -ustative, aria vesti

ulara &ria -ustativa : ! este localizata in special in baza circumvolutiei postcentrale si in regiunea insulei si a uncusului %ipocampic (aria ,*) E)tirparea acestei zone duce la pierderea gustului iar stimularea provoaca senzatii gustative. Reprezentarea se pare ca ar fi bilaterala, in principal primind aferente de la nucleul ventral postero!medial (-.#$). #ierderea gustului se numeste agerusie iar scaderea lui, %ipogerusie. &riile vesti ulare : ! nu sunt foarte bine cunoscute ! aria 1 : in gir temporal superior ! aria 2 : in lobul parietal, in vecinatatea ariei & ! aria * : in gir frontal mi"lociu si superior /timularea partii posterioare a girului temporal superior duce la senzatie de verti" (ametealaI asemanatoare cu stimularea receptorilor R), deviatia con"ugata a globilor oculari. 1ibrele merg amestecate cu cele auditve si de aceea nu se cunoaste clar releul talamic. #utem face releu talamic prin stimulare vestibulara.

Release from Medtorrents.com

+). &rii motorii

1. Aria motorie primara : ! se gaseste in girul precentral si partea anterioara a lobului paracentral (aria ,) Aceasta arie este izocorte) %eterotipic agranular. Aici se gasesc celule Hetz, cele mai mari in lobul paracentral E)ista apro)imativ *,.''' de celule distribuite astfel : 9& 8 pentru membrul inferior, 1> 8 pentru membrul superior si 9!7 8 pentru cap Aici isi are originea tractul cortico!spinal (care are fibre groase de 22 si fibre subtiri de 1!, ), atat in aria , dar si in ariile *,1,2. +oar 29!,' 8 din fibre degenereaza daca se lezeaza girul precentral +oar 27 8 din fibre se lezeaza daca se lezeaza aria ; Restul fibrelor degenereaza daca se lezeaza lobul occipital. Emisferectomia duce la degenerarea totala a tractului cortico!spinal. E)ista un %omunculus motor. Ablatia ariei , (leziune de neuron central) se manifesta diferit pe scala animala: ! pisica isi revine ! maimuta face %emiplegie flasca ce se recupereaza repede ! omul face paralizie spastica cu recuperare lenta dinspre pro)imal spre distal, miscarile fine nu se recupereaza deloc si persista o %ipotonie. 2. Aria premotorie (aria ;) orte)ul este identic cu cel al ariei motorii, cu e)ceptia neuronilor Hetz care lipsesc. Ablatia sa nu duce la pareze si %ipotonii Ablatia ariilor , si ; duce la paralizie spastica contralaterala Aria ; participa la caile motorii prin aria , Aria premotorie contine campul ,, care este centrul motor al vorbirii articulate (arie de asociatie) #referinta manuala este indiferenta fata de dominanta emisferala, dar este conditionata si determinata genetic. 2a nastere cele 2 emisfere sunt egale din punct de vedere al potentialului. +iferentierea incepe la 2 ani (pentru emisfera dominanta) si se termina la 1' ani. Emisfera stanga este responsabila de : 0 limba" 0 calcul matematic 0 procese rationale secventiale 0 constienta 0 memorie declarativa Emisfera dreapta este responsabila de : 0 perceptia datelor 0 perceptia nonverbala 0 simtul tridimensional 0 simtul muzical si estetic 0 controleaza partea nesintactica a vorbirii (intonatie)

22. Cai corticospinale

3rigine: ! ;'8 in aria motorie primara ,, aria premotorie ;, aria motorie suplimentara ,& si ,9 ! ,'8 in aria somatosenzitiva primara *,1,2, aria somatosenzitiva secundara ,', ,*, ariile parietale &,9

Release from Medtorrents.com Aceste ultime origini au rol in controlul si transmiterea informatiilor. -umarul cailor este de apro)imativ 1 milion, dintre care apro)imativ 9''.''' sunt mielinizateI mielinizarea incepe in luna ; de viata intrauterina si dureaza pana in luna ; post partrum. +in aceste fibre 7&! 798 sunt fibre subtiri cu diametrul de 1!9 , ce determina o miscare lentapentru miscarile globale. 1ibre groase sunt numai *8 si au diametrul mai mare de 1' , fiind reprezentate de a)onii neuronilor giganti Hetz din campul ,. Aceste fibre sunt pentru miscari precise, izolate ale e)tremitatilor distale. +e la origine, fibrele strabat centrul alb al emisferelor, numit si coroana radiata, si patrund in capsula interna. 2a acest nivel se impart somatotopic in: 1) fibre corticonucleare ce trec prin genunc%iul capsulei 2) fibre corticospinale ce trec prin bratul posterior al capsulei unde prezinta si o somatotopie, astfel incat dinspre anterior spre posterior avem: ! fibre pentru musc%ii membrului superor ! fibre pentru trunc%i ! fibre pentru musc%ii membrului inferior 2a nivelul capsulei mai avem fibre: a) in bratul anterior: ! fibre fronto!pontine ! fibre caudo!putameniale ! fibre caudato!palidale b) in genunc%i: ! fibre cortico!nucleare c) in bratul posterior: ! fibre cortico!spinale (piramidale) ! fibre talamo!parietale ! fibre parieto!talamice ! fibre cortico!nigrice ! fibre cortico!rubrice ! fibre subtalamice d) partea lenticulara a capsulei: ! fibre parieto!occipito!pontine ! radiatii optice e) partea sublenticulara: ! fibre temporo!pontine ! radiatii acustice 1ibrele corticospinale dupa ce trec prin capsula interna a"ung la mezencefal. Aici se strang toate fibrele intr!un singur manunc%i ce a"unge la pedunculul cerebral, fiind situat in a *(& mi"locie a pedunculului. Aici e)ista o somatotopie dinspre medial spre lateral: ! fibre pentru musc%ii membrului superor ! fibre pentru trunc%i ! fibre pentru musc%ii membrului inferior 2a nivelul puntii fibrele sunt disparate in fascicule mai mici laterale. E)ista nuclei pontini si fibre transverse pontine, si se indreapta sub aceasta forma spre bulb. 2a intrarea in acesta, se regrupeaza intr!un manunc%i unic formand piramida bulbara. #ana la acest nivel, fibrele cortico!nucleare se epuizeaza (pana la marginea inferioara a piramidelor bulbare nu mai e)ista) 1ibrele cortico!spinale se decuseaza in proportie de 9'!7'8, formand decusatia motorie. 3rdinea decusatiei dinspre superior spre inferior este: membre superioare, trunc%i, membre inferioare. +upa decusatie a"ung in cordoanele laterale formand fasciculul corticospinal lateral. =n acesta fibrele au o somatotopie astfel incat medial se gasesc fibrele pentru segmentul cervical (&'8 din fibrele cordonului), intermediar se gasesc fibre pentru segmentul toracic (2'8 din fibrele cordonului), iar lateral se gasesc fibre pentru segmentul lombar (*'8 din fibrele cordonului) 1ibrele cortico!spinale se termina in zona substantei cenusii intermediare a fiecarui segment medular, unde se grupeaza in 2 compartimente:

Release from Medtorrents.com !1! dorsomedial : cu fibre ce provin din aria somatosenzitiva, si ce se termina pe interneuronii lamelor , si & si partea laterala a lamei ; Re)ed. !2! ventromedial : cu fibre ce provin din aria motorie si premotorie ce se termina pe interneuroniilamelor 9 si > si ce a mai ramas din lama ; Re)ed. 1ibrele care nu se decuseaza se impart in 2 grupe: a) el mai numeros formeaza fasciculul corticospinal anterior din cordonul anterior. Acesta, in dreptul fiecarui segment, o parte din fibre parasesc tractul, se decuseaza si trec in partea ventromediala a substantei cenusii ventromediale. /e termina in nucleii din cornul anterior, ce inerveaza musc%ii parietali si ai "g%eaburilor vertebrale. b) el mai putin numeros formeaza fasciculul corticospinal lateral direct, ce a"unge in cordonul lateral de aceeasi parte, ale carui fibre a"ung dispersate printre fibrele corticospinale laterale. /e termina in baza cornului posterior in zona intermediara, si in partea centrala a cornului anterior. ea mai mare cale motorie descendenta are 2 neuroni: 1) -euronul cortical superior, central sau de comanda. 2ezarea lui duce la paralizie spastica, e)agerarea refle)elor tendinoase, semn Habinski pozitiv si paralizie: a) de aceeasi parte, a membrului superior si inferior (%emiplegie) b) a unui singur membru (monoplegie) c) a 2 membre superioare sau inferioare (diplegie) d) la toate membrele (tetraplegie) 2) -euronul motor inferior, periferic sau efector, se gaseste la nivel medular sau in nucleii motori ai nervilor cranieni. /e numeste calea motorie finala comuna, deoarece in el a"ung toate caile descendente. 2ezarea lui duce la paralizie totala flasca, abolirea refle)elor si atrofie musculara. 1ibrele corticonucleare se termina in nucleii trunc%iului cerebral, pe nucleii de releu senzitiv gracil, cuneat, trigeminat si solitar. /e mai termina si in nucleii motori ai nervilor cranieni si in nucleii formatiunilor reticulate.

2+. &rii si cai e,trapiramidale

3rigine: ! in subcorticala, ocolind piramidele bulbare. ontroleaza miscarile automate si semiautomate. +easemenea intervin in reglarea actului voluntar, in sensul adaptarii mai eficiente a tonusului muscular si postural.