Acord european Acest tip de acord este cel mai complex dintre toate actele bilaterale internationale ncheiate

de CE cu state terte. Baza sa juridic o formeaz simultan art. 133, 3 ! si 31 "CE, Acordurile europene fiind de fapt Acorduri de asociere de ni#el superior special concepute pentru statele din Europa Central si de Est si a#$nd drept obiecti# final aderarea acestora la %E. &ncheiate ncep$nd cu anul 1''1, ele au ca obiecti# s permit acestor tri aflate n tranzitie s participe la procesul de inte(rare European n plan politic, economic si comercial. Acordurile pre#d, ntre altele, crearea unei zone de liber)schimb pentru produsele industriale ntr)un inter#al de zece ani si eliminarea barierelor protectioniste din calea circulatiei mrfurilor.

Acordul Schengen Acord ncheiat la *chen(en +,uxembur(- n 1'!. si care #izeaz eliminarea (radual a controlului la frontierele comune ale statelor semnatare. /ata fixat initial pentru intrarea sa n #i(oare +1'' - a fost am$nat de mai multe ori, p$n c$nd s)a putut realiza un sistem de informatii computerizat ntre trile semnatare care s permit coordonarea luptei transfrontier mpotri#a criminalittii. Eliminarea complet a controalelor la frontierele comune a fost realizat la 01. 3.1''. ntre sapte tri membre ale %niunii Europene +Bel(ia, 2landa, ,uxembur(, 3ranta, 4ermania, *pania si 5ortu(alia-, crora li s)au adu(at ulterior alte trei +4recia, 6talia si Austria-. Celelalte cinci tri membre ale %E nu fac parte, deocamdat, din *patiul *chen(en cu toate c, dup intrarea n #i(oare a "ratatului de la Amsterdam, acest cadru de cooperare a fost inclus n ac7uis)ul comunitar. Acquis comunitar "otalitatea normelor juridice ce re(lementeaz acti#itatea institutiilor %E, actiunile si politicile comunitare, care const n 8 continutul, principiile si obiecti#ele politice cuprinse n "ratatele ori(inare ale Comunittilor Europene +CEC2, CEE, CEEA- si n cele ulterioare +Actul %nic European, "ratatul de la 9aastricht si "ratatul de la Amsterdam-: le(islatia adoptat de ctre institutiile %E pentru punerea n practic a pre#ederilor "ratatelor +re(ulamente, directi#e, decizii, opinii si recomandri- : jurisprudenta Curtii de ;ustitie a Comunittii Europene: declaratiile si rezolutiile adoptate n cadrul %niunii Europene:

actiuni comune, pozitii comune, con#entii semnate, rezolutii, declaratii si alte acte adoptate n cadrul 5oliticii Externe si de *ecuritate Comun +5E*C- si a cooperrii din domeniul ;ustitiei si Afacerilor 6nterne +;A6-: acordurile internationale la care CE este parte +iar nu %E deoarece aceasta nu are nc personalitate juridic-, precum si cele ncheiate ntre statele membre ale %E cu referire la acti#itatea acesteia. Negocieri de aderare

Admiterea de noi <ri membre n %niunea European se face n urma unor ne(ocieri bilaterale de aderare ce implic statele membre ale %E, Comisia European =i statul candidat. "ratatul de la Amsterdam, intrat n #i(oare la 1 mai 1''', stabile=te procedura de urmat n cazul admiterii unui nou membru n %niunea European8 dup primirea cererii oficiale prin care un stat solicit aderarea la %niune, Consiliul %E cere Comisiei Europene s elaboreze un a#iz pri#ind (radul de ndeplinire de ctre statul candidat a unor criterii de natur politic =i economic +criteriile de la Copenha(a =i 9adrid-, a#iz ncheiat cu propunerea de a ncepe sau nu ne(ocieri de aderare. Cererea de admitere n %E mpreun cu a#izul Comisiei Europene fac obiectul analizei Consiliului European compus din =efii de stat sau de (u#erne din statele membre ale %niunii care, dup consultarea 5arlamentului European +a#izul acestuia din urm este doar consultati# n etapa de ncepere a ne(ocierilor-, decide cu pri#ire la oportunitatea deschiderii ne(ocierilor de aderare cu statul candidat respecti#. >e(ocierile dureaz, de re(ul, c$<i#a ani =i se finalizeaz cu un tratat de aderare ce #a fi supus ratificrii n parlamentele statelor membre, parlamentul <rii candidate =i 5arlamentul European +n aceast faz a#izul 5E este conform, ceea ce nseamn c un e#entual refuz blocheaz aderarea-. 5rocedurile de ratificare dureaz =i ele 1,. ? 0 ani. Abia n acest moment apartenen<a la %niunea European de#ine efecti#. Strategie de aderare *trate(ia de aderare +numit uneori @ strate(ie de pre)aderare A, pentru a sublinia rolul su de pre(tire a aderrii- este un ansamblu de msuri cu caracter politic, economic =i le(islati#, care acoper toate domeniile de acti#itate ce <in de competen<a comunitar =i #izeaz satisfacerea de ctre statele ce doresc s de#in membre ale %E a criteriilor de aderare stabilite de Consiliile Europene de la Copenha(a +iunie 1''3- =i 9adrid +decembrie 1''.-. 5rima strate(ie de pre(tire a <rilor din Europa Central =i de Est pentru aderarea acestora la %E a fost adoptat de ctre Consiliul European de la Essen +4ermania-, n decembrie 1''B. Aceasta era bazat pe trei elemente 8 punerea n aplicare a pre#ederilor Acordurilor europene ncheiate de ctre %E cu <rile candidate, pro(ramul 5CADE de asisten< financiar =i dialo(ul structurat ce a=eza la aceea=i mas toate statele %E =i <rile candidate pentru a discuta probleme de interes comun. Dom$nia =i)a adoptat prima sa strate(ie proprie, a#$nd ca obiecti# pre(tirea pentru admiterea n %niunea European, n iunie 1''., odat cu depunerea cererii de aderare la %E +a=a)numita @ *trate(ie de la *na(o# A, /up numele localit<ii unde a a#ut loc elaborarea acestui document =i semnarea unei declara<ii de acceptare a obiecti#ului inte(rrii europene de ctre toate for<ele politice parlamentare ale momentului-. 5lec$nd de la propunerile formulate de ctre Comisia European n @ A(enda 0 A, Consiliul European de la ,uxembur(, din decembrie 1''E, a lansat @ *trate(ia consolidat de pre)aderare A pentru candida<ii din Europa Central =i de Est, ale crei principale elemente sunt 8 Acordurile europene, 5arteneriatele pentru aderare mpreun cu 5ro(ramele na<ionale de adoptare a ac7uis)ului comunitar +a se #edea @ 5arteneriat pentru aderare A-, asisten< financiar de pre)aderare +pro(ramele 5CADE, 6*5A =i *A5AD/ ? a se #edea @ 3onduri de pre)aderare A- =i deschiderea accesului <rilor candidate la pro(ramele =i a(en<iile comunitare.